Connect with us

Justitie

Ziua Z pentru Elena Udrea. Fostul ministru al Turismului află astăzi dacă execută 6 ani de închisoare în dosarul „Gala Bute”

Published

on

Fostul ministru Elena Udrea, condamnată definitiv în iunie 2018 la 6 ani de închisoare pentru luare de mită şi abuz în serviciu de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în dosarul Gala Bute, află joi dacă va executa pedeapsa sau procesul va fi rejudecat în apel.

Decizia urmează să fie pronunțată de către instanța supremă, anunță hotnews.ro.

4 ani și nu s-a întâmplat nimic de la pronunțarea deciziei definitive a instanței

În dosarul Gala Bute, în care a fost condamnată definitiv la 6 ani de închisoare, Elena Udrea a introdus două căi extraordinare de atac: recurs în casație și contestație în anulare.

Contestația în anulare a fost făcută după o decizie a Curții Constituționale care declara nelegală constituirea completurilor de 3 și de 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Concret, Curtea Constituțională a decis că la ICCJ completurile de 3 și 5 judecători ar fi fost constituite nelegal, pe motiv că nu toți magistrații ar fi specializați în judecarea cauzelor de corupție.

În urma deciziilor CCR, instanța a decis anularea unor condamnări și reluarea de la zero a unor procese cu nume sonore.

În aprilie 2019, instanța supremă a sesizat Curtea Europeană de Justiție (CJUE) cu trei întrebări privind posibilitatea unei instanțe naționale de a nu aplica această decizie a Curtii Constituționale atunci când sunt afectate interesele financiare ale comunității europene.

Mai exact, instanţa supremă a întrebat CJUE dacă deciziile Curţii Constituţionale privind modalitatea de compunere a completurilor de judecată ar trebui aplicate atunci când sunt anulate decizii definitive în dosarele de fraude pe fonduri europene prin admiterea unor căi extraordinare de atac. De asemenea, ICCJ a întrebat dacă aplicarea prioritară a dreptului Uniunii trebuie interpretată în sensul că permite instanţei naţionale să înlăture aplicarea unei decizii a Curţii Constituţionale, pronunţată într-o sesizare vizând un conflict constituţional.

Instanţa supremă a decis atunci suspendarea judecării contestaţiei în anulare, până la pronunțarea CJUE.

În decembrie 2021, CJUE a stabilit că supremația dreptului Uniunii Europene impune ca judecătorii naționali să aibă puterea să lase neaplicată o decizie a unei curți constituționale care este contrară acestui drept, fără a fi cercetați disciplinar. Adică, judecătorii naționali pot ignora decizia CCR dacă aplicarea ei presupune tergiversarea procedurilor judiciare sau dacă există riscul de prescriere a unor fapte.

Elena Udrea, apărată de Tudorel Toader

Procesul s-a reluat și a avut un ultim termen în 4 aprilie.

Libertatea a scris că procurorul DNA a susținut în fața completului, în consens cu avocații și inculpații, admiterea contestației în anulare a celor condamnați pentru corupție. Asta ar însemna desființarea sentinței și rejudecarea apelului.

În acest proces, Elena Udrea este apărată de fostul ministru al Justiției în guvernarea PSD Tudorel Toader.

„Dacă se va admite contestația în anulare, o să fie rejudecat apelul. Dacă nu, Elena Udrea trebuie să execute pedeapsa de 6 ani de închisoare”, a explicat Tudorel Toader, avocatul Elenei Udrea.

Într-un răspuns trimis joi HotNews.ro, Direcția Națională Anticorupție spune că, de fapt, a cerut judecătorilor de la Înalta Curte să aplice decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene sau să respingă toate contestațiile în anulare formulate în procesul Gala Bute.

Răspunsul DNA:

  • “Poziția instituției și a procurorului de ședință în procesul menționat de dvs. este de aplicare a Deciziei Curții de Justiție a Uniunii Europene emisă la data de 21 decembrie 2021 https://curia.europa.eu/jcms/upload/docs/application/pdf/2021-12/cp210230ro.pdf , iar în caz contrar, de respingere a contestațiilor în anulare.
  • În susținerea acestei poziții, pentru evitarea oricăror neclarități, procurorul de ședință a formulat, la data de 06 aprilie 2022, concluzii scrise pe care le-a transmis instanței de judecată, respectiv Înalta Curte de Casație și Justiție.
  • Precizăm că, după ce inculpații condamnați formulaseră contestații în anulare față de decizia definitivă pronunțată de instanță și acestea au fost admise în principiu, și DNA a formulat contestație în anulare la data de 21 decembrie 2018, în considerarea ideii că, prin Decizia penală nr 93/2018 (definitivă), se soluționase favorabil apelul declarat în cauză de DNA, pentru protejarea motivelor care au stat la baza respectivei căi de atac (ce vizase modificarea unor soluții de achitare și respectiv caracterul redus al pedepselor aplicate, cu suspendare pentru unii dintre inculpați, de către instanța de fond).
  • În plus, acest cadru procesual a permis ICCJ să formuleze cererea către Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la:
  • 1. Art. 19 alin. (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, art. 325 alin. (1) din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, art. 1 alin. (1) litera a) și b) și ari. 2 alin. (1) din Convenția elaborată în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, privind protejarea intereselor financiare ale Comunităților Europene și principiul securității juridice trebuie interpretate în sensul că se opun adoptării unei decizii de către un organ exterior puterii judecătorești. Curtea Constituțională a României, care să aprecieze asupra legalității compunerii unor complete de judecată cu consecința creării premiselor necesare admiterii unor căi extraordinare de atac împotriva hotărârilor judecătorești definitive pronunțate într-un interval de timp?
  • 2. Articolul 47 alin. 2 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretat în sensul că se opune constatării de către un organ exterior puterii judecătorești a caracterului lipsit de independență și imparțialitate al unui complet din care face parte un judecător având funcție de conducere și care nu a fost desemnat aleatoriu, ci în baza unei reguli transparente, cunoscute și necontestate de părți, regulă aplicabilă în toate cauzele completului respectiv, hotărârea adoptată fiind obligatorie potrivit dreptului intern?
  • 3. Aplicarea prioritară a dreptului Uniunii trebuie interpretată în sensul că permite instanței naționale să înlăture aplicarea unei decizii a instanței de contencios constituțional, pronunțată într-o sesizare vizând un conflict constituțional, obligatorie în dreptul național?
  • Judecarea cauzei a fost suspendată până la soluționarea cererii de către CJUE.
  • Amintim că, în dosarul respectiv, cunoscut în presă sub denumirea de „Gala Bute”, prin decizia penală nr. 93 din 05.06.2018, definitivă, Înalta Curte de Casație și Justiție hotărâse condamnarea a șapte inculpați și achitarea unui inculpat”.

Pedepsele în dosarul Gala Bute și fuga Elenei Udrea în Costa Rica

Fostul ministru al Turismului a fost condamnată, în iunie 2018, la 6 ani de închisoare în dosarul Gala Bute. La momentul pronunțării deciziei definitive, Udrea se afla în Costa Rica.

Ea părăsise România la începutul lui 2018 și a cerut azil în Costa Rica. În octombrie 2018, a fost reținută de Interpol în Costa Rica și apoi încarcerată. A fost eliberată în decembrie 2018, după ce Curtea Constituţională a decis că sunt ilegale completurile de 5 judecători de la instanţă supremă.

Elena Udrea a revenit în România în iulie 2019.

Pedepsele definitive în dosarul Gala Bute pronunțate de instanța supremă în iunie 2018:

  • Elena Udrea – şase ani de închisoare pentru luare de mită şi abuz în serviciu
  • Tudor Breazu, administratorul terenurilor de la Nana deţinute de Elena Udrea – trei ani de închisoare cu executare
  • Ştefan Lungu, fost consilier al Elenei Udrea – un an şi şase luni cu suspendare
  • Gheorghe Nastasia, fost secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului – patru ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere
  • Ana Maria Topoliceanu, fost director al Companiei Naţionale de Investiţii – trei ani de închisoare cu suspendare
  • Dragoş Marius Botoroagă, administratorul unei firme – doi ani şi şase luni cu suspendare
  • Fostul ministru al Economiei Ion Ariton a fost achitat pentru acuzaţiile de participaţie improprie la abuz în serviciu şi folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite.

De asemenea, completul de cinci judecători a menţinut şi decizia instanţei de fond pe latură civilă.

Astfel, Elena Udrea trebuie să plătească aproape 3 milioane de euro, respectiv 8.116.800 lei cu titlu de despăgubiri civile, către Autoritatea Naţională pentru Turism şi să achite 600.000 euro către martorul Corin Boian şi 300.000 euro către martorul Adrian Gărdean. În plus, instanţa a dispus confiscarea în folosul statului de la Udrea a sumelor de 695.367 lei şi 296.076 lei.

Instanţa a mai dispus ca Rudel Obreja să plătească în solidar cu partea responsabilă civilmente, SC Euro Box Promotion SRL (fostă SC Europlus Computers SRL), către Ministerul Finanţelor, prin ANAF, suma de 737.507 lei cu titlu de despăgubiri civile. Totodată, i se confiscă suma de 3.000.000 lei.

Acuzațiile DNA în acest dosar

Potrivit DNA, Udrea ar fi coordonat un sistem prin care persoanele cele mai apropiate ei, şi anume Lungu, Topoliceanu, Nastasia şi Breazu, au primit, cu ştiinţa sa, sume de bani de la reprezentanţii unor societăţi comerciale pentru a le garanta plata la timp a lucrărilor finanţate de ministerul pe care îl conducea.

Anchetatorii spun că sumele obţinute au intrat fie nemijlocit în patrimoniul Elenei Udrea (în numerar ori prin plata unor bunuri şi servicii), fie în patrimoniul unor persoane indicate de aceasta (Organizaţia Bucureşti a PDL şi Rudel Obreja).

Udrea mai este acuzată că a determinat alţi funcţionari din minister să îşi încalce atribuţiile cu prilejul achiziţiei de servicii de publicitate la Gala Bute, prejudiciind bugetul instituţiei şi creând un folos necuvenit pentru Rudel Obreja.

Comentarii pe Facebook

Autentifica-te pe Facebook pentru a comenta

Activitatea mea profesională nu este una complicată. Am descoperit frumusețea textului jurnalistic în 2002 în redacția cotidianului “Replica de Constanța”, unde am fost redactor timp de 5 ani și jumătate, după care am ales ca întrebările incomode pe departamentul Politică / Administrație să le adresez din redacția unui alt important cotidian constănțean. “Observator de Constanța” a fost pentru 8 ani locul unde m-am dezvoltat profesional, am cunoscut oameni din toate categoriile sociale și am primit aprecieri pentru fiecare efort depus. În 2015, am ales întreruperea activității pentru a mă alătura unei echipe de campanie electorală pentru alegerile locale din vara lui 2016. Experiența a fost interesantă, însă dorul de tastele laptopului unde-mi scriam materialele de presă nu m-au lăsat să-mi doresc o carieră în administrație. Așa am ales “Ordinea.ro”!