Connect with us

Exclusiv

Cazul Sibioara (III): Un mort a plătit taxe şi impozite

Adrian Cârlescu

Publicat

la

În episoadele anterioare, am arătat, cu lux de amănunte, în baza documentelor oficiale de la Arhivele Naţionale, Monitorul Oficial al României şi Primăria Comunei Lumina, că septuagenarele Elena Mitrofan din Mihail Kogălniceanu şi Margareta Muscalu din Constanţa, clientele avocatului Ionel Haşotti, nu aveau un drept cert asupra moştenirii din Sibioara, pe care au cerut-o şi au şi primit-o, veţi vedea cum, de la stat. Aşa-zisul lor autor, Nicolae Tudorancea, era decedat în anul 1942, astfel că, la venirea comuniştilor, aceştia nu l-au mai găsit în viaţă, ca să îi ia vreun teren. Dar comuniştii i-au găsit în viaţă, deşi extrem de săraci (aşa cum au consemnat), pe soţia sa Maria şi fiii Dumitru şi Aurel. La reforma agrară din 1946, Maria Tudorancea a fost împroprietărită cu un teren agricol de un hectar, pentru a-şi asigura subzistenţa. La rândul lor, Dumitru şi Aurel Tudorancea au fost declaraţi admişi pentru a fi împroprietăriţi, laolaltă cu alţi ţărani săraci, cu câte cinci hectare de pământ.

Autorul autorilor

Harta-Masalsky

Am mai arătat cum, în zorii democraţiei post-decembriste, mai multe persoane, indicându-i drept autori ai dreptului de proprietate pe copii bătrânului Tudorancea, au retrocedat 18 hectare de pământ la Sibioara, comuna Lumina. Urmaşii Paraschivei Cangea (fiica cea mică a lui Nicolae Tudorancea) au retrocedat cinci hectare de pământ de la Comisia Locală de Fond Funciar Lumina, încă din anul 1991. Ei au probat, cu înscrisuri şi martori, că mama lor a primit această suprafaţă din lotul 7/1894, de la tatăl ei, Nicolae Tudorancea, în anul 1935. Această dezmembrare de cinci hectare din lotul 7/1894 ar fi fost naţionalizată de statul comunist de la nimeni altcineva decât Paraschiva Cangea. La rândul lor, urmaşii lui Dumitru şi ai Elenei Tudorancea au retrocedat 7 hectare de pământ. Aceasta era suprafaţa terenului adus de Elena Tudorancea (Dumitru fiind mort atunci) la constituirea CAP-ului Sibioara, în anul 1955. Autorităţile de fond funciar au retrocedat suprafaţa integral, fără să lămurească (pentru că nu era util) dacă terenul femeii provenea, în tot sau în parte, din lotul 7/1894, din alte moşteniri, dintr-o eventuală împroprietărire la reforma agrară sau din vreo tranzacţie imobliară. În sfârşit, o moştenitoare a lui Aurel Tudorancea, pe numele ei Ioana Tudorancea, a retrocedat 6 hectare de la Comisia Lumina şi a fost propusă la despăgubiri pentru alte 3,2 hectare care nu au putut fi restituite în natură. Şi în acest caz, s-a făcut dovada că Aurel Tudorancea se înscrisese în CAP Sibioara, în anul 1955, cu suprafaţa de 9,2 hectare. Actul de intrare în CAP fiind constitutiv de drepturi pentru retrocedare, autorităţile nu şi-au propus să stabilească, şi în consecinţă nu au stabilit, de unde avea Aurel pământul. Dar, chiar şi fără această lămurire, e clar că drepturile lui Aurel Tudorancea au fost soluţionate, pe vecie, de Comisia Lumina.

Ionel_Hasotti-300x162În anul 2005, septuagenarele Margareta Muscalu (al doilea copil, din cei patru pe care i-a avut Aurel Tudorancea) şi Elena Mitrofan (fiica lui Tudor Tudorancea) au cerut retrocedarea Lotului 7/1894, pe de-a întregul celor 20 de hectare şi pe vechiul amplasament. Au pretins că ele sunt moştenitoarele lui Nicolae Tudorancea, deşi bătrânul a avut şapte copii, care la rândul lor au avut câte patru-cinci copii, ca să nu mai numărăm nepoţii şi strănepoţii care ar fi putut pretinde dreptul la o cotă de moştenire. De asemenea, au omis (că poate nici nu ştiau) să spună că alţi moştenitori, indicându-i drept autori pe copiii lui Tudorancea, retrocedaseră deja ample suprafeţe, din care unele provenind în mod cert din dezmembrarea Lotului 7/1894. Demersurile septuagenarelor la Comisia Locală Lumina şi la Comisia Judeţeană de la Prefectură fuseseră respinse în anul 2006. A urmat, însă, o întreagă aventură în justiţie, pe care ne propunem să o prezentăm, succint, în episodul de faţă.

Cum plătea taxe şi impozite în anul 1951 autorul mort din 1942

[pdf-embedder url=”http://img.ordinea.ro/uploads/2015/11/Actiune-Hasotti.pdf”]

Pe 31 octombrie 2006, Muscalu şi Mitrofan au formulat, prin avocatul lor Ionel Haşotti, o cerere de chemare în judecată a Comisiei Judeţene şi a Comisiei Locale Lumina. Ele solicitau anularea hotărârii Comisiei Judeţene, prin care se respinsese notificarea de retrocedare. Mai cereau reconstituirea dreptului de proprietate pe întreaga suprafaţă de 20 de hectare a lotului 7/1894, pe vechiul amplasament, precum şi obligarea celor două comisii la plata cheltuielilor de judecată. În cuprinsul acţiunii, se arăta:

Autorul nostru Nicolae Sandu Tudorancea a deţinut în proprietate suprafaţa de 20 ha teren cu destinaţia de carieră de granit în Sibioara, ca fiind lotul 7 şi dobândit prin cumpărare de la Statul Român în anul 1894. (…) Autorul nostru a plătit taxele şi impozitele către stat, atât până la preluarea bunului cât şi după acest eveniment, fiind înregistrat fiscal până în anul 1951.”.

Dar autorul menţionat era decedat încă din anul 1942, aşa cum menţionaseră chiar cele două pensionare într-una din cererile adresate Comisiei Judeţene şi după cum reiese fără niciun dubiu chiar din certificatul de deces al lui Tudorancea, depus la dosarul de retrocedare de la Primăria Lumina. Cum putea autorul îngropat pe vremea războiului să mai plătească taxe şi impozite pe vremea comuniştilor, nu s-a explicat în acţiunea depusă la instanţă. La fel cum nu s-a explicat în acţiune de ce ar fi continuat el să plătească taxe şi impozite chiar şi după ce terenul a intrat în proprietatea statului. Oare mortul nu ştia că, pierzând proprietatea unui bun, pe calea naţionalizării, nu mai datora taxe şi impozite?

Un joc al ambiguităţilor

Lotul-7„Dreptul nostru de proprietate este clar conturat şi trebuia reconstituit pe acelaşi amplasament, acesta fiind liber sau pe alt amplasament acceptat de noi.” – continua avocatul, în numele clientelor sale. Din formularea ambiguă de mai sus, nici nu ştii ce să înţelegi: ori că reclamantele susţineau că amplasamentul ar fi fost liber de sarcini, ori că enumerau modalităţile de soluţionare a cererii de retrocedare, pe vechiul amplasament, dacă se va constata că este liber de sarcini, sau pe un alt amplasament, dacă va fi agreat de moştenitoare. Greu de stabilit, dar trebuie să reţineţi ambiguitatea în sine, căci pe astfel de formulări forjate pe modelul sabiei cu două tăişuri, va fi răsturnată întreaga situaţie stabilită de comisiile de retrocedare. Dincolo de jocul ambiguităţilor, o parte din teren nu era deloc liberă de sarcini, fiind ocupată de exploataţia minieră activă a firmei Somaco Construct SRL. Alte părţi din teren erau şi ele ocupate de o groapă de gunoi a localităţii, precum şi de proprietăţile private ale unor terţi. Însă sarcina de a stabili situaţia de fapt se cerea atribuită unui expert tehnic judiciar, neutru.

Părţile s-au învoit să aducă un expert de la Brăila

Somaco Construct SRL şi terţii care ocupau legitim fostul lot 7 din parcelarea făcută la 1894 de Comisia de Parcelare a Dobrogei prin inginerul AE Masalsky, susţin că nu au fost „invitaţi” în proces. De altfel, aşa era structurată legislaţia şi practica în domeniu, încât nici nu aveau calitate procesuală. Abia în 2011, după imensul jaf de la Romsilva, în care regia a fost mulsă de milioane de metri pătraţi de pădure în procese în care se judecau alţii, de multe ori înţeleşi între ei, sistemul nostru de justiţie a găsit modalităţile de a acorda calitate procesuală celor care deţineau în fapt terenurile. Trebuie să spunem că procesul referitor la retrocedarea de la Sibioara se judeca pe vechiul cadru, acela care permitea părţilor să se înţeleagă între ele ca să tragă terenul de sub picioarele persoanelor, fizice sau juridice, lipsite de calitate procesuală. Iar înţelegere între părţi a fost cu prisosinţă şi-n cazul Sibioara. Căci numai buna-înţelegere a părţilor explică de ce în cauză a fost desemnat să efectueze expertiza tehnică un expert adus de la Brăila. Pe Codul de Procedură Civilă, desemnarea experţilor se face prin extragerea aleatorie de pe lista biroului local de expertize tehnice, în cazul nostru de la Constanţa, nu de la Brăila. Sau – ne luminează Codul – se poate numi orice expert, când părţile se învoiesc în acest sens. Având în vedere cele două căi reglementate, fie s-a încălcat legea numindu-se un expert care nu figura pe lista biroului local (prea puţin probabil), fie a fost respectată legea, dar atunci părţile s-au învoit. Veţi spune că s-au învoit doar cu privire la desemnarea expertului, nu şi cu privire la fondul cauzei. Da` de unde!?

Raportul de expertiză care nu răspunde la obiective

[pdf-embedder url=”http://img.ordinea.ro/uploads/2015/11/Raport-expertiza-Vizireanu-Tudorel-cariera-Sibioara.pdf”]

Raportul a fost depus la instanţă pe 19 octombrie 2007. Pentru întocmirea lui, expertul a bătut drumul de la Brăila la Lumina de trei ori. La primele două întâlniri stabilite, primarul comunei, liberalul Ion Roman, nu a întrunit Comisia Locală, din motive nu tocmai bine motivate. Când în sfârşit s-a putut desfăşura expertiza, au lipsit reprezentanţii Comisiei Judeţene Constanţa, dar n-a fost niciun impediment, căci primarul, juristul Primăriei şi moştenitoarele s-au dus să-i arate expertului terenul cu pricina. Reprezentanţii Somaco Construct SRL, care exploatau în legalitate cariera de pe teren, n-au observat nimic. Pe ei nu i-a chemat nimeni, iar aşa cum reiese din raport, nimeni nu s-a obosit să spună că o bucată din terenul pentru care se cerea expertiza era exploatată, cu titlu de folosinţă, licenţe şi redevenţe plătite la zi de Somaco, nefiind aşadar liberă de sarcini. Roman, care ştia bine situaţia, că de aceea era primar, precum şi juristul Primăriei, la fel de bine informat, au tăcut mâlc. Ori, dacă vor fi spus ceva, nici că s-a consemnat. În consecinţă, expertul a însăilat un aşa-zis raport de expertiză, în care a ocolit să răspundă direct obiectivului stabilit, respectiv dacă terenul era liber de sarcini. Prin tangentă, cum se spune-n biliard, a stabilit că nişte extremităţi ale fostului lot 7/1894 aparţineau unor persoane fizice puse în proprietate în procedura fondului funciar. Rămânea ca cititorii raportului să deducă singuri că extremităţile lotului, ele şi doar ele, nu erau libere de sarcini.

Pe teren nu se afla cariera firmei Somaco, ci cariera de acum două secole

În rest, expertul a vorbit de cariera de pe teren, dar nu în sensul existenţei unei sarcini asupra terenului. Nici vorbă să constate că la faţa locului se găsea o exploataţie minieră activă, pentru care Legea 1/2000, prin articolul 4 aliniatul 1, instituise sarcina de a nu fi niciodată retrocedată şi prevăzuse expres ca moştenitorilor să le fie reconstituite drepturile pe amplasamente diferite, neafectate unei licenţe de exploatare minieră. Nu! Expertul a vorbit despre carieră, în sensul că „destinţia pentru care s-a cumpărat terenul [în 1894 – n.r.] a fost aceea de carieră”. Or, câteva rânduri mai sus, tocmai spusese contrariul, şi anume că „terenul iniţial dobândit de autor, conform reprezentării grafice din anul 1894, era mai mult ca sigur cu categoria de folosinţă islaz şi nu erau începute lucrările de exploatare a carierei”. Desigur, expresia deloc potrivită într-un raport de expertiză – „era mai mult ca sigur” – indica mai degrabă un dubiu, pe care expertul şi l-a lămurit la distanţă de câteva rânduri, când a afirmat contrariul, anume că destinaţia iniţială nu era de islaz, ci de carieră. În realitatea actelor de la 1894, pe care expertul le avea sub ochi, terenul era islaz şi nimic altceva. De altfel, Legea de la 1883 pentru colonizarea Dobrogei, stabilea că minele din Dobrogea rămâneau în proprietatea statului, iar statul nu a vândut mine/cariere, ci islaz. Oricum, toate aceste detalii despre destinaţia terenului, din urmă cu două secole, nu făceau decât să umple de ambiguitate o problemă foarte simplă: respectăm articolul 4 aliniatul 1 din Legea 1/2000 sau ne facem că nu ştim de existenţa lui.

Judecătoarea Jianu a conferit pensionarelor lui Haşotti calitatea de persoane îndreptăţite

Judecătoarea Eugenia Corina Jianu, cea chemată să stabilească adevărul, a hotărât că pensionarele reprezentate de Ionel Haşotti ar fi persoane îndreptăţite la retrocedare. Jianu a reţinut susţinerea clientelor lui Ionel Haşotti că, deşi autorul lor era mort în 1942, „taxele şi impozitele aferente acestui teren au fost achitate de moştenitorul Tudorancea Aurel (ex. chitanţa nr. 173/19.04.1950, nr. 129/12.11.1950, nr. 6091/10.12.1945 ş.a. – filele 39 – 42 şi urm.) şi după anul 1945”. Desigur, Comisia Lumina nu a combătut în niciun fel susţinerea, deşi ar fi putut să arate că retrocedase deja, încă din anul 1991, cinci hectare de teren în contul lotului 7/1894, către urmaşii Paraschivei Cangea. De asemenea, s-a abţinut să arate că Aurel plătea taxe ca autor de sine stătător, pentru cele 9,2 hectare înscrise în partida sa, care fuseseră şi ele retrocedate unui moştenitor al său, altul decât bătrânele reprezentate de Ionel Haşotti. Şi aşa, pe omisiunile Comisiei conduse de Ion Roman, procesul a continuat în bună înţelegere. Însă cea mai spectaculoasă decizie a judecătoarei a fost aceea de a îmbrăţişa, tacit şi necritic, argumentul lui Ionel Haşotti, că nu sunt necesari martori pe toate cele patru laturi ale proprietăţii, în situaţia în care ar exista totuşi ceva acte din vechime. Or, legea spunea că sunt necesari aceşti martori, pe toate laturile, atunci când nu există titlul de preluare a terenului de către stat. Iar în cazul Sibioara, reamintim, există titluri prin care statul a luat terenuri de la copiii şi nora lui Nicolae Tudorancea (cu toate retrocedate), dar niciun titlu de preluare de la Nicolae Tudorancea, care era, oricum, mort la naţionalizare.

[pdf-embedder url=”http://img.ordinea.ro/uploads/2015/11/Hotararea-Jianu-Hasotti.pdf”]

 

Jianu: amplasamentul iniţial este neretrocedabil

Totuşi, la final de cauză, Corina-Eugenia Jianu a respins cererea de retrocedare pe vechiul amplasament. Judecătoarea a citit raportul de expertiză, acela ambiguu, într-o cheie corectă, reţinând că: „acest teren a fost probabil agricol, în prezent având categoria de carieră de piatră în marea sa majoritate”. Mai departe, a apreciat că terenul este afectat unei utilităţi publice privind exploatarea resurselor naturale, fiind exceptat de la retrocedare. Argumentul este corect, dar nu şi complet, întrucât nu s-a pomenit de interdicţia explicită cuprinsă în articolul 4 alin 1 din Legea 1/2000, care nu poate fi dată la întors în nicio situaţie. Veţi vedea, în episodul următor, cum completul de recurs va divaga pe tema utilităţii publice, tăcând mâlc în privinţa interdicţiei din articolul 4 al Legii 1/2000, pentru a da satisfacţie totală aşa-ziselor moştenitoare, retrocedând contrar legii un teren neretrocedabil. Să mai spunem că Eugenia-Corina Jianu a fost între timp suspendată din magistratură, fiind trimisă în judecată într-un dosar de corupţie instrumentat de DNA Constanţa, sub acuzaţia că ar fi luat mită pentru a pronunţa o hotărâre judecătorească prin fraudă la lege. Va urma!

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Exclusiv

”Primarul Colgate” din Hârșova vrea să le mănânce ficații și consilierilor locali

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Cel mai zâmbăreț primar din județul Constanța nu este nici cel mai pozitiv, nici cel mai corect din branșa sa. Ne referim aici la ”primarul Colgate” din Hârșova, Viorel Ionescu, și la prestația sa din cadrul ultimului episod al serialului de investigații ”Județe la stăpân” de la Pro Tv, difuzat duminică, 13 octombrie a.c.. Pro Tv l-a făcut cunoscut întregii țări, ca un edil incapabil să termine proiectele începute, care a făcut învârteli bizare cu banii publici, dar mai ales ca un personaj de un cinism cu totul remarcabil.

”Ăsta sunt eu, domnișoară!”. ”Vreau să le mănânc ficații”

”Vreau să le mănânc ficații” – a spus Viorel Ionescu la adresa membrilor echipei ProTv. Ionescu purta lavaliera televiziunii la cămașă. Cu toate acestea, el nu s-a prins că vorbele sale se înregistrează. Ca urmare, de fiecare dată când a dispărut din câmpul vizual al aparatului de filmat, a continuat să trăncănească și să dea de gol un caracter urât, mascat până acum în spetele unui zâmbet dulceag. ”Ăsta sunt eu, domnișoară!” – a punctat primarul în spatele ușii închise, după ce a povestit unei angajate ce mare chestie a făcut dumnealui filmându-i pe cei de la PRO TV care veniseră să îl filmeze pe el. Ionescu a dat publicității filmările sale, de care era așa de mândru. Nu știm ce impact au avut și cât au reușit să schimbe din percepția publicului. În schimb, emisiunea Pro Tv a fost deja văzută de milioane de telespectatori și internauți din România. Grație acesteia, avem dovada că primarul din Hârșova este genul care mănâncă ficații adversarilor cu zâmbetul pe buze.

Ficat de consilier

După ce Ionescu s-a dat de gol cu privire la cinismul comportamentului său, putem afirma că acesta le mănâncă ficații cu zâmbetul pe buze și consilierilor locali din orașul său. În cele ce urmează vom relata o serie de apucături bizare ale primarului în raport cu aleșii de la care trebuie să obțină aprobarea pentru proiectele sale. După cum știe toată lumea, consilierii locali nu sunt angajații Primăriei, nu sunt subordonații primarului și nu se află la cheremul acestuia. Ei au joburile lor, din care își câștigă existența. Însă fiind aleși să îi reprezinte pe cetățeni și să ia decizii în numele lor, consilierii trebuie să participe la ședințele convocate de primar. Pentru asta primesc o indemnizație lunară.

În decurs de două săptămâni, primarul din Hârșova a convocat cinci ședințe ordinare și trei extraordinare. S-a întâmplat în zilele de 26, 28, 29 și 30 septembrie, apoi pe 2, pe 9, pe 10 și pe 11 octombrie. Ședința din 11 octombrie a rămas fără obiect, după ce singurul proiect înscris pe ordinea de zi a fost supus dezbaterii în ședința din 10 octombrie. Toate ședințele au fost programate pentru ora 11 dimineața. După cum spuneam mai sus, consilierii locali nu sunt angajații Primăriei. Ei au joburile lor, de la care nu pot lipsi, în miezul zilei, de câte ori are chef primarul să-i cheme la ședințe.

Primarul Viorel și Codul Viorica

Deși este limpede pentru orice om de bună-credință că aceste convocări în cascadă reprezintă o formă de hărțuire, comportamentul primarului nu poate fi calificat ca abuz în serviciu. El nu a încălcat nicio lege și nu riscă nimic. În mod paradoxal, acest comportament este cât se poate de legal și respectă litera, cam strâmbă, e drept, dar totuși în vigoare, a noului cod administrativ adoptat anul acesta, prin ordonanță de urgență, de guvernul Viorica Dăncilă. Acest cod bizar îl obligă pe primar să convoace cel puțin o ședință ordinară în fiecare lună de mandat, dar nu-i spune unde să se oprească. Practic, îi dă mână liberă să convoace ședințe ordinare de câte ori are chef și poate mâzgăli o oportunitate. De ce le mai zice ordinare, dacă pot fi convocate aleatoriu și câte or fi la număr, nu se știe. Codul lui Dăncilă nu prevede sancțiuni atunci când primarul uită să-i cheme pe consilieri la ordinară sau atunci când abuzează – în sensul de dicționar – de acest mecanism și îi cheamă prea des. Pe legea veche, 215/2001, ședințele ordinare se organizau o dată pe lună.

Tot după Codul lui Dăncilă, consilierii locali nu au voie să lipsească nemotivat de la ședințe, de orice tip ar fi ele, ordinare sau extraordinare. Absențele lor pot fi motivate doar când fac dovada, cu acte, că au fost internați în spital, că s-au aflat în concediu medical la domiciliu, că au fost plecați într-o deplasare în afara țării, că le-a murit soțul, soția sau o rudă de până la gradul II.  Ei nu pot lipsi motivat atunci când le moare o mătușă, un unchi sau un nepot de frate ori de soră. Concediul de odihnă nu poate motiva o absență; nici deplasarea în țară; nici faptul că angajatorul nu-i permite alesului să o taie de la muncă, în miezul zilei, când poate nu se găsește un înlocuitor.

Pe de altă parte, oricâte ședințe ar programa primarul, consilierul local primește aceeași indemnizație lunară. Dacă participă la mai multe ședințe, nu primește bani în plus, însă dacă absentează nemotivat riscă sancțiuni. Consilierii pot fi amendați cu 10% din indemnizație la două absențe nemotivate. Dacă sunt prea vocali, pot fi dați afară din ședință cu absență nemotivată. Cumva, ca în învățământul socialist. De asemenea, Codul prevede situații în care consilierii își pot pierde de drept mandatele, legat de absența de la ședințe sau de neadoptarea de hotărâri, pe o perioadă mai lungă de timp.

Consilierii PSD s-au înmuiat și au votat execuția bugetară

Speculând situația creată de noul cod administrativ și având de dus un război cu o majoritate care i-a devenit ostilă, primarul din Hârșova a început să convoace ședințe de consiliu, după pofta inimii sale. După limbajul său, le-a mâncat ficații consilierilor locali, care s-au trezit chemați de 8 ori, în două săptămâni, de fiecare dată de la ora 11. Presiunea de acest tip permisă de Codul lui Dăncilă a dat roade. Ca dovadă, după ce consilierii PSD și PNL au lipsit în bloc de la 3 ședințe extraordinare consecutive, s-au dus grămadă la ședința ordinară următoare. La 4 absențe nemotivate consecutive, pe o interpretare posibilă a legii, riscau deja să fie azvârliți afară din Consiliu. Pe 9 octombrie, la a șase ședință, consilierii PSD s-au înmuiat și au votat decisiv pentru aprobarea execuției bugetare pe trimestrul II. Vorbim aici de o situație care trebuia aprobată încă din luna iulie. Primarul nu s-a prezentat cu proiectul în fața Consiliului Local, în termenul legal. Respins de mai multe ori, în ședințele anterioare, proiectul a fost aprobat în cele din urmă.

Mai tare de ficat, un liberal a refuzat să semneze hotărârea

Președintele de ședință, Emil Paraschiv de la PNL, a refuzat să semneze hotărârea adoptată prin votul majoritar al consilierilor PSD și ALDE. Acesta a motivat în scris că prin hotărârea adoptată au fost aprobate două anexe care nu pot fi identificate. În fapt, Primăria le-a trimis consilierilor un singur fișier anexă, care cuprinde niște tabele de venituri și cheltuieli. Expunerea de motive a primarului era făcută în bătaie de joc, având singura motivație că se impune aprobarea contului de execuție… nu se știe din ce motive, că nu s-a detaliat nimic. Raportul de aprobare întocmit de direcția economică a Primăriei este un copy/paste la fel de jalnic. Legal ar fi fost ca proiectul să cuprindă date concrete, ușor de urmărit, așa cum se prezintă toate proiectele similare din alte localități. Am arătat într-un articol trecut că tabelele trimise de Ionescu nu arată gradul de realizare a veniturilor și cheltuielilor sau acela de a realizare a investițiilor. Cel puțin, în ultima privință, demonstrația din emisiunea Pro Tv, în care s-au prezentat nimicurile realizate din marile proiecte aflate la un pas de a fi pierdute, ar putea reprezenta o cauză a lipsei acestor raportări procentuale. Ce să raporteze primarul? Mai nimicul care se vede? Suntem curioși să vedem ce atitudine va avea Prefectul Județului Constanța față de această bătaie de joc.  

La a șaptea ședință, consilierii au cerut să voteze în avans și proiectul unic pentru care fusese convocată a opta ședință. Și au votat… cei cu ficații mâncați. Ne oprim aici. Într-un articol viitor vă spunem cum se judecă Primăria Hârșova împotriva Curții de Conturi, pentru ca Viorel Ionescu să nu achite din buzunarul său o deplasare în SUA și Canada. Va urma!

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Primăria Cernavodă a cheltuit ilegal peste 11 milioane de lei cu activitățile sportive

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Curtea de Conturi a stabilit în urma unui audit ordinar că Primăria Cernavodă a cheltuit ilegal 11.730.774 de lei pentru a finanța, fără licitație de proiecte, o asociație sportivă fondată de două persoane fizice și de Consiliul Local al orașului. Este vorba de Asociația Axiopolis Sport Cernavodă, în care CL Cernavodă are un vot minoritar, controlul fiind exercitat de persoanele fizice Dumitru Chivu și Daniel Amăriuți. Banii prevăzuți în capitolul 67.02.05.01 al bugetului local pentru anii 2016, 2017, 2018 și 2019 au fost virați către această asociație, pe baza unor cereri de finanțare, dar mai ales pe baza semnăturii ordonatorului de credite. În mod uzual, ordonator de credite este chiar primarul localității, însă acesta își poate delega atribuția către un viceprimar sau către un city-manager. Această modalitate de a muta banii din contul Primăriei în contul unei asociații sportive la simpla cerere a acesteia din urmă, fără desfășurarea procedurilor competitive, contravine flagrant legii. Auditorii Curții de Conturi au constatat că Primăria Cernavodă a încălcat 7 articole din Legea 350/2005, 7 articole din Ordinul 130/2006 până la abrogarea acestuia survenită în anul 2018, 8 articole din Ordinul 664/2018, două articole din OG 26/2000, 3 articole din Legea 273/2006 și 4 articole din OG 119/1999. Raportul Curții de Conturi se referă doar la activitatea Primăriei, astfel încât nu reliefează modalitatea efectivă în care asociația sportivă a cheltuit aceste sume extrem de generoase de la bugetul local.

Pentru fapte similare, fostul președinte al Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu, a fost condamnat pe fond la 8 ani de închisoare în februarie 2019. În cazul său, procurorii DNA l-au acuzat de încălcarea Legii 350/2005 cu privire la finanțarea unor cluburi sportive cu peste 13 milioane de lei.  Dosarul cuprindea și alte fapte penale, cum ar fi atribuirea unor sume de bani fără respectarea procedurii legale către două fundații culturale, încetarea abuzivă a raporturilor de muncă ale unei angajate care s-a opus acestor activități și altele asemenea.

În urma controlului efectuat la Primăria Cernavodă, Curtea de Conturi a mai constatat încălcarea legii cu privire la atribuirea unui contract de gestionare a câinilor fără stăpân către o controversată firmă din localitatea Ovidiu. O altă constatare se referă la achiziția unui cort pentru evenimente (petreceri) fără evidențierea acestuia în lista mijloacelor fixe și fără a exista o prevedere a achiziției în lista de investiții aprobată pentru anul 2019. Facem precizarea că fostul primar al localității, Gheorghe Hânsă, a fost trimis în judecată pentru că a asfaltat o stradă care nu era inclusă în lista de investiții. În sfârșit, raportul Curții de Conturi mai constată că primarul, viceprimarul și alte persoane alese au efectuat vizite sau misiuni oficiale, fără a prezenta rapoarte de activitate. Curtea obligă Primăria să evalueze prejudiciile în această privință, în vederea recuperării. Precizăm că nedepunerea rapoartelor de activitate pentru misiuni oficiale, vizite de lucru și altele asemenea se sancționează cu reținerea sumelor cheltuite de la persoanele care și-au încălcat obligația de raportare. Obligația legală a fost adoptată tocmai pentru a se elimina practicile incorecte, prin care aleșii ajung să se plimbe pe banii contribuabililor, sub motivația falsă că ar fi participat în misiuni oficiale. Mai jos puteți citi integral decizia Curții de Conturi emisă în urma auditului de la Cernavodă.

Download (PDF, 3.47MB)

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Năvodari. Soacra unui consilier PSD toarnă frânturi din combinații imobiliare extrem de bizare

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

În urmă cu doi ani, scriam aici, pe Ordinea.Ro, despre un păienjeniș de afaceri de la Năvodari, prin care niște localnici cu stea în frunte au dobândit drept de superficie asupra unor terenuri din domeniul privat al localității, cu 8 lei și ceva pe metru pătrat pe an. Mai departe, aceștia au construit blocuri și vile de milioane de euro, pe care le-au valorificat comercial. Schema a mers ca unsă.

Terenuri pentru tineri, în superficie la bătrâiori

Am arătat, de exemplu, cum un fost consilier local din gașca Matei-Chelaru a pus mâna pe niște terenuri atribuite la bază în folosință gratuită către un tânăr beneficiar al Legii 15/2003. Tânărul care a primit terenul de la Primărie a construit un ciot de clădire. Mai apoi, a vândut construcția nefinalizată către fostul consilier local Adrian Tudora. Acesta din urmă a cerut Consiliului Local să-i constituie un drept de superficie asupra terenului, fără licitație publică, în baza unui regulament inițiat de primarul Florin Chelaru. Consilierii locali au fost de acord și astfel terenul pentru tineri a ajuns la fostul consilier bătrâior, cu 8,40 de lei pe metru pătrat pe an. După această pleașcă, Tudora a modificat proiectul, a obținut în timp record o nouă autorizație de construire, a finalizat lucrările, iar mai apoi a vândut apartamentele pe piața imobiliară.

Detaliile unei vizite în Turcia. În stânga, sus și jos, afaceristul Adrian Tudora, alături de personaje perene ale puterii locale de la Năvodari, precum Nicolae Matei, Florin Chelaru, Ilie Coman sau Vasile Moruzi.

Clanul Damian și despăgubirile de la Primăria lui Chelaru

Cine n-ar vrea să fie investitor imobiliar în aceste condiții? Schema este destul de largă, iar acest fapt reiese din hotărârile de Consiliu Local, prin care s-au aprobat sute de astfel de superficii la Năvodari. Am scris pe larg de business-urile imobiliare derulate pe astfel de superficii de afaceristul Adrian Damian, de firma sa Aqua Force SRL și de partenera sa Elena Dinu. Aceasta din urmă este soacra consilierului local PSD-ist Ilie Coman. Am amintit de terenuri ale orașului deținute în superficie de o septuagenară, pe numele ei Basma Floaria, care mai departe a încheiat un contract de asociere cu firma lui Damian. De asemenea, am scris despre afacerea prin care soția lui Adrian Damian a primit despăgubiri de la Primăria Năvodari, pentru o afacere imobiliară eșuată. Pe baza acestor date, am enunțat bănuiala legitimă că găștile PSD-iste de la Năvodari sunt implicate până peste cap în tot felul de combinații imobiliare, unele din ele dezvoltate pe terenuri din domeniul privat al localității (foste concesiuni transformate în superficii, terenuri atribuite tinerilor, deturnate de la scopul inițial, sau pur și simplu terenuri atribuite în superficie prin licitații publice de care au avut cunoștință doar câțiva inițiați). Bănuielile de atunci se adâncesc și mai mult în prezent, mai ales de când s-a schimbat ceva în fronturile de luptă și detalii interesante încep să apară în spațiul public, turnate de niște participanți care au ajuns să se certe pe bani.

Citește și:

Tunuri imobiliare la Primăria Năvodari. Blocuri de milioane de euro pe terenuri atribuite cu 8 lei/mp/an

Război total între despăgubitul primarului și soacra consilierului Coman

Ei bine, de câteva luni, între Damian și soacra consilierului local Ilie Coman se duce un război cumplit, pe bani. Și pe acest fond încep să iasă la suprafață tot felul de informații despre învârtelile imobiliare de la Năvodari, din gașca puterii. Conflictul evocat mai sus a fost intens mediatizat de publicația Incisiv Național, care a ținut partea Elenei Dinu. În articolele publicate pe această temă, publicația a arătat că Damian a pornit proceduri de executare silită împotriva Elenei Dinu, pe baza unui contract de împrumut. Însă, pe de altă parte, Incisiv susține că femeia ar fi avut de recuperat diverse sume de bani de la Damian, pentru a se regla înțelegeri anterioare, unele verbale, pe încredere, referitoare la alte tranzacții.

Elena Dinu, soacra consilierului PSD Ilie Coman

Detaliile unei afaceri de 300.000 de euro

În zeci de paragrafe din aceste articole sunt relatate diferite tranzacții. De pildă, se relatează la un moment dat că, în 2015, Elena Dinu s-a asociat cu Adrian Damian să cumpere un teren de 1.106 mp, în Mamaia Sat, pe strada M9, în valoare de 81.000 de euro, de la o persoană particulară. Se afirmă că Dinu ar fi achitat din contul ei întreaga sumă, urmând să se regleze ulterior, în alte afaceri, cu privire la recuperarea investiției de bază. Ulterior, pe acest teren ar fi fost construite 7 imobile, care au fost vândute cu 300.000 de euro. Toți banii au fost reinvestiți în achiziția unui alt teren la Mamaia Sat, tot pe strada M9, cu o suprafață mult mai generoasă, de 4.274 de metri pătrați.

Cumpărătorii. Petru Toader Moruzi

Acest teren a fost dezmembrat și vândut pe loturi, contra sumei totale de 625.840 de euro. Două loturi mai mari au fost vândute firmelor Ian Invest Trans SRL și Interior Store Development SRL. Alte două loturi mai mici au ajuns la Petru Toader Moruzi și Ana-Maria Tutoveanu, prin mandatar Margareta Mitran. Moruzi a cumpărat un lot de 876 mp cu 122.640 de euro, pe 28 martie 2017. Nu știm dacă acesta este rudă a consilierului local Vasile Moruzi, unul din stâlpii de bază ai regimurilor Matei și Chelaru. Însă coincidența este tulburătoare.

Clanul Mitran

De cealaltă parte, Margareta Mitran a cumpărat pentru Ana-Maria Tutoveanu, din Brașov, un lot de 600 de metri pătrați, cu 78.000 de euro. În afară de a fi mandatar în această tranzacție imobiliară, Mitran este director executiv în Primăria Năvodari. Ea este al patrulea om, după primar, viceprimar și secretarul UAT, în organigrama instituției, fiind în funcție din vremuri imemoriale. Primarii se mai schimbă, dar Mitran rămâne. Rămâne chiar dacă, de anul trecut, consemnează în declarația de avere venituri încasate din pensie. Soțul ei este următorul în organigrama Primăriei, ca șef al Urbanismului. În mod deosebit ne-a atras atenția că soții Mitran, acești stâlpi ai Primăriei, dețin două terenuri în concesiune la Năvodari, de câte 500 de metri pătrați. Concesiunile se obțin de la Primărie, adică de la locul lor de muncă. Ei mai dețin un hectar de teren, tot la Năvodari, obținut în procedura fondului funciar, în anul 2011. Procedura de reconstituire a dreptului de proprietate o face Comisia Locală de fond funciar din Primărie. În sfârșit, Margareta Mitran a avut o implicare în povestea taxei fiscale de două milioane de euro, inventate de gașca de la Primăria Năvodari contra societății Somaco Construct SRL, cu scopul de a jefui patrimoniul turistic deținut de aceasta pe malul lacului Siutghiol.

O firmă din locul natal al primarului Chelaru, deținută de o mamaie de 78 de ani

Firma Ian Invest Trans SRL, la rândul ei implicată în aceste tranzacții amintite de Incisiv Național, este deținută de o bătrână de 78 de ani, pe numele ei Ecaterina Leonte. Societatea are sediul social în comuna Blăgești, satul Buda, din județul Bacău. Deși ar putea fi o simplă coincidență, satul Buda se învecinează cu Buhuși, orașul natal al primarului Florin Chelaru. În 2017, Ian Invest Trans SRL a solicitat aviz de mediu pentru a ridica un bloc de patru etaje pe terenul cumpărat de la cuplul afaceristic Damian-Dinu. În memoriul depus atunci se arăta că terenul afectat acestui proiect se află în zona Hanul Piraților, pe partea cu marea, la o distanță exactă de 540 de metri de țărm.  

Detaliu de pe site-ul Comunei Blăgești. Localitatea se află în vecinătatea orașului Buhuși, locul în care s-a născut primarul Florin Chelaru.

 

Pe malul lacului Siutghiol

Ne întoarcem la afacerile derulate de soacra consilierului PSD Ilie Coman cu fostul ei partener Adrian Damian. Incisiv Național relatează un alt aranjament imobiliar, atrăgând atenția asupra unor aspecte posibil penale. Publicația vorbește chiar de înșelăciune și mită, dar acuzațiile nu sunt dovedite decât declarativ, motiv pentru care nu insistăm deloc asupra lor. Însă câteva aspecte bizare ale combinației merită punctate.

Incisiv Național susține că Elena Dinu a încheiat un contract de asociere în participațiune cu Viaconsavis SRL și cu persoana fizică Mihail Dumitrescu. Dinu ar fi contribuit la această asociere cu un teren de 1.081 de metri pătrați, proprietatea sa, situat în zona Mamaia Sat, la 300 de metri de Lacul Siutghiol, în vecinătatea ansamblurilor ”Ovidius Holliday” și ”Zenit Residence”.  Societatea cooptată urma să execute lucrarea, în speță un imobil P+3-4 E retras. Însă Mihail Dumitrescu nu ar fi contribuit cu nimic în această asociere, susține Incisiv Național. Aspectul este bizar, întrucât publicația nu lămurește de ce Dinu și firma Viaconsavis SRL ar fi acceptat să împartă beneficiile unor contribuții concrete cu o persoană care nu a contribuit cu nimic.

Se mai afirmă că Elena Dinu trebuia să primească în urma asocierii etajul 1 al imobilului, format din 6 apartamente de câte două camere, precum și o garsonieră situată la etajul 4 retras. Pe piață, un apartament de acest tip valorează 65.000 de euro, iar o garsonieră, 40.000 de euro.

Donații și împărțeli fără contribuție

La un moment dat, așa cum se susține în serialul Incisiv Național, Elena Dinu ar fi cedat o garsonieră și două apartamente, prin acte notariale încheiate cu Adrian Damian și cu Mihai Bogdan Roșu, în speță un contract de donație, respectiv un contract de participațiune la finanțarea lucrării.

Soacra consilierului PSD-ist susține că acest Roșu nu ar fi contribuit financiar. Cu alte cuvinte, consemnările din actul notarial nu ar fi reale. Ea susține, citată de Incisiv, că Mihai Bogdan Roșu este patronul firmei Hamm District SRL Constanța, care a primit lucrări de taluzare de la Primăria Năvodari de un miliard de lei noi, deși societatea avea ca obiect principal de activitate creșterea porcinelor. (Contractul evocat aici se referă la realizarea unor ziduri de sprijin și consolidare a taluzului învecinat cu bulevardul Mamaia Nord, pe diferite porțiuni; lucrarea a fost atribuită în anul 2016, însă nu are valoarea de un miliard de lei noi, ci de 958.340 de lei plus TVA).

Detalii dintr-un articol publicat de cotidianul Ziua de Constanța cu privire la atribuirea lucrărilor de taluzare de la Năvodari către societatea Hamm District SRL, care avea atunci obiectul principal de activitate creșterea porcinelor. Elena Dinu spune că patronul acestei firme este un apropiat al primarului Florin Chelaru.

”Mama mea sunt eu”

În sfârșit, consemnăm un ultim aspect interesant care s-a revărsat în spațiul public de pe urma războiului pe bani dintre soacra consilierului local Ilie Coman și afaceristul care a primit despăgubiri, prin soția sa, de la Primăria Năvodari. În cadrul serialului Incisiv se arată că Elena Dinu ar fi achitat executorului judecătoresc suma pentru care era executată silit de către Adrian Damian. Aspectul este dovedit prin două ordine de plată publicate în facsimil. Însă, ce să vezi, în aceste documente Elena Dinu este o simplă mandatară pentru Floaria Basma, septuagenara care a obținut terenuri în superficie de la Primăria Năvodari, pe regulamentul lui Chelaru. Situația seamănă cu aceea a unui PSD-ist de frunte, Marian Oprișan, care a lămurit afacerile mamei sale: ”mama mea sunt eu”.

Detaliile unei plăți. Basma Floaria prin Dinu Elena. Sursa foto: Incisiv Național

În articolele Incisiv se mai arată că s-au formulat denunțuri penale la DIICOT și DNA. De altfel, informațiile pe care le-am preluat în măsura în care ni s-au părut veridice sunt ordonate în articolele Incisiv Național după tipicul unei plângeri penale. Va urma!

 

 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: