Connect with us

Exclusiv

Prefectura Constanţa faţă cu abuzul de la Sibioara. O tragicomedie care nu se mai termină

Adrian Cârlescu

Publicat

la

Reluăm firul epic în serialul carierei de la Sibioara, retrocedată unor clienţi ai avocatului Ionel Haşotti prin fraudă la legile 1/2000 şi 18/1991, care exceptează retrocedarea exploataţiilor miniere active. Reamintim că, în 2008, un complet amnezic şi credul de la Tribunalul Constanţa a pus botul la jargonul juridic deplorabil al avocatului şi la minciuna sa ordinară că „nu este nicio dovadă că există o exploatare minieră” pe terenul cerut spre retrocedare taman în inima carierei în plină exploatare. Până şi ultima precupeaţă din piaţă şi-ar fi dat seama că lucrătura era cusută cu aţă albă, dar magistraţii au muşcat-o, cum muşcă peştii lacomi momeala din cârlig.

Ionel_Hasotti_IMG_3995-660x400-310x310Şi aşa au dat dreptate clienţilor lui Haşotti, în contradictoriu cu Primăria Lumina, cu care se judecau la vrăjeală, fiind în realitate într-un litisconsorţiu de interese. Aşa au primit clienţii lui Haşotti un titlu prin care să nenorocească Somaco Construct SRL Constanţa, parte a grupului Comprest Util, partener NATO conform Codului NATO de agent economic certificat sub numărul 024 din 3 iunie 2005. Dar prea puţin îi pasă lui Ionel Haşotti de NATO, căci el apără băieţii din cealaltă tabără: pe ruşii de la Unicom; pe sirianul acuzat că l-a scos din ţară pe teroristul Omar Hayssam, cel anchetat pentru răpirile din Irak şi pentru traficul de armament pe ruta Rusia – România – Orientul Mijlociu; pe rechinul internaţional Marck Rich, care a privatizat ce-a vrut el prin Rusia, Ukraina şi România etc., etc. (detalii complete, într-un articol viitor). Departe de noi să spunem că Haşotti are Moscova în suflet, căci poate că e pe cealaltă baricadă… doar pentru bani; însă informaţiile sunt publice şi de largă notorietate, şi pot fi verificate de oricine pe portalul instanţelor de judecată.

Nu era de ajuns că hotărârea judecătorească încălca legea, dar încălca şi dreptul de proprietate al unor terţi

[pdf-embedder url=”http://img.ordinea.ro/uploads/2016/01/OCPI-suprapuneri.pdf”]

O hotărâre judecătorească strâmbă şi ilegală, cât de hotărâre o fi ea, cam greu se pune în aplicare. Căci cine îşi riscă libertatea pentru grozăvia de a încălca interdicţia explicită de retrocedare a unei exploataţii miniere active? Hotărârea judecătorească de retrocedare nu poate fi pusă în aplicare prin executor judecătoresc. În fapt, niciun executor, cât de executor o fi el, nu poate scrie titluri de proprietate. Titlurile de proprietate sunt scrise de prefecţi, în baza propunerii motivate a primarilor. Dar şi prefectul, şi primarul se află într-o situaţie fără ieşire: trebuie să respecte legea care interzice retrocedarea terenurilor miniere şi, totodată, trebuie să aplice o hotărâre judecătorească total contrară legii. În 2009, când s-a ajuns în această situaţie bizară, moştenitorii reprezentaţi convenţional de Ionel Haşotti au întreprins primele demersuri pentru a obţine titlul de proprietate asupra terenului retrocedat prin fraudă la lege şi posesia efectivă a acestuia. Somată să procedeze la punerea în posesie, Primăria Lumina a transmis unei societăţi specializate în proiectare cadastrală, pe numele ei Creomixt SRL, o comandă de întocmire a unui plan de situaţie şi, subsecvent acestuia, de înţăruşare a terenului. În baza mandatului primit, Creomixt a întocmit un plan de situaţie, potrivit cu harta amplasamentului retrocedat, din raportul de expertiză parte din Decizia Civilă 925/2008 a Tribunalului Constanţa, aceea prin care se dispusese retrocedarea. Dar planul de situaţie nu a fost recepţionat de OCPI Constanţa, care a motivat, pe 8 aprilie 2009, că „există suprapuneri cu imobilele introduse în baza grafică E-Terra”. Casa de avocatură Haşotti şi Asociaţii a insistat să primească lămuriri direct de la OCPI. Şi le-a primit, prin adresa 5938/15.06.2009: amplasamentul pe care se dispusese retrocedarea se suprapunea peste şase proprietăţi private, pe o suprafaţă cumulată de 41.447 de metri pătraţi. Unul dintre proprietari era chiar Somaco Construct SRL. Nu era de ajuns că hotărârea judecătorească încălca legea, dar încălca şi dreptul de proprietate al unor terţi. Cele şase titluri de proprietate ale terţilor sunt perfect valide şi în momentul de faţă, iar proprietatea este garantată de Constituţie.

Ce a hotărât Prefectura?

[pdf-embedder url=”http://img.ordinea.ro/uploads/2016/01/Hotararea-266.pdf”]

Având în vedere toate aceste aspecte, pe 13 aprilie 2011, Prefectul judeţului Constanţa a adoptat Hotărârea nr. 266, prin care a invalidat propunerea de retrocedare pe amplasamentul care se suprapunea peste proprietăţile private. Totodată, prefectul stabilea un teremen de 30 de zile pentru contestarea Hotărârii la Judecătorie. Termenul s-a scurs, dar clienţii avocatului Haşotti nu s-au prevalat de acest drept. Dar o schimbarea politică de bun augur l-a propulsat în funcţia de prefect al judeţului pe Bogdan Huţucă, un tehnocrat apropiat PNL-ului. Huţucă a notificat de cîteva ori Primăria Lumina să-i pună în posesie pe clienţii avocatului Haşotti. Însă răspunsul Primăriei a fost mereu acelaşi: nu se poate, nu ne lasă Hotărârea 266/2011. Şi dacă nu se putea şi nu se putea, o întâmplare oarbă a făcut ca Huţucă să plece de bunăvoie din fruntea Prefecturii, lăsând locul lui Eugen Bola, un fost membru de nădejde al Partidului Naţional Liberal, care s-a declarat apolitic, pentru a respecta cerinţele noii demnităţi. Pe 20 martie 2013, Bola a revocat, pur şi simplu, Hotărârea 266 din 2011 care nu-l lăsa pe primarul din Lumina să dea satisfacţie aşa-zişilor moştenitori. Actul de revocare, 49/20.03.2013, trimitea la un referat al subprefectului de atunci, Radu Volcinschi, ajuns în funcţie cu sprijinul lui Nicuşor Constantinescu. „Prin mai multe adrese am solicitat Comisiei Locale Lumina să revină asupra propunerii de reconstituire a dreptului de proprietate, propunere care să corespundă cu titlul executoriu ce constă în Decizia civilă nr. 925/2008 a Tribunalului Constanţa. Autoritatea locală nu a dat curs acestei solicitări în sens pozitiv. În această situaţie propunem revocarea Hotărârii nr. 266/2011.”.

Eugen Bola a anulat după doi ani hotărârea care îi încurca pe clienţii lui Haşotti…

[pdf-embedder url=”http://img.ordinea.ro/uploads/2016/01/Bola-acte-administrative.pdf”]

Pe bună dreptate, Comisia Locală nu dăduse curs solicitării, întrucât îi interzicea acest lucru Hotărârea 266/2011. Cum a înlăturat echipa Bola-Volcinschi acest impediment? Prin revocare. Dar nu pe considerentul că acea hotărâre din 2011 nu ar fi fost legală, corectă, morală sau cum veţi vrea. Singurul argument a fost, spus pe şleau: ne încurcă. Dar şi legile anticorupţie îi încurcă pe unii să fure. Să ceară, pur şi simplu, anularea lor? Deja au fost nişte parlamentari, în „marţea neagră”, care au cerut tot felul de rectificări ale interdicţiilor legale care îi încurcau. Dar acele pretenţii nu s-au materializat. Căci nu poţi, în mileniul acesta, să anulezi un act doar pentru că te încurcă. Acest mod primitiv de a rezolva problemele trădează dispreţul absolut faţă de norme, faţă de drepturi, faţă de persoane. Pe de altă parte, un act care şi-a produs efectele juridice şi economice nu poate fi anulat după doi ani de emitentul său, că nu-i permite legea. Dar i-a păsat cuiva de lege?

… după care a trecut la presiuni, pentru domnul Elena şi ceilalţi domni

investireprefect-1353101519

Eugen Bola, la preluarea mandatului de prefect de la Bogdan Huţucă

Îndată după masacrarea Hotărârii 266, prefectul de atunci, Eugen Bola, s-a apucat de trimis scrisori Primăriei Lumina. Cerea fostul prefect să se facă punerea în posesie potrivit dorinţei formulate de „domnii Mitrofan Elena (sic!), Muscalu Constantin şi Muscalu Valeriu, prin reprezentant convenţional”. Pe reprezentantul convenţional îi ştiţi: era avocatul Haşotti. Apoi, cum nu se întâmpla nimic, prefectul a revenit cu ameninţări: „în cazul tergiversării nejustificate a executării hotărârii judecătoreşti vom dispune amendarea persoanei responsabile.” (adresa 10388/13.08.2013). Pe 1 octombrie, Eugen Bola şi-a mai încercat o dată norocul: „vă punem în vedere să procedaţi de îndată la convocarea domnilor Mitrofan Elena, Muscalu Constantin şi Muscalu Valeriu”, iar pe 14 octombrie 2013 a izbucnit supărat: „reiterăm solicitarea de a proceda de îndată la convocarea domnilor Elena Mitrofan…”. Într-un final domnul Elena şi ceilalţi domni au fost convocaţi, insistând să primească terenul exact după schiţa despre care OCPI Constanţa confirmase că încalcă dreptul de proprietate al unor terţi. Primarul putea să repete propunerea care fusese respinsă în 2011, prin hotărârea 266 revocată ilegal de Bola. Dar Somaco Construct SRL îl notificase că încălcarea articolului 4 din Legea 1/2001 e faptă penală, care nu poate rămâne nesancţionată. În consecinţă, primarul a insistat să le ofere un alt amplasament, iar clienţii lui Haşotti au insistat să primească exact amplasamentul care-i înstăpânea peste carieră.

Volcinschi se jură că vrea să respecte legea

În paralel, Somaco Construct SRL a contestat, la Judecătoria Constanţa, Hotărârea 49 dată de Eugen Bola. Procesul a fost unul de durată. Iar între termenele care se scurgeau de la o lună la alta, Eugen Bola şi-a pierdut scaunul de prefect. În locul său, pe funcţie, a fost promovat fostul subaltern, Radu Volcinschi. Acesta a apărat Hotărârea 49 dată de Eugen Bola, în temeiul referatului său sublim. Iar în data de 7 aprilie 2014, a înaintat instanţei de judecată adresa 3619, în care insinua că Hotărârea 49 a fost dată pentru a „respecta drepturile părţilor, inclusiv a[le] terţilor, precum a dispoziţiilor art. 4 alin. 1 din Legea 1/2000.”. Cu alte cuvinte, Volcinschi îşi anunţa buna intenţie de a repara situaţia de încălcare a legii care interzice retrocedarea exploataţiilor miniere active. Adresa Prefecturii a produs efecte juridice, ca dovadă că instanţa nu a anulat Hotărârea 49, aşa cum ceruse Somaco Construct SRL.

Judecătoarele care au dat hotărârea strâmbă au trântit şi revizuirea

Cristina-Duta-1

Cristina Ramona Duţă

La momentul susţinerii acelui punct de vedere, Volcinschi se afla în posesia dovezii plenare că terenul asupra căruia se dispusese retrocedarea aparţinea unei exploataţii miniere active. În acest sens, Somaco Construct SRL depusese la Prefectură, pe 20 martie 2014, Licenţa de Concesiune (minieră) nr. 2454/2001. Pe 15 aprilie 2014, Volcinschi a trimis o adresă Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Constanţa, solicitând să i se comunice dacă terenul retrocedat în favoarea Elenei Mitrofan se află în perimetrul exploataţiei miniere Sibioara II – Valea cu Izvorul. Pe 17 aprilie 2014, OCPI-ul a răspuns: „terenul la care faceţi referire se află în perimetrul exploataţiei miniere Sibioara II – Valea cu Izvorul în proprorţie de aproximativ 30%”. În aceeaşi zi în care a primit răspunsul, Volcinschi a depus o cerere la Tribunalul Constanţa, de revizuire a Deciziei Civile 925/2008. Dar aşa a lucrat sistemul de repartiţie aleatorie, că dosarul revizuirii a încăput exact pe mâna completului condus de judecătoarea Cristina Ramona Duţă care pronunţase Decizia Civilă 925/2008. Aşadar, revizuirea deciziei strâmbe căzuse în sarcina completului care o dăduse. Era o ocazie ca magistraţii să-şi îndrepte propria eroare sau să o acopere şi mai abitir. Însă având această dublă posibilitate, judecătorii aflaţi în astfel de situaţii sunt incompatibili, de principiu, iar Codul de Procedură Civilă îi obligă să se abţină. Cristina Ramona Duţă nu a ţinut cont de incompatibilitatea flagrantă, considerând că litigiul revizuirii este unul diferit faţă de acela în care dispusese hotărârea supusă acum cererii de revizuire. Şi aşa, în baza acestui sofism ieftin, a judecat „obiectiv”, înclinând balanţa justiţiei în aceeaşi parte în care o înclinase şi în 2008. Pe 17 iulie 2014, Tribunalul Constanţa a pronunţat Decizia Civilă nr. 614, respingând revizuirea ca tardiv introdusă. S-a motivat că licenţa de expoatare minieră a companiei Somaco Construct SRL fusese adusă în faţa unei instanţe de judecată, în anul 2010, în dosarul de judecată 24738/212/2009.

Cum s-a dispus sistarea activităţii miniere, pentru motive neprevăzute de lege

În acel proces, Somaco Constrcut SRL ceruse Justiţiei să constate dreptul său de proprietate şi de folosinţă asupra carierei retrocedate prin fraudă la lege. Având în vedere caracterul de document clasificat de interes naţional, licenţa fusese adusă în plic sigilat, iar instanţa îi permisese juristului Prefecturii să o consulte sumar. Consultând-o sumar, juristul Prefecturii şi prin el chiar Prefectura în sine, ar fi luat cunoştinţă de licenţa de concesiune minieră, în 2010, iar nu în 2014, când documentul s-a depus, de fapt, la Prefectură. Ca urmare a depunerii, în 2010, a licenţei miniere, în plic, la instanţă, Tribunalul Constanţa pronunţase o hotărâre judecătorească irevocabilă care consacra dreptul de proprietate şi de folosinţă al companiei Somaco Construct SRL asupra carierei de la Sibioara. Reamintim că Ionel Haşotti a reuşit performanţa unică de a promova un recurs împotriva hotărârii irevocabile, care i-a fost admis de judecătoarea Vangheliţa Tase de la Curtea de Apel Constanţa. Vangheliţa a casat hotărârea irevocabilă şi a instituit un nou ciclu procesual; iar dosarul a fost repus pe rol la Tribunalul Constanţa, fiind distribuit aleatori judecătoarelor Chirăţica Enache şi Cristina Ghernaja (apartenenţa celor trei judecătoare şi a avocatului la o anumită comunitate etno-lingvistică trebuie privită ca o simplă coincidenţă, desigur, în lumina politicii corecte). Acestea n-au mai ţinut cont de licenţa minieră şi au dispus sistarea activităţilor miniere ale firmei Somaco Construct SRL, demolarea clădirilor şi evacuarea echipamentelor de foraj, pronunţând astfel o hotărâre unică în lumea civilizată. Raportat la legislaţia naţională, situaţia este de o gravitate fără precedent. Astfel, Legea Minelor Nr. 85/2003 statuează că dreptul de concesiune minieră este distinct de cel de proprietate (art. 26), că titularul licenţei miniere are dreptul neîngrădit de acces la terenurile din perimetrul prevăzut în licenţă (art. 38 lit. a) şi de a executa toate activităţile miniere în limita perimetrului (art. 38 lit.b). De asemenea, legea prevede în mod limitativ situaţiile în care activitatea de exploatare minieră încetează: la epuizarea resurselor, în caz de dezastre naturale sau de nerentabilitate economică. Singurul dezastru care a oprit activitatea minieră a companiei Somaco Construct SRL a fost hotărârea dată de Enache şi Ghernaja, care şi-au inventat drepturi de a dispune în acest sens, neprevăzute de lege. Somaco Construct SRL plăteşte şi acum redevenţele miniere, după atâţia ani de la sistarea activităţii pe porţiunea licenţei miniere retrocedate prin fraudă la lege, pentru că nimeni în această ţară nu concepe sistarea exploatării pentru motive neprevăzute de lege.

Prefectul Sticks ar vrea să retrocedeze şi drumurile publice

12540840_1266780750004804_9211063511886571764_nÎn 2015, Radu Volcinschi a fost destituit din funcţia de prefect, după nişte declaraţii nefericite legate de prăbuşirea unui elicopter în Lacul Siutghiol. În locul său a fost promovat în funcţie Ion Constantin, zis Sticks. Uitând cu totul de poziţia procesuală a instituţiei, din procesele anterioare, prefectul Sticks a reluat cu brio presiunile asupra Primăriei Lumina, din perioada lui Bola. Doar că, de această dată, pe o comunicare verbală, fără semnătură. Căci vorba aceea, omul se leagă de semnătură, ca boul de jug. Aflând de aceste forme de presiune, Somaco Construct a notificat în mai multe rânduri Prefectura să-i răspundă cu privire la conduita adoptată faţă de caz. Sticks a răspuns abia după nouă luni de la prima sesizare, prin adresa 22848/19.11.2015, în care preciza, ca o concluzie personală: „Întrucât sentinţa civilă mai sus invocată nu a fost desfiinţată în urma căilor de atac extraordinare, ea constituie titlu executoriu şi se impune punerea în aplicare acesteia astfel cum a dispus instanţa de judecată.”.

În aceste condiţii, Somaco Construct SRL a organizat un miting de protest, cerându-i prefectului să sesizeze organele de anchetă penală cu privire la situaţia creată. De asemenea, compania minieră a înaintat Prefecturii o notificare pe 15 decembrie 2015, în care a somat-o să nu emită titlu de proprietate în alte condiţii decât cele dispuse de decizia de retrocedare din 2008. Căci, dincolo de încălcarea articolului 4 din Legea 1/2000, nici măcar instanţa aceasta n-a dispus să se retrocedeze reţeaua de drumuri publice înfiinţată în 1955 care traversează parcela minieră; n-a dispus nici să se retrocedeze moştenitorilor lui Nicolae Tudorancea mai mult decât a avut acest autor. În acest sens, compania a ataşat un titlu de proprietate emis în anul 1991, prin care din moştenirea lui Tudorancea s-au retrocedat deja 5 hectare de teren. În plus, compania minieră a subliniat culpa procesuală a Prefecturii, care a deschis procesul de revizuire, convinsă că hotărârea dată în 2008 e ilegală, însă nu l-a deschis când a aflat acest lucru, ci când şi-a amintit… după patru ani de zile.

 

Comments

comments

Exclusiv

”Primarul Colgate” din Hârșova vrea să le mănânce ficații și consilierilor locali

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Cel mai zâmbăreț primar din județul Constanța nu este nici cel mai pozitiv, nici cel mai corect din branșa sa. Ne referim aici la ”primarul Colgate” din Hârșova, Viorel Ionescu, și la prestația sa din cadrul ultimului episod al serialului de investigații ”Județe la stăpân” de la Pro Tv, difuzat duminică, 13 octombrie a.c.. Pro Tv l-a făcut cunoscut întregii țări, ca un edil incapabil să termine proiectele începute, care a făcut învârteli bizare cu banii publici, dar mai ales ca un personaj de un cinism cu totul remarcabil.

”Ăsta sunt eu, domnișoară!”. ”Vreau să le mănânc ficații”

”Vreau să le mănânc ficații” – a spus Viorel Ionescu la adresa membrilor echipei ProTv. Ionescu purta lavaliera televiziunii la cămașă. Cu toate acestea, el nu s-a prins că vorbele sale se înregistrează. Ca urmare, de fiecare dată când a dispărut din câmpul vizual al aparatului de filmat, a continuat să trăncănească și să dea de gol un caracter urât, mascat până acum în spetele unui zâmbet dulceag. ”Ăsta sunt eu, domnișoară!” – a punctat primarul în spatele ușii închise, după ce a povestit unei angajate ce mare chestie a făcut dumnealui filmându-i pe cei de la PRO TV care veniseră să îl filmeze pe el. Ionescu a dat publicității filmările sale, de care era așa de mândru. Nu știm ce impact au avut și cât au reușit să schimbe din percepția publicului. În schimb, emisiunea Pro Tv a fost deja văzută de milioane de telespectatori și internauți din România. Grație acesteia, avem dovada că primarul din Hârșova este genul care mănâncă ficații adversarilor cu zâmbetul pe buze.

Ficat de consilier

După ce Ionescu s-a dat de gol cu privire la cinismul comportamentului său, putem afirma că acesta le mănâncă ficații cu zâmbetul pe buze și consilierilor locali din orașul său. În cele ce urmează vom relata o serie de apucături bizare ale primarului în raport cu aleșii de la care trebuie să obțină aprobarea pentru proiectele sale. După cum știe toată lumea, consilierii locali nu sunt angajații Primăriei, nu sunt subordonații primarului și nu se află la cheremul acestuia. Ei au joburile lor, din care își câștigă existența. Însă fiind aleși să îi reprezinte pe cetățeni și să ia decizii în numele lor, consilierii trebuie să participe la ședințele convocate de primar. Pentru asta primesc o indemnizație lunară.

În decurs de două săptămâni, primarul din Hârșova a convocat cinci ședințe ordinare și trei extraordinare. S-a întâmplat în zilele de 26, 28, 29 și 30 septembrie, apoi pe 2, pe 9, pe 10 și pe 11 octombrie. Ședința din 11 octombrie a rămas fără obiect, după ce singurul proiect înscris pe ordinea de zi a fost supus dezbaterii în ședința din 10 octombrie. Toate ședințele au fost programate pentru ora 11 dimineața. După cum spuneam mai sus, consilierii locali nu sunt angajații Primăriei. Ei au joburile lor, de la care nu pot lipsi, în miezul zilei, de câte ori are chef primarul să-i cheme la ședințe.

Primarul Viorel și Codul Viorica

Deși este limpede pentru orice om de bună-credință că aceste convocări în cascadă reprezintă o formă de hărțuire, comportamentul primarului nu poate fi calificat ca abuz în serviciu. El nu a încălcat nicio lege și nu riscă nimic. În mod paradoxal, acest comportament este cât se poate de legal și respectă litera, cam strâmbă, e drept, dar totuși în vigoare, a noului cod administrativ adoptat anul acesta, prin ordonanță de urgență, de guvernul Viorica Dăncilă. Acest cod bizar îl obligă pe primar să convoace cel puțin o ședință ordinară în fiecare lună de mandat, dar nu-i spune unde să se oprească. Practic, îi dă mână liberă să convoace ședințe ordinare de câte ori are chef și poate mâzgăli o oportunitate. De ce le mai zice ordinare, dacă pot fi convocate aleatoriu și câte or fi la număr, nu se știe. Codul lui Dăncilă nu prevede sancțiuni atunci când primarul uită să-i cheme pe consilieri la ordinară sau atunci când abuzează – în sensul de dicționar – de acest mecanism și îi cheamă prea des. Pe legea veche, 215/2001, ședințele ordinare se organizau o dată pe lună.

Tot după Codul lui Dăncilă, consilierii locali nu au voie să lipsească nemotivat de la ședințe, de orice tip ar fi ele, ordinare sau extraordinare. Absențele lor pot fi motivate doar când fac dovada, cu acte, că au fost internați în spital, că s-au aflat în concediu medical la domiciliu, că au fost plecați într-o deplasare în afara țării, că le-a murit soțul, soția sau o rudă de până la gradul II.  Ei nu pot lipsi motivat atunci când le moare o mătușă, un unchi sau un nepot de frate ori de soră. Concediul de odihnă nu poate motiva o absență; nici deplasarea în țară; nici faptul că angajatorul nu-i permite alesului să o taie de la muncă, în miezul zilei, când poate nu se găsește un înlocuitor.

Pe de altă parte, oricâte ședințe ar programa primarul, consilierul local primește aceeași indemnizație lunară. Dacă participă la mai multe ședințe, nu primește bani în plus, însă dacă absentează nemotivat riscă sancțiuni. Consilierii pot fi amendați cu 10% din indemnizație la două absențe nemotivate. Dacă sunt prea vocali, pot fi dați afară din ședință cu absență nemotivată. Cumva, ca în învățământul socialist. De asemenea, Codul prevede situații în care consilierii își pot pierde de drept mandatele, legat de absența de la ședințe sau de neadoptarea de hotărâri, pe o perioadă mai lungă de timp.

Consilierii PSD s-au înmuiat și au votat execuția bugetară

Speculând situația creată de noul cod administrativ și având de dus un război cu o majoritate care i-a devenit ostilă, primarul din Hârșova a început să convoace ședințe de consiliu, după pofta inimii sale. După limbajul său, le-a mâncat ficații consilierilor locali, care s-au trezit chemați de 8 ori, în două săptămâni, de fiecare dată de la ora 11. Presiunea de acest tip permisă de Codul lui Dăncilă a dat roade. Ca dovadă, după ce consilierii PSD și PNL au lipsit în bloc de la 3 ședințe extraordinare consecutive, s-au dus grămadă la ședința ordinară următoare. La 4 absențe nemotivate consecutive, pe o interpretare posibilă a legii, riscau deja să fie azvârliți afară din Consiliu. Pe 9 octombrie, la a șase ședință, consilierii PSD s-au înmuiat și au votat decisiv pentru aprobarea execuției bugetare pe trimestrul II. Vorbim aici de o situație care trebuia aprobată încă din luna iulie. Primarul nu s-a prezentat cu proiectul în fața Consiliului Local, în termenul legal. Respins de mai multe ori, în ședințele anterioare, proiectul a fost aprobat în cele din urmă.

Mai tare de ficat, un liberal a refuzat să semneze hotărârea

Președintele de ședință, Emil Paraschiv de la PNL, a refuzat să semneze hotărârea adoptată prin votul majoritar al consilierilor PSD și ALDE. Acesta a motivat în scris că prin hotărârea adoptată au fost aprobate două anexe care nu pot fi identificate. În fapt, Primăria le-a trimis consilierilor un singur fișier anexă, care cuprinde niște tabele de venituri și cheltuieli. Expunerea de motive a primarului era făcută în bătaie de joc, având singura motivație că se impune aprobarea contului de execuție… nu se știe din ce motive, că nu s-a detaliat nimic. Raportul de aprobare întocmit de direcția economică a Primăriei este un copy/paste la fel de jalnic. Legal ar fi fost ca proiectul să cuprindă date concrete, ușor de urmărit, așa cum se prezintă toate proiectele similare din alte localități. Am arătat într-un articol trecut că tabelele trimise de Ionescu nu arată gradul de realizare a veniturilor și cheltuielilor sau acela de a realizare a investițiilor. Cel puțin, în ultima privință, demonstrația din emisiunea Pro Tv, în care s-au prezentat nimicurile realizate din marile proiecte aflate la un pas de a fi pierdute, ar putea reprezenta o cauză a lipsei acestor raportări procentuale. Ce să raporteze primarul? Mai nimicul care se vede? Suntem curioși să vedem ce atitudine va avea Prefectul Județului Constanța față de această bătaie de joc.  

La a șaptea ședință, consilierii au cerut să voteze în avans și proiectul unic pentru care fusese convocată a opta ședință. Și au votat… cei cu ficații mâncați. Ne oprim aici. Într-un articol viitor vă spunem cum se judecă Primăria Hârșova împotriva Curții de Conturi, pentru ca Viorel Ionescu să nu achite din buzunarul său o deplasare în SUA și Canada. Va urma!

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Primăria Cernavodă a cheltuit ilegal peste 11 milioane de lei cu activitățile sportive

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Curtea de Conturi a stabilit în urma unui audit ordinar că Primăria Cernavodă a cheltuit ilegal 11.730.774 de lei pentru a finanța, fără licitație de proiecte, o asociație sportivă fondată de două persoane fizice și de Consiliul Local al orașului. Este vorba de Asociația Axiopolis Sport Cernavodă, în care CL Cernavodă are un vot minoritar, controlul fiind exercitat de persoanele fizice Dumitru Chivu și Daniel Amăriuți. Banii prevăzuți în capitolul 67.02.05.01 al bugetului local pentru anii 2016, 2017, 2018 și 2019 au fost virați către această asociație, pe baza unor cereri de finanțare, dar mai ales pe baza semnăturii ordonatorului de credite. În mod uzual, ordonator de credite este chiar primarul localității, însă acesta își poate delega atribuția către un viceprimar sau către un city-manager. Această modalitate de a muta banii din contul Primăriei în contul unei asociații sportive la simpla cerere a acesteia din urmă, fără desfășurarea procedurilor competitive, contravine flagrant legii. Auditorii Curții de Conturi au constatat că Primăria Cernavodă a încălcat 7 articole din Legea 350/2005, 7 articole din Ordinul 130/2006 până la abrogarea acestuia survenită în anul 2018, 8 articole din Ordinul 664/2018, două articole din OG 26/2000, 3 articole din Legea 273/2006 și 4 articole din OG 119/1999. Raportul Curții de Conturi se referă doar la activitatea Primăriei, astfel încât nu reliefează modalitatea efectivă în care asociația sportivă a cheltuit aceste sume extrem de generoase de la bugetul local.

Pentru fapte similare, fostul președinte al Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu, a fost condamnat pe fond la 8 ani de închisoare în februarie 2019. În cazul său, procurorii DNA l-au acuzat de încălcarea Legii 350/2005 cu privire la finanțarea unor cluburi sportive cu peste 13 milioane de lei.  Dosarul cuprindea și alte fapte penale, cum ar fi atribuirea unor sume de bani fără respectarea procedurii legale către două fundații culturale, încetarea abuzivă a raporturilor de muncă ale unei angajate care s-a opus acestor activități și altele asemenea.

În urma controlului efectuat la Primăria Cernavodă, Curtea de Conturi a mai constatat încălcarea legii cu privire la atribuirea unui contract de gestionare a câinilor fără stăpân către o controversată firmă din localitatea Ovidiu. O altă constatare se referă la achiziția unui cort pentru evenimente (petreceri) fără evidențierea acestuia în lista mijloacelor fixe și fără a exista o prevedere a achiziției în lista de investiții aprobată pentru anul 2019. Facem precizarea că fostul primar al localității, Gheorghe Hânsă, a fost trimis în judecată pentru că a asfaltat o stradă care nu era inclusă în lista de investiții. În sfârșit, raportul Curții de Conturi mai constată că primarul, viceprimarul și alte persoane alese au efectuat vizite sau misiuni oficiale, fără a prezenta rapoarte de activitate. Curtea obligă Primăria să evalueze prejudiciile în această privință, în vederea recuperării. Precizăm că nedepunerea rapoartelor de activitate pentru misiuni oficiale, vizite de lucru și altele asemenea se sancționează cu reținerea sumelor cheltuite de la persoanele care și-au încălcat obligația de raportare. Obligația legală a fost adoptată tocmai pentru a se elimina practicile incorecte, prin care aleșii ajung să se plimbe pe banii contribuabililor, sub motivația falsă că ar fi participat în misiuni oficiale. Mai jos puteți citi integral decizia Curții de Conturi emisă în urma auditului de la Cernavodă.

Download (PDF, 3.47MB)

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Năvodari. Soacra unui consilier PSD toarnă frânturi din combinații imobiliare extrem de bizare

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

În urmă cu doi ani, scriam aici, pe Ordinea.Ro, despre un păienjeniș de afaceri de la Năvodari, prin care niște localnici cu stea în frunte au dobândit drept de superficie asupra unor terenuri din domeniul privat al localității, cu 8 lei și ceva pe metru pătrat pe an. Mai departe, aceștia au construit blocuri și vile de milioane de euro, pe care le-au valorificat comercial. Schema a mers ca unsă.

Terenuri pentru tineri, în superficie la bătrâiori

Am arătat, de exemplu, cum un fost consilier local din gașca Matei-Chelaru a pus mâna pe niște terenuri atribuite la bază în folosință gratuită către un tânăr beneficiar al Legii 15/2003. Tânărul care a primit terenul de la Primărie a construit un ciot de clădire. Mai apoi, a vândut construcția nefinalizată către fostul consilier local Adrian Tudora. Acesta din urmă a cerut Consiliului Local să-i constituie un drept de superficie asupra terenului, fără licitație publică, în baza unui regulament inițiat de primarul Florin Chelaru. Consilierii locali au fost de acord și astfel terenul pentru tineri a ajuns la fostul consilier bătrâior, cu 8,40 de lei pe metru pătrat pe an. După această pleașcă, Tudora a modificat proiectul, a obținut în timp record o nouă autorizație de construire, a finalizat lucrările, iar mai apoi a vândut apartamentele pe piața imobiliară.

Detaliile unei vizite în Turcia. În stânga, sus și jos, afaceristul Adrian Tudora, alături de personaje perene ale puterii locale de la Năvodari, precum Nicolae Matei, Florin Chelaru, Ilie Coman sau Vasile Moruzi.

Clanul Damian și despăgubirile de la Primăria lui Chelaru

Cine n-ar vrea să fie investitor imobiliar în aceste condiții? Schema este destul de largă, iar acest fapt reiese din hotărârile de Consiliu Local, prin care s-au aprobat sute de astfel de superficii la Năvodari. Am scris pe larg de business-urile imobiliare derulate pe astfel de superficii de afaceristul Adrian Damian, de firma sa Aqua Force SRL și de partenera sa Elena Dinu. Aceasta din urmă este soacra consilierului local PSD-ist Ilie Coman. Am amintit de terenuri ale orașului deținute în superficie de o septuagenară, pe numele ei Basma Floaria, care mai departe a încheiat un contract de asociere cu firma lui Damian. De asemenea, am scris despre afacerea prin care soția lui Adrian Damian a primit despăgubiri de la Primăria Năvodari, pentru o afacere imobiliară eșuată. Pe baza acestor date, am enunțat bănuiala legitimă că găștile PSD-iste de la Năvodari sunt implicate până peste cap în tot felul de combinații imobiliare, unele din ele dezvoltate pe terenuri din domeniul privat al localității (foste concesiuni transformate în superficii, terenuri atribuite tinerilor, deturnate de la scopul inițial, sau pur și simplu terenuri atribuite în superficie prin licitații publice de care au avut cunoștință doar câțiva inițiați). Bănuielile de atunci se adâncesc și mai mult în prezent, mai ales de când s-a schimbat ceva în fronturile de luptă și detalii interesante încep să apară în spațiul public, turnate de niște participanți care au ajuns să se certe pe bani.

Citește și:

Tunuri imobiliare la Primăria Năvodari. Blocuri de milioane de euro pe terenuri atribuite cu 8 lei/mp/an

Război total între despăgubitul primarului și soacra consilierului Coman

Ei bine, de câteva luni, între Damian și soacra consilierului local Ilie Coman se duce un război cumplit, pe bani. Și pe acest fond încep să iasă la suprafață tot felul de informații despre învârtelile imobiliare de la Năvodari, din gașca puterii. Conflictul evocat mai sus a fost intens mediatizat de publicația Incisiv Național, care a ținut partea Elenei Dinu. În articolele publicate pe această temă, publicația a arătat că Damian a pornit proceduri de executare silită împotriva Elenei Dinu, pe baza unui contract de împrumut. Însă, pe de altă parte, Incisiv susține că femeia ar fi avut de recuperat diverse sume de bani de la Damian, pentru a se regla înțelegeri anterioare, unele verbale, pe încredere, referitoare la alte tranzacții.

Elena Dinu, soacra consilierului PSD Ilie Coman

Detaliile unei afaceri de 300.000 de euro

În zeci de paragrafe din aceste articole sunt relatate diferite tranzacții. De pildă, se relatează la un moment dat că, în 2015, Elena Dinu s-a asociat cu Adrian Damian să cumpere un teren de 1.106 mp, în Mamaia Sat, pe strada M9, în valoare de 81.000 de euro, de la o persoană particulară. Se afirmă că Dinu ar fi achitat din contul ei întreaga sumă, urmând să se regleze ulterior, în alte afaceri, cu privire la recuperarea investiției de bază. Ulterior, pe acest teren ar fi fost construite 7 imobile, care au fost vândute cu 300.000 de euro. Toți banii au fost reinvestiți în achiziția unui alt teren la Mamaia Sat, tot pe strada M9, cu o suprafață mult mai generoasă, de 4.274 de metri pătrați.

Cumpărătorii. Petru Toader Moruzi

Acest teren a fost dezmembrat și vândut pe loturi, contra sumei totale de 625.840 de euro. Două loturi mai mari au fost vândute firmelor Ian Invest Trans SRL și Interior Store Development SRL. Alte două loturi mai mici au ajuns la Petru Toader Moruzi și Ana-Maria Tutoveanu, prin mandatar Margareta Mitran. Moruzi a cumpărat un lot de 876 mp cu 122.640 de euro, pe 28 martie 2017. Nu știm dacă acesta este rudă a consilierului local Vasile Moruzi, unul din stâlpii de bază ai regimurilor Matei și Chelaru. Însă coincidența este tulburătoare.

Clanul Mitran

De cealaltă parte, Margareta Mitran a cumpărat pentru Ana-Maria Tutoveanu, din Brașov, un lot de 600 de metri pătrați, cu 78.000 de euro. În afară de a fi mandatar în această tranzacție imobiliară, Mitran este director executiv în Primăria Năvodari. Ea este al patrulea om, după primar, viceprimar și secretarul UAT, în organigrama instituției, fiind în funcție din vremuri imemoriale. Primarii se mai schimbă, dar Mitran rămâne. Rămâne chiar dacă, de anul trecut, consemnează în declarația de avere venituri încasate din pensie. Soțul ei este următorul în organigrama Primăriei, ca șef al Urbanismului. În mod deosebit ne-a atras atenția că soții Mitran, acești stâlpi ai Primăriei, dețin două terenuri în concesiune la Năvodari, de câte 500 de metri pătrați. Concesiunile se obțin de la Primărie, adică de la locul lor de muncă. Ei mai dețin un hectar de teren, tot la Năvodari, obținut în procedura fondului funciar, în anul 2011. Procedura de reconstituire a dreptului de proprietate o face Comisia Locală de fond funciar din Primărie. În sfârșit, Margareta Mitran a avut o implicare în povestea taxei fiscale de două milioane de euro, inventate de gașca de la Primăria Năvodari contra societății Somaco Construct SRL, cu scopul de a jefui patrimoniul turistic deținut de aceasta pe malul lacului Siutghiol.

O firmă din locul natal al primarului Chelaru, deținută de o mamaie de 78 de ani

Firma Ian Invest Trans SRL, la rândul ei implicată în aceste tranzacții amintite de Incisiv Național, este deținută de o bătrână de 78 de ani, pe numele ei Ecaterina Leonte. Societatea are sediul social în comuna Blăgești, satul Buda, din județul Bacău. Deși ar putea fi o simplă coincidență, satul Buda se învecinează cu Buhuși, orașul natal al primarului Florin Chelaru. În 2017, Ian Invest Trans SRL a solicitat aviz de mediu pentru a ridica un bloc de patru etaje pe terenul cumpărat de la cuplul afaceristic Damian-Dinu. În memoriul depus atunci se arăta că terenul afectat acestui proiect se află în zona Hanul Piraților, pe partea cu marea, la o distanță exactă de 540 de metri de țărm.  

Detaliu de pe site-ul Comunei Blăgești. Localitatea se află în vecinătatea orașului Buhuși, locul în care s-a născut primarul Florin Chelaru.

 

Pe malul lacului Siutghiol

Ne întoarcem la afacerile derulate de soacra consilierului PSD Ilie Coman cu fostul ei partener Adrian Damian. Incisiv Național relatează un alt aranjament imobiliar, atrăgând atenția asupra unor aspecte posibil penale. Publicația vorbește chiar de înșelăciune și mită, dar acuzațiile nu sunt dovedite decât declarativ, motiv pentru care nu insistăm deloc asupra lor. Însă câteva aspecte bizare ale combinației merită punctate.

Incisiv Național susține că Elena Dinu a încheiat un contract de asociere în participațiune cu Viaconsavis SRL și cu persoana fizică Mihail Dumitrescu. Dinu ar fi contribuit la această asociere cu un teren de 1.081 de metri pătrați, proprietatea sa, situat în zona Mamaia Sat, la 300 de metri de Lacul Siutghiol, în vecinătatea ansamblurilor ”Ovidius Holliday” și ”Zenit Residence”.  Societatea cooptată urma să execute lucrarea, în speță un imobil P+3-4 E retras. Însă Mihail Dumitrescu nu ar fi contribuit cu nimic în această asociere, susține Incisiv Național. Aspectul este bizar, întrucât publicația nu lămurește de ce Dinu și firma Viaconsavis SRL ar fi acceptat să împartă beneficiile unor contribuții concrete cu o persoană care nu a contribuit cu nimic.

Se mai afirmă că Elena Dinu trebuia să primească în urma asocierii etajul 1 al imobilului, format din 6 apartamente de câte două camere, precum și o garsonieră situată la etajul 4 retras. Pe piață, un apartament de acest tip valorează 65.000 de euro, iar o garsonieră, 40.000 de euro.

Donații și împărțeli fără contribuție

La un moment dat, așa cum se susține în serialul Incisiv Național, Elena Dinu ar fi cedat o garsonieră și două apartamente, prin acte notariale încheiate cu Adrian Damian și cu Mihai Bogdan Roșu, în speță un contract de donație, respectiv un contract de participațiune la finanțarea lucrării.

Soacra consilierului PSD-ist susține că acest Roșu nu ar fi contribuit financiar. Cu alte cuvinte, consemnările din actul notarial nu ar fi reale. Ea susține, citată de Incisiv, că Mihai Bogdan Roșu este patronul firmei Hamm District SRL Constanța, care a primit lucrări de taluzare de la Primăria Năvodari de un miliard de lei noi, deși societatea avea ca obiect principal de activitate creșterea porcinelor. (Contractul evocat aici se referă la realizarea unor ziduri de sprijin și consolidare a taluzului învecinat cu bulevardul Mamaia Nord, pe diferite porțiuni; lucrarea a fost atribuită în anul 2016, însă nu are valoarea de un miliard de lei noi, ci de 958.340 de lei plus TVA).

Detalii dintr-un articol publicat de cotidianul Ziua de Constanța cu privire la atribuirea lucrărilor de taluzare de la Năvodari către societatea Hamm District SRL, care avea atunci obiectul principal de activitate creșterea porcinelor. Elena Dinu spune că patronul acestei firme este un apropiat al primarului Florin Chelaru.

”Mama mea sunt eu”

În sfârșit, consemnăm un ultim aspect interesant care s-a revărsat în spațiul public de pe urma războiului pe bani dintre soacra consilierului local Ilie Coman și afaceristul care a primit despăgubiri, prin soția sa, de la Primăria Năvodari. În cadrul serialului Incisiv se arată că Elena Dinu ar fi achitat executorului judecătoresc suma pentru care era executată silit de către Adrian Damian. Aspectul este dovedit prin două ordine de plată publicate în facsimil. Însă, ce să vezi, în aceste documente Elena Dinu este o simplă mandatară pentru Floaria Basma, septuagenara care a obținut terenuri în superficie de la Primăria Năvodari, pe regulamentul lui Chelaru. Situația seamănă cu aceea a unui PSD-ist de frunte, Marian Oprișan, care a lămurit afacerile mamei sale: ”mama mea sunt eu”.

Detaliile unei plăți. Basma Floaria prin Dinu Elena. Sursa foto: Incisiv Național

În articolele Incisiv se mai arată că s-au formulat denunțuri penale la DIICOT și DNA. De altfel, informațiile pe care le-am preluat în măsura în care ni s-au părut veridice sunt ordonate în articolele Incisiv Național după tipicul unei plângeri penale. Va urma!

 

 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: