Connect with us

Exclusiv

Prefectura Constanţa faţă cu abuzul de la Sibioara. O tragicomedie care nu se mai termină

Adrian Cârlescu

Publicat

la

Reluăm firul epic în serialul carierei de la Sibioara, retrocedată unor clienţi ai avocatului Ionel Haşotti prin fraudă la legile 1/2000 şi 18/1991, care exceptează retrocedarea exploataţiilor miniere active. Reamintim că, în 2008, un complet amnezic şi credul de la Tribunalul Constanţa a pus botul la jargonul juridic deplorabil al avocatului şi la minciuna sa ordinară că „nu este nicio dovadă că există o exploatare minieră” pe terenul cerut spre retrocedare taman în inima carierei în plină exploatare. Până şi ultima precupeaţă din piaţă şi-ar fi dat seama că lucrătura era cusută cu aţă albă, dar magistraţii au muşcat-o, cum muşcă peştii lacomi momeala din cârlig.

Ionel_Hasotti_IMG_3995-660x400-310x310Şi aşa au dat dreptate clienţilor lui Haşotti, în contradictoriu cu Primăria Lumina, cu care se judecau la vrăjeală, fiind în realitate într-un litisconsorţiu de interese. Aşa au primit clienţii lui Haşotti un titlu prin care să nenorocească Somaco Construct SRL Constanţa, parte a grupului Comprest Util, partener NATO conform Codului NATO de agent economic certificat sub numărul 024 din 3 iunie 2005. Dar prea puţin îi pasă lui Ionel Haşotti de NATO, căci el apără băieţii din cealaltă tabără: pe ruşii de la Unicom; pe sirianul acuzat că l-a scos din ţară pe teroristul Omar Hayssam, cel anchetat pentru răpirile din Irak şi pentru traficul de armament pe ruta Rusia – România – Orientul Mijlociu; pe rechinul internaţional Marck Rich, care a privatizat ce-a vrut el prin Rusia, Ukraina şi România etc., etc. (detalii complete, într-un articol viitor). Departe de noi să spunem că Haşotti are Moscova în suflet, căci poate că e pe cealaltă baricadă… doar pentru bani; însă informaţiile sunt publice şi de largă notorietate, şi pot fi verificate de oricine pe portalul instanţelor de judecată.

Nu era de ajuns că hotărârea judecătorească încălca legea, dar încălca şi dreptul de proprietate al unor terţi

[pdf-embedder url=”http://img.ordinea.ro/uploads/2016/01/OCPI-suprapuneri.pdf”]

O hotărâre judecătorească strâmbă şi ilegală, cât de hotărâre o fi ea, cam greu se pune în aplicare. Căci cine îşi riscă libertatea pentru grozăvia de a încălca interdicţia explicită de retrocedare a unei exploataţii miniere active? Hotărârea judecătorească de retrocedare nu poate fi pusă în aplicare prin executor judecătoresc. În fapt, niciun executor, cât de executor o fi el, nu poate scrie titluri de proprietate. Titlurile de proprietate sunt scrise de prefecţi, în baza propunerii motivate a primarilor. Dar şi prefectul, şi primarul se află într-o situaţie fără ieşire: trebuie să respecte legea care interzice retrocedarea terenurilor miniere şi, totodată, trebuie să aplice o hotărâre judecătorească total contrară legii. În 2009, când s-a ajuns în această situaţie bizară, moştenitorii reprezentaţi convenţional de Ionel Haşotti au întreprins primele demersuri pentru a obţine titlul de proprietate asupra terenului retrocedat prin fraudă la lege şi posesia efectivă a acestuia. Somată să procedeze la punerea în posesie, Primăria Lumina a transmis unei societăţi specializate în proiectare cadastrală, pe numele ei Creomixt SRL, o comandă de întocmire a unui plan de situaţie şi, subsecvent acestuia, de înţăruşare a terenului. În baza mandatului primit, Creomixt a întocmit un plan de situaţie, potrivit cu harta amplasamentului retrocedat, din raportul de expertiză parte din Decizia Civilă 925/2008 a Tribunalului Constanţa, aceea prin care se dispusese retrocedarea. Dar planul de situaţie nu a fost recepţionat de OCPI Constanţa, care a motivat, pe 8 aprilie 2009, că „există suprapuneri cu imobilele introduse în baza grafică E-Terra”. Casa de avocatură Haşotti şi Asociaţii a insistat să primească lămuriri direct de la OCPI. Şi le-a primit, prin adresa 5938/15.06.2009: amplasamentul pe care se dispusese retrocedarea se suprapunea peste şase proprietăţi private, pe o suprafaţă cumulată de 41.447 de metri pătraţi. Unul dintre proprietari era chiar Somaco Construct SRL. Nu era de ajuns că hotărârea judecătorească încălca legea, dar încălca şi dreptul de proprietate al unor terţi. Cele şase titluri de proprietate ale terţilor sunt perfect valide şi în momentul de faţă, iar proprietatea este garantată de Constituţie.

Ce a hotărât Prefectura?

[pdf-embedder url=”http://img.ordinea.ro/uploads/2016/01/Hotararea-266.pdf”]

Având în vedere toate aceste aspecte, pe 13 aprilie 2011, Prefectul judeţului Constanţa a adoptat Hotărârea nr. 266, prin care a invalidat propunerea de retrocedare pe amplasamentul care se suprapunea peste proprietăţile private. Totodată, prefectul stabilea un teremen de 30 de zile pentru contestarea Hotărârii la Judecătorie. Termenul s-a scurs, dar clienţii avocatului Haşotti nu s-au prevalat de acest drept. Dar o schimbarea politică de bun augur l-a propulsat în funcţia de prefect al judeţului pe Bogdan Huţucă, un tehnocrat apropiat PNL-ului. Huţucă a notificat de cîteva ori Primăria Lumina să-i pună în posesie pe clienţii avocatului Haşotti. Însă răspunsul Primăriei a fost mereu acelaşi: nu se poate, nu ne lasă Hotărârea 266/2011. Şi dacă nu se putea şi nu se putea, o întâmplare oarbă a făcut ca Huţucă să plece de bunăvoie din fruntea Prefecturii, lăsând locul lui Eugen Bola, un fost membru de nădejde al Partidului Naţional Liberal, care s-a declarat apolitic, pentru a respecta cerinţele noii demnităţi. Pe 20 martie 2013, Bola a revocat, pur şi simplu, Hotărârea 266 din 2011 care nu-l lăsa pe primarul din Lumina să dea satisfacţie aşa-zişilor moştenitori. Actul de revocare, 49/20.03.2013, trimitea la un referat al subprefectului de atunci, Radu Volcinschi, ajuns în funcţie cu sprijinul lui Nicuşor Constantinescu. „Prin mai multe adrese am solicitat Comisiei Locale Lumina să revină asupra propunerii de reconstituire a dreptului de proprietate, propunere care să corespundă cu titlul executoriu ce constă în Decizia civilă nr. 925/2008 a Tribunalului Constanţa. Autoritatea locală nu a dat curs acestei solicitări în sens pozitiv. În această situaţie propunem revocarea Hotărârii nr. 266/2011.”.

Eugen Bola a anulat după doi ani hotărârea care îi încurca pe clienţii lui Haşotti…

[pdf-embedder url=”http://img.ordinea.ro/uploads/2016/01/Bola-acte-administrative.pdf”]

Pe bună dreptate, Comisia Locală nu dăduse curs solicitării, întrucât îi interzicea acest lucru Hotărârea 266/2011. Cum a înlăturat echipa Bola-Volcinschi acest impediment? Prin revocare. Dar nu pe considerentul că acea hotărâre din 2011 nu ar fi fost legală, corectă, morală sau cum veţi vrea. Singurul argument a fost, spus pe şleau: ne încurcă. Dar şi legile anticorupţie îi încurcă pe unii să fure. Să ceară, pur şi simplu, anularea lor? Deja au fost nişte parlamentari, în „marţea neagră”, care au cerut tot felul de rectificări ale interdicţiilor legale care îi încurcau. Dar acele pretenţii nu s-au materializat. Căci nu poţi, în mileniul acesta, să anulezi un act doar pentru că te încurcă. Acest mod primitiv de a rezolva problemele trădează dispreţul absolut faţă de norme, faţă de drepturi, faţă de persoane. Pe de altă parte, un act care şi-a produs efectele juridice şi economice nu poate fi anulat după doi ani de emitentul său, că nu-i permite legea. Dar i-a păsat cuiva de lege?

… după care a trecut la presiuni, pentru domnul Elena şi ceilalţi domni

investireprefect-1353101519

Eugen Bola, la preluarea mandatului de prefect de la Bogdan Huţucă

Îndată după masacrarea Hotărârii 266, prefectul de atunci, Eugen Bola, s-a apucat de trimis scrisori Primăriei Lumina. Cerea fostul prefect să se facă punerea în posesie potrivit dorinţei formulate de „domnii Mitrofan Elena (sic!), Muscalu Constantin şi Muscalu Valeriu, prin reprezentant convenţional”. Pe reprezentantul convenţional îi ştiţi: era avocatul Haşotti. Apoi, cum nu se întâmpla nimic, prefectul a revenit cu ameninţări: „în cazul tergiversării nejustificate a executării hotărârii judecătoreşti vom dispune amendarea persoanei responsabile.” (adresa 10388/13.08.2013). Pe 1 octombrie, Eugen Bola şi-a mai încercat o dată norocul: „vă punem în vedere să procedaţi de îndată la convocarea domnilor Mitrofan Elena, Muscalu Constantin şi Muscalu Valeriu”, iar pe 14 octombrie 2013 a izbucnit supărat: „reiterăm solicitarea de a proceda de îndată la convocarea domnilor Elena Mitrofan…”. Într-un final domnul Elena şi ceilalţi domni au fost convocaţi, insistând să primească terenul exact după schiţa despre care OCPI Constanţa confirmase că încalcă dreptul de proprietate al unor terţi. Primarul putea să repete propunerea care fusese respinsă în 2011, prin hotărârea 266 revocată ilegal de Bola. Dar Somaco Construct SRL îl notificase că încălcarea articolului 4 din Legea 1/2001 e faptă penală, care nu poate rămâne nesancţionată. În consecinţă, primarul a insistat să le ofere un alt amplasament, iar clienţii lui Haşotti au insistat să primească exact amplasamentul care-i înstăpânea peste carieră.

Volcinschi se jură că vrea să respecte legea

În paralel, Somaco Construct SRL a contestat, la Judecătoria Constanţa, Hotărârea 49 dată de Eugen Bola. Procesul a fost unul de durată. Iar între termenele care se scurgeau de la o lună la alta, Eugen Bola şi-a pierdut scaunul de prefect. În locul său, pe funcţie, a fost promovat fostul subaltern, Radu Volcinschi. Acesta a apărat Hotărârea 49 dată de Eugen Bola, în temeiul referatului său sublim. Iar în data de 7 aprilie 2014, a înaintat instanţei de judecată adresa 3619, în care insinua că Hotărârea 49 a fost dată pentru a „respecta drepturile părţilor, inclusiv a[le] terţilor, precum a dispoziţiilor art. 4 alin. 1 din Legea 1/2000.”. Cu alte cuvinte, Volcinschi îşi anunţa buna intenţie de a repara situaţia de încălcare a legii care interzice retrocedarea exploataţiilor miniere active. Adresa Prefecturii a produs efecte juridice, ca dovadă că instanţa nu a anulat Hotărârea 49, aşa cum ceruse Somaco Construct SRL.

Judecătoarele care au dat hotărârea strâmbă au trântit şi revizuirea

Cristina-Duta-1

Cristina Ramona Duţă

La momentul susţinerii acelui punct de vedere, Volcinschi se afla în posesia dovezii plenare că terenul asupra căruia se dispusese retrocedarea aparţinea unei exploataţii miniere active. În acest sens, Somaco Construct SRL depusese la Prefectură, pe 20 martie 2014, Licenţa de Concesiune (minieră) nr. 2454/2001. Pe 15 aprilie 2014, Volcinschi a trimis o adresă Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Constanţa, solicitând să i se comunice dacă terenul retrocedat în favoarea Elenei Mitrofan se află în perimetrul exploataţiei miniere Sibioara II – Valea cu Izvorul. Pe 17 aprilie 2014, OCPI-ul a răspuns: „terenul la care faceţi referire se află în perimetrul exploataţiei miniere Sibioara II – Valea cu Izvorul în proprorţie de aproximativ 30%”. În aceeaşi zi în care a primit răspunsul, Volcinschi a depus o cerere la Tribunalul Constanţa, de revizuire a Deciziei Civile 925/2008. Dar aşa a lucrat sistemul de repartiţie aleatorie, că dosarul revizuirii a încăput exact pe mâna completului condus de judecătoarea Cristina Ramona Duţă care pronunţase Decizia Civilă 925/2008. Aşadar, revizuirea deciziei strâmbe căzuse în sarcina completului care o dăduse. Era o ocazie ca magistraţii să-şi îndrepte propria eroare sau să o acopere şi mai abitir. Însă având această dublă posibilitate, judecătorii aflaţi în astfel de situaţii sunt incompatibili, de principiu, iar Codul de Procedură Civilă îi obligă să se abţină. Cristina Ramona Duţă nu a ţinut cont de incompatibilitatea flagrantă, considerând că litigiul revizuirii este unul diferit faţă de acela în care dispusese hotărârea supusă acum cererii de revizuire. Şi aşa, în baza acestui sofism ieftin, a judecat „obiectiv”, înclinând balanţa justiţiei în aceeaşi parte în care o înclinase şi în 2008. Pe 17 iulie 2014, Tribunalul Constanţa a pronunţat Decizia Civilă nr. 614, respingând revizuirea ca tardiv introdusă. S-a motivat că licenţa de expoatare minieră a companiei Somaco Construct SRL fusese adusă în faţa unei instanţe de judecată, în anul 2010, în dosarul de judecată 24738/212/2009.

Cum s-a dispus sistarea activităţii miniere, pentru motive neprevăzute de lege

În acel proces, Somaco Constrcut SRL ceruse Justiţiei să constate dreptul său de proprietate şi de folosinţă asupra carierei retrocedate prin fraudă la lege. Având în vedere caracterul de document clasificat de interes naţional, licenţa fusese adusă în plic sigilat, iar instanţa îi permisese juristului Prefecturii să o consulte sumar. Consultând-o sumar, juristul Prefecturii şi prin el chiar Prefectura în sine, ar fi luat cunoştinţă de licenţa de concesiune minieră, în 2010, iar nu în 2014, când documentul s-a depus, de fapt, la Prefectură. Ca urmare a depunerii, în 2010, a licenţei miniere, în plic, la instanţă, Tribunalul Constanţa pronunţase o hotărâre judecătorească irevocabilă care consacra dreptul de proprietate şi de folosinţă al companiei Somaco Construct SRL asupra carierei de la Sibioara. Reamintim că Ionel Haşotti a reuşit performanţa unică de a promova un recurs împotriva hotărârii irevocabile, care i-a fost admis de judecătoarea Vangheliţa Tase de la Curtea de Apel Constanţa. Vangheliţa a casat hotărârea irevocabilă şi a instituit un nou ciclu procesual; iar dosarul a fost repus pe rol la Tribunalul Constanţa, fiind distribuit aleatori judecătoarelor Chirăţica Enache şi Cristina Ghernaja (apartenenţa celor trei judecătoare şi a avocatului la o anumită comunitate etno-lingvistică trebuie privită ca o simplă coincidenţă, desigur, în lumina politicii corecte). Acestea n-au mai ţinut cont de licenţa minieră şi au dispus sistarea activităţilor miniere ale firmei Somaco Construct SRL, demolarea clădirilor şi evacuarea echipamentelor de foraj, pronunţând astfel o hotărâre unică în lumea civilizată. Raportat la legislaţia naţională, situaţia este de o gravitate fără precedent. Astfel, Legea Minelor Nr. 85/2003 statuează că dreptul de concesiune minieră este distinct de cel de proprietate (art. 26), că titularul licenţei miniere are dreptul neîngrădit de acces la terenurile din perimetrul prevăzut în licenţă (art. 38 lit. a) şi de a executa toate activităţile miniere în limita perimetrului (art. 38 lit.b). De asemenea, legea prevede în mod limitativ situaţiile în care activitatea de exploatare minieră încetează: la epuizarea resurselor, în caz de dezastre naturale sau de nerentabilitate economică. Singurul dezastru care a oprit activitatea minieră a companiei Somaco Construct SRL a fost hotărârea dată de Enache şi Ghernaja, care şi-au inventat drepturi de a dispune în acest sens, neprevăzute de lege. Somaco Construct SRL plăteşte şi acum redevenţele miniere, după atâţia ani de la sistarea activităţii pe porţiunea licenţei miniere retrocedate prin fraudă la lege, pentru că nimeni în această ţară nu concepe sistarea exploatării pentru motive neprevăzute de lege.

Prefectul Sticks ar vrea să retrocedeze şi drumurile publice

12540840_1266780750004804_9211063511886571764_nÎn 2015, Radu Volcinschi a fost destituit din funcţia de prefect, după nişte declaraţii nefericite legate de prăbuşirea unui elicopter în Lacul Siutghiol. În locul său a fost promovat în funcţie Ion Constantin, zis Sticks. Uitând cu totul de poziţia procesuală a instituţiei, din procesele anterioare, prefectul Sticks a reluat cu brio presiunile asupra Primăriei Lumina, din perioada lui Bola. Doar că, de această dată, pe o comunicare verbală, fără semnătură. Căci vorba aceea, omul se leagă de semnătură, ca boul de jug. Aflând de aceste forme de presiune, Somaco Construct a notificat în mai multe rânduri Prefectura să-i răspundă cu privire la conduita adoptată faţă de caz. Sticks a răspuns abia după nouă luni de la prima sesizare, prin adresa 22848/19.11.2015, în care preciza, ca o concluzie personală: „Întrucât sentinţa civilă mai sus invocată nu a fost desfiinţată în urma căilor de atac extraordinare, ea constituie titlu executoriu şi se impune punerea în aplicare acesteia astfel cum a dispus instanţa de judecată.”.

În aceste condiţii, Somaco Construct SRL a organizat un miting de protest, cerându-i prefectului să sesizeze organele de anchetă penală cu privire la situaţia creată. De asemenea, compania minieră a înaintat Prefecturii o notificare pe 15 decembrie 2015, în care a somat-o să nu emită titlu de proprietate în alte condiţii decât cele dispuse de decizia de retrocedare din 2008. Căci, dincolo de încălcarea articolului 4 din Legea 1/2000, nici măcar instanţa aceasta n-a dispus să se retrocedeze reţeaua de drumuri publice înfiinţată în 1955 care traversează parcela minieră; n-a dispus nici să se retrocedeze moştenitorilor lui Nicolae Tudorancea mai mult decât a avut acest autor. În acest sens, compania a ataşat un titlu de proprietate emis în anul 1991, prin care din moştenirea lui Tudorancea s-au retrocedat deja 5 hectare de teren. În plus, compania minieră a subliniat culpa procesuală a Prefecturii, care a deschis procesul de revizuire, convinsă că hotărârea dată în 2008 e ilegală, însă nu l-a deschis când a aflat acest lucru, ci când şi-a amintit… după patru ani de zile.

 

Comments

comments

Exclusiv

Fostul primar din Năvodari Nicolae Matei, condamnat la 9 ani de închisoare în dosarul retrocedărilor

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Fostul primar din Năvodari, Nicolae Matei, a fost condamnat, pe fond, la 9 ani de închisoare cu executare în dosarul retrocedărilor de terenuri din zona Mamaia Nord – Năvodari. Fosta judecătoare Corina Eugenia Jianu de la Tribunalul Constanța, acuzată pentru luare de mită de la fostul primar în scopul pronunțării unor hotărâri de retrocedare prin fraudă la lege, a fost la rândul ei condamnată la 7 ani de închisoare cu executare.

Victoria Căpățână, beneficiara unor soluții de retrocedare flauduloasă, a fost condamnată la 4 ani și 6 luni de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu.

Isidor Gurgu, cumnatul fără forme legale al fostului primar, acuzat de spălarea banilor proveniți din vânzarea unor terenuri provenite din retrocedările frauduloase va executa 4 ani de închisoare. De asemenea, Constantin Florin Ivdu, acuzat de aceleași fapte de spălare a banilor, a primit 3 ani cu executare. În sfârșit, inculpatul Alexandru Manu, fost președinte al clubului de fotbal Săgeata Năvodari, club prin care au fost derulate, potrivit procurorilor, operațiuni de finanțare ilegală, a fost achitat de instanța de judecată.

Hotărârea a fost pronunțată pe fond de Curtea de Apel București, instanță competentă având în vedere calitatea de magistrat a inculpatei Corina Eugenia Jianu.  Sentința nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în zece zile de la comunicare.

Dosarul retrocedărilor a fost instrumentat de actualul procuror șef al DNA Constanța, Andrei Bodean. În esență, DNA a probat că Nicolae Matei a oferit un teren de 500 mp în zona Taberei de Copii Năvodari către fiica judecătoarei Corina Eugenia Jianu, pentru ca aceasta să aprobe retrocedarea unor terenuri către persoane care aveau convenții de a înstrăina terenurile obținute către rude și interpuși ai fostului primar. În toate cazurile de retrocedare analizate în rechizitoriu, persoanele care au depus cereri în procedura Legii 18/1991 a fondului funciar aveau dreptul real să primească terenuri agricole în extravilanul orașului Năvodari, la limita cu localitatea Lumina, respectiv cu localitatea Sibioara. Cererile moștenitorilor au fost respinse de Comisia Locală Năvodasri pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra pământului, pe motiv că localitatea nu dispune de terenuri agricole libere. În consecință, moștenitorii s-au adresat instanței de judecată. Procurorul Andrei Bodean a arătat că petenții din aceste dosare de fond funciar au fraudat sistemul de distribuire aleatorie a cauzelor de judecată, depunând cereri multiple de chemare în judecată, cu același conținut. Când una din aceste cereri clonate era repartizată de sistemul electroic la completul consud de Corina Eugenia Jianu, petenții depuneau cereri de renunțare la judecată în celelalte dosare identice, alegându-și astfel judecătoarea. Mai departe, judecătoarea șpăguită de Matei obliga Orașul Năvodari să le pună în posesie pe aceste persoane cu terenuri situate pe malul mării, în zona turistică a localității, care aveau valori de sute de ori mai mari.

În cazul retrocedării Căpățână, Jianu a admis să i se restituie acesteia, în locul suprafeței agricole la care avea dreptul, un teren intravilan situat pe malul mării, pe care chiar condamnata Căpățână l-a indicat instanței. Practic, aceasta nu și-a ales doar judecătoarea, ci și terenul pe care pusese ochii, fără a avea niciun drept asupra respectivului amplasament.

În dosarul penal instrumentat de Andrei Bodean mai sunt analiate vânzări de terenruri provenite din aceste fapte ilegale, dar și un schimb de terenuri încheiat de Orașul Năvodari, la inițiativa lui Nicolae Matei, cu cumnatul acestuia fără forme legale, Isidor Gurgu. De asemenea, dosarul include elemente referitoare la finanțarea clubului de fotbal Săgeata Năvodari.

Trebuie să mai spunem că instanța a dispus confiscări de terenuri și sume de bani de la inculpați.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Puiu Hașotti rămâne cu eticheta de ”MAFIOT”. Istoria unui proces de calomnie

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Politicianul constănțean Puiu Hașotti, fost deputat, senator și ministru, a pierdut un proces în care a solicitat reparații morale exagerate de la un om de afaceri, pretinzând că acesta l-ar fi numit ”MAFIOT”. Decizia nu este definitivă, putând fi atacată în recurs.

Un miting împotriva Mafiei

Totul a început de la un miting de protest organizat în noiembrie 2015 de angajații societății Somaco Construct SRL. Aceștia au cerut ca Justiția să-și facă treaba și să ancheteze fapte de corupție săvârșite împotriva societății de primarul de atunci din Năvodari, Nicolae Matei, și de către avocatul Ionel Hașotti. Conturile bancare ale societății erau blocate la cererea Primăriei Năvodari, pentru o taxă fiscală de două milioane de euro inventată pe baza unor falsuri vădite. De asemenea, exploatația minieră a societății din localitatea Sibioara fusese retrocedată ilegal pe baza unor minciuni debitate de avocatul Ionel Hașotti. Practic, Somaco Construct se afla într-o situație dificilă generată de acte de corupție. Băncile nu-i acordau credite, nu se putea prezenta la licitații având poprire pe conturi, iar la un moment dat executorul judecătoresc a retras din cont sume care erau destinate pentru plata salariilor și care nu puteau, potrivit legii, să facă obiectul executării silite. În tot acest timp, făptuitorii erau protejați la cel mai înalt nivel.

Acesta este contextul în care sindicatul societății a decis ieșirea în stradă, împreună cu proprietarul afacerii, antreprenorul Grigore Comănescu. În cadrul acțiunii de protest, mai multe mașini utilitare (în principal cife de beton) au ”defilat” cu bannere inscripționate cu sloganuri precum ”DNA – asta este treaba ta” sau ”Stop abuzurilor din administrație”. De asemenea, la miting a fost adus un coșciug și o cruce inscripționate cu mesajul ”La Constanța, dreptatea a murit”.

Imagine de la mitingul Somaco Construct din anul 2015

Presa locală constănțeană a acordat atenție acțiunii inedite de protest, iar Grigore Comănescu a făcut declarații, în care a explicat cele două cazuri de corupție. El a spus că este victima unui grup mafiot care urmărește destructurarea și falimentarea firmelor sale. Întrebat cine sunt mafioții implicați, acesta i-a numit pe Nicolae Matei (fostul primar din Năvodari) și pe avocatul Ionel Hașotti, despre care a menționat expres că este fratele senatorului Puiu Hașotti. 

Procesul

La scurt timp, Puiu Hașotti a deschis un proces în răspundere civilă delictuală împotriva lui Grigore Comănescu. El a motivat că este o persoană diferită de fratele său, nefiind implicat în activitățile acestuia și nici acesta în activitățile sale. De asemenea, a susținut că nu are cu Nicolae Matei decât o colaborare politică. Hașotti a pretins că a fost numit mafiot și încă pe nedrept, acest fapt cauzându-i suferințe psihice. La urmă a solicitat daune de jumătate de milion de lei de la omul de afaceri.

Încă de la bun început, procesul a fost strămutat la Tribunalul Tulcea, unde Puiu Hașotti a avut câștig de cauză. Omul de afaceri Grigore Comănescu a declarat apel, care la rândul său a fost strămutat de la Curtea de Apel Constanța la Curtea de Apel Galați, motivat de bănuiala legitimă că reclamantul, prin fratele său, ar fi putut să influențeze obiectivitatea instanței locale. Curtea din Galați a admis apelul lui Grigore Comănescu, însă Puiu Hașotti a declarat recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. Magistrații de aici au decis să trimită cauza înapoi, spre rejudecare, la Curtea de Apel Galați, pentru corectarea unor probleme din apel. La sfârșitul săptămânii trecute, Curtea a rejudecat și a admis (pentru a doua oară) apelul lui Grigore Comănescu.

”Hașotti = Mafia imobiliară”

Strategia juridică a celui care a câștigat procesul a fost una remarcabilă. Avocații omului de afaceri au demonstrat în instanță că Puiu Hașotti nu putea avea suferințe psihice dacă ar fi fost numit mafiot. Ei au arătat că același Hașotti a fost numit mafiot, cu ani înainte, de un coleg parlamentar pe care nici măcar nu l-a dat în judecată, în ciuda faptului că declarația acestuia a fost preluată, la vremea ei, de toată presa din România. Apoi, au probat că același Puiu Hașotti a fost contestat vehement în anul 2012, pe vremea când era ministru al Culturii, de către sindicaliștii din industria cinematografică de stat. Protestatarii au pichetat ministerul timp de o lună de zile, cu pancarte pe care scria: ”Hașotti = Mafia imobiliară”. Liderii lor au declanșat chiar și forma extremă de protest a grevei foamei.

Imagine de la unul din mitingurile organizate de sindicaliștii de la România Film în anul 2012, pentru a cere demisia lui Puiu Hașotti. Sursa: gandul.info

Sindicaliștii l-au acuzat pe Puiu Hașotti că punea la cale înstrăinarea activelor de stat prin manevre dubioase în favoarea unor afaceriști constănțeni, care – ca o coincidență – erau reprezentați în diverse procese chiar de către fratele său, avocatul Ionel Hașotti. Or cuvântul mafiot nu i-a produs suferințe psihice în anul 2012.

Un miting anti-justiție și alte legături de familie

De asemenea, avocații lui Grigore Comănescu au arătat că legăturile lui Puiu Hașotti cu fostul primar penal din Năvodari nu s-au limitat la o simplă colaborare politică, așa cum susținuse acesta. Astfel, în anul 2012, ministrul Hașotti a participat la un miting anti-justiție de la Năvodari, în care a cerut răspicat eliberarea lui Nicolae Matei, care tocmai fusese arestat preventiv pentru fapte de corupție. Asta era grija lui Hașotti, să-l scoată pe corupt din pușcărie.

Și legăturile nu se opresc aici. Nicolae Matei a mai fost arestat preventiv și în anul 2014 în dosarul retrocedărilor frauduloase a terenurilor din Mamaia Nord și Tabăra de Copii. Procurorii DNA au susținut atunci că fostul primar a mituit o judecătoare de la Tribunalul Constanța, pe numele ei Corina Eugenia Jianu, aceasta pronunțând la schimb hotărâri de retrocedare prin fraudă la lege în favoarea unor interpuși ai lui Matei. Unul dintre beneficiarii fraudei era reprezentat juridic, așa cum se afirma în actele procurorilor, tocmai de către nepotul lui Puiu Hașotti, avocatul Tudor Hașotti.

În sfârșit, judecătoarea implicată în această fraudă s-a pronunțat și în dosarul retrocedării ilegale a carierei de piatră de la Sibioara. Vorbim aici de cea mai valoroasă carieră de granit din Dobrogea, care fusese cumpărată de Grigore Comănescu, în anul 2005, în baza unui credit bancar de 4 milioane de euro. Deși legea interzice expres retrocedarea carierelor în exploatare, așa cum era și cariera Sibioara, avocatul Ionel Hașotti a mințit că pe teren nu se află nicio carieră, obținând o decizie de retrocedare în favoarea clienților săi.

Oricine în locul lui Grigore Comănescu, analizând aceste legături și coincidențe, putea să considere că are un suport factual suficient să creadă că se află în fața unei lucrături de tip mafiot. Desigur, și instanța de apel din procesul de răspundere civilă delictuală a apreciat în mod similar, dându-i de două ori la rând dreptate lui Grigore Comănescu.

Desființarea taxei fiscale de două milioane de euro

Pe parcursul acestui proces de răspundere civilă delictuală, taxa uriașă de două milioane de euro impusă societății Somaco Construct SRL de către fostul primar Nicolae Matei, prietenul lui Puiu Hașotti, a fost desființată de Justiție. Magistrații au stabilit că taxa a fost rezultatul infracțiunii de fals intelectual. Practic, Matei a pretins în fals că Somaco Construct SRL ar fi depozitat materiale de construcții pe un teren al localității, în vecinătatea lacului Siutghiol și a complexului de vile Verona de patru stele, proprietatea societății. În realitate, societatea realizase o lucrare hidrotehnică de protejare a malului, cu acordul Apelor Române, lucrările fiind cuprinse și în autorizația de construire emisă de Primăria Năvodari. Terenul era al statului, însă Primăria Năvodari l-a inventariat fraudulos în domeniul ei privat, ca să poată pretinde cele două milioane de euro de la Somaco Construct, pentru așa-zisa depozitare. Nicolae Matei nu a fost condamnat în această speță, faptele sale fiind prescrise.

Legea lacului Siutghiol, declarată neconstituțională

În perioada de controale care au condus la desființarea taxei fiscale, autoritățile au descoperit că Orașul Năvodari, la inițiativa lui Matei, a inventariat hectare întregi de teren din lac și de pe malul lacului în proprietatea privată a localității. Ca urmare, din 2018 există un proces pe rolul Tribunalului Constanța în care statul român revendică aceste terenuri furate pe vremea lui Matei. Somaco Construct SRL este intervenientă în proces, în favoarea statului. Un rezultat absolut remarcabil al procesului a fost sesizarea Curții Constituționale a României cu privire la neconstituționalitatea Legii 42/2010, la umbra căreia s-a produs acest jaf al terenurilor de stat. Practic, prin această lege, lacul a fost luat din administrarea Apelor Române și trecut în administrarea primăriilor din Constanța, Ovidiu și Năvodari. CCR a găsit sesizarea întemeiată și a declarat legea neconstituțională în ansamblu său.

Casa Hașotti intervine în Războiul Lacului

Procesul de la Constanța ar trebui să continue în linie dreaptă, până când statul își va recupera terenurile furate de gașca fostului primar Matei. Însă, în acest punct, se încearcă tergiversarea procesului de o firmă reprezentată tocmai de avocatul Tudor Hașotti, fiul lui Ionel și nepotul lui Puiu Hașotti. Prin poziția exprimată, acesta a încercat să aducă servicii fostului primar Nicolae Matei, care are toate motivele din lume ca procesul să nu se soluționeze în favoarea statului român, ca nu cumva să ajungă să răspundă.

De asemenea, același Tudor Hașotti a încercat să influențeze prin mijloace legale și decizia CCR, depunând un memoriu amicus curiae, de care, însă, judecătorii constituționali nu au ținut cont.

Epilog

Revenind la Puiu Hașotti, trebuie să mai spunem că acesta s-a retras din politică în anul 2016, atunci când problemele sale de imagine i-au determinat pe colegii de partid să-l scoată din prima linie. Din acel moment, politicianul s-a dat la fund, numele său revenind în actualitate abia cu această soluție pronunțată în dosarul prin care a încercat să obțină jumătate de milion de lei pentru că ar fi fost numit mafiot. Cel mai probabil, Puiu Hașotti va declara recurs. Însă în această cale de atac se analizează doar chestiuni de legalitate a hotărârii din apel. Șansele sale de a scăpa de eticheta de mafiot, prin acest proces, rămân extrem de mici.

Omul de afaceri Grigore Comănescu și-a petrecut ani de zile în instanțele de judecată, în confruntarea cu gruparea Hașotti-Matei

Pentru Grigore Comănescu lupta cu cei pe care i-a numit mafioți n-a fost deloc ușoară. Vorbim de o confruntare juridică dusă pe mai multe fronturi, atât pentru apărarea proprietății asupra carierei Sibioara, cât și pentru anularea taxei fiscale prin care aceștia au încercat practic să-l exproprieze de munca sa de o viață. Reamintim că societatea Somaco a avut conturile bancare blocate și nu a putut participa la licitații. Din acest motiv, tot grupul de firme coordonat de Grigore Comănescu a avut accesul restricționat sau condiționat sever la credite pentru dezvoltare. 

În tot acest timp, antreprenorul târât în această poveste uluitoare, în loc să fie lăsat să-și vadă de afacerile lui și de soarta celor 500 de salariați, a trebuit să meargă personal la zeci de procese, de la Judecătorie până la Înalta Curte de Casație și chiar la Curtea Constituțională a României, la audieri la parchete de toate gradele, de la Parchetul Judecătoriei până la Parchetul General și DNA Central, să se adreseze tuturor instituțiilor statului, de la Comisia de Abuzuri a Senatului, până la Curtea de Conturi și corpurile de control ale ministerelor de resort.  Dacă nu s-ar fi opus și n-ar fi luptat pentru drepturile sale, afacerea sa ar fi fost devorată de acești rechini. Aceasta este România reală.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Ultima diversiune a primarului Maricel. I-a făcut plângere penală viceprimarului ales, ca să nu-l lase în Primărie

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Primarul PSD-ist din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu, apelează la o diversiune penibilă pentru a bloca numirea lui Gabriel Ciobanu (USR) în funcția de viceprimar al acestei comunei. Maricel a pregătit deja o poveste ridicolă, cu suspiciuni demne de anii 50, pe care a ventilat-o în două publicații locale. În realitate, inculpatul de la Agigea ar fi capabil de orice grozăvie și orice invenție, pentru a împiedica lucrul de care se teme cel mai mult, anume acela de a împărți puterea executivă cu principalul său contracandidat de la alegerile locale. În trecut, același Maricel și-a ”executat” politic și alți adversari, refuzând să-i valideze în funcțiile pe care aceștia le câștigaseră, de consilieri locali. De altfel, Consiliul Local Agigea a funcționat în ultimele două legislaturi cu mai puțini consilieri decât prevede legea, situația fiind de fiecare dată generată prin abuz de Cîrjaliu. Și tot de fiecare dată, Cîrjaliu a scăpat basma curată, fiind de notorietate protecția de care se bucură din partea unui procuror de la Parchetul Curții de Apel Constanța.

Pe Cîrjaliu îl înfurie până la demență ideea că Ciobanu ar putea ajunge în Primărie. În primăvara acestui an, în momentul în care USR-istul și-a anunțat intenția de a candida pentru funcția de primar, Maricel Cîrjaliu a lăsat de înțeles că vrea să-i dărăme locuința. Primarul a făcut sesizări la toate instituțiile statului să controleze modul în care familia Ciobanu a construit o casă ca oricare alta. Și în același timp, s-a îngrijit ca această mizerie să ajungă în presă. În precampanie, același Maricel și-a trimis Poliția Locală să aplice două amenzi contracandidatului său, legat de afișele lipite pe o mașină și pe ferestrele organizației de partid. El a continuat acest comportament stalinist chiar și după ce Direcția Națională Anticorupție l-a trimis în judecată pentru că a furat terenurile de stat din Golful Pescarilor, atribuind un lot unei rubedenii  a fratelui său. 

Maricel a câștigat cu greu Primăria, abia obținând 31 de voturi în plus față de contracandidatul său. O vreme destul de lungă, re-alesul s-a închis în Primărie împreună cu gașca sa, împărțind funcții publice către persoanele apropiate. Observând direcția pe care a apucat-o primarul, consilierii non-PSD s-au întâlnit, au dialogat, iar la un moment dat au decis să convoace o ședință extraordinară a Consiliului Local, pentru alegerea președintelui de ședință, a comisiilor de specialitate și a viceprimarului. Aflând de această situație, Maricel a convocat la rândul său Consiliul Local, în ședință ordinară, cu o zi mai devreme. Ședința a avut loc ieri, iar despre tensiunea din cadrul acesteiua am relatat AICI. încă de la bun început, Maricel i-a amenințat pe consilierii locali că le va face plângere penală, dacă vor mai îndrăzni să convoace ședințe de urgență fără să depună și documentația aferentă. În opinia noastră, singurul scop real al primarului a fost acela de a-i timora pe consilierii locali.

Președinte de ședință a fost ales Marius Niță, de la Partidul Ecologist Român. De asemenea, viceprimar a fost ales Gabriel Ciobanu, dar nu cu zece voturi, așa cum era de așteptat ca urmare a dialogului consilierilor non-PSD, ci cu 8 voturi. Se pare că doi dintre cei care au participat la dialogul pentru formarea majorității, care este un dialog uzual și perfect legal, au ales să se vândă, cel puțin plastic vorbind, către jupânul Maricel. Ca urmare, candidatul PSD pentru funcția de viceprimar a obținut 7 voturi. Este vorba de Dan Chiru, un personaj care s-a evidențiat ca redactor-șef al unei fițuici în care i se aduceau osanale primarului – inculpat și pe deasupra și cetățean de onoare prin impostură. De curând, soția acestui Chiru a câștigat un concurs organizat de Primărie pentru a ocupa funcția de director al creșei din Agigea. 

Tensiunea ședinței a fost maximă la momentul votului pentru viceprimar. În fapt, unul dintre consilierii locali a greșit scrisul pe buletinul de vot și a cerut ca buletinul să fie anulat. De asemenea, a solicitat și a primit un nou buletin de vot, pe care l-a completat și l-a introdus în urnă. Procedura e perfect legală. La fel se întâmplă și la alegerile generale: orice alegător care greșește in cabina de vot poate merge la președintele secției să ceară să i se anuleze buletinul cu greșeală; acesta primește un buletin nou; se consideră vot exprimat doar cel exercitat pe buletinul care ajunge în urnă. O astfel de greșeală, care este omenească, nu te poate priva de dreptul de a-ți exercita votul. La ședința de la Agigea, în mod cert, în urna de votare au ajuns 14 voturi exprimate de consilierii prezenți, în vreme ce un al 15-lea vot a fost exercitat electonic de către un consilier PSD care a participat în această modalitate din motive medicale. În total sunt 15 consilieri aleși, fiind exprimate 15 voturi. 

Cu toate acestea, Maricel a început să urle – potrivit surselor noastre – că un vot se anulează. Atenție, vorbim de voturi secrete, care erau într-o urnă. Or nimeni nu poate pretinde că ar putea identifica un vot secret, după vărsarea urnei, ca fiind exprimat de o persoană anume. Cu toate acestea, astăzi Maricel a răspândit în presă o informație, din care reiese că la Agigea a fost anulat un vot exprimat pentru Gabriel Ciobanu. 

”Viceprimarul nu a mai fost ales, au fost 7 voturi pentru Ciobanu, 7 pentru Chiru și două buletine anulate.” – a scris o publicație locală care transmite de regulă punctele de vedere ale primarului Cîrjaliu. Același Cîrjaliu a relatat citat de presă că a depus plângere penală la Parchet împotriva lui Ciobanu, după ce secretarul general al localității ar fi constatat că pe 5 buletine de vot apăreau semnele grafice de plus și minus. 

După cum spuneam, acest om ar fi în stare să facă orice ca să nu-l primească în Primărie pe Gabriel Ciobanu. Cel mai probabil, Maricel Cîrjaliu se va alege la rândul său cu o plângere penală pentru fapta sa de a instiga la anularea ilegală a unui vot și la blocarea abuzivă a activității administrației publice locale. 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: