Connect with us

Exclusiv

Războiul dintre Zoea Rădulescu şi finul lui Gigi Becali pentru terenul de lângă Carrefour (documente)

Adrian Cârlescu

Publicat

la

Un nou scandal de retrocedare abuzivă a unor terenuri tulbură apele administraţiei şi justiţiei de la Constanţa. Este vorba de un teren, în valoare expertizată de 20.750.000 de euro, aflat pe malul lacului Siutghiol, în vecinătatea complexului comercial Tom-Carrefour, asupra căruia s-a instituit deja sechestru asigurător de către procurorii Curţii de Apel Constanţa.

Terenul din drumul Cogealacului

drumul-cogealaculuiPovestea acestei retrocedări o are în prim plan pe Zoea Rădulescu, fiica născută în detenţie a eroului Gogu Puiu, cunoscutul luptător anticomunist, şi a Otiliei Balamace, din Mihail Kogălniceanu. Pe 15 martie 1991, Zoea Rădulescu a depus la Primăria din Mihail Kogălniceanu două cereri de retrocedare. Ea revendica un teren agricol de 10 hectare, moştenit pe linie paternă, şi un altul de 9 hectare, moştenit pe linie maternă. În total: 19 hectare. Într-un document anexat cererilor se dovedea că unul din autorii ei avusese terenul într-un capăt al comunei Kogălniceanu (Ferdinand), la limita cu drumul Cogealacului. Ambele suprafeţe se aflau în folosinţa legală a SC Ceres SA Mihail Kogălniceanu (succesoara unui IAS care cultiva vaste suprafeţe agricole la Mihail Kogălniceanu, Ovidiu, Lumina, Năvodari şi Constanţa). Din această cauză, Zoea a primit, în 1995, decizii prin care i se stabilea dreptul de a deveni acţionară la societatea menţionată. Ulterior, cadrul legal s-a schimbat şi astfel s-a ivit oportunitatea  transformării acţiunilor în locaţiune asupra terenurilor, iar în cele din urmă în proprietate deplină, cu titlu emis de comisia judeţeană de fond funciar.

Din drumul Cogealacului în intravilanul Constanţei

Pe fondul acestei evoluţii, în anul 1998, s-au iniţiat procedurile de retrocedare a terenurilor către acţionarii Ceres transformaţi în locatori. Zoea Rădulescu devenise între timp persoană publică, membră de vază în conducerea centrală a PNŢCD, pe atunci principalul partid de guvernământ. Ea exercita o funcţie publică importantă în cadrul Ministerului de Interne, la Bucureşti. În plus, făcea parte din cercurile apropiate preşedintelui Emil Constantinescu. Nu ştim dacă aceste calităţi au contat în ce avea să se întâmple la Kogălniceanu. Cert este faptul că, pe 10 iulie 1999, Ceres SA a emis o adresă, oarecum bizară, prin care arăta că ar putea, de principiu, să-i întocmească Zoei Rădulescu documentele necesare emiterii titlurilor de proprietate pentru 10 hectare în sola A 510 extravilan arabil şi 9 hectare în sola A 498 extravilan arabil. Dar cele două sole nu se aflau în drumul Cogealacului. Se aflau în marginea Constanţei, pe malul lacului Siutghiol, peste drum de actualul Carrefour. Şi nu erau în extravilan agricol, ci chiar în intravilanul Municipiului Constanţa, fiind inventariate în această categorie prin HCLM nr. 31 din 01.04.1997. Nu ştim cine-i ceruse directorului de la Ceres să-şi spună părerea. Dar Ceres SA nu era autoritate de restituire a terenurilor, competenţa în această problemă fiind acordată comisiilor locale de fond funciar, abilitate prin lege să restituie terenurile din aria lor administrativă. Legal vorbind, Comisia din Kogălniceanu putea să retrocedeze doar terenurile din teritoriul administrativ al comunei Kogălniceanu, iar nu pe cele aflate, hăt, la 26 de kilometri distanţă, în trupul Constanţei.

Primarul din Kogălniceanu îşi dă acordul să retrocedeze terenurile din Constanţa

Pe 26 iulie 1999, alături de adresa bizară a directorului de la Ceres, avea să fie depusă la Comisia Locală din Kogălniceanu, sub numărul 2751, o schiţă de mână, parafată de OCAOTA – strămoşul actualului Oficiu de Cadastru şi Publicitate Imobiliară. În desenul olograf apărea terenul aflat peste drum de actualul hypermarket Carrefour, solele A 501 şi A 498, cu menţiunea „teren situat pe teritoriul administrativ al Municipiului Constanţa.”.

schita-zoea-radulescu-1999

Deîndată, cu numărul consecutiv 2752/26.07.1999, primarul din Kogălniceanu, Traian Dinu, a trimis un răspuns societăţii Ceres, în care îşi exprima acordul ca Zoea Rădulescu să fie pusă în posesia terenurilor menţionate în schiţă. Corespondenţa este mai mult decât bizară, căci societatea n-avea nicio competenţă legală să ceară astfel de acorduri, iar dacă le-ar fi primit, n-avea ce face cu ele; în vreme ce comisia nu trebuia să-şi exprime vreun acord către un terţ, de vreme ce ea şi nu terţul în cauză urma să dispună asupra retrocedării. Aceste scrisori aparent fără scop aveau să-şi dovedească, peste ani, un scop juridic pentru Zoia Rădulescu, de unde şi suspiciunea că au fost făcute ca să o ajute.

Coincidenţă bizară: două sole cu acelaşi număr, una la Constanţa, alta la Kogălniceanu

Pe 17 februarie 2000, acelaşi primar a întocmit două procese-verbale de punere în posesie a Zoei Rădulescu asupra unui teren de 8,5 hectare şi a altuia de 9,5 hectare, ambele situate pe „teritoriul cadastral al comunei Mihail Kogălniceanu”, ambele în sola A510. Actele nu erau cu totul abuzive, de vreme ce, printr-o coincidenţă bizară, exista o solă A510 şi la Kogălniceanu, în pântecul câmpului, la fel cum exista o solă A 510 şi la Constanţa, pe malul lacului. Şi se întâmplase aşa, deoarece directorul Ceres SA, Tiberiu Nemet, predase sole cu aceeaşi denumire şi Comisiei din Kogălniceanu, dar şi celei din Constanţa. Însă sola de la Kogălniceanu avea 128,90 hectare, în vreme ce omonima ei de la Constanţa avea doar 15,23 de hectare. Evident că cele 18 hectare atribuite Zoei Rădulescu nu se puteau înghesui în sola de 15 hectare de la Constanţa. Şi la fel de evident, trebuie că se aflau în sola cu număr identic de la Kogălniceanu, singura în care primarul acelei localităţi putea face retrocedări. Însă, ca o nouă întâmplare de zile mari, primarul a uitat să completeze în documente vecinătăţile terenurilor acordate. Şi aşa s-a întreţinut din plin o stare de confuzie.

Un prim proces fără finalitate

Prevalându-se de această omisiune, în anul 2001, Zoea Rădulescu a deschis un proces de fond funciar, pretinzând să i se individualizeze suprafeţele primite în conformitate cu adresa Ceres SA din 1999 şi schiţa pictată, cu ştampila OCAOTA, din acelaşi an. Despre valoarea (ne)constitutivă de drepturi a celor două plăsmuiri, nicio vorbă! Pe 3 martie 2003, Curtea de Apel Ploieşti, către care se strămutase dosarul, a obligat Comisia Locală din Kogălniceanu să individualizeze amplasamentul, fără să-l stabilească ea însăşi pe calea expertizei care i-ar fi fost la îndemână. Însă în proces se reliefase coincidenţa bizară de denumire dintre sola de la Constanţa şi cea de la Kogălniceanu. Se numeau la fel, dar erau diferite, cu suprafeţe diferite şi amplasamente diferite, una în extravilan, cealaltă în intravilan, una la Kogălniceanu, cealaltă la Constanţa.

Adevăraţii proprietari ai terenului se judecă de 14 ani cu Primăria Constanţa. Malul de lac a ajuns la Gigi Alexa

gigi-alexa-fin-becali

Gheorghe Alexa

În timp ce la Ploieşti „rula” acest proces, Comisia Locală din Constanţa se preocupa să găsească persoane bune de împroprietărit în solele A 510 şi A 498 de pe malul lacului Siutghiol. Pe 7 februarie 2002, prin adresa 293, urmaşii Elenei Zossima-Wild – cea care deţinuse exact pe acel amplasament un conac boieresc în perioada interbelică – au notificat Primăria Constanţa să le restituie terenul. Deşi nu era niciun dubiu că acolo a fost conacul şi moşia Zossima, primarul Constanţei, Radu Mazăre, a respins notificarea prin Dispoziţia 1168/09.04.2002. A spus Mazăre că terenurile erau extravilane, iar familia Zossima le ceruse în temeiul Legii 10/2001, care se referea la terenuri intravilane. După ce i-a învăţat legea pe moştenitorii reali, comisia de la Constanţa a întocmit dosare de retrocedare pentru şapte persoane. Unele erau deja decedate, însă în graba de a aranja situaţia nimeni nu s-a mai împiedicat de acest moft. La capătul procedurii, pe 16 mai 2002, Comisia Judeţeană Constanţa a emis titluri de proprietate. O zi mai târziu, terenurile au ajuns în proprietatea cunoscutului om de afaceri Gigi Alexa, finul şi mai cunoscutului Gigi Becali, care le-a cumpărat cu acte notariale. La cumpărare, terenurile care fuseseră acordate ca suprafeţe agricole extravilane s-au metamorfozat subit în terenuri agricole intravilane – ceea ce erau, de fapt, de la bun început. Trebuie să spunem că, potrivit legii, actele de dispoziţie asupra terenurilor pentru care erau înregistrate notificări de retrocedare sunt nule de drept. Ştiind acest lucru, familia Zossima a pornit un proces, în anul 2002, împotriva Primăriei Constanţa, a persoanelor puse ilegal în posesie şi a cumpărătorului de-a doua zi, Gigi Alexa. Justiţia independentă judecă şi-acum dosarul din 2002, chiar dacă acesta a primit un alt indicativ în 2005 şi un al treilea în 2008. În cei 14 ani, dosarul a făcut cinci drumuri pe ruta Tribunal, Curtea de Apel, Înalta Curte. În anul de graţie 2016, dosarul se află din nou la Curtea de Apel Constanţa, dar este suspendat pentru a se judeca o cauză conexă la Judecătorie. Primul urmaş al Elenei Zossima Wild, Faust Hangin, a decedat în primii ani ai procesului. Al doilea urmaş, a decedat de curând.

Judecătoarea Jianu eliberează terenurile pentru Zoea

Ne întoarcem pe firul poveştii în anul 2003, când Zoea Rădulescu a aflat că terenul pe care-l râvnea la Constanţa a fost retrocedat ajungând la Gigi Alexa (cinci loturi, din cele şapte). Femeia a deschis rapid un proces la Judecătoria Constanţa, cerând să se constate nulitatea absolută a respectivelor titluri de proprietate şi obligarea pârâţilor să-i lase în deplină proprietate şi liniştită posesie cele 18 hectare pe care i s-ar fi reconstituit ei dreptul de proprietate. Chiar la debutul noului proces, Comisia Locală din Mihail Kogălniceanu, obligată de Curtea de Apel Ploieşti, s-a apucat să individualizeze cele două loturi atribuite Zoei Rădulescu în sola A 510. Şi le-a individualizat, completând vecinătăţile din Kogălniceanu. Apoi, în ianuarie 2006, Comisia Judeţeană a emis două titluri de proprietate pentru Zoea Rădulescu, în sola A510 din Kogălniceanu. Însă femeia a insistat în proces că terenurile primite de ea se află la Constanţa. Controversata judecătoare Corina Eugenia Jianu i-a dat, parţial, dreptate, pe 1 aprilie 2008.

Jianu1

Judecătoarea a golit terenul de la Constanţa, anulând titlurile de proprietate din 2002, în principal pe motivul că fuseseră acordate unor persoane decedate. Însă Jianu n-a putut să-i lase terenul fostei demnitare ţărăniste în deplină proprietate şi liberă posesie, neputând trece peste titlurile de proprietate emise pe numele acesteia, în 2006, pentru suprafeţele din Mihail Kogălniceanu. Desigur, aceleaşi titluri ar fi trebuit să o împiedice să judece pe fond procesul, căci ele atestau că Zoea Rădulescu nu avea calitate procesuală activă.

Şi tot Jianu îi dă terenurile din Constanţa

Înţelegând impedimentul, Zoea Rădulescu a deschis un al treilea proces, cerând anularea propriilor titluri de proprietate, din Kogălniceanu. Ca prin minune, dosarul cel nou a nimerit tot la completul Corinei Eugenia Jianu, care i-a admis cererea prin Sentinţa Civilă nr. 8566/01.04.2010 (dosar 5116/212/2010). Dar ce coincidenţă bizară: ambele hotărâri pronunţate de Jianu au fost date de ziua păcălelii, prima în 2008, a doua în 2010.

Comisia Locală din Constanţa, care a fost parte în acest ultim proces, a invocat că „autorii reclamantei au avut teren în localitatea Mihail Kogălniceanu şi nu în municipiul Constanţa, iar cererile de reconstituire au fost adresate comisiei locale M. Kogălniceanu, Comisia Locală Constanţa nefiind nicicând sesizată cu soluţionarea unei astfel de cereri de reconstituire, însă reclamanta, începând cu anul 2003, şi-a stabilit un alt amplasament pe care l-a revendicat pe cale judecătorească…”.

Argumentele nu prea au contat. Jianu avea o părere formată, şi anume că Zoea Rădulescu era îndreptăţită să primească amplasamentele din Constanţa, aşa cum ar fi reieşit din corespondenţa purtată de Comisia Locală M. Kogălniceanu cu directorul Ceres SA, din anul 1999. Faptul că acea corespondenţă conţinea prevederi contrare legii nu a fost luat în discuţie.

Jianu2

20.750.000 de euro

Ori, aşa cum am arătat mai sus, întreaga corespondenţă era ilegală, pentru simplul fapt că, dincolo de părerile directorului de la Ceres sau de acordurile primarului din Kogălniceanu, legea spune că cererile de retrocedare se depun la Primăriile localităţilor în raza cărora se află terenul. Terenul de la Carrefour nu a fost niciodată pe raza comunei Kogălniceanu, care nici nu se învecinează cu Municipiul Constanţa, între cele două existând alte două localităţi interpuse, Lumina, respectiv Ovidiu. Pe de altă parte, terenul de la Carrefour era inventariat în intravilanul Municipiului Constanţa, încă din 1997, aşa cum am arătat mai sus, astfel că acea corespondenţă plăsmuită doi ani mai târziu nu avea cum să anuleze situaţia de fapt. Interesată exclusiv să o îmbogăţească pe Zoia Rădulescu, judecătoarea Jianu nu a făcut minima diligenţă să numească un expert judiciar care să lămurească până unde se întindea aria celor două localităţi. În schimb, a creditat o expertiză extrajudiciară, produsă de Zoia Rădulescu, în baza obiectivelor stabilite de aceasta. Referitor la îmbogăţire, trebuie să spunem că o altă expertiză, de data aceasta judiciară, dispusă într-un alt dosar de judecată, stabilea că cele 19 hectare de la Carrefour valorează 20.750.000 de euro.

20750000-euro

Sub sechestru

Recent, Parchetul Curţii de Apel Constanţa a anunţat că a dispus instituirea sechestrului judiciar asupra terenului de la Carrefour. Cel mai probabil, ancheta penală va scoate în evidenţă manopera fostei judecătoare Corina Eugenia Jianu. Spunem „fostă”, deoarece Corina Eugenia Jianu a fost suspendată, în 2014, din magistratură, fiind trimisă în judecată pentru luare de mită, alături de fostul primar al oraşului Năvodari, Nicolae Matei. Procurorii DNA au demonstrat că mai multe persoane, în conivenţă cu fostul primar Matei, au depus cereri multiple de judecată, pentru restituirea unor terenuri pe malul mării, în zona Mamaia-Nord, la care nu erau îndreptăţite. Ulterior, justiţiabilii renunţau la o parte din cererile identice, alegând astfel să se judece la completul Corinei Eugenia Jianu, care le admitea acţiunile, nu pe baza probelor, care nici nu existau, ci pe baza unor argumentaţii aiuritoare.

Prestaţia judecătoarei Jianu în dosarul retrocedării carierei Sibioara

Corina Eugenia Jianu s-a mai evidenţiat şi în litigiul, foarte cunoscut opiniei publice, de retrocedare a carierei de la Sibioara. În acel dosar, fosta judecătoare a admis calitatea de persoane îndreptăţite la retrocedare pentru două cliente ale cunoscutului avocat Ionel Haşotti (una din ele, respectiv Elena Mitrofan, având domiciliul în localitatea Mihail Kogălniceanu şi fiind, potrivit surselor noastre, o cunoştinţă a Zoei Rădulescu). Septuagenarele revendicau moştenirea unui autor decedat în anul 1942, pe numele său Nicolae Tudorancea. În cererea introductivă de la instanţă, se arăta că autorul decedat în 1942 ar fi plătit taxe şi impozite pentru terenul ce făcea obiectul litigiului, până în anul 1951. Judecătoarei Jianu nu i s-a părut nimic suspect şi a certificat că mortul din 42 a fost deposedat de regimul comunist instaurat pe 6 martie 1945. De asemenea, a certificat calitatea de persoane îndreptăţite la retrocedare a clientelor lui Haşotti.

hasotti-nicolaescu-montajÎn momentul de faţă, Prefectul Judeţului Constanţa a deschis o acţiune la Judecătoria Constanţa, cerând constatarea nulităţii absolute a titlului de proprietate emis pentru „moştenitori” în inima carierei de la Sibioara. Instituţia susţine că, prin artificiul făcut de Jianu, s-a retrocedat de mai multe ori moştenirea de la Sibioara. În realitate, autorii dreptului de proprietate erau urmaşii lui Nicolae Tudorancea, cei care vieţuiau la momentul confiscării terenurilor de către regimul comunist. Însă drepturile acestor urmaşi au fost integral retrocedate, în anii 90. Considerând că persoana decedată în 1942 ar fi autor, Jianu a deschis drumul retrocedării multiple. Fosta judecătoare nu a cerut Comisiei Judeţene să-i comunice o situaţie a titlurilor de proprietate emise pentru autorul în discuţie. Dacă ar fi procedat aşa, ar fi aflat că autorităţile au mai retrocedat 8 hectare de teren Lucreţiei Păsculescu, pentru autorul Nicolae Tudorancea. La fel, ar fi aflat că autorităţile au predat alte cinci hectare de teren urmaşilor Paraschivei Cangea, în baza documentelor care atestau că aceasta a primit de la tatăl ei, Nicolae Tudorancea, suprafaţa în cauză, în anul 1938. Să mai spunem că retrocedarea de la Sibioara este un caz unic în istoria justiţiei din România. Terenul în cauză făcea parte dintr-o exploataţie minieră activă, motiv pentru care era exceptat prin lege de la retrocedare. Cariera aparţinea companiei Somaco Construct SRL, ale cărei părţi sociale au fost cumpărate, cu patru milioane de euro, de omul de afaceri Grigore Comănescu, cu trei ani înainte de hotărârea de retrocedare. Somaco nu a fost parte în cadrul procesului.

Comments

comments

Exclusiv

”Primarul Colgate” din Hârșova vrea să le mănânce ficații și consilierilor locali

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Cel mai zâmbăreț primar din județul Constanța nu este nici cel mai pozitiv, nici cel mai corect din branșa sa. Ne referim aici la ”primarul Colgate” din Hârșova, Viorel Ionescu, și la prestația sa din cadrul ultimului episod al serialului de investigații ”Județe la stăpân” de la Pro Tv, difuzat duminică, 13 octombrie a.c.. Pro Tv l-a făcut cunoscut întregii țări, ca un edil incapabil să termine proiectele începute, care a făcut învârteli bizare cu banii publici, dar mai ales ca un personaj de un cinism cu totul remarcabil.

”Ăsta sunt eu, domnișoară!”. ”Vreau să le mănânc ficații”

”Vreau să le mănânc ficații” – a spus Viorel Ionescu la adresa membrilor echipei ProTv. Ionescu purta lavaliera televiziunii la cămașă. Cu toate acestea, el nu s-a prins că vorbele sale se înregistrează. Ca urmare, de fiecare dată când a dispărut din câmpul vizual al aparatului de filmat, a continuat să trăncănească și să dea de gol un caracter urât, mascat până acum în spetele unui zâmbet dulceag. ”Ăsta sunt eu, domnișoară!” – a punctat primarul în spatele ușii închise, după ce a povestit unei angajate ce mare chestie a făcut dumnealui filmându-i pe cei de la PRO TV care veniseră să îl filmeze pe el. Ionescu a dat publicității filmările sale, de care era așa de mândru. Nu știm ce impact au avut și cât au reușit să schimbe din percepția publicului. În schimb, emisiunea Pro Tv a fost deja văzută de milioane de telespectatori și internauți din România. Grație acesteia, avem dovada că primarul din Hârșova este genul care mănâncă ficații adversarilor cu zâmbetul pe buze.

Ficat de consilier

După ce Ionescu s-a dat de gol cu privire la cinismul comportamentului său, putem afirma că acesta le mănâncă ficații cu zâmbetul pe buze și consilierilor locali din orașul său. În cele ce urmează vom relata o serie de apucături bizare ale primarului în raport cu aleșii de la care trebuie să obțină aprobarea pentru proiectele sale. După cum știe toată lumea, consilierii locali nu sunt angajații Primăriei, nu sunt subordonații primarului și nu se află la cheremul acestuia. Ei au joburile lor, din care își câștigă existența. Însă fiind aleși să îi reprezinte pe cetățeni și să ia decizii în numele lor, consilierii trebuie să participe la ședințele convocate de primar. Pentru asta primesc o indemnizație lunară.

În decurs de două săptămâni, primarul din Hârșova a convocat cinci ședințe ordinare și trei extraordinare. S-a întâmplat în zilele de 26, 28, 29 și 30 septembrie, apoi pe 2, pe 9, pe 10 și pe 11 octombrie. Ședința din 11 octombrie a rămas fără obiect, după ce singurul proiect înscris pe ordinea de zi a fost supus dezbaterii în ședința din 10 octombrie. Toate ședințele au fost programate pentru ora 11 dimineața. După cum spuneam mai sus, consilierii locali nu sunt angajații Primăriei. Ei au joburile lor, de la care nu pot lipsi, în miezul zilei, de câte ori are chef primarul să-i cheme la ședințe.

Primarul Viorel și Codul Viorica

Deși este limpede pentru orice om de bună-credință că aceste convocări în cascadă reprezintă o formă de hărțuire, comportamentul primarului nu poate fi calificat ca abuz în serviciu. El nu a încălcat nicio lege și nu riscă nimic. În mod paradoxal, acest comportament este cât se poate de legal și respectă litera, cam strâmbă, e drept, dar totuși în vigoare, a noului cod administrativ adoptat anul acesta, prin ordonanță de urgență, de guvernul Viorica Dăncilă. Acest cod bizar îl obligă pe primar să convoace cel puțin o ședință ordinară în fiecare lună de mandat, dar nu-i spune unde să se oprească. Practic, îi dă mână liberă să convoace ședințe ordinare de câte ori are chef și poate mâzgăli o oportunitate. De ce le mai zice ordinare, dacă pot fi convocate aleatoriu și câte or fi la număr, nu se știe. Codul lui Dăncilă nu prevede sancțiuni atunci când primarul uită să-i cheme pe consilieri la ordinară sau atunci când abuzează – în sensul de dicționar – de acest mecanism și îi cheamă prea des. Pe legea veche, 215/2001, ședințele ordinare se organizau o dată pe lună.

Tot după Codul lui Dăncilă, consilierii locali nu au voie să lipsească nemotivat de la ședințe, de orice tip ar fi ele, ordinare sau extraordinare. Absențele lor pot fi motivate doar când fac dovada, cu acte, că au fost internați în spital, că s-au aflat în concediu medical la domiciliu, că au fost plecați într-o deplasare în afara țării, că le-a murit soțul, soția sau o rudă de până la gradul II.  Ei nu pot lipsi motivat atunci când le moare o mătușă, un unchi sau un nepot de frate ori de soră. Concediul de odihnă nu poate motiva o absență; nici deplasarea în țară; nici faptul că angajatorul nu-i permite alesului să o taie de la muncă, în miezul zilei, când poate nu se găsește un înlocuitor.

Pe de altă parte, oricâte ședințe ar programa primarul, consilierul local primește aceeași indemnizație lunară. Dacă participă la mai multe ședințe, nu primește bani în plus, însă dacă absentează nemotivat riscă sancțiuni. Consilierii pot fi amendați cu 10% din indemnizație la două absențe nemotivate. Dacă sunt prea vocali, pot fi dați afară din ședință cu absență nemotivată. Cumva, ca în învățământul socialist. De asemenea, Codul prevede situații în care consilierii își pot pierde de drept mandatele, legat de absența de la ședințe sau de neadoptarea de hotărâri, pe o perioadă mai lungă de timp.

Consilierii PSD s-au înmuiat și au votat execuția bugetară

Speculând situația creată de noul cod administrativ și având de dus un război cu o majoritate care i-a devenit ostilă, primarul din Hârșova a început să convoace ședințe de consiliu, după pofta inimii sale. După limbajul său, le-a mâncat ficații consilierilor locali, care s-au trezit chemați de 8 ori, în două săptămâni, de fiecare dată de la ora 11. Presiunea de acest tip permisă de Codul lui Dăncilă a dat roade. Ca dovadă, după ce consilierii PSD și PNL au lipsit în bloc de la 3 ședințe extraordinare consecutive, s-au dus grămadă la ședința ordinară următoare. La 4 absențe nemotivate consecutive, pe o interpretare posibilă a legii, riscau deja să fie azvârliți afară din Consiliu. Pe 9 octombrie, la a șase ședință, consilierii PSD s-au înmuiat și au votat decisiv pentru aprobarea execuției bugetare pe trimestrul II. Vorbim aici de o situație care trebuia aprobată încă din luna iulie. Primarul nu s-a prezentat cu proiectul în fața Consiliului Local, în termenul legal. Respins de mai multe ori, în ședințele anterioare, proiectul a fost aprobat în cele din urmă.

Mai tare de ficat, un liberal a refuzat să semneze hotărârea

Președintele de ședință, Emil Paraschiv de la PNL, a refuzat să semneze hotărârea adoptată prin votul majoritar al consilierilor PSD și ALDE. Acesta a motivat în scris că prin hotărârea adoptată au fost aprobate două anexe care nu pot fi identificate. În fapt, Primăria le-a trimis consilierilor un singur fișier anexă, care cuprinde niște tabele de venituri și cheltuieli. Expunerea de motive a primarului era făcută în bătaie de joc, având singura motivație că se impune aprobarea contului de execuție… nu se știe din ce motive, că nu s-a detaliat nimic. Raportul de aprobare întocmit de direcția economică a Primăriei este un copy/paste la fel de jalnic. Legal ar fi fost ca proiectul să cuprindă date concrete, ușor de urmărit, așa cum se prezintă toate proiectele similare din alte localități. Am arătat într-un articol trecut că tabelele trimise de Ionescu nu arată gradul de realizare a veniturilor și cheltuielilor sau acela de a realizare a investițiilor. Cel puțin, în ultima privință, demonstrația din emisiunea Pro Tv, în care s-au prezentat nimicurile realizate din marile proiecte aflate la un pas de a fi pierdute, ar putea reprezenta o cauză a lipsei acestor raportări procentuale. Ce să raporteze primarul? Mai nimicul care se vede? Suntem curioși să vedem ce atitudine va avea Prefectul Județului Constanța față de această bătaie de joc.  

La a șaptea ședință, consilierii au cerut să voteze în avans și proiectul unic pentru care fusese convocată a opta ședință. Și au votat… cei cu ficații mâncați. Ne oprim aici. Într-un articol viitor vă spunem cum se judecă Primăria Hârșova împotriva Curții de Conturi, pentru ca Viorel Ionescu să nu achite din buzunarul său o deplasare în SUA și Canada. Va urma!

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Primăria Cernavodă a cheltuit ilegal peste 11 milioane de lei cu activitățile sportive

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Curtea de Conturi a stabilit în urma unui audit ordinar că Primăria Cernavodă a cheltuit ilegal 11.730.774 de lei pentru a finanța, fără licitație de proiecte, o asociație sportivă fondată de două persoane fizice și de Consiliul Local al orașului. Este vorba de Asociația Axiopolis Sport Cernavodă, în care CL Cernavodă are un vot minoritar, controlul fiind exercitat de persoanele fizice Dumitru Chivu și Daniel Amăriuți. Banii prevăzuți în capitolul 67.02.05.01 al bugetului local pentru anii 2016, 2017, 2018 și 2019 au fost virați către această asociație, pe baza unor cereri de finanțare, dar mai ales pe baza semnăturii ordonatorului de credite. În mod uzual, ordonator de credite este chiar primarul localității, însă acesta își poate delega atribuția către un viceprimar sau către un city-manager. Această modalitate de a muta banii din contul Primăriei în contul unei asociații sportive la simpla cerere a acesteia din urmă, fără desfășurarea procedurilor competitive, contravine flagrant legii. Auditorii Curții de Conturi au constatat că Primăria Cernavodă a încălcat 7 articole din Legea 350/2005, 7 articole din Ordinul 130/2006 până la abrogarea acestuia survenită în anul 2018, 8 articole din Ordinul 664/2018, două articole din OG 26/2000, 3 articole din Legea 273/2006 și 4 articole din OG 119/1999. Raportul Curții de Conturi se referă doar la activitatea Primăriei, astfel încât nu reliefează modalitatea efectivă în care asociația sportivă a cheltuit aceste sume extrem de generoase de la bugetul local.

Pentru fapte similare, fostul președinte al Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu, a fost condamnat pe fond la 8 ani de închisoare în februarie 2019. În cazul său, procurorii DNA l-au acuzat de încălcarea Legii 350/2005 cu privire la finanțarea unor cluburi sportive cu peste 13 milioane de lei.  Dosarul cuprindea și alte fapte penale, cum ar fi atribuirea unor sume de bani fără respectarea procedurii legale către două fundații culturale, încetarea abuzivă a raporturilor de muncă ale unei angajate care s-a opus acestor activități și altele asemenea.

În urma controlului efectuat la Primăria Cernavodă, Curtea de Conturi a mai constatat încălcarea legii cu privire la atribuirea unui contract de gestionare a câinilor fără stăpân către o controversată firmă din localitatea Ovidiu. O altă constatare se referă la achiziția unui cort pentru evenimente (petreceri) fără evidențierea acestuia în lista mijloacelor fixe și fără a exista o prevedere a achiziției în lista de investiții aprobată pentru anul 2019. Facem precizarea că fostul primar al localității, Gheorghe Hânsă, a fost trimis în judecată pentru că a asfaltat o stradă care nu era inclusă în lista de investiții. În sfârșit, raportul Curții de Conturi mai constată că primarul, viceprimarul și alte persoane alese au efectuat vizite sau misiuni oficiale, fără a prezenta rapoarte de activitate. Curtea obligă Primăria să evalueze prejudiciile în această privință, în vederea recuperării. Precizăm că nedepunerea rapoartelor de activitate pentru misiuni oficiale, vizite de lucru și altele asemenea se sancționează cu reținerea sumelor cheltuite de la persoanele care și-au încălcat obligația de raportare. Obligația legală a fost adoptată tocmai pentru a se elimina practicile incorecte, prin care aleșii ajung să se plimbe pe banii contribuabililor, sub motivația falsă că ar fi participat în misiuni oficiale. Mai jos puteți citi integral decizia Curții de Conturi emisă în urma auditului de la Cernavodă.

Download (PDF, 3.47MB)

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Năvodari. Soacra unui consilier PSD toarnă frânturi din combinații imobiliare extrem de bizare

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

În urmă cu doi ani, scriam aici, pe Ordinea.Ro, despre un păienjeniș de afaceri de la Năvodari, prin care niște localnici cu stea în frunte au dobândit drept de superficie asupra unor terenuri din domeniul privat al localității, cu 8 lei și ceva pe metru pătrat pe an. Mai departe, aceștia au construit blocuri și vile de milioane de euro, pe care le-au valorificat comercial. Schema a mers ca unsă.

Terenuri pentru tineri, în superficie la bătrâiori

Am arătat, de exemplu, cum un fost consilier local din gașca Matei-Chelaru a pus mâna pe niște terenuri atribuite la bază în folosință gratuită către un tânăr beneficiar al Legii 15/2003. Tânărul care a primit terenul de la Primărie a construit un ciot de clădire. Mai apoi, a vândut construcția nefinalizată către fostul consilier local Adrian Tudora. Acesta din urmă a cerut Consiliului Local să-i constituie un drept de superficie asupra terenului, fără licitație publică, în baza unui regulament inițiat de primarul Florin Chelaru. Consilierii locali au fost de acord și astfel terenul pentru tineri a ajuns la fostul consilier bătrâior, cu 8,40 de lei pe metru pătrat pe an. După această pleașcă, Tudora a modificat proiectul, a obținut în timp record o nouă autorizație de construire, a finalizat lucrările, iar mai apoi a vândut apartamentele pe piața imobiliară.

Detaliile unei vizite în Turcia. În stânga, sus și jos, afaceristul Adrian Tudora, alături de personaje perene ale puterii locale de la Năvodari, precum Nicolae Matei, Florin Chelaru, Ilie Coman sau Vasile Moruzi.

Clanul Damian și despăgubirile de la Primăria lui Chelaru

Cine n-ar vrea să fie investitor imobiliar în aceste condiții? Schema este destul de largă, iar acest fapt reiese din hotărârile de Consiliu Local, prin care s-au aprobat sute de astfel de superficii la Năvodari. Am scris pe larg de business-urile imobiliare derulate pe astfel de superficii de afaceristul Adrian Damian, de firma sa Aqua Force SRL și de partenera sa Elena Dinu. Aceasta din urmă este soacra consilierului local PSD-ist Ilie Coman. Am amintit de terenuri ale orașului deținute în superficie de o septuagenară, pe numele ei Basma Floaria, care mai departe a încheiat un contract de asociere cu firma lui Damian. De asemenea, am scris despre afacerea prin care soția lui Adrian Damian a primit despăgubiri de la Primăria Năvodari, pentru o afacere imobiliară eșuată. Pe baza acestor date, am enunțat bănuiala legitimă că găștile PSD-iste de la Năvodari sunt implicate până peste cap în tot felul de combinații imobiliare, unele din ele dezvoltate pe terenuri din domeniul privat al localității (foste concesiuni transformate în superficii, terenuri atribuite tinerilor, deturnate de la scopul inițial, sau pur și simplu terenuri atribuite în superficie prin licitații publice de care au avut cunoștință doar câțiva inițiați). Bănuielile de atunci se adâncesc și mai mult în prezent, mai ales de când s-a schimbat ceva în fronturile de luptă și detalii interesante încep să apară în spațiul public, turnate de niște participanți care au ajuns să se certe pe bani.

Citește și:

Tunuri imobiliare la Primăria Năvodari. Blocuri de milioane de euro pe terenuri atribuite cu 8 lei/mp/an

Război total între despăgubitul primarului și soacra consilierului Coman

Ei bine, de câteva luni, între Damian și soacra consilierului local Ilie Coman se duce un război cumplit, pe bani. Și pe acest fond încep să iasă la suprafață tot felul de informații despre învârtelile imobiliare de la Năvodari, din gașca puterii. Conflictul evocat mai sus a fost intens mediatizat de publicația Incisiv Național, care a ținut partea Elenei Dinu. În articolele publicate pe această temă, publicația a arătat că Damian a pornit proceduri de executare silită împotriva Elenei Dinu, pe baza unui contract de împrumut. Însă, pe de altă parte, Incisiv susține că femeia ar fi avut de recuperat diverse sume de bani de la Damian, pentru a se regla înțelegeri anterioare, unele verbale, pe încredere, referitoare la alte tranzacții.

Elena Dinu, soacra consilierului PSD Ilie Coman

Detaliile unei afaceri de 300.000 de euro

În zeci de paragrafe din aceste articole sunt relatate diferite tranzacții. De pildă, se relatează la un moment dat că, în 2015, Elena Dinu s-a asociat cu Adrian Damian să cumpere un teren de 1.106 mp, în Mamaia Sat, pe strada M9, în valoare de 81.000 de euro, de la o persoană particulară. Se afirmă că Dinu ar fi achitat din contul ei întreaga sumă, urmând să se regleze ulterior, în alte afaceri, cu privire la recuperarea investiției de bază. Ulterior, pe acest teren ar fi fost construite 7 imobile, care au fost vândute cu 300.000 de euro. Toți banii au fost reinvestiți în achiziția unui alt teren la Mamaia Sat, tot pe strada M9, cu o suprafață mult mai generoasă, de 4.274 de metri pătrați.

Cumpărătorii. Petru Toader Moruzi

Acest teren a fost dezmembrat și vândut pe loturi, contra sumei totale de 625.840 de euro. Două loturi mai mari au fost vândute firmelor Ian Invest Trans SRL și Interior Store Development SRL. Alte două loturi mai mici au ajuns la Petru Toader Moruzi și Ana-Maria Tutoveanu, prin mandatar Margareta Mitran. Moruzi a cumpărat un lot de 876 mp cu 122.640 de euro, pe 28 martie 2017. Nu știm dacă acesta este rudă a consilierului local Vasile Moruzi, unul din stâlpii de bază ai regimurilor Matei și Chelaru. Însă coincidența este tulburătoare.

Clanul Mitran

De cealaltă parte, Margareta Mitran a cumpărat pentru Ana-Maria Tutoveanu, din Brașov, un lot de 600 de metri pătrați, cu 78.000 de euro. În afară de a fi mandatar în această tranzacție imobiliară, Mitran este director executiv în Primăria Năvodari. Ea este al patrulea om, după primar, viceprimar și secretarul UAT, în organigrama instituției, fiind în funcție din vremuri imemoriale. Primarii se mai schimbă, dar Mitran rămâne. Rămâne chiar dacă, de anul trecut, consemnează în declarația de avere venituri încasate din pensie. Soțul ei este următorul în organigrama Primăriei, ca șef al Urbanismului. În mod deosebit ne-a atras atenția că soții Mitran, acești stâlpi ai Primăriei, dețin două terenuri în concesiune la Năvodari, de câte 500 de metri pătrați. Concesiunile se obțin de la Primărie, adică de la locul lor de muncă. Ei mai dețin un hectar de teren, tot la Năvodari, obținut în procedura fondului funciar, în anul 2011. Procedura de reconstituire a dreptului de proprietate o face Comisia Locală de fond funciar din Primărie. În sfârșit, Margareta Mitran a avut o implicare în povestea taxei fiscale de două milioane de euro, inventate de gașca de la Primăria Năvodari contra societății Somaco Construct SRL, cu scopul de a jefui patrimoniul turistic deținut de aceasta pe malul lacului Siutghiol.

O firmă din locul natal al primarului Chelaru, deținută de o mamaie de 78 de ani

Firma Ian Invest Trans SRL, la rândul ei implicată în aceste tranzacții amintite de Incisiv Național, este deținută de o bătrână de 78 de ani, pe numele ei Ecaterina Leonte. Societatea are sediul social în comuna Blăgești, satul Buda, din județul Bacău. Deși ar putea fi o simplă coincidență, satul Buda se învecinează cu Buhuși, orașul natal al primarului Florin Chelaru. În 2017, Ian Invest Trans SRL a solicitat aviz de mediu pentru a ridica un bloc de patru etaje pe terenul cumpărat de la cuplul afaceristic Damian-Dinu. În memoriul depus atunci se arăta că terenul afectat acestui proiect se află în zona Hanul Piraților, pe partea cu marea, la o distanță exactă de 540 de metri de țărm.  

Detaliu de pe site-ul Comunei Blăgești. Localitatea se află în vecinătatea orașului Buhuși, locul în care s-a născut primarul Florin Chelaru.

 

Pe malul lacului Siutghiol

Ne întoarcem la afacerile derulate de soacra consilierului PSD Ilie Coman cu fostul ei partener Adrian Damian. Incisiv Național relatează un alt aranjament imobiliar, atrăgând atenția asupra unor aspecte posibil penale. Publicația vorbește chiar de înșelăciune și mită, dar acuzațiile nu sunt dovedite decât declarativ, motiv pentru care nu insistăm deloc asupra lor. Însă câteva aspecte bizare ale combinației merită punctate.

Incisiv Național susține că Elena Dinu a încheiat un contract de asociere în participațiune cu Viaconsavis SRL și cu persoana fizică Mihail Dumitrescu. Dinu ar fi contribuit la această asociere cu un teren de 1.081 de metri pătrați, proprietatea sa, situat în zona Mamaia Sat, la 300 de metri de Lacul Siutghiol, în vecinătatea ansamblurilor ”Ovidius Holliday” și ”Zenit Residence”.  Societatea cooptată urma să execute lucrarea, în speță un imobil P+3-4 E retras. Însă Mihail Dumitrescu nu ar fi contribuit cu nimic în această asociere, susține Incisiv Național. Aspectul este bizar, întrucât publicația nu lămurește de ce Dinu și firma Viaconsavis SRL ar fi acceptat să împartă beneficiile unor contribuții concrete cu o persoană care nu a contribuit cu nimic.

Se mai afirmă că Elena Dinu trebuia să primească în urma asocierii etajul 1 al imobilului, format din 6 apartamente de câte două camere, precum și o garsonieră situată la etajul 4 retras. Pe piață, un apartament de acest tip valorează 65.000 de euro, iar o garsonieră, 40.000 de euro.

Donații și împărțeli fără contribuție

La un moment dat, așa cum se susține în serialul Incisiv Național, Elena Dinu ar fi cedat o garsonieră și două apartamente, prin acte notariale încheiate cu Adrian Damian și cu Mihai Bogdan Roșu, în speță un contract de donație, respectiv un contract de participațiune la finanțarea lucrării.

Soacra consilierului PSD-ist susține că acest Roșu nu ar fi contribuit financiar. Cu alte cuvinte, consemnările din actul notarial nu ar fi reale. Ea susține, citată de Incisiv, că Mihai Bogdan Roșu este patronul firmei Hamm District SRL Constanța, care a primit lucrări de taluzare de la Primăria Năvodari de un miliard de lei noi, deși societatea avea ca obiect principal de activitate creșterea porcinelor. (Contractul evocat aici se referă la realizarea unor ziduri de sprijin și consolidare a taluzului învecinat cu bulevardul Mamaia Nord, pe diferite porțiuni; lucrarea a fost atribuită în anul 2016, însă nu are valoarea de un miliard de lei noi, ci de 958.340 de lei plus TVA).

Detalii dintr-un articol publicat de cotidianul Ziua de Constanța cu privire la atribuirea lucrărilor de taluzare de la Năvodari către societatea Hamm District SRL, care avea atunci obiectul principal de activitate creșterea porcinelor. Elena Dinu spune că patronul acestei firme este un apropiat al primarului Florin Chelaru.

”Mama mea sunt eu”

În sfârșit, consemnăm un ultim aspect interesant care s-a revărsat în spațiul public de pe urma războiului pe bani dintre soacra consilierului local Ilie Coman și afaceristul care a primit despăgubiri, prin soția sa, de la Primăria Năvodari. În cadrul serialului Incisiv se arată că Elena Dinu ar fi achitat executorului judecătoresc suma pentru care era executată silit de către Adrian Damian. Aspectul este dovedit prin două ordine de plată publicate în facsimil. Însă, ce să vezi, în aceste documente Elena Dinu este o simplă mandatară pentru Floaria Basma, septuagenara care a obținut terenuri în superficie de la Primăria Năvodari, pe regulamentul lui Chelaru. Situația seamănă cu aceea a unui PSD-ist de frunte, Marian Oprișan, care a lămurit afacerile mamei sale: ”mama mea sunt eu”.

Detaliile unei plăți. Basma Floaria prin Dinu Elena. Sursa foto: Incisiv Național

În articolele Incisiv se mai arată că s-au formulat denunțuri penale la DIICOT și DNA. De altfel, informațiile pe care le-am preluat în măsura în care ni s-au părut veridice sunt ordonate în articolele Incisiv Național după tipicul unei plângeri penale. Va urma!

 

 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: