Connect with us

Exclusiv

Terenurile primarului Decebal Făgădău, o afacere cu profit de 1000% şi mulţi inculpaţi

Doru Iordache

Publicat

la

Decebal Făgădau a fost numit viceprimar în ianuarie 2009. În declaraţia de avere dată în anul 2010, el declara că deţine un teren de 500 de mp în cartierul Compozitorilor. Istoria acestui teren spune totul despre traiectul politic al lui Decebal Fagădău. Lotul lui Făgădău provine dintr-o parcelă mai mare ce i-a fost atribuită la data de 12.11.2002, prin dispoziţia de primar 3750, Laurei Maria Leşe de fostul primar Radu Mazăre. În total parcela măsura 15.438 mp pe strada Baba Novac în zona numită generic Compozitorilor. Retrocedarea ”Leşe” face obiectul dosarului ”Retrocedărilor” în care au fost trimişi în judecată din anul 2008 de către DNA: Radu Mazăre, Nicuşor Constantinescu şi Ramona Dospinescu, alături de alţi 34 de inculpaţi. Revenind la retrocedare trebuie spus că la doar trei săptămâni de la punerea în posesie a Laurei Leşe, pe 23 decembrie 2002, aceasta a vândut cei 15 438 de mp primiţi prin decizia de primar doctorului Şerban Alexandru Octavian, şeful secţiei de Ortopedie din Spitalul Judeţean care mai lucrează şi la Clinica Pozimed, societate controlată prin interpuşi de trioul Radu Mazăre, Nicuşor Constantinescu şi Sorin Strutinsky. Tot la Pozimed a mai lucrat până în decembrie anul trecut şi soţia lui Decebal Făgădău, Monica Gaitanidis Făgădău.

Loturi pentru membrii „găştii” lui Radu Mazăre

Mai întâi doctorul Şerban a lotizat parcela de un hectar şi jumătate după care a vândut treptat loturile. Vănzările par a fi cu dedicație dacă luăm în calcul cumpărătorii de la a doua mână. Unul dintre aceştia a fost Decebal Făgădău care la acea oră era directorul Complexului Muzeal de ştiinţe ale Naturii-Delfinariul din Constanţa devenit unul dintre omenii de încredere ai lui Radu Mazăre. Făgădău a cumpărat pe 31.05.2005, Lotul 9, cu suprafața de 504,45 mp situat pe strada Baba Novac în cartierul numit Compozitorilor. Preţul a fost de 5000 de dolari, echivalentul a 145.000.000 de lei.

Download (PDF, 587KB)

După această achiziţie Decebal Făgădău, care se căsătorise între timp cu Monica Gaitanidis, a făcut un schimb de teren tot în aceeaşi zonă cu Balagiu Adrian. Primarul a dat Lotul 9, de 504 mp şi a primit  două loturi: Lotul 18 de 139,34 mp și Lotul 35 de 369,34 mp, în total 509 mp.

Download (PDF, 546KB)

În contractul de schimb loturile au fost echivalate la aceeași valoare: 26.200 lei, adică 9632 de dolari. Interesant este că familia Balagiu cumpărase parcelele 18 și 35 de la Mihaela Elvira Gherasim (Chiriac după căsătorie) fost acționar la clinica Pozimed, unde  a fost colegă cu Mihaela Gaitanidis-Făgădău.

Download (PDF, 707KB)

Preţul de schimb al celor două parcele a fost evaluat la 9632 dolari, aproape dublu faţă de preţul cu care cumpărase Făgădău Lotul 9 de la doctorul Şerban. Deci Făgădău a ieşit în câştig şi deja îşi dublase suma cu care cumpărase iniţial. Mergând mai departe pe firul tranzacţiilor observăm că Mihaela Elvira Gherasim cumpărase Lotul 18 de 139,68 mp tot de la doctorul Şerban cu preţul de 1000 de dolari, iar Lotul cu numărul 35 şi suprafaţă de 365 mp,  de la Barbu Parascheva, cu 3000 de dolari.

Download (PDF, 1.35MB)

Lotul 35 provine dintr-o altă retrocedare cercetată în dosarul ”Retrocedărilor” şi anume: ”Cocăneanu”. Barbu Parascheva este, de asemenea, cercetată în acelaşi dosar, alături de Radu Mazăre şi ceilalţi 35 de inculpaţi. În total, loturile 18 şi 35 însumau 509 mp şi au costat la prima mână 4000 de dolari, cu 1000 mai puţin decât lotul 9 cu suprafaţa de 504 mp, cumpărat de Făgădău direct de la doctorul Şerban.

Decebal Făgădău vânzare cu profit 1000%

Şi acum urmează profitul: Decebal Făgădău a vândut pe 14 martie 2012 soţilor Cristea Constantin şi Maria terenul de 509 mp, adică loturile 18 şi 35 însumate, localizate acum pe strada Constatin Bobescu, nr. 102, cu preţul de 50 000 de Euro! După trei ani, pe 05.08.2015, soţii Cristea Constantin şi Maria au vândut la rândul lor terenul de pe Constatin Bobescu, nr 102, tot cu 50 000 de Euro soţilor Sâmboteanu Victor şi Snejana fără nici un profit.

Download (PDF, 3.06MB)

Compozitorilor, cartierul care trebuia să poarte numele: „Complicilor”

Aşadar din retrocedările numite generic ”Leşe” şi ”Cocăneanu”, ambele cercetate de procurorii DNA, a luat naştere Cartierul Compozitorilor! Intermediarii care au vândut la prima mână după ce au cumpărat de la Ioan Constatantin Cocăneanu şi Laura Leşe sunt de fapt complicii judecaţi alături de Radu Mazăre şi Nicuşor Constantinescu. Este vorba despre doctorul Şerban Alexandru Octavian, cumpărător interpus în retrocedarea ”Leşe” şi Barbu Parascheva, cumpărător interpus în retrocedarea ”Cocăneanu”. Vănzările la prima mână după lotizare par a fi tranzacţii care au la origini înţelegeri prelabile în care se vehiculează sume simbolice de bani. În spiritul celor afirmate anterior stă lista proprietarilor din Compozitorilor. Printre proprietarii care au avut sau mai au terenuri în zona enumerăm câteva din personajele din anturajul lui Radu Mazăre, Nicuşor Constantinescu şi Sorin Strutinsky: deţine un lot doctorul cercetat pentru luare de mită, Dănuţ Căpăţână, fostul director al Spitalului Judeţean, Popa Basarab, fostul patron al Pomacost SRL, societatea care are contract cu Primăria Constanţa pentru întreţinerea spaţiilor verzi din oraş, decedat în vara lui 2015, inculpat în acelaşi dosar al ”Retrocedărilor”, Mircea Taiss producător la TV Neptun, avocatul de casă Marius Mocanu, Chiriac Mihaela Elvira, administrator în mai multe societăţi controlate de Sorin Strutinsky inclusiv acţionar la Pozitron Medical Investigation. Fără nicio legătură directă cu ”gaşca” lui Radu Mazăre în zonă mai are două loturi pe care şi-a construit casă şi judecătorul Marius Cristian Epure. Dacă luăm în calcul cine sunt primii proprietari în cartierul Compozitorilor care au cumpărat în primăvara-vara lui 2005, putem trage concluzia că doctorul Şerban şi Barbu Parascheva sunt doar intermediari cărora pare că li se şi indica cui să vândă şi probabil şi cu ce preţ.

De la Gheorghe Martin pentru soţia sa …..cinci hectare pe malul lacului Siutghiol

O altă parcelă de teren pe care o regăsim în declaraţia de avere a primarului Decebal Făgădău este trecută ca moştenire. În acelaşi document, lotul este declarat în Constanţa-Palazu Mare, probabil ca să nu atragă atenţia. De fapt, parcela este situată pe malul lacului Siutghiol şi pare a fi o altă tranzacţie cu dedicaţie pentru Decebal Făgădău, de data aceasta disimulată într-o moştenire. Lotul lui Decebal Făgădău şi al soţiei sale provine dintr-o parcelă de cinci hectare care nu se ştie cum a ajuns în posesia familiei Martin. La începutul anului 2001, Gheorghe Martin, tatăl deputatului PSD Eduard Martin, era prefect al judeţului Constanţa. Profitând de acestă funcţie, Gheorghe Martin a înlesnit un schimb de terenuri dintr-o locaţie fără perspectivă într-una cu un potenţial uriaş situată chiar pe malul lacului Siutghiol. Era vorba de nici mai mult nici mai puţin de cinci hectare amplasate între Constanţa şi Palazu Mare. Pe 23 ianuarie 2003, Gheorghe Martin a emis un Titlu de proprietate pe care l-a şi semnat pe numele soţiei sale Maria Martin şi a altor trei persoane ca şi moştenitori ai lui Bălănescu Stoica. Maria Martin moştenise mai multe hectare într-o zona care nu avea nimic în comun cu municipiul Constanţa.

Maria Martin Tp

Pe 28 martie 2007, Martin Maria i-a vândut lui Cristea Dan Florin un lot de 1000 de m.p. ce făcea parte din parcela de cinci hectare. Preţul: 150 000 de Euro. Terenul cu deschidere direct la malul Lacului Siutghiol avea ceva valoare deşi pare puţin supraevaluat.

Dispuşi să piardă 120.000 de euro în favoarea socrului lui Decebal Făgădău

Trei ani de zile parcela a rămas în proprietatea soţilor Cristea Dan Florin şi Alina-Mihaela. Pe 02 aprilie 2010, Cristea Dan Florin a avut o ofertă de nerefuzat şi a vândut, în pierdere. Preţul tranzacţiei…..Stupoare: 30 000 de Euro!!!!! Fericiţii cumpărători ai celor 1000 de mp sunt: Gaitanidis Ioan, socrul lui Decebal Făgădău, şi lui Bostan Vasile, în părţi egale. Din motive de neînţeles, soţii Cristea Dan Florin şi Alina-Mihaela au preferat să piardă 120 000 de Euro în favoarea socrului primarului Decebal Făgădău şi a lui Bostan Vasile. La momentul tranzacţiei Decebal Făgădău era viceprimar de un an si trei luni şi deja intrase în clubul select al ”găştii” lui Radu Mazăre. Tranzacţia pare suspectă din două puncte de vedere: Ori soţii Cristea nu au plătit 150 000 de Euro Mariei Martin şi atunci nu aveau ce regreta în faţa unei asemenea pierderi, ori serviciul făcut socrului lui Decebal Făgădău merita pierderea de 120 000 de Euro. În ambele cazuri, tranzacţia ridică mari semne de întrebare. După decesul lui Gaitanidis Ioan, terenul a fost moştenit de cele două fiice şi soţia sa, iar aşa o parte din parcelă a ajuns în posesia actualului primar Decebal Făgădău.

Soţii Cristea Dan Florin şi Alina-Mihaela, finii şefei Direcţiei Patrimoniu din Primăria Constanţa

Revenind la dosarul Retrocedărilor şi la lista complicilor judecaţi alături Radu Mazăre şi Nicuşor Constatinescu, trebuie să aducem în discuţie şi pe Ramona Dospinescu, ”vioara întâi” a retrocedărilor, directoarea Direcţiei Patrimoniu din Primăria Constanţa. Ea este căsătorită cu Niculae Dospinescu, fost coleg de facultate cu Radu Mazăre şi Nicuşor Constantinescu şi fost consilier judeţean PSD. În ecuaţia tranzacţiei Cristea – Gaitanidis, faptul că soţii Cristea sunt finii lui Nicolae şi Ramona Dospinescu schimbă mult resorturile comerciale ale vânzării în pierdere. În plus Cristea Dan Florin mai apare şi în acţionariatul unor firme alături de Niculae Dospinescu. Se poate trage concluzia că soţii Cristea au fost doar nişte intermediari care au făcut un servciu lui Decebal Făgădău. Această este povestea a doar două terenuri ale lui Decebal Făgădău, continuatorul afacerilor imobiliare ale trioului Radu Mazăre-Nicuşor Constatinescu-Sorin Strutinsky!

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Exclusiv

Cifrele oficiale ale dezastrului de la Primăria Mangalia: 7 milioane de euro, arierate și executări silite

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Mangalia este orașul cel mai prost administrat din România. O spun cifrele oficiale comunicate de Guvern la mijlocul anului 2019, cu privire la datoriile neachitate mai vechi de 90 de zile (arierate). În acest top al rușinii, Municipiul Mangalia ocupă primul loc pe țară, cu datorii restante de peste 26 de milioane de lei. Cotidianul Ordinea.Ro a publicat recent două articole pe această temă (le puteți citi dând click AICI și AICI). Revenim asupra subiectului, deoarece situația este mult mai gravă și reiese, de data aceasta, chiar din cifre oficiale comunicate, pentru prima dată în ultimii 7 ani, de Primăria Mangalia.

Relatam în articolele precedente revolta consilierilor locali de opoziție din sudul litoralului, referitor la faptul că datoriile Primăriei sunt ținute la secret de primarul Cristian Radu. Cu siguranță, ”strigătul” consilierilor s-a făcut în sfârșit auzit. Ca dovadă, pe 8 august a.c., Primăria a comunicat către aparatul permanent al Consiliului Local Mangalia o situație a datoriilor înregistrate în contabilitatea publică la 31 iulie 2019. Potrivit acestui document, datoriile municipalității sunt de 33.016.385 de lei, ceea ce înseamnă peste 7 milioane de euro. În adresă se precizează că, din acest total, 26.397.939 de lei reprezintă arierate, adică datorii care zac neplătite de peste 90 de zile.

8,14 milioane de lei, datorii de întârziere către Callatis Therm

În documentul Primăriei sunt enumerate și dosarele de executare silită, deschise de creditori care au de recuperat bani grei, de ani grei. Este vorba de 12 dosare de executare silită, în care Primăria a epuizat orice formă de contestație.  Cel mai important este dosarul 407/2018 deschis de executorul judecătoresc Deacu Vasile la cererea creditorului SC Callatis Therm SA, pentru recuperarea sumei de 8.148.936,42 de lei. Datoria Primăriei provine dintr-o situație care frizează zona penală. Astfel, în anul 2013, primarul Cristian Radu a negociat o convenție cu SC Callatis Therm SA în vederea retragerii acesteia din contractul de concesiune a serviciului public local de termoficare. Prin convenție, Primăria se obliga să achite societății valoarea investițiilor realizate de-a lungul timpului în sistemul local de termoficare. Vorbim de o plată eșalonată, cu termene fixe și cu penalități usturătoare, acceptate de Cristian Radu, de 0,5% pe zi de întârziere. În anul 2014, consilierii locali au aprobat un buget care includea și datoria către Callatis Therm, de 1.066.944,65 de lei. În mod inexplicabil, deși acești bani se aflau la dispoziția Primăriei, datoria nu a fost achitată. Peste ani, Callatis Therm a cerut penalități de întârziere. În acest fel, Primăria a fost obligată să achite penalități de 7.223.2015,28 de lei pentru întârzierea nejustificată din perioada 15 aprilie 2014 – 29 decembrie 2017. De asemenea, instanța a acordat penalități de întârziere și după 29 decembrie 2017, fără a le calcula ea însăși. Așa se face că datoria creată din nimic a ajuns, iată, cu cheltuieli de executare silită, la peste 8 milioane de lei. Debitul principal a rămas neachitat și nu poate fi stins decât după stingerea accesoriilor. În consecință, penalitățile curg, zi de zi, și la momentul de față.

 

Al doilea dosar important de executare silită este cel deschis de BEJ Grasu Gelu Iulian, la cererea creditorilor Erdan Import Export SRL și Fill I Com SRL, pentru suma de 2.699.868,43 de lei. Și această datorie imensă frizează zona penală. Situația are legătură cu o licitație din anul 2007, cu mai mulți participanți, pentru atribuirea traseelor de minicare din Mangalia. Fiind vorba de mai multe trasee, licitația putea avea mai mulți câștigători. În anul 2008, pe finalul procedurii de licitație, un funcționar al Primăriei a întocmit un referat, prin care a propus descalificarea tuturor participanților. Erdan Import SRL și Fill I Com SRL au contetat soluția în instanță, într-un proces comun. De asemenea, o altă societate participantă, R&MM Co SRL, a contestat, la rândul ei, într-un proces separat, soluția de descalificare. În ambele procese, instanțele au pronunțat soluții similare, prin care au desființat raportul de descalificare și au obligat municipalitatea să continue procedura de licitație. Logic și legal era ca toate cele trei firme să fie invitate la continuarea procedurii. Însă, în anul 2012, primarul Mangaliei, Cristian Radu, s-a prezentat în fața Consiliului Local, cerând aprobarea de a semna contractul pentru traseele de minicare doar cu firma R&MM Co SRL, în baza hotărârii judecătorești. Despre cealaltă hotărâre judecătorească, soluționată în mod similar, nu a suflat un cuvânt. Lucrurile se complică, deoarece R&MM Co SRL intrase între timp în insolvență, cesionând drepturile către o altă societate. Cesiunile de acest tip sunt ilegale, însă Primăria nu a ținut cont, atribuind contractul către firma cesionară, care nu participase, în realitate, la nicio licitație. Celelalte firme participante, care trebuiau să beneficieze de aceleași drepturi, au fost ignorate. Erdan și Fill I Com au cerut însă daune în justiție pentru întârzierea punerii în aplicare a hotărârii judecătorești, întârziere începută de fostul primar Claudiu Tusac și continuată de actualul primar, Cristian Radu. În acest fel s-a ajuns la actualul dosar de executare silită de aproape 600.000 de euro.

Alte întârzieri de sute de mii de euro

Pe lista creditorilor care execută silit Primăria se mai numără o persoană fizică, Marius Vișan, care nu a primit la timp un teren potrivit unei sentințe de retrocedare. Și în acest caz vorbim de sume născute din întârzierea nejustificată a îndeplinirii unei obligații. Vișan are de încasat 253.297 de euro.

Firma Recon & Doje SRL, implicată în construcția zidului de pe faleza orașului, execută la rândul ei Primăria pentru o plată restantă de 222.490,77 de lei.

În documentul atașat puteți citi lista tuturor creditorilor obligați să întreprindă acte de executare silită ca să-și încaseze drepturile confirmate definitiv de instanțele de judecată. În mod șocant, printre aceștia se numără și două persoane fizice care au de încasat 600 de lei. Primăria Mangaliei refuză să achite această sumă infimă din data de 30 martie 2018, trădând o rea-credință ieșită din comun.

Download (PDF, 3.56MB)

Consilierii locali de opoziție din Mangalia au convocat, recent, o ședință extraordinară a Consiliului Local. Ei au cerut dezbaterea unui proiect care viza obligarea primarului Cristian Radu de a depune rapoarte explicative în primul rând pentru penalitățile de întârziere colosale către Callatis Therm, iar în al doilea rând pentru o serie de prejudicii constate de Curtea de Conturi (plăți ilegale către o casă de avocatură și către o firmă de PR). Majoritatea controlată de Cristian Radu a boicotat acest demers, lipsind de la ședință.

 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Cum a furat Primăria Năvodari 2,5 hectare din lacul Siutghiol. Stuful a fost declarat ”pădure”

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Un extras informativ de carte funciară emis de OCPI Constanța atestă că Primăria Năvodari și-a însușit fraudulos o halcă de 2,5 hectare din Lacul Siutghiol, zona Mamaia-Sat. N-ar fi nici primul și nici ultimul furt de terenuri din lac. Însă, în acest caz manevra imobiliară lovește în cea mai valoroasă zonă a lacului Siutghiol din punct de vedere al protecției mediului. Practic, primăria și-a tras hotarul proprietății private nu doar peste domeniul public al statului român. S-a întins și peste zona de stufăriș peren din coada lacului. Vorbim de o zonă esențială pentru funcționarea sitului ROSPA 0057, inclus în rețeaua de protecție comunitară europeană, Natura 2000.

În timp ce Uniunea știa că în coada lacului nostru se află o zonă de stufăriș importantă pentru supraviețuirea a 31 de specii de păsări, Primăria Năvodari mințea odios că zona ar fi în mare parte o pădure. Nici urmă de stuf. Nici urmă de specii protejate. După cum se știe pădurile pot fi administrate în regim privat.

Așa cum se poate constata fără dubiu din filmarea atașată articolului de față, terenul înglobat fraudulos în proprietatea Orașului Năvodari nu este deloc pădure. În proporție de 90% este stufăriș peren, brăzdat de canale și ochiuri de apă alimentate din bazinul hidrografic al lacului Siutghiol. Pe alocuri, se observă insulițe de piatră, moloz și nisip, ”construite” artificial, de-a lungul timpului, pentru cucerirea terenului din lac. Zona Mamaia Sat este în plină expansiune imobiliară. Blocuri care pot produce un profit de milioane de euro așteaptă să se cuibărească în situl natural.

Download (PDF, 215KB)

Tunul imobiliar evocat mai sus a fost atent plănuit, dar mai ales legalizat printr-o serie de falsuri epocale. Totul a început în 2013. Primar al localității era PSD-istul Nicolae Matei. De-a dreapta sa, ca viceprimar, se afla Florin Chelaru, actual ”chiriaș” de la Primărie. La dispoziția celor doi funcționa o mașină de vot în Consiliul Local: Oameni cu origini sănătoase, tâmplari și lăcătuși în mare parte, inapți să înțeleagă chestiuni juridice elementare, dar dispuși să ridice mâna pentru orice. În acest context, pe 25 iunie 2013, Nicolae Matei s-a prezentat în fața Consiliului Local Năvodari cu un proiect de completare a inventarului bunurilor din domeniul privat al localității. În anexa hotărârii figurau trei terenuri. Lista era deschisă de un teren de 25.000 de metri pătrați situat în Mamaia Sat, pe strada M1 (o stradă care nu există pe hărțile Google). Valoarea de inventar – un fleac: 17.032,50 de lei. La ”categoria de folosință”, în anexa hotărârii se menționa ”HB”. Acest indicativ, HB, înseamnă ”lacuri și bălți naturale”.

Download (PDF, 178KB)

La ședință au participat 16 consilieri locali. Toți au votat în bloc pentru înscrierea terenului HB în inventar. Nici măcar unul dintre ei nu a întrebat: dar în ce bază a obținut Primăria o bucată din lac în proprietate privată? Se poate așa ceva? E legal?

Din punct de vedere legal, nu se putea. În primul rând, inventarierea este o procedură pur formală. Inventarul este un tabel ordinar, făcut în  Word sau în Excel, în care o comisie numită prin dispoziție de primar trebuie să înscrie terenurile și clădirile dobândite legal de Primărie. Rețineți: dobândite legal! Primăriile dobândesc proprietatea privată a unor bunuri la fel ca toți privații din această țară, prin cumpărare, prin schimb de terenuri, prin donație etc., dar și prin câteva modalități specifice, precum dezafectarea unor terenuri și clădiri din domeniul public sau preluarea bunurilor fără moștenitori.

Înscrierea terenului în inventarul Primăriei a fost ilegală din toate punctele de vedere. Primăria nu a dobândit legal acest teren și nici nu-l putea dobândi legal, fiind vorba de o bucată din lac, aparținând de drept, prin Constituție și prin legile organice, domeniului public al statului român. Să înscrii un teren al statului într-un inventar local cu bunuri private este un furt ordinar, în toată puterea cuvântului.

Hotărârea este contrasemnată de secretarul UAT, Viorica Târșoagă. Secretarul semnează pentru legalitate. Cât de legală a fost ”afacerea” am explicat mai sus. Doamna în cauză a mai fost implicată în menținerea în ființă a unei taxe fiscale, total abuzive, de două milioane de euro pentru un alt teren furat din lac de Primăria Năvodari, printr-o inventariere frauduloasă perfect similară. Ne-am referit mai sus la cazul halucinant, în care firma Somaco Construct SRL, care deține un complex de vile în zona Mamaia Nord, a consolidat, în anul 2007, malul lacului, care se surpa și îi afecta investiția. În 2011, Primăria a inventariat abuziv malurile lacului, care aparțin de drept domeniului public al statului român. Un an mai târziu, autoritatea locală a reușit să obțină intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară, fără nicio dovadă că obținuse bunurile în mod legal. După ce s-a văzut proprietară pe terenul statului, în modalitatea de mai sus, Primăria a emis o taxă fiscală în valoare de două milioane de euro pentru SC Somaco Construct SRL, apreciind că lucrarea hidrotehnică de consolidare a malului ar reprezenta, de fapt, o formă de depozitare provizorie de materiale de construcții în locurile publice. În realitate, societatea nu depozitase nimic, iar Primăria nu obținuse legal terenul folosit în scopul taxării abuzive a firmei de turism. Viorica Târșoagă a contrasemnat dispozițiile, evident abuzive, emise de Matei în acest caz, prin care a respins contestațiile societății, confirmând legalitatea unor aspecte pe deplin ilegale.

Primăria Năvodari a mai furat și alte terenuri de stat: hălci zdravene din plaja Mării Negre, dar și tot terenul de stat de sub Tabăra de Copii Năvodari. Toate aceste prăduieli ale proprietății publice au fost legalizate de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară din Constanța, condus, la un moment dat, de un năvodărean din gașca lui Matei. Pe astfel de relații unse din timp, amputarea bucății de lac din domeniul public al statului român a fost legalizată fără probleme. Geniile de la OCPI au considerat că HCL-ul pe care Primăria Năvodari și l-a fabricat în regie proprie reprezintă titlu de proprietate. Terenul a fost intabulat pe 31 martie 2014 în cartea funciară 111900/Năvodari. Doi ani mai târziu, pe 12 octombrie 2016, când la cârma orașului se afla deja actualul primar Florin Chelaru, terenul a fost dezmembrat în două loturi: primul de 24.000 de metri pătrați și al doilea de 1.000 mp.

Extrasul de carte funciară evocat la începutul articolului se referă la terenul de 24.000 mp. Cartea funciară a imobilului are numărul 115183/Năvodari. Din rubrica de date referitoare la teren, aflăm că acesta figurează integral în intravilan, având categoria de ”pădure” pe o suprafață de 10.412 mp și de ”ape stătătoare”, pe o suprafață de 13.588 mp. În zonă, niciodată nu a existat o astfel de pădure. În plus, Codul Silvic interzice introducerea pădurilor în intravilan. În sfârșit, apele de suprafață (curgătoare sau stătătoare) aparțin domeniului public al statului, potrivit punctului 3 din anexa Legii 213/1998 privind proprietatea publică și regimul acesteia. Credeți că registratorul de la OCPI nu știa aceste lucruri?

Ministerul de Finanțe și Administrația Națională Apele Române încearcă să recupereze terenurile de stat de la Siutghiol, intabulate fraudulos de Primăria Năvodari, pe calea unui proces de revendicare imobiliară. Statul a cerut în proces constatarea nulității absolute a hotărârilor locale prin care bunurile sale au fost inventariate fraudulos în proprietatea privată a Orașului Năvodari. Gașca de la Primărie nu pare deloc intimidată de aceste demersuri, adoptând noi acte care fraudează statul român. Însă despre acestea vom vorbi pe larg într-un articol viitor. Va urma!  

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Parchetul Curții de Apel, servicii pentru primarul PSD-ist de la Agigea

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Primarul comunei Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu, este de câțiva ani subiect al unor dezvăluiri tulburătoare, total ignorate de autoritățile judiciare. Ne referim aici, în primul rând, la o serie de interviuri realizate de un avocat din Baroul Bota, în anul 2016, cu mai mulți locuitori din Agigea, care spun că Primăria le-a luat terenurile în mod abuziv. Filmările au fost urcate pe Youtube, însă nu au fost luate în seamă de autorități. Nici primarul din Agigea nu a cerut îndepărtarea lor sau atragerea răspunderii civile delictuale a persoanelor intervievate. De asemenea, acesta nu a oferit niciodată explicații cu privire la acuzațiile grave care i s-au adus.

Ion Crețu: ”Cîrjaliu mi-a pus pistolul la cap”

Ion Crețu, unul din cetățenii intervievați în 2016, spune că a avut probleme cu un teren, care i-a fost luat de Primărie, iar în momentul în care a insistat să primească explicații, primarul Cîrjaliu i-ar fi pus pistolul la cap.  

”Eu de câte ori am fost la dânsul, n-a vrut să mă rezolve. Când a văzut că-l pistonez mai mult, mi-a pus pistolul la cap, m-a luat în șuturi, m-a dat afară și mi-a zis să nu mai vin” – declara Ion Crețu în interviul postat pe Youtube. 

Cetățeanul a precizat că incidentul ar fi avut loc în anul 2013, însă autoritățile nu au luat nicio măsură împotriva primarului, în ciuda numeroaselor plângeri penale depuse.

”Sunt peste 60 de proprietăți, pe care le-a luat. El a venit să ia, nu să dea. Lumea l-a votat să le dea, iar el le-a luat și cenușa din sobă. Deci oameni care au terenuri de câte 200 de ani, din moși-strămoși, și el le-a luat terenurile” – mai declara, în 2016, Ion Crețu.

Din aceeași serie face parte și interviul dat de Suliman Fighiret, din Lazu, care spune că, într-o seară, întorcându-se de la locul de muncă, a descoperit că Primăria a montat un gard despărțitor chiar în spatele casei sale, confiscându-i aproape 2.000 de metri pătrați de teren.

Suliman Fighiret: ”Mi s-a luat un teren cu japca”

”Mă numesc Suliman Fighiret. Sunt din comuna Agigea. Acum vreo câțiva ani mi s-a luat un teren cu japca. (…) Pentru aia era să și mor, că am venit seara acasă și am găsit gardul pus. (…) E vorba de aproape 2.000 de metri pătrați. În 1985, când am cumpărat casa de la unchiul meu, atuncea le-am dat 125.000 de lei, o grămadă de bani, că puteam să cumpăr două hoteluri la Eforie. Am zis să-i ajut pe ai mei că plecau definitiv, vreo 11 persoane, în Turcia. (…) Acum câțiva ani am încercat să plătesc terenul și m-am dus la Primărie. Chiar primarul mi-a zis: ”bă, ia ieși de aici. Dă-i drumu* de aici, că nu mai ai nimic de plată, la revedere”. Deci asta urmărea, ca să îmi ia terenul. A rămas neplătit și mi l-a luat cu japca.”, declară Suliman Fighiret în filmarea publicată pe Youtube. 

Bărbatul precizează că incidentul s-a petrecut în anul 2012. Terenul ar fi valorat, potrivit aprecierii sale, aproximativ 150.000 de euro. El spune că a depus mai multe plângeri penale împotriva lui Cristian Cîrjaliu, însă acestea nu au fost soluționate. În alte filmări postate pe Youtube tot în 2016, Suliman Fighiret apare la un protest organizat în fața Curții de Apel Constanța, reluând aceleași acuzații împotriva primarului din Agigea. Protestatarii au susținut că autoritățile judiciare din Constanța îl protejează pe Cîrjaliu și pe alții ca el. Însă demersul lor a rămas fără ecou. 

Inventarieri frauduloase de terenuri

O investigație din 2018 derulată în comun de publicațiile Ordinea.Ro, Constanța.Ro și Constanța 100% (CT100.Ro) a scos la iveală faptul că, în anul 2012, Cristian-Maricel Cîrjaliu a inițiat prin dispoziție de primar o acțiune de inventariere a bunurilor din domeniul privat al comunei Agigea. Comisia numită în acest scop a întocmit un inventar în care a înscris 1000 de bunuri, în principal terenuri. Ulterior, lista de inventar a fost aprobată în bloc de Consiliul Local Agigea, fără a se verifica documentațiile pentru fiecare poziție în parte. Primăria Agigea a făcut uz de acest document pentru a intabula dreptul de proprietate în cartea funciară asupra unor bunuri pe care nu le dobândise legal și asupra cărora nu avea, în realitate, niciun drept de proprietate.

În investigația noastră am consultat o vastă documentație juridică rezultând, fără niciun dubiu, că în inventarul domeniului privat nu pot fi înscrise decât bunuri dobândite legal. Primăriile dobândesc proprietatea privată la fel ca toți privații din această țara, prin cumpărare, schimb de terenuri, donație, legat etc., dar și prin câteva modalități specifice, la rândul lor prevăzute în lege. Modalitățile specifice se referă la moștenirile vacante (când moare o persoană și nu are urmași, bunurile revin Primăriei) sau la trecerea unui bun din domeniul public în domeniul privat (terenuri sau clădiri dezafectate din domeniul public).

Tabăra Năvodari, furată și ea prin inventariere frauduloasă

Înscrierea unui teren în inventar fără ca acesta să fi fost dobândit legal este faptă penală. Însă, în acest caz, răspunderea se disipă între primar, comisia de inventariere și consilierii locali. Repararea unor abuzuri în această materie este extrem de dificilă. O dovadă în acest sens este cazul taberei de copii de la Năvodari. Aceasta a fost inventariată în anul 2011 în domeniul privat al Orașului Năvodari, deși terenul era proprietate de stat, iar clădirile aparțineau sindicatelor, prin SC Sind România. Primăria Năvodari nu a dobândit legal aceste bunuri, dar, cu toate acestea, niște derbedei cățărați la butoanele puterii locale au decis să le înscrie în inventar, ca să le fure. După ce s-au făcut stăpâni din pix peste bunurile altora, jupânii de la Năvodari au decis să aducă terenurile și clădirile furate în capitalul social al unei societăți, în care 40% din acțiuni reveneau autorității locale, iar 60% unei rubedenii a primarului (concubinul surorii sale). Primarul care a girat imensa furăciune a fost trimis în judecată în 2017 de procurorul Andrei Bodean de la DNA Constanța. HCL-ul de aprobare a inventarului a fost desființat definitiv în 2018, după șapte ani de procese.

SIND România este firma marilor centrale sindicale din România și a fost reprezentată în aceste proceduri de avocați foarte buni și foarte scumpi. Oamenii simpli de la Agigea, care spun că primarul i-ar fi tratat cu pistolul la cap sau cu drăgălășenii de genul: ”dă-i drumu* de aici!”, n-au avut nicio șansă.

Golful Pescarilor, un tun imobiliar de familie

Investigația jurnalistică începută de noi în 2018 a mai reliefat că primarul din Agigea a obținut inventarierea în aceeași manieră frauduloasă și a terenurilor din Golful Pescarilor. În acest caz, vorbim de o suprafață de 8.940 de metri pătrați, care a fost inventariată în domeniul privat al comunei Agigea fără ca autoritatea locală să fi dobândit legal acest bun. Primăria nu a cumpărat acest teren, nu l-a obținut prin schimb, prin dezafectare din domeniul public sau printr-o altă modalitate prevăzută de lege. L-a luat, pur și simplu, cu japca, după cum se exprimase un alt pățit, pomenit mai sus. În realitate, Golful Pescarilor este o platformă construită în anii 80 în cuveta Mării Negre, folosită de la înființare pentru activitatea de pescuit maritim. Din 2003, platforma se afla în patrimoniul societății piscicole Sarda Fish.

După furăciunea prin inventariere, Primăria lui Cîrjaliu a dezmembrat terenul din golf în 7 loturi mai mici. Un lot de 1700 mp a fost vândut cu 33.136 de euro societății Golful Pescarilor SRL (o firmă care înainte s-a numit Cherhana Bibanu SRL). La baza vânzării nu a stat o hotărâre de Consiliu Local, așa cum ar fi fost legal. E limpede că terenul a fost dobândit ilegal și apoi a fost vândut tot ilegal, fără aprobare. Societatea cumpărătoare era deținută, la momentul tranzacției, de mecanicul auto Dumitru Stanciu, un tip nășit la cununie de fratele primarului Cîrjaliu. Ulterior, acesta s-a asociat cu doi afaceriști din Constanța, care cumpăraseră de la o firmă controversată de lichidări judiciare un dig din sistemul național de protecție costieră. Potrivit legii, digurile cu acest rol aparțin de plin drept statului român. În sfârșit, în anul 2018, Ionuț-Cătălin Nuțoaia-Cîrjaliu, ginerele primarului din Agigea, a cumpărat 10% din SC Golful Pescarilor SRL, cu 100 de lei. Firma, care deține restaurantul cu același nume, derulează afaceri de 1,5 milioane de euro pe an. E limpede că ginerele primarului nu a primit o felie din acest purcoi de bani pentru investiția sa de o sută de lei. La fel de limpede e faptul că tranzacția a fost generată de alte resorturi.

Controale și amenzi pe bandă rulantă la restaurantul concurent

În această privință, trebuie să spunem că socrul ”investitorului”, adică primarul din Agigea, nu s-a limitat doar să facă loc sub soare pentru restaurantul Golful Pescarilor. Acesta a pornit și un război de uzură împotriva primului restaurant pescăresc ridicat în zonă de tânărul antreprenor Matei Datcu, Pescăria lui Matei, faultând în mod grav concurența. Vorbim aici de acțiuni arbitrare, precum înființarea unei taxe speciale pentru ambarcațiunea utilizată de acest restaurant în activitatea de pescuit, de refuzul emiterii avizelor de branșare la utilități, de controale și amenzi cu duiumul, care au și fost în mare parte desființate de instanțele de judecată. La un moment dat, între Pescăria lui Matei și Primărie existau 37 de procese pe rol.

În mare parte, amenzile au fost atent plănuite dinainte. Astfel, la un moment dat, Primăria Agigea a inventat o obligație în sarcina agenților economici de a declara dacă dețin branșamente la rețeaua de apă. Informația, dacă era utilă Primăriei, putea fi obținută de la RAJA. Neaflând de această obligație care nu mai există nicăieri în țară, Pescăria lui Matei nu a transmis declarația. În schimb, Primăria a profitat de situația pe care o crase în mod intenționat, pentru a trimite imediat o amendă de 100.000 de lei. Vorba aceea, nu depui o hârtie fără valoare, jap, o amendă de 100.000 de lei.

Într-un alt moment, Primăria a săpat un șanț pe marginea străzii, în așa fel încât clienții Pescăriei lui Matei să nu mai poată parca în afara părții carosabile, ci la marginea străzii. Însă, ghinion de neșansă, un indicator anunța parcarea interzisă. Mai multe echipaje ale Poliției Locale au împărțit o vară întreagă amenzi și avertismente, descurajând clientela.

Maricel face săpături ca să-i înfunde pe părinții lui Matei

Aspectele de mai sus sunt cunoscute autorităților judiciare. Cu toate acestea, Maricel de la Agigea se bucură de o protecție incredibilă. De când se războiește cu Matei Datcu, văzând că nu-l poate dovedi, lui Maricel i s-a năzărit să caute chestii despre părinții acestuia, care dețin societatea piscicolă Sarda Fish SRL. Tot căutând și căutând, Maricel a descoperit o situație din urmă cu 18 ani. La vremea respectivă, cherhanaua de la Agigea și platforma marină pe care se situează se aflau în patrimoniul SC Marea Neagră SA, societate de stat care continua activitatea de producție a fostei Întreprinderi Piscicole din județul Constanța. Director la SC Marea Neagră SA era chiar tatăl lui Matei Datcu, pe care îl cheamă tot Matei Datcu. Bătrânul este unul din cei mai renumiți specialiști în piscicultură pe care i-a dat Dobrogea; el a coordonat construirea cherhanalei de la Agigea, în anii 80.

La un moment dat, Marea Neagră SA a intrat în insolvență, la cererea altei societăți de stat, Condemar SA. În această procedură, având drept propriu de administrare, SC Marea Neagră SA a decis să vândă către creditorul său, Condemar SA, bunurile de la Agigea. Factura care s-a întocmit cu acea ocazie este semnată de Matei Datcu (bătrânul). Peste câțiva ani, Condemar SA a înființat firma Sarda Fish SRL, în parteneriat cu Matei Datcu (bătrânul), aducând ca aport la capitalul social Cherhanaua și platforma piscicolă de la Agigea. În fapt, era vorba de o metodă de privatizare votată de Adunarea Generală, adică de reprezentanții statului. Aceeași metodă s-a aplicat și în privința pescăriei din Constanța.

 Părinții antreprenorului, trimiși în judecată pentru uz de fals. Dosarul lui Maricel rămâne fără parte vătămată

Pe această succesiune de întâmplări, Maricel a construit acuzația că Matei Datcu (bătrânul) , vânzând bunurile de la Agigea fără acordul lichidatorului judiciar, ar fi prejudiciat în acest fel creditorii. În realitate, după cum am arătat, activele au ajuns exact la creditor. Mai departe, același Maricel a descoperit o copie a facturii diferite de originalul aflat la Condemar. Diferențele se referă la suprafața platformei – mai mare în factura originală și mai mică în copie.

Pe baza acestor descoperiri, primarul din Agigea a trimis o scrisoare Ministerului Finanțelor Publice, solicitându-i să depusă în numele statului român o plângere penală, prin care să ceară anularea înscrisurilor falsificate. Ministerul nu a intrat în acest joc murdar. În schimb, scrisoarea a fost publicată în presă. Un procuror de la Parchetul Curții de Apel care a citit-o s-a autosesizat și a întocmit o cercetare care confirmă spusele lui Maricel. Cu siguranță, organul nu a citit și articolele despre Maricel; și dacă tot nu le-a citit, nici nu s-a prins că ar putea să-l întrebe pe pistolar câte ceva despre faptele sale.

Părinții patronului de la Pescăria lui Matei au fost trimiși în judecată, pentru uz de fals în formă continuată. În concret, uzul de fals se referă la plângerile penale și la procesele prin care Sarda Fish a reclamat maniera frauduloasă prin care Comuna Agigea și-a însușit terenul din Golful. Vă dați seama ce serviciu îi face organul de Parchet primarului din Agigea? În loc să-l inculpe pentru faptele vădit penale, parchetul îi strânge cu ușa pe reclamanții săi. În procesul penal, Comuna Agigea (Primăria) are calitatea de parte vătămată. Serios!

Aceeași spălătură și la Năvodari

Trebuie să mai spunem că același procuror a emis o ordonanță și în privința Taberei de Copii de la Năvodari, furată tot prin inventariere de fostul primar Nicolae Matei. Acesta din urmă a fost trimis în judecată de DNA. În acest context, Matei de la Năvodari l-a sesizat pe același procuror de la Parchetul Curții de Apel cu privire la niște ”falsuri” comise de marile centrale sindicale din România în decembrie 1989, la preluarea patrimoniului fostei structuri comuniste UGSR. Organul s-a apucat de cercetat faptele de acum 30 de ani, și-a însușit punctul de vedere al infractorului (care a fost condamnat și a ispășit o pedeapsă pentru dare de mită) și a învestit instanța să desființeze actul prin care sindicatele democrate au preluat patrimoniul sindicatelor comuniste, desființate la Revoluție. Măsura îi profită inculpatului, ca să poată susține că firma sindicatelor nu justifică încadrarea ca parte vătămată în dosarul deschis la cererea DNA. Cu alte cuvinte, ăia de la sindicate nu sunt victime, sunt niște hoți ordinari, care fac uz de un fals comis acum 30 de ani.

Toate acestea se întâmplă la Constanța. Un fel de Caracal mai spălat al României.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: