Connect with us

Exclusiv

Terenurile primarului Decebal Făgădău, o afacere cu profit de 1000% şi mulţi inculpaţi

Doru Iordache

Publicat

la

Decebal Făgădau a fost numit viceprimar în ianuarie 2009. În declaraţia de avere dată în anul 2010, el declara că deţine un teren de 500 de mp în cartierul Compozitorilor. Istoria acestui teren spune totul despre traiectul politic al lui Decebal Fagădău. Lotul lui Făgădău provine dintr-o parcelă mai mare ce i-a fost atribuită la data de 12.11.2002, prin dispoziţia de primar 3750, Laurei Maria Leşe de fostul primar Radu Mazăre. În total parcela măsura 15.438 mp pe strada Baba Novac în zona numită generic Compozitorilor. Retrocedarea ”Leşe” face obiectul dosarului ”Retrocedărilor” în care au fost trimişi în judecată din anul 2008 de către DNA: Radu Mazăre, Nicuşor Constantinescu şi Ramona Dospinescu, alături de alţi 34 de inculpaţi. Revenind la retrocedare trebuie spus că la doar trei săptămâni de la punerea în posesie a Laurei Leşe, pe 23 decembrie 2002, aceasta a vândut cei 15 438 de mp primiţi prin decizia de primar doctorului Şerban Alexandru Octavian, şeful secţiei de Ortopedie din Spitalul Judeţean care mai lucrează şi la Clinica Pozimed, societate controlată prin interpuşi de trioul Radu Mazăre, Nicuşor Constantinescu şi Sorin Strutinsky. Tot la Pozimed a mai lucrat până în decembrie anul trecut şi soţia lui Decebal Făgădău, Monica Gaitanidis Făgădău.

Loturi pentru membrii „găştii” lui Radu Mazăre

Mai întâi doctorul Şerban a lotizat parcela de un hectar şi jumătate după care a vândut treptat loturile. Vănzările par a fi cu dedicație dacă luăm în calcul cumpărătorii de la a doua mână. Unul dintre aceştia a fost Decebal Făgădău care la acea oră era directorul Complexului Muzeal de ştiinţe ale Naturii-Delfinariul din Constanţa devenit unul dintre omenii de încredere ai lui Radu Mazăre. Făgădău a cumpărat pe 31.05.2005, Lotul 9, cu suprafața de 504,45 mp situat pe strada Baba Novac în cartierul numit Compozitorilor. Preţul a fost de 5000 de dolari, echivalentul a 145.000.000 de lei.

Download (PDF, 587KB)

După această achiziţie Decebal Făgădău, care se căsătorise între timp cu Monica Gaitanidis, a făcut un schimb de teren tot în aceeaşi zonă cu Balagiu Adrian. Primarul a dat Lotul 9, de 504 mp şi a primit  două loturi: Lotul 18 de 139,34 mp și Lotul 35 de 369,34 mp, în total 509 mp.

Download (PDF, 546KB)

În contractul de schimb loturile au fost echivalate la aceeași valoare: 26.200 lei, adică 9632 de dolari. Interesant este că familia Balagiu cumpărase parcelele 18 și 35 de la Mihaela Elvira Gherasim (Chiriac după căsătorie) fost acționar la clinica Pozimed, unde  a fost colegă cu Mihaela Gaitanidis-Făgădău.

Download (PDF, 707KB)

Preţul de schimb al celor două parcele a fost evaluat la 9632 dolari, aproape dublu faţă de preţul cu care cumpărase Făgădău Lotul 9 de la doctorul Şerban. Deci Făgădău a ieşit în câştig şi deja îşi dublase suma cu care cumpărase iniţial. Mergând mai departe pe firul tranzacţiilor observăm că Mihaela Elvira Gherasim cumpărase Lotul 18 de 139,68 mp tot de la doctorul Şerban cu preţul de 1000 de dolari, iar Lotul cu numărul 35 şi suprafaţă de 365 mp,  de la Barbu Parascheva, cu 3000 de dolari.

Download (PDF, 1.35MB)

Lotul 35 provine dintr-o altă retrocedare cercetată în dosarul ”Retrocedărilor” şi anume: ”Cocăneanu”. Barbu Parascheva este, de asemenea, cercetată în acelaşi dosar, alături de Radu Mazăre şi ceilalţi 35 de inculpaţi. În total, loturile 18 şi 35 însumau 509 mp şi au costat la prima mână 4000 de dolari, cu 1000 mai puţin decât lotul 9 cu suprafaţa de 504 mp, cumpărat de Făgădău direct de la doctorul Şerban.

Decebal Făgădău vânzare cu profit 1000%

Şi acum urmează profitul: Decebal Făgădău a vândut pe 14 martie 2012 soţilor Cristea Constantin şi Maria terenul de 509 mp, adică loturile 18 şi 35 însumate, localizate acum pe strada Constatin Bobescu, nr. 102, cu preţul de 50 000 de Euro! După trei ani, pe 05.08.2015, soţii Cristea Constantin şi Maria au vândut la rândul lor terenul de pe Constatin Bobescu, nr 102, tot cu 50 000 de Euro soţilor Sâmboteanu Victor şi Snejana fără nici un profit.

Download (PDF, 3.06MB)

Compozitorilor, cartierul care trebuia să poarte numele: „Complicilor”

Aşadar din retrocedările numite generic ”Leşe” şi ”Cocăneanu”, ambele cercetate de procurorii DNA, a luat naştere Cartierul Compozitorilor! Intermediarii care au vândut la prima mână după ce au cumpărat de la Ioan Constatantin Cocăneanu şi Laura Leşe sunt de fapt complicii judecaţi alături de Radu Mazăre şi Nicuşor Constantinescu. Este vorba despre doctorul Şerban Alexandru Octavian, cumpărător interpus în retrocedarea ”Leşe” şi Barbu Parascheva, cumpărător interpus în retrocedarea ”Cocăneanu”. Vănzările la prima mână după lotizare par a fi tranzacţii care au la origini înţelegeri prelabile în care se vehiculează sume simbolice de bani. În spiritul celor afirmate anterior stă lista proprietarilor din Compozitorilor. Printre proprietarii care au avut sau mai au terenuri în zona enumerăm câteva din personajele din anturajul lui Radu Mazăre, Nicuşor Constantinescu şi Sorin Strutinsky: deţine un lot doctorul cercetat pentru luare de mită, Dănuţ Căpăţână, fostul director al Spitalului Judeţean, Popa Basarab, fostul patron al Pomacost SRL, societatea care are contract cu Primăria Constanţa pentru întreţinerea spaţiilor verzi din oraş, decedat în vara lui 2015, inculpat în acelaşi dosar al ”Retrocedărilor”, Mircea Taiss producător la TV Neptun, avocatul de casă Marius Mocanu, Chiriac Mihaela Elvira, administrator în mai multe societăţi controlate de Sorin Strutinsky inclusiv acţionar la Pozitron Medical Investigation. Fără nicio legătură directă cu ”gaşca” lui Radu Mazăre în zonă mai are două loturi pe care şi-a construit casă şi judecătorul Marius Cristian Epure. Dacă luăm în calcul cine sunt primii proprietari în cartierul Compozitorilor care au cumpărat în primăvara-vara lui 2005, putem trage concluzia că doctorul Şerban şi Barbu Parascheva sunt doar intermediari cărora pare că li se şi indica cui să vândă şi probabil şi cu ce preţ.

De la Gheorghe Martin pentru soţia sa …..cinci hectare pe malul lacului Siutghiol

O altă parcelă de teren pe care o regăsim în declaraţia de avere a primarului Decebal Făgădău este trecută ca moştenire. În acelaşi document, lotul este declarat în Constanţa-Palazu Mare, probabil ca să nu atragă atenţia. De fapt, parcela este situată pe malul lacului Siutghiol şi pare a fi o altă tranzacţie cu dedicaţie pentru Decebal Făgădău, de data aceasta disimulată într-o moştenire. Lotul lui Decebal Făgădău şi al soţiei sale provine dintr-o parcelă de cinci hectare care nu se ştie cum a ajuns în posesia familiei Martin. La începutul anului 2001, Gheorghe Martin, tatăl deputatului PSD Eduard Martin, era prefect al judeţului Constanţa. Profitând de acestă funcţie, Gheorghe Martin a înlesnit un schimb de terenuri dintr-o locaţie fără perspectivă într-una cu un potenţial uriaş situată chiar pe malul lacului Siutghiol. Era vorba de nici mai mult nici mai puţin de cinci hectare amplasate între Constanţa şi Palazu Mare. Pe 23 ianuarie 2003, Gheorghe Martin a emis un Titlu de proprietate pe care l-a şi semnat pe numele soţiei sale Maria Martin şi a altor trei persoane ca şi moştenitori ai lui Bălănescu Stoica. Maria Martin moştenise mai multe hectare într-o zona care nu avea nimic în comun cu municipiul Constanţa.

Maria Martin Tp

Pe 28 martie 2007, Martin Maria i-a vândut lui Cristea Dan Florin un lot de 1000 de m.p. ce făcea parte din parcela de cinci hectare. Preţul: 150 000 de Euro. Terenul cu deschidere direct la malul Lacului Siutghiol avea ceva valoare deşi pare puţin supraevaluat.

Dispuşi să piardă 120.000 de euro în favoarea socrului lui Decebal Făgădău

Trei ani de zile parcela a rămas în proprietatea soţilor Cristea Dan Florin şi Alina-Mihaela. Pe 02 aprilie 2010, Cristea Dan Florin a avut o ofertă de nerefuzat şi a vândut, în pierdere. Preţul tranzacţiei…..Stupoare: 30 000 de Euro!!!!! Fericiţii cumpărători ai celor 1000 de mp sunt: Gaitanidis Ioan, socrul lui Decebal Făgădău, şi lui Bostan Vasile, în părţi egale. Din motive de neînţeles, soţii Cristea Dan Florin şi Alina-Mihaela au preferat să piardă 120 000 de Euro în favoarea socrului primarului Decebal Făgădău şi a lui Bostan Vasile. La momentul tranzacţiei Decebal Făgădău era viceprimar de un an si trei luni şi deja intrase în clubul select al ”găştii” lui Radu Mazăre. Tranzacţia pare suspectă din două puncte de vedere: Ori soţii Cristea nu au plătit 150 000 de Euro Mariei Martin şi atunci nu aveau ce regreta în faţa unei asemenea pierderi, ori serviciul făcut socrului lui Decebal Făgădău merita pierderea de 120 000 de Euro. În ambele cazuri, tranzacţia ridică mari semne de întrebare. După decesul lui Gaitanidis Ioan, terenul a fost moştenit de cele două fiice şi soţia sa, iar aşa o parte din parcelă a ajuns în posesia actualului primar Decebal Făgădău.

Soţii Cristea Dan Florin şi Alina-Mihaela, finii şefei Direcţiei Patrimoniu din Primăria Constanţa

Revenind la dosarul Retrocedărilor şi la lista complicilor judecaţi alături Radu Mazăre şi Nicuşor Constatinescu, trebuie să aducem în discuţie şi pe Ramona Dospinescu, ”vioara întâi” a retrocedărilor, directoarea Direcţiei Patrimoniu din Primăria Constanţa. Ea este căsătorită cu Niculae Dospinescu, fost coleg de facultate cu Radu Mazăre şi Nicuşor Constantinescu şi fost consilier judeţean PSD. În ecuaţia tranzacţiei Cristea – Gaitanidis, faptul că soţii Cristea sunt finii lui Nicolae şi Ramona Dospinescu schimbă mult resorturile comerciale ale vânzării în pierdere. În plus Cristea Dan Florin mai apare şi în acţionariatul unor firme alături de Niculae Dospinescu. Se poate trage concluzia că soţii Cristea au fost doar nişte intermediari care au făcut un servciu lui Decebal Făgădău. Această este povestea a doar două terenuri ale lui Decebal Făgădău, continuatorul afacerilor imobiliare ale trioului Radu Mazăre-Nicuşor Constatinescu-Sorin Strutinsky!

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Actual

Primarul PSD-ist din Agigea și-a făcut ziar despre el însuși, pe banii localității

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Primarul din Agigea, PSD-istul Cristian Maricel Cîrjaliu, a editat un ziar din banii localității, în care se vorbește aproape exclusiv despre el însuși. Inițiativa pare destul de comunistă și aduce aminte de vremurile în care Ziarul, cu Z mare, avea de la prima pagină până la ultima câte o fotografie cu tovarășul mult iubit. Tovarășul se insinua în deschidere, la rubrica actualități, la construcții gigantice pe mărețele șantiere ale Patriei, la interne și la externe, lipsind, slavă Domnului, doar de la rubrica de anunțuri mortuare. Așa și Gazeta de Agigea, organ de presă al Consiliului Local al acestei comune. Pe prima pagină tronează primarul Maricel mimând semnarea unui vraf de hârtii. ”Încercăm să dezvoltăm proiecte ambițioase, să accesăm fonduri europene” – ne spune cel mai iubit fiu al comunei.

De eN-șpe ori Cîrjaliu

Apoi, la pagina doi, ni se servește o nouă poză cu Cîrjaliu, într-un grup de edili, la semnarea unui proiect pentru cursuri și alte vrăjeli din care nimeni nu se alege cu nimic. La pagina 3, găsim un interviu dat de primar cu fraze pompoase, dar… plagiate cu seninătate. La pagina 4, o nouă poză cu primarul, din vremuri de mult trecute când inaugura casa de cultură a localității. La pagina 5 lipsește poza primarului, dar dăm de vorbele sale. ”Este un proiect ambițios, este proiectul meu de suflet”, ne spune acesta încă din titlul articolului dedicat proiectului unui campus școlar care va demara anul viitor. La pagina 6: primarul cu o gașcă de popi, la deschiderea anului școlar. La pagina 7: o descriere a dispensarului medical modern ctitorit de primar. Evident că din articol nu lipsesc declarațiile lui Cîrjaliu.

În sfârșit, pagina 8 este un fel de rubrică mortuară, în care sunt executați mediatic fostul primar Ion Ioniță și actualul vicepreședinte al Consiliului Județean Constanța, PMP-istul Claudiu Palaz. Dar Cîrjaliu nu lipsește nici din această pagină morbidă, fiind citat cu declarații ample, de multe ori lipsite de cel mai elementar suport probator.

Cu mânie proletară

E limpede că rețeta e de sorginte comunistă, întregul ziar fiind dedicat celui mai iubit fiu al comunei, realizărilor sale și luptei împotriva dușmanilor de clasă. De pildă, Palaz e demascat de Cîrjaliu ca ”un opozant dușmănos al localității Agigea”. Și nu doar că e demascat. E și înfierat cu mânie proletară pentru niște treburi pe care nu prea e clar că le-a făcut.

Locuințele nu sunt racordate la canalizare, deoarece…

Cu totul spectaculos este interviul primarului, inserat la pagina 3 a ziarului. Aici, Cîrjaliu se fălește cu proiecte de peste 15 milioane de euro. În același timp, explică de ce satul Lazu nu are rețea de canalizare. Zice întâiul om al comunei că cele 700 de case din Lazu ”nu sunt racordate la rețeaua de canalizare deoarece aceasta nu există”. De ce nu există? Pentru că birocrația în accesarea fondurilor europene…

Primarul mustește de inteligență, cu fraze… plagiate

Apoi, primarul vorbește puțin despre educație, sănătate și cultură. Vorbește puțin, dar cu vorbe alese, să înțeleagă tot poporul ce cârmaci genial îl trage-n siaj. Iată un citat din marea sa înțelepciune:

”Cultura reprezintă totalitatea valorilor materiale și spirituale create de omenire și instituțiile necesare pentru comunicarea acestor valori. Cultura este un pilon important al societății, care reușește să supraviețuiască într-o lume ce tinde spre tehnologizare”.

Ați văzut? Omul e priceput. Mustește de inteligență. Îl întreabă redactorul și el răspunde cu geniu. Are cuvintele la el. Numai că, ce să vezi, nu-s chiar cuvintele lui. În realitate, prima frază citată mai sus e un copy/paste ordinar al definiției de dicționar a cuvântului ”cultură”. Iată mai jos dovada:

Iar a doua frază, la fel de pompoasă, este tot un copy/paste încă și mai ordinar. Prețioasa formulare a fost culeasă dintr-un articol publicat în 3 august 2016, pe un blog obscur. Iată mai jos dovada:

Redactorul șef de la oficina cu osanale

Această compilație de fraze prețioase furate din alte părți ca să pară deștept primarul nu se putea întâmpla decât cu acordul și complicitatea redactorului de ziar. Dar, ce să vezi, redactorul nu semnează. În schimb, din caseta tehnică a publicației aflăm că aceasta are totuși un responsabil global. Adică un redactor-șef care răspunde de conținutul editorial. Ei bine, mare jurnalist, ispravnicul acestei oficine, nu este deloc jurnalist. Pe tip îl cheamă Dan Ștefan Chiru și este un politruc din gașca lui Măricel. Pe vremea lui Ioniță, acest Chiru a fost viceprimar al localității. La o căutare pe Google, aflăm că, în 2006, Chiru a fost denunțat penal pentru că ar fi comandat din banii lui o ștampilă cu însemnele Primăriei. În 2007, aflăm că a împărțit 700 de pachete cu alimente prin Agigea, alături de Cîrjaliu. Pe atunci li se zicea pachete, iar nu mită electorală. În perioada 2008 – 2010, îl găsim din nou viceprimar, de data aceasta sub Cîrjaliu. Însă în 2010, Chiru își dă demisia din funcție, după un scandal intern. Reapare în peisajul public prin 2015, când semnează niște referate care au condus la adoptarea unor hotărâri de consiliu local. Apoi, îl găsim în 2017 trimis la cursuri de perfecționare, iar acum, travestit în jurnalist, îl aflăm redactor-șef la oficina cu osanale.

Dăncilă PSD – 16% la Agigea

Această fițuică grețoasă și comunistoidă a fost distribuită gratuit în Agigea în perioada campaniei electorale pentru alegerea președintelui României, în primul tur. În ciuda strădaniei, candidata PSD sprijinită de Cîrjaliu, Viorica Dăncilă, a scos la Agigea un scor de numai 16%. Cât a costat distracția nu știm, pentru că achiziția n-a fost urcată în SICAP.

Doctorand, cetățean de onoare și pistolar

Chiar dacă aventura cu pupături din tălpi până-n creștet nu i-a folosit electorat lui Cîrjaliu, măcar i-a zgândărit orgoliul. Lui Maricel îi plac laudele, la fel cum îi plac titlurile. AICI puteți citi un material detaliat despre articolele științifice pe care le-a plagiat primarul din Agigea cu scopul de a câștiga titlul de doctor în drept, pe teme de corupție, la o ”fabrică de diplome” din Chișinău. Iar AICI puteți citi despre modul în care acesta a devenit cetățean de onoare al comunei sale, pe baza recomandărilor semnate de subordonații săi și de popa din sat. În sfârșit, dacă aveați impresia că tipul se ocupă doar de ctitorii și de fapte mărețe, AICI puteți citi un articol despre niște cetățeni din Agigea care spun că doctorandul și cetățeanul de onoare le-a furat terenurile și le-a pus pistolul la cap. Va urma!

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Ce palmă și-a luat avocatul Ionel Hașotti în afacerea ”bani din piatră seacă”

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Tentativa avocatului Ionel Hașotti și a prietenului său, executorul judecătoresc Vasile Deacu, de a mulge 260.000 de euro de la compania minieră Somaco Construct SRL Constanța a eșuat lamentabil la Tribunalul din Tulcea. La sfârșitul săptămânii trecute, instanța de judecată a anulat mai multe acte de executare silită, cerute de primul și manufacturate de al doilea. Compania minieră fusese somată să plătească pentru că nu a demolat niște clădiri de pe un teren retrocedat unor clienți ai avocatului Ionel Hașotti în interiorul carierei de la Sibioara. Însă pe suprafața respectivă nu au existat niciodată clădiri, ci doar găuri de mină.  

Executorul a calculat debitul în locul instanței, transformând de capul său daune cominatorii, asimilate amenzilor civile cuvenite statului, în daune compensatorii cuvenite ”creditorilor”. El a încercat să-i umple de bani pe clienții prietenului său, Ionel Hașotti, fără a întocmi în prealabil, conform procedurii, un proces-verbal de constatare la fața locului. Realizând grozăvia pe care tocmai o făcuse, Deacu a încercat să-și acopere propriul abuz. După aproape o lună de la întocmirea actelor de executare silită, acesta a încheiat retroactiv un proces-verbal de constatare, care nu este contrasemnat de martori, creditori sau debitori. Executorul a constatat că firma minieră nu a demolat clădirile, deși în mod contradictoriu a alegat că i s-ar fi interzis accesul pe teren. În aceste condiții, constatarea total ireală ar putea fi rezultatul unor puteri paranormale sau, mult mai probabil, un fals ordinar ca multe altele.

Lanțul minciunilor. Cum să retrocedezi ilegal o carieră și o groapă de gunoi

Executarea cu falsuri la care ne-am referit mai sus are legătură cu o retrocedare scandaloasă din 2008. În anul menționat, Tribunalul Constanța a admis cererea de retrocedare a unui teren de 20 de hectare din extravilanul satului Sibioara, comuna Lumina, județul Constanța. Beneficiarii retrocedării s-au judecat în contradictoriu cu reprezentanții comisiilor de fond funciar de la Primăria Lumina și Prefectura Constanța. Cererea lor, susținută de marele specialist în retrocedări Ionel Hașotti, a fost admisă după ce un expert judiciar parașutat de la Brăila a consemnat în raportul său că terenul este un amplasament liber. În realitate, pe o parte din teren se afla cariera de piatră Sibioara II – Valea cu Izvorul, iar pe o altă parte groapa de gunoi a localității Sibioara. Amplasamentul minier era exceptat expres de la retrocedare prin art. 4 alin. 1 din Legea 1/2000. Însă avocatul Hașotti a mințit cu seninătate că ”nu există dovadă că există o exploatare de carieră de piatră” pe terenul revendicat de clienții săi. Exploatarea exista din 1965. În 2005, compania minieră licențiată de stat să exploateze resursa minerală de la Sibioara, pe numele ei Somaco Construct SRL, fusese cumpărată cu 4 milioane de euro de omul de afaceri constănțean Grigore Comănescu.

Cariera Sibioara. Chenarul cu roșu reprezintă terenul retrocedat clienților lui Ionel Hașotti.

Lanțul complicităților. Vaghelița, Chirățica, Ghernaja

Compania a aflat de retrocedare în 2009, atunci când a primit o notificare de la executorul Vasile Deacu. Luând cunoștință în această manieră, Somaco Construct a deschis un proces în care a cerut să i se constate dreptul de proprietate și de folosință asupra porțiunii din terenul retrocedat care se suprapunea peste carieră. Judecătoria Constanța, pe fond, și apoi Tribunalul Constanța, în recurs, au dat câștig de cauză companiei licențiate de stat. Ultima hotărâre, pronunțată în recurs, era irevocabilă. Însă avocatul Ionel Hașotti a declarat recurs la recurs, iar un complet al Curții de Apel Constanța, condus de judecătoarea Vanghelița Tase, a revocat hotărârea irevocabilă. După această bătaie de joc fără precedent în justiție, dosarul de judecată a fost trimis la Tribunalul Constanța, spre rejudecare, fiind repartizat judecătoarelor Chirățica Enache și Cristina Ghernaja.

Cele două au întors cu totul soarta dosarului. Acțiunea companiei miniere a fost respinsă în octombrie 2012. Dar lucrurile nu s-au oprit aici. Astfel, în cadrul procesual avocatul Ionel Hașotti, care mințise că pe teren nu se află nicio carieră, a întors-o ca la Ploiești, solicitând acum sistarea operațiunilor de exploatare, demolarea clădirilor și evacuarea echipamentelor industriale. Instanța nu a sesizat contradicțiile flagrante pe care le putea înțelege și un copil. În consecință, Chirățica și Ghernaja au obligat compania minieră să sisteze exploatarea, să evacueze echipamentele și să demoleze clădirile, stabilind daune cominatorii de 50 de lei pe zi de întârziere. Ulterior, Curtea de Apel Galați a majorat daunele cominatorii la 500 de lei pe zi. Însă nimeni nu a cerut o minimă dovadă că există clădiri în gaura de mină, deși era la mintea cocoșului că nimeni, oricât de talentat ar fi, nu poate construi într-un hău. Victoria de mai sus este o dovadă a trecerii de care se bucura marele avocat și a credulității, infantile sau interesate, a judecătoarelor Chirățica Enache și Cristina Ghernaja.  

Bani din piatră seacă

După ce a obținut cele două hotărâri care se bat cap în cap și se devorează reciproc, avocatul a încercat să facă bani… din piatră seacă, pentru clienții săi.  Ne referim aici în primul rând la un proces în care a cerut jumătate de milion de euro de la stat pe motiv că nu a primit terenul minier la timp, obținând până la urmă doar 140.000 de euro. Mai multe detalii despre această afacere puteți citi AICI. În al doilea rând ne referim la executarea silită tranșată zilele trecute de Tribunalul Tulcea, asupra căreia vom insista mai jos.

260.000 de euro

Această afacere judiciară a debutat pe 8 februarie 2016. La data menționată, executorul judecătoresc Vasile Deacu a emis o încheiere, prin care a scos compania minieră datoare cu 1.214.000 de lei. Suma era calculată cu titlul de daune cominatorii pentru nerespectarea de către Somaco Construct a hotărârii dispuse în dosarul instrumentat de Vanghelița, Chirățica și Ghernaja.

În acest act din 2016, se evocă o cerere de executare silită din 07.11.2013 formulată de clienții lui Hașotti, o hotărâre a instanței privind încuviințarea executării silite, tot din 2013, precum și faptul că ”în motivarea cererii, creditorii (…) au arătat că debitoarea nu și-a executat de bunăvoie obligațiile stabilite în titlul executoriu”. De unde știa executorul că firma nu și-a îndeplinit obligațiile stabilite de instanță? Ei bine, din cererea depusă de clienții lui Ionel Hașotti în anul 2013. Mai departe, pe 23 februarie 2016, executorul a emis o nouă încheiere, prin care și-a calculat onorariul său de 20.928 de lei. În aceeași zi, acesta a somat debitoarea Somaco Construct să achite daunele cominatorii și onorariul său. În total 1.234.928 de lei, ceea ce înseamnă peste 260.000 de euro.

Un proces-verbal de constatare, inventat retroactiv

Abia pe 4 martie 2016, executorul s-a prins că nu are o constatare din care să reiasă că firma minieră nu a demolat clădirile și nu a mutat echipamentele. Ori fără constatare nu se putea face calculul și nu se putea trimite somația. Actele se fac într-o ordine, nu doar pentru că așa scrie în lege, ci și pentru că așa e cât se poate de logic. Păi cum ar fi, de exemplu, să vă treziți somat să achitați o amendă de circulație, fără să existe un proces-verbal de constatare a unei contravenții? Cumva, executorul lui Hașotti era în această situația de milițian, care calculează amenzi fără să constate abateri. Ca să dreagă busuiocul, tipul a întocmit după o lună un proces-verbal… cu el însuși.

Abilitățile paranormale ale executorului Deacu

Și nefiind cel puțin două părți în acest act de regulă bilateral care să se contrazică între ele, executorul s-a contrazis cu el însuși. În primul rând a consemnat că s-a deplasat la punctul de lucru al SC Somaco Construct SRL, fiind însoțit de un polițist local de la Lumina și de încă unul de la Poliția Națională. Mai departe, spune că un angajat al firmei i-ar fi interzis accesul pe terenul retrocedat creditorilor/clienților lui Hașotti. Iar la urmă, deși zice că n-a văzut terenul, tuflește fraza de mai jos:

”Constatăm faptul că debitoarea urmărită Somaco Construct SRL nu a dezafectat și nu a ridicat de pe acest teren construcțiile, agregatele și echipamentele industriale, efectuând în continuare operațiuni de exploatare a terenului”.

Un mare vizionar, care n-a văzut cu ochii, dar s-a prins el cumva, paranormal cum este! Și tot de paranormal ce era a calculat și datoriile și onorariul său înainte de constatarea vizionară, că vedeniile astea sunt ciclice, se repetă la niște intervale, când curge inspirația.

O judecătoare curajoasă îl expediază pe Deacu la Parchet

Scandalizată de conduita de milițian coclit a executorului, dar mai ales știind că nu există clădiri pe teren, că nu există echipamente și că nu se poate exploata gaura aia de mină care fusese exploatată deja încă din anii 60 ai secolului trecut, Somaco Construct SRL a depus rapid o contestație la executare pe rolul Judecătoriei Constanța. Încă de la bun început, societatea a cerut înscrierea în fals a hârtiilor tâmpite făcute de Deacu. Iar o judecătoare curajoasă a admis cererea și a sesizat Parchetul Curții de Apel să-i ancheteze pe făptași. Dosarul penal format în această împrejurare avea să se ofilească mai târziu, când o procuroare mai puțin curajoasă avea să opineze că falsul trebuie analizat de instanța civilă.

O strămutare și un expert mincinos

Însă, până atunci, Hașotti a recuzat judecătoarea și a cerut strămutarea procesului. Dosarul de judecată s-a mutat astfel la Judecătoria Babadag.  Procesul a mers înainte, dar cu viteza melcului. În primul rând, lui Deacu i-au trebuit câteva luni bune ca să dea niște explicații stupide și fără sens. Apoi, alte luni bune s-au pierdut cu o expertiză făcută de Eftimie Dumitru, un expert mincinos care a cerut amânări pe motiv că nu ar fi primit detalii de la Agenția Națională a Resurselor Minerale, detalii pe care nici măcar nu le ceruse. El trebuia să răspundă dacă există sau au existat clădiri și echipamente pe teren și dacă s-au efectuat operațiuni miniere după hotărârea dată de Chirățica Enache și Cristina Ghernaja. Într-un târziu, Eftimie Dumitru s-a derobat de sarcinile primite, afirmând că nu are suficiente date pentru a da un răspuns. În mod bizar, Judecătoria Babadag nu l-a amendat pentru această bătaie de joc și nici nu a vrut să cheme un alt expert mai de ispravă să facă ce nu putuse mincinosul.  

Toate dovezile din lume

Între timp, Somaco Construct a depus probe, în speță adrese de la ANRM care spun că societatea nu a exploatat bucata de carieră retrocedată clienților lui Hașotti. A mai depus o constatare a Parchetului Curții de Apel Constanța, potrivit căreia nu au existat clădiri și echipamente pe teren. A mai depus adrese de la Primăria Lumina care spun că nu s-au emis niciodată autorizații de construire sau de desființare în groapa de carieră retrocedată de clienții lui Hașotti. A mai depus diverse expertize efectuate în alte dosare civile, care atestau că terenul e liber, deci fără construcții, echipamente și exploatare efectivă. În sfârșit, a depus procesele-verbale prin care, în 2016, clienții lui Ionel Hașotti au primit posesia terenului, ca amplasament liber, necontestat de aceștia. Desigur, după cum v-ați făcut deja o opinie, Hașotti și ai lui sunt oameni cu dispoziții bizare și contradictorii: când li se pare că există carieră, când li se pare că nu există, când li se pare că terenul e ocupat, când li se pare că e liber și bun de retrocedat. Un fel de alba-neagra, pe care o joacă în funcție de interese!

Încă o viziune paranormală

Pe de altă parte, societatea minieră a depus și mai multe hotărâri ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, date fie în RIL, fie în lămurirea unor aspecte de drept, având așadar valoare obligatorie. Potrivit acestora, cuantificarea daunelor cominatorii nu se poate face de către executor, ci doar de instanța de judecată. De asemenea, daunele cominatorii echivalează cu o amendă civilă cuvenită statului. Persoanele vătămate de neîndeplinirea unei obligații de a face pot cere unei instanțe de judecată convertirea daunelor cominatorii în daune-interese sau daune compensatorii cuvenite lor, însă doar limitat la valoarea prejudiciului suferit. Evident că Deacu a încălcat toate aceste hotărâri, probabil după ce a mai avut o viziune paranormală că poate să facă așa ceva fără să dea cuiva socoteală.

Pielea lui Deacu

Vasile Deacu. Sursa foto: National.Ro

Din tot probatoriul propus de Somaco, Judecătoria Babadag nu a ținut cont de nimic, optând să salveze câștigul necuvenit al clienților lui Hașotti, dar și onoarea și mai ales pielea executorului Deacu. Însă această situație a durat doar până în calea de atac, de la Tribunalul Tulcea. Judecătorii de aici și-au făcut treaba, anulând definitiv actele vădit false, la sfârșitul săptămânii trecute. De-acum ar cam fi timpul ca și organele penale să-și facă treaba.

Deacu, achitat pentru un alt abuz în serviciu

Vasile Deacu a mai avut probleme cu organele penale, fiind pus sub acuzate și trimis în judecată pentru abuz în serviciu. Condamnat pe fond, acesta a fost în cele din urmă achitat la Înalta Curte de Casație și Justiție. În urmă cu trei ani, presa locală constănțeană consemna că Vasile Deacu și Ionel Hașotti au fost asociați, dimpreună cu alte persoane, într-o fundație culturală care își propunea să salveze patrimoniul arheologic al Constanței. Legea executorilor îl obliga pe Deacu să fie obiectiv cu ambele părți ale dosarului de executare. Or, din acest motiv, tipul chiar nu avea dreptul să facă acte de executare la cererea prietenului și asociatului său, fiind în vădită incompatibilitate.

 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Ultima scenă din lupta Curții de Conturi cu Primăria Năvodari

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Curtea de Apel Constanța a respins o cerere de intervenție a Apelor Române într-un proces care se referă la nereguli constatate de Curtea de Conturi cu privire la inventarierea terenurilor de stat de pe malul lacului Siutghiol în domeniul privat al Orașului Năvodari. Alungarea instituției de stat din acest proces nici măcar nu a fost consemnată pe portalul instanței de judecată. Completul care a luat această decizie este condus de judecătoarea Beatrice Mariș. Din cauza acesteia, statul român a fost condamnat recent la CEDO, într-un caz de încălcare a dreptului la libera exprimare.

Procesul la care ne-am referit mai sus este o contestație a Orașului Năvodari împotriva unei decizii a Curții de Conturi din anul 2017. În anul menționat, Curtea a realizat un audit la Primăria din Năvodari, constatând 11 abateri grave de la legalitate. Constatările sunt tulburătoare și spun că Primăria din Năvodari a falsificat programele anuale de încasare a veniturilor proprii pentru a accesa fonduri necuvenite de la bugetul de stat; că diverse persoane fizice și juridice nu au fost deloc impozitate; că nu s-a încasat niciun leu de la concesionarul lacului Tașaul sau de la restaurantul Cherhanaua Tașaul; că Primăria a omis să depună declarații de creanță împotriva unor firme intrate în insolvență, pierzând astfel niște milioane de euro. Ultima dintre abateri se referea la modalitatea în care Primăria a pus gheara pe terenurile de stat din cuveta și de pe malul lacului Siutghiol. În această ultimă privință, prin Decizia nr. 38/30.10.2017, Curtea a obligat Primăria să reanalizeze întreaga situație, să remedieze intabulările cu probleme și să facă o delimitare a terenurilor orașului față de cele ale statului, printr-o comisie mixtă cu Apele Române. Măsura trebuia pusă în aplicare până pe 31 ianuarie 2018.

Acest lucru nu s-a întâmplat, deoarece Primăria Năvodari a contestat exact punctul 11 din decizie. Rețineți, autoritatea locală nu a contestat nimic din haiduciile de la taxe și impozite amintite mai sus. A contestat doar aspectele referitoare la terenurile de la Siutghiol, acolo unde există interese imobiliare ale unei camarile legate ombilical de politrucii care au condus localitatea în ultimii 11 ani.

Pe fond, Tribunalul Constanța a respins contestația Primăriei Năvodari, menținând în ființă decizia Curții de Conturi. Însă Primăria a declarat apel. În calea de atac aflată pe rolul Curții de Apel Constanța, a intervenit și Administrația Națională Apele Române. ANAR a depus cerere de intervenție accesorie, prin care a susținut poziția procesuală a Curții de Conturi. Interesul ANAR era justificat prin două aspecte principale. În primul rând, este vorba de faptul că instituția a fost nominalizată chiar în decizia Curții de Conturi să contribuie alături de Primăria Năvodari la delimitarea între terenurile de stat și cele ale localității din zona lacului. În al doilea rând, este vorba și de un alt proces în care ANAR-ul are, alături de Ministerul de Finanțe, calitatea de reclamant contra Orașului Năvodari. Cele două instituții de stat revendică terenurile din zona de protecție a lacului Siutghiol, pe care Primăria Năvodari le-a inventariat în mod abuziv în proprietatea sa. Vorbim în acest caz de un litigiu foarte important, în care se va decide soarta terenurilor de la Siutghiol, pe baza unui probatoriu complex, incluzând aici și o expertiză de specialitate. Dacă, în celălalt proces, se va anula decizia Curții de Conturi, fie și pe un neajuns formal al sentinței de fond, Primăria Năvodari ar primi muniție să lupte pe acest front. Tocmai acesta este interesul justificat în baza căruia ANAR a depus cererea de intervenție accesorie în favoarea Curții de Conturi.

După cum arătam în preambulul articolului de față, Curtea de Apel ”a gonit” ANAR-ul din proces, respingând cererea de intervenție accesorie. În mod bizar, această decizie intermediară nu a fost publicată pe portalul instanței, ceea ce naște suspiciuni.

Completul de judecată care a dispus în acest sens este condus de judecătoarea Beatrice Mariș. În 2007, aceasta a încălcat dreptul la liberă exprimare al unei cunoscute jurnaliste de investigație din Constanța, obligând-o să achite daune morale de 50.000 de lei fostului primar Radu Mazăre, pe care jurnalista îl criticase. Hotărârea a fost abuzivă. Ca dovadă, după zece ani, în 2017,  statul român a fost condamnat la CEDO (vezi AICI motivarea CEDO). Judecătoarea nu a fost sancționată, ci, dimpotrivă, a fost promovată la Curtea de Apel Constanța.   

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: