Connect with us

Exclusiv

Terenurile primarului Decebal Făgădău, o afacere cu profit de 1000% şi mulţi inculpaţi

Publicat

la

Decebal Făgădau a fost numit viceprimar în ianuarie 2009. În declaraţia de avere dată în anul 2010, el declara că deţine un teren de 500 de mp în cartierul Compozitorilor. Istoria acestui teren spune totul despre traiectul politic al lui Decebal Fagădău. Lotul lui Făgădău provine dintr-o parcelă mai mare ce i-a fost atribuită la data de 12.11.2002, prin dispoziţia de primar 3750, Laurei Maria Leşe de fostul primar Radu Mazăre. În total parcela măsura 15.438 mp pe strada Baba Novac în zona numită generic Compozitorilor. Retrocedarea ”Leşe” face obiectul dosarului ”Retrocedărilor” în care au fost trimişi în judecată din anul 2008 de către DNA: Radu Mazăre, Nicuşor Constantinescu şi Ramona Dospinescu, alături de alţi 34 de inculpaţi. Revenind la retrocedare trebuie spus că la doar trei săptămâni de la punerea în posesie a Laurei Leşe, pe 23 decembrie 2002, aceasta a vândut cei 15 438 de mp primiţi prin decizia de primar doctorului Şerban Alexandru Octavian, şeful secţiei de Ortopedie din Spitalul Judeţean care mai lucrează şi la Clinica Pozimed, societate controlată prin interpuşi de trioul Radu Mazăre, Nicuşor Constantinescu şi Sorin Strutinsky. Tot la Pozimed a mai lucrat până în decembrie anul trecut şi soţia lui Decebal Făgădău, Monica Gaitanidis Făgădău.

Loturi pentru membrii „găştii” lui Radu Mazăre

Mai întâi doctorul Şerban a lotizat parcela de un hectar şi jumătate după care a vândut treptat loturile. Vănzările par a fi cu dedicație dacă luăm în calcul cumpărătorii de la a doua mână. Unul dintre aceştia a fost Decebal Făgădău care la acea oră era directorul Complexului Muzeal de ştiinţe ale Naturii-Delfinariul din Constanţa devenit unul dintre omenii de încredere ai lui Radu Mazăre. Făgădău a cumpărat pe 31.05.2005, Lotul 9, cu suprafața de 504,45 mp situat pe strada Baba Novac în cartierul numit Compozitorilor. Preţul a fost de 5000 de dolari, echivalentul a 145.000.000 de lei.

Download (PDF, Unknown)

După această achiziţie Decebal Făgădău, care se căsătorise între timp cu Monica Gaitanidis, a făcut un schimb de teren tot în aceeaşi zonă cu Balagiu Adrian. Primarul a dat Lotul 9, de 504 mp şi a primit  două loturi: Lotul 18 de 139,34 mp și Lotul 35 de 369,34 mp, în total 509 mp.

Download (PDF, Unknown)

În contractul de schimb loturile au fost echivalate la aceeași valoare: 26.200 lei, adică 9632 de dolari. Interesant este că familia Balagiu cumpărase parcelele 18 și 35 de la Mihaela Elvira Gherasim (Chiriac după căsătorie) fost acționar la clinica Pozimed, unde  a fost colegă cu Mihaela Gaitanidis-Făgădău.

Download (PDF, Unknown)

Preţul de schimb al celor două parcele a fost evaluat la 9632 dolari, aproape dublu faţă de preţul cu care cumpărase Făgădău Lotul 9 de la doctorul Şerban. Deci Făgădău a ieşit în câştig şi deja îşi dublase suma cu care cumpărase iniţial. Mergând mai departe pe firul tranzacţiilor observăm că Mihaela Elvira Gherasim cumpărase Lotul 18 de 139,68 mp tot de la doctorul Şerban cu preţul de 1000 de dolari, iar Lotul cu numărul 35 şi suprafaţă de 365 mp,  de la Barbu Parascheva, cu 3000 de dolari.

Download (PDF, Unknown)

Lotul 35 provine dintr-o altă retrocedare cercetată în dosarul ”Retrocedărilor” şi anume: ”Cocăneanu”. Barbu Parascheva este, de asemenea, cercetată în acelaşi dosar, alături de Radu Mazăre şi ceilalţi 35 de inculpaţi. În total, loturile 18 şi 35 însumau 509 mp şi au costat la prima mână 4000 de dolari, cu 1000 mai puţin decât lotul 9 cu suprafaţa de 504 mp, cumpărat de Făgădău direct de la doctorul Şerban.

Decebal Făgădău vânzare cu profit 1000%

Şi acum urmează profitul: Decebal Făgădău a vândut pe 14 martie 2012 soţilor Cristea Constantin şi Maria terenul de 509 mp, adică loturile 18 şi 35 însumate, localizate acum pe strada Constatin Bobescu, nr. 102, cu preţul de 50 000 de Euro! După trei ani, pe 05.08.2015, soţii Cristea Constantin şi Maria au vândut la rândul lor terenul de pe Constatin Bobescu, nr 102, tot cu 50 000 de Euro soţilor Sâmboteanu Victor şi Snejana fără nici un profit.

Download (PDF, Unknown)

Compozitorilor, cartierul care trebuia să poarte numele: „Complicilor”

Aşadar din retrocedările numite generic ”Leşe” şi ”Cocăneanu”, ambele cercetate de procurorii DNA, a luat naştere Cartierul Compozitorilor! Intermediarii care au vândut la prima mână după ce au cumpărat de la Ioan Constatantin Cocăneanu şi Laura Leşe sunt de fapt complicii judecaţi alături de Radu Mazăre şi Nicuşor Constantinescu. Este vorba despre doctorul Şerban Alexandru Octavian, cumpărător interpus în retrocedarea ”Leşe” şi Barbu Parascheva, cumpărător interpus în retrocedarea ”Cocăneanu”. Vănzările la prima mână după lotizare par a fi tranzacţii care au la origini înţelegeri prelabile în care se vehiculează sume simbolice de bani. În spiritul celor afirmate anterior stă lista proprietarilor din Compozitorilor. Printre proprietarii care au avut sau mai au terenuri în zona enumerăm câteva din personajele din anturajul lui Radu Mazăre, Nicuşor Constantinescu şi Sorin Strutinsky: deţine un lot doctorul cercetat pentru luare de mită, Dănuţ Căpăţână, fostul director al Spitalului Judeţean, Popa Basarab, fostul patron al Pomacost SRL, societatea care are contract cu Primăria Constanţa pentru întreţinerea spaţiilor verzi din oraş, decedat în vara lui 2015, inculpat în acelaşi dosar al ”Retrocedărilor”, Mircea Taiss producător la TV Neptun, avocatul de casă Marius Mocanu, Chiriac Mihaela Elvira, administrator în mai multe societăţi controlate de Sorin Strutinsky inclusiv acţionar la Pozitron Medical Investigation. Fără nicio legătură directă cu ”gaşca” lui Radu Mazăre în zonă mai are două loturi pe care şi-a construit casă şi judecătorul Marius Cristian Epure. Dacă luăm în calcul cine sunt primii proprietari în cartierul Compozitorilor care au cumpărat în primăvara-vara lui 2005, putem trage concluzia că doctorul Şerban şi Barbu Parascheva sunt doar intermediari cărora pare că li se şi indica cui să vândă şi probabil şi cu ce preţ.

De la Gheorghe Martin pentru soţia sa …..cinci hectare pe malul lacului Siutghiol

O altă parcelă de teren pe care o regăsim în declaraţia de avere a primarului Decebal Făgădău este trecută ca moştenire. În acelaşi document, lotul este declarat în Constanţa-Palazu Mare, probabil ca să nu atragă atenţia. De fapt, parcela este situată pe malul lacului Siutghiol şi pare a fi o altă tranzacţie cu dedicaţie pentru Decebal Făgădău, de data aceasta disimulată într-o moştenire. Lotul lui Decebal Făgădău şi al soţiei sale provine dintr-o parcelă de cinci hectare care nu se ştie cum a ajuns în posesia familiei Martin. La începutul anului 2001, Gheorghe Martin, tatăl deputatului PSD Eduard Martin, era prefect al judeţului Constanţa. Profitând de acestă funcţie, Gheorghe Martin a înlesnit un schimb de terenuri dintr-o locaţie fără perspectivă într-una cu un potenţial uriaş situată chiar pe malul lacului Siutghiol. Era vorba de nici mai mult nici mai puţin de cinci hectare amplasate între Constanţa şi Palazu Mare. Pe 23 ianuarie 2003, Gheorghe Martin a emis un Titlu de proprietate pe care l-a şi semnat pe numele soţiei sale Maria Martin şi a altor trei persoane ca şi moştenitori ai lui Bălănescu Stoica. Maria Martin moştenise mai multe hectare într-o zona care nu avea nimic în comun cu municipiul Constanţa.

Maria Martin Tp

Pe 28 martie 2007, Martin Maria i-a vândut lui Cristea Dan Florin un lot de 1000 de m.p. ce făcea parte din parcela de cinci hectare. Preţul: 150 000 de Euro. Terenul cu deschidere direct la malul Lacului Siutghiol avea ceva valoare deşi pare puţin supraevaluat.

Dispuşi să piardă 120.000 de euro în favoarea socrului lui Decebal Făgădău

Trei ani de zile parcela a rămas în proprietatea soţilor Cristea Dan Florin şi Alina-Mihaela. Pe 02 aprilie 2010, Cristea Dan Florin a avut o ofertă de nerefuzat şi a vândut, în pierdere. Preţul tranzacţiei…..Stupoare: 30 000 de Euro!!!!! Fericiţii cumpărători ai celor 1000 de mp sunt: Gaitanidis Ioan, socrul lui Decebal Făgădău, şi lui Bostan Vasile, în părţi egale. Din motive de neînţeles, soţii Cristea Dan Florin şi Alina-Mihaela au preferat să piardă 120 000 de Euro în favoarea socrului primarului Decebal Făgădău şi a lui Bostan Vasile. La momentul tranzacţiei Decebal Făgădău era viceprimar de un an si trei luni şi deja intrase în clubul select al ”găştii” lui Radu Mazăre. Tranzacţia pare suspectă din două puncte de vedere: Ori soţii Cristea nu au plătit 150 000 de Euro Mariei Martin şi atunci nu aveau ce regreta în faţa unei asemenea pierderi, ori serviciul făcut socrului lui Decebal Făgădău merita pierderea de 120 000 de Euro. În ambele cazuri, tranzacţia ridică mari semne de întrebare. După decesul lui Gaitanidis Ioan, terenul a fost moştenit de cele două fiice şi soţia sa, iar aşa o parte din parcelă a ajuns în posesia actualului primar Decebal Făgădău.

Soţii Cristea Dan Florin şi Alina-Mihaela, finii şefei Direcţiei Patrimoniu din Primăria Constanţa

Revenind la dosarul Retrocedărilor şi la lista complicilor judecaţi alături Radu Mazăre şi Nicuşor Constatinescu, trebuie să aducem în discuţie şi pe Ramona Dospinescu, ”vioara întâi” a retrocedărilor, directoarea Direcţiei Patrimoniu din Primăria Constanţa. Ea este căsătorită cu Niculae Dospinescu, fost coleg de facultate cu Radu Mazăre şi Nicuşor Constantinescu şi fost consilier judeţean PSD. În ecuaţia tranzacţiei Cristea – Gaitanidis, faptul că soţii Cristea sunt finii lui Nicolae şi Ramona Dospinescu schimbă mult resorturile comerciale ale vânzării în pierdere. În plus Cristea Dan Florin mai apare şi în acţionariatul unor firme alături de Niculae Dospinescu. Se poate trage concluzia că soţii Cristea au fost doar nişte intermediari care au făcut un servciu lui Decebal Făgădău. Această este povestea a doar două terenuri ale lui Decebal Făgădău, continuatorul afacerilor imobiliare ale trioului Radu Mazăre-Nicuşor Constatinescu-Sorin Strutinsky!

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Exclusiv

PUG-ul comunei Cumpăna, atacat de Prefect. Ce se va întâmpla cu sute de case

Publicat

la data de

Scris de

Prefectul județului Constanța a atacat în contencios administrativ toate hotărârile cu privire la adoptarea și modificarea Planului Urbanistic General al comunei Cumpăna. Este vorba de șapte hotărâri ale Consiliului Local Cumpăna, din perioada 2002-2018, prin care a fost adoptat și apoi modificat succesiv PUG-ul localității. În baza acestor hotărâri locale, comuna învecinată cu municipiul Constanța s-a extins cu noi cartiere de locuințe individuale și colective. În fapt, prin aceste hotărâri, afacerile imobiliare au devenit extrem de înfloritoare, iar Cumpăna s-a transformat treptat într-un fel de cartier-dormitor al Constanței.

Extras din ultima hotărâre, atacată de Prefectură, privind actualizarea PUG-ului și Regulamentului local de urbanism al comunei Cumpăna

Decizia prefectului Silviu Coșa de a ataca în contencios-administrativ cele 7 HCL-uri a căzut ca un trăsnet peste administrația locală din Cumpăna. La sfârșitul săptămânii trecute, primărița localității, Mariana Gâju, a cerut aprobarea Consiliului Local în vederea angajării unei case de avocatură pentru gestionarea acestui litigiu. Ședința de Consiliu a fost transmisă pe Facebook. Urmărind-o, am putut afla că atât primarul, cât și secretarul general al comunei s-au opus cererii unor consilieri de a primi informații suplimentare despre cele 7 hotărâri din trecut și despre motivele de ilegalitate invocate de prefect. Primărița i-a convins din vorbe pe aleși că totul a fost legal, obținând votul majorității pentru angajarea unei case de avocatură, fără a lămuri nimic. Din acest motiv, criticile prefectului au rămas deocamdată necunoscute. Însă, în această privință, există cel puțin un indiciu extrem de interesant aruncat pe piață chiar de prefectul Silviu Coșa.  

Cartierul ILEGAL de pe buza Canalului

El a criticat-o pe Mariana Gâju, deși fără a o numi expres, într-o postare pe Facebook, la sfârșitul săptămânii trecute. Comentariul a fost publicat la scurt timp după ce Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, condus de prefectul Coșa, a adoptat o nouă hotărâre cu privire la malul de la Cumpăna al Canalului Dunăre – Marea Neagră, care a început să se prăbușească din anul 2019. Guvernul a cheltuit deja peste 7 milioane de euro pentru stoparea de urgență a alunecării de teren. Iar în luna august 2021, a fost semnat un nou contract, de încă 10,7 milioane de euro, pentru alte lucrări de consolidare a taluzului. Sumele de mai sus ar putea să fie suplimentate, având în vedere că o expertiză tehnică recentă a reliefat că situația malului surpat s-a agravat și mai tare în ultima perioadă, făcând necesară evacuarea altor familii din cartierul construit pe buza Canalului.

”Problema malului de la Cumpăna este o exemplificare perfectă a modului în care acțiunea în afara cadrului legal poate afecta grav oamenii. Edificarea a zeci de case în zona de siguranță a Canalului Dunăre – Marea Neagră, fără avizul administratorului Canalului, a adus familiile respective în situația în care trebuie să-și reconfigureze traiul. Cetățenii localității își doreau doar să își poată construi propriul cămin, în care să ducă o viață decentă alături de cei dragi. Goana după voturi a aleșilor locali i-a împins, însă, pe marginea prăpastiei. La propriu. Acum, alte instituții ale statului trebuie să intervină pentru a repara lipsa de responsabilitate anterioară.” – scria prefectul în postarea sa.

Acuzațiile lui Coșa sunt extrem de grave: că acel cartier a fost ridicat fără avizul administratorului Canalului, ceea ce este ilegal, și că administrația Gâju ar fi comis această ilegalitate în ”goana după voturi”, adică urmărind un folos electoral.

Imagine cu malul surpat de la Cumpăna. Casele au fost construite în zona de protecție a Canalului,  fără avizul Administrației Canalelor Navigabile.

Trebuie să mai spunem că, în cadrul ședinței de Consiliu de la Cumpăna, au fost voci care și-au arătat îngrijorarea cu privire la soarta sutelor de case construite în baza HCL-urilor considerate ilegale de către Prefectură. Primărița din Cumpăna nu a lămurit nici aceste aspecte, susținând că extinderea localității s-a făcut perfect legal. Trebuie să mai spunem că HCL-urile atacate de prefect se suspendă de drept de la aplicare pe perioada litigiului. Ca urmare, este de așteptat ca avântul imobiliar al localității Cumpăna să fie ponderat în perioada procesului. Astfel, Primăria nu va putea emite noi autorizații de construire în baza HCL-urilor atacate și suspendate de drept.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Felix Stroe, adevăratul urmaș al Mamei Omida, cere dizolvarea CL Agigea, pentru o ”neregulă” din 15 decembrie 2021

Publicat

la data de

Scris de

Președintele PSD Constanța se face de râs de dragul primarului inculpat din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu. Stroe a prezentat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, la care s-a așezat de-a dreapta lui Maricel, o cerere adresată Prefecturii în vederea organizării unui referendum pentru demiterea Consiliului Local Agigea. Conținutul documentului este o inepție juridică de toată jena. Însă cel mai grav este că Stroe nu s-a rușinat să semneze cererea, în condițiile în care aceasta taxează o așa-zisă abatere petrecută în data de 15 decembrie 2021. Ori nu a citit ce a semnat, ori nu s-a prins că mai sunt câteva luni până-n decembrie 2021.

Într-un fel, atitudinea lui Stroe față de subalternul său de partid este lăudabilă. Șeful PSD Constanța l-a apărat pe primarul din Agigea în toate împrejurările posibile. Când Maricel a fost trimis în judecată pentru nenorocirile abuzive prin care a jupânit terenurile de pe malul mării, de la Golful Pescarilor, Felix Stroe a ieșit în fața presei, declarând că inculpatul se bucură de prezumția constituțională de nevinovăție. Culmea, cu un an înainte de această întâmplare, Maricel dăduse cu Stroe de pământ, acuzându-l de tot felul de conspirații, pe grupul de Whatsapp al PSD Constanța. În aceeași discuție pe Whatsapp, Maricel amenința un alt coleg cu bătaia. Dar Stroe a trecut cu vederea și a iertat creștinește ieșirile derbedeului. E drept că, mai nou, când recalcitrantul din Agigea s-a apucat să înjure o parte a presei, inclusiv Ordinea.Ro, același Stroe s-a delimitat public. Dar s-a delimitat doar de înjurături, nu și de persoana propriu-zisă a prezumtivului nevinovat. Îngăduința fără limite a lui Stroe, ca a unui tătuț față de orice prostii ar face plodul său, l-a adus azi în postura, nu doar să se facă de râs, ci să-și asume răspunderea compunerii pe care a semnat-o și a falsului intelectual din care izvora. Că nu a scris Stroe niciun rând din acea compunere, el doar a semnat în mod util și spre folosul prezumtivului nevinovat de la Agigea.,

Întreaga cerere o puteți citi în format pdf AICI.

Se arată în cererea compusă de Maricel și semnată de Felix Stroe că 2322 de persoane cu drept de vot din Agigea au semnat inițiativa de organizare a unui referendum local pentru demiterea Consiliului Local Agigea. Până aici – totul legal. Sau aparent legal. Însă mai jos, compozitorul cererii se trădează asupra mijloacelor de convingere folosite pentru strângerea iscăliturilor. Se spune în cerere că locuitorii care au semnat au înțeles situația conflictuală de la nivelul CL Agigea și faptul că aleșii locali nu au adoptat nicio hotărâre pe durata a 3 ședințe la care au fost convocați. Se mai arată că semnatarii de pe liste ar cunoaște că sunt îndeplinite condițiile dizolvării Consiliului prevăzute la art. 143, alin. 1 litera b din Codul Administrativ, în sensul că nu s-a adoptat nicio hotărâre în 3 ședințe ordinare sau extraordinare ținute – ATENȚIE!!! – pe durata a patru luni calendaristice. Iar cele 3 ședințe sunt enumerate mai jos: 15.12.2021 (a se citi 2020), 17.12.2020 și 10.01.2021. Așadar, vorbim de două luni, nu de patru, respectiv decembrie și ianuarie 2021. În plus, vorbim doar de două ședințe convocate legal, pentru că între 15 decembrie 2020 și 17 decembrie 2020 nu era îndeplinit termenul de convocare, de minim 3 zile, cum prevede legea. Așadar, vorbim de două ședințe legal convocate, nu de trei. Mai la finalul cererii, se mai vorbește despre ”imposibilitatea practică de funcționare a Consiliului Local”, ceea ce reprezintă un alt fals intelectual.

În realitate, primarul avea obligația legală să convoace lunar Consiliul Local. Or pe Maricel l-a durut într-un loc abstract de lege. Pur și simplu, din luna ianuarie 2021, acesta a refuzat să-și facă datoria legală. Mai mult, o largă majoritate a aleșilor din CL Agigea a depus la Primărie o cerere de convocare a unei ședințe extraordinare pe 12 februarie 2021, însă Primăria lui Maricel nu s-a sinchisit nici să răspundă, nici să organizeze ședința. Și de atunci, tot așa, lună de lună, primarul a împărățit de unul singur, prefăcându-se că cei pe care nu-i primea în Primărie ar fi de vină că nu vor să voteze.

Întreaga documentație o puteți citi AICI în format PDF

Mobilul acestui abuz ordinar a fost acela că Maricel nu are majoritate în Consiliul Local. Și că n-a avut chef să recunoască hotărârile votate de consilieri, în noiembrie 2020, prin care aceștia și-au ales viceprimarul, în persoana lui Gabriel Ciobanu de la USR, și componența comisiilor de specialitate. O versiune a întâmplării de atunci, inclusiv cu înregistrări ambientale, puteți vedea în clipul de mai jos:

Vorbim de dovezi care au fost prezentate în spațiul public, fiind greu de crezut că situația nu era cunoscută și de Felix Stroe. Cu toate acestea, șeful PSD și-a pus semnătura olografă pe cererea care se bazează pe un motiv de dizolvare fals, mincinos și inventat cap-coadă. Or falsul este atât de vădit, că până și un copil se putea prinde la o simplă citire.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Încă un mit dărâmat: ANPA nu administrează lacurile Siutghiol și Tăbăcărie

Publicat

la data de

Scris de

Procesul în care Apele Române revendică ample suprafețe de teren de pe malul și din cuveta lacului Siutghiol de la orașul Năvodari, care le-a inclus pe nedrept în patrimoniul său pe vremea fostului primar Matei, a ajuns la o nouă amânare. Cercetarea judecătorească va fi reluată în luna noiembrie 2021, însă nu de către magistratul care s-a ocupat până acum de caz, dată fiind promovarea acestuia la Curtea de Apel Constanța. În completul de judecată va fi repartizat un alt judecător, însă acesta va trebui să păstreze probatoriul administrat până în prezent. Iar probele de până acum fac lumină și răstoarnă o informație care a pătruns în mod eronat în conștiința publicului.

Ne referim aici la informația conform căreia lacul Siutghiol, dar și alte lacuri dobrogene, precum Tașaul, Tăbăcărie sau Oltina, ar fi intrat în administrarea Agenției Naționale de Pescuit și Acvacultură, în conformitate cu o decizie, din anul 2016, a Curții de Apel București, confirmată definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție pe 12 iunie 2020. Ideea că lacurile au trecut la ANPA a fost anunțată pentru prima dată în spațiul public de fostul director al ABADL Constanța, actualul deputat liberal Bogdan Bola, la scut timp după pronunțarea ÎCCJ. Bola s-a arătat stupefiat – și pe bună dreptate – că UAT-urile Constanța, Ovidiu și Năvodari, care aveau la acel moment administrarea lacului Siutghiol prin efectul Legii 42/2010, nici măcar nu fuseseră citate în proces. Opinia publică a înțeles atunci că s-a făcut o nedreptate, reținând că lacurile au ajuns definitiv și fără cale de întoarcere la ANPA. 

La câteva luni după această decizie a ÎCCJ, Curtea Constituțională a României a declarat Legea 42/2010 neconstituțională în ansamblul său, constatând că toate lacurile naturale fuseseră date anterior în administrarea Apelor Române prin Legea Apelor 107/1996. Or situațiile reglementate prin legi organice (precum Legea Apelor) nu pot fi schimbate prin legi ordinare (precum Legea 42).

În mod normal, clarificările aduse de CCR nu lăsau loc de interpretare. Însă, cu toate acestea, au fost voci care au spus în continuare că dreptul de administrare a fost conferit pescarilor de la ANPA, prin hotărâre judecătorească și nici măcar CCR nu mai poate schimba acest fapt. În această categorie s-a plasat primarul Constanței, Vergil Chițac, în contextul inițiativei de a obține transferul lacului Tăbăcărie, din domeniul public de stat, în domeniul public de interes local.

Despre documentația întocmită de administrația Chițac pentru preluarea lacului Tăbăcărie și similitudinile ei cu demersul prin care Liviu Dragnea a aranjat preluarea insulei Belina și a brațului Pavel am scris AICI.

Chițac a semnat comunicate și a dat declarații conform cărora ar fi obținut sprijinul fostului ministru al Agriculturii, Adrian Oros, ca lacul să fie luat de la ANPA pentru a fi integrat în patrimoniul municipiului Constanța. În realitate, lacul nu era la ANPA, după cum vom arăta mai jos.

În sfârșit, o altă voce – cu mai multă greutate – care a susținut că lacurile naturale de la noi au ajuns în custodia ANPA a fost cea a avocatului Ionel Hașotti. Într-o suită de procese, casa Hașotti a cerut ca ANPA să fie cea obligată să încheie un contract de concesiune cu unul dintre clienții săi pentru o felie de 15 hectare din lacul Siutghiol, pe care acest client a făcut investiții. Bucata de lac fusese arendată de clientul lui Hașotti, de la fosta Companie Națională de Administrare a Fondului Piscicol, ca ”teren agricol” din bazinul acvatic al lacului dobrogean. Însă, de drept, lacurile naturale nu sunt terenuri agricole, ci terenuri acoperite permanent de ape, conform definiției din Legea fondului funciar, fiind date în administrarea Apelor Române prin Legea Apelor. În ultima ipoteză, care este și cea legală, investițiile (amenajările) făcute pe lacurile naturale intră de drept în proprietatea publică de stat, fără a conferi un drept de concesiune investitorului. De aici și interesul casei de avocatură de a susține că lacul Siutghiol și celelalte au intrat în administrarea ANPA, care ar avea prerogative să concesioneze terenuri agricole cu amenajări piscicole.  

Despre cum a ajuns bucata de lac în arenda clienților casei Hașotti am scris  AICI

E limpede că cei care au susținut că ANPA a devenit administratorul lacurilor naturale din județul Constanța au interesele lor. Dar în dosarul de la Tribunalul Constanța, despre care relatăm în acest articol, s-au adus dovezi care răstoarnă total această percepție.

Trebuie să spunem că decizia judecătorească a Curții de Apel București, din 2016, s-a bazat pe susținerea unei firme care exploata piscicol lacul Tașaul. Aceasta a arătat că lacurile din județul Constanța au fost inventariate dublu, atât în administrarea Apelor Române, cât și în administrarea Administrației Domeniilor Statului, care ar fi predat mai departe către ANPA ”amenajările piscicole”. S-a spus în acel proces că Siutghiol, Tăbăcărie, Tașaul, Oltina și celelalte lacuri figurau înscrise atât în Anexa 3, cât și în anexa 12 a HG 1705/2006. Susținerea nu a fost contestată de nicio altă parte din proces, iar dovezi în favoarea ei nu au mai fost cerute de nimeni.

Mai departe, firma implicată în exploatarea piscicolă a lacului Tașaul a arătat că ADS și urmașa ei ANPA ar avea drepturi istorice mai vechi de a administra lacurilor dobrogene. Iar în acest caz au fost depuse dovezi cu privire la exploatarea lacului Siutghiol de către societatea piscicolă Pestom SA în perioada comunistă și după Revoluție. Iar toată atenția s-a mutat pe aceste probe, trecând neobservat aspectul că dubla inventariere nu fusese cu nimic dovedită.

În baza dublei inventarieri și a dreptului istoric mai vechi, Curtea de Apel București a anulat pozițiile din anexa 12 a HG 1705 în care lacurile naturale din județul Constanța erau inventariate cu drept de administrare pentru Apele Române. Aceeași Curte a apreciat că dreptul de administrare aparține ANPA, însă a respins ca lipsită de interes cererea de constatare expresă a acestui drept de administrare. Instanța a apreciat că ANPA are un titlu – adică anexa ei din HG 1705/2006 – și  acesta ar fi suficient.

Ei bine, acest titlu a fost solicitat fizic în procesul de la Tribunalul Constanța, despre care relatăm în articolul de față. Trebuie să spunem că HG 1705 a fost publicată într-un număr special al Monitorului Oficial, disponibil doar contra cost, din cauza mărimii sale. Or din acest motiv, inventarele nu pot fi consultate de oricine. Însă Guvernul României a depus HG-ul cu toate anexele sale. Și – surpriză – în acest fel s-a dovedit că lacurile Siutghiol, Tăbăcărie și celelalte nu au figurat niciodată în anexele ADS. Ca urmare, dacă ADS nu le-a avut, nici urmașa ei, ANPA, nu le poate avea în nicio anexă. Cu siguranță, cineva trebuie să răspundă pentru falsul intelectual și pentru inducerea în eroare a instanței de judecată de la Curtea de Apel București. Evident că nici hotărârea care se sprijină pe acest fals nu va putea să rămână în picioare.

Revenind la procesul de la Constanța, trebuie să spunem că ANPA a depus la dosar o întâmpinare față de cererea de a fi introdusă forțat în cauză. ANPA a arătat negru pe alb că nu are lacul Siutghiol în administrare și nici celelalte lacuri naturale dobrogene.

”Față de situația lacului Siutghiol, precizăm că este ”interesant” cum acest bun public a fost exploatat ani de zile de către autoritățile locale și de partenerii lor contractuali și brusc, în urma pronunțării Deciziei CCR nr. 708/2020, toți subiecții de drept interesați au convenit că ”ANPA este administratorul””.

Agenția neagă, așadar, că ar avea lacul Siutghiol în administrare și opinează că, în urma deciziei CCR, ar trebui să se aplice principiul restitutio in integrum, în sensul ca UAT-urile riverane să-l predea administrației de la care l-au luat, în speță Apelor Române. Pe de altă parte, ANAPA a opinat că în urma hotărârii judecătorești a Curții de Apel București, dreptul de administrare trebuie stabilit prin Hotărâre de Guvern constitutivă de drepturi (iar nu printr-o anexă declarativă de genul celei anulate parțial de instanță). Cine administrează lacurile în acest moment? Tot ANPA răspunde: nimeni, arătând că Guvernul trebuie să ia măsuri.

Iar măsurile – spunem noi – nu pot în niciun caz să anuleze o situație stabilită prin lege organică, anume că lacurile naturale nu pot fi administrate decât de Apele Române, în actualul context legal și constituțional. Orice altă susținere este un mit. Un mit la care au trudit fostul primar Nicolae Matei de la Năvodari, cel care a inventariat pe nedrept bucăți de lac în patrimoniul localității sale, actual primar din Constanța, Vergil Chițac, visând să inventarieze, la rândul său, lacul Tăbăcărie la Primărie, sau controversatul avocat Ionel Hașotti – cel care trudește profesional ca un client de-ai săi să concesioneze 15 hectare din lacul Siutghiol, cu titlul de teren agricol.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: