Connect with us

Exclusiv

Terenurile primarului Decebal Făgădău, o afacere cu profit de 1000% şi mulţi inculpaţi

Doru Iordache

Publicat

la data de

Decebal Făgădau a fost numit viceprimar în ianuarie 2009. În declaraţia de avere dată în anul 2010, el declara că deţine un teren de 500 de mp în cartierul Compozitorilor. Istoria acestui teren spune totul despre traiectul politic al lui Decebal Fagădău. Lotul lui Făgădău provine dintr-o parcelă mai mare ce i-a fost atribuită la data de 12.11.2002, prin dispoziţia de primar 3750, Laurei Maria Leşe de fostul primar Radu Mazăre. În total parcela măsura 15.438 mp pe strada Baba Novac în zona numită generic Compozitorilor. Retrocedarea ”Leşe” face obiectul dosarului ”Retrocedărilor” în care au fost trimişi în judecată din anul 2008 de către DNA: Radu Mazăre, Nicuşor Constantinescu şi Ramona Dospinescu, alături de alţi 34 de inculpaţi. Revenind la retrocedare trebuie spus că la doar trei săptămâni de la punerea în posesie a Laurei Leşe, pe 23 decembrie 2002, aceasta a vândut cei 15 438 de mp primiţi prin decizia de primar doctorului Şerban Alexandru Octavian, şeful secţiei de Ortopedie din Spitalul Judeţean care mai lucrează şi la Clinica Pozimed, societate controlată prin interpuşi de trioul Radu Mazăre, Nicuşor Constantinescu şi Sorin Strutinsky. Tot la Pozimed a mai lucrat până în decembrie anul trecut şi soţia lui Decebal Făgădău, Monica Gaitanidis Făgădău.

Loturi pentru membrii „găştii” lui Radu Mazăre

Mai întâi doctorul Şerban a lotizat parcela de un hectar şi jumătate după care a vândut treptat loturile. Vănzările par a fi cu dedicație dacă luăm în calcul cumpărătorii de la a doua mână. Unul dintre aceştia a fost Decebal Făgădău care la acea oră era directorul Complexului Muzeal de ştiinţe ale Naturii-Delfinariul din Constanţa devenit unul dintre omenii de încredere ai lui Radu Mazăre. Făgădău a cumpărat pe 31.05.2005, Lotul 9, cu suprafața de 504,45 mp situat pe strada Baba Novac în cartierul numit Compozitorilor. Preţul a fost de 5000 de dolari, echivalentul a 145.000.000 de lei.

Download (PDF, 587KB)

După această achiziţie Decebal Făgădău, care se căsătorise între timp cu Monica Gaitanidis, a făcut un schimb de teren tot în aceeaşi zonă cu Balagiu Adrian. Primarul a dat Lotul 9, de 504 mp şi a primit  două loturi: Lotul 18 de 139,34 mp și Lotul 35 de 369,34 mp, în total 509 mp.

Download (PDF, 546KB)

În contractul de schimb loturile au fost echivalate la aceeași valoare: 26.200 lei, adică 9632 de dolari. Interesant este că familia Balagiu cumpărase parcelele 18 și 35 de la Mihaela Elvira Gherasim (Chiriac după căsătorie) fost acționar la clinica Pozimed, unde  a fost colegă cu Mihaela Gaitanidis-Făgădău.

Download (PDF, 707KB)

Preţul de schimb al celor două parcele a fost evaluat la 9632 dolari, aproape dublu faţă de preţul cu care cumpărase Făgădău Lotul 9 de la doctorul Şerban. Deci Făgădău a ieşit în câştig şi deja îşi dublase suma cu care cumpărase iniţial. Mergând mai departe pe firul tranzacţiilor observăm că Mihaela Elvira Gherasim cumpărase Lotul 18 de 139,68 mp tot de la doctorul Şerban cu preţul de 1000 de dolari, iar Lotul cu numărul 35 şi suprafaţă de 365 mp,  de la Barbu Parascheva, cu 3000 de dolari.

Download (PDF, 1.35MB)

Lotul 35 provine dintr-o altă retrocedare cercetată în dosarul ”Retrocedărilor” şi anume: ”Cocăneanu”. Barbu Parascheva este, de asemenea, cercetată în acelaşi dosar, alături de Radu Mazăre şi ceilalţi 35 de inculpaţi. În total, loturile 18 şi 35 însumau 509 mp şi au costat la prima mână 4000 de dolari, cu 1000 mai puţin decât lotul 9 cu suprafaţa de 504 mp, cumpărat de Făgădău direct de la doctorul Şerban.

Decebal Făgădău vânzare cu profit 1000%

Şi acum urmează profitul: Decebal Făgădău a vândut pe 14 martie 2012 soţilor Cristea Constantin şi Maria terenul de 509 mp, adică loturile 18 şi 35 însumate, localizate acum pe strada Constatin Bobescu, nr. 102, cu preţul de 50 000 de Euro! După trei ani, pe 05.08.2015, soţii Cristea Constantin şi Maria au vândut la rândul lor terenul de pe Constatin Bobescu, nr 102, tot cu 50 000 de Euro soţilor Sâmboteanu Victor şi Snejana fără nici un profit.

Download (PDF, 3.06MB)

Compozitorilor, cartierul care trebuia să poarte numele: „Complicilor”

Aşadar din retrocedările numite generic ”Leşe” şi ”Cocăneanu”, ambele cercetate de procurorii DNA, a luat naştere Cartierul Compozitorilor! Intermediarii care au vândut la prima mână după ce au cumpărat de la Ioan Constatantin Cocăneanu şi Laura Leşe sunt de fapt complicii judecaţi alături de Radu Mazăre şi Nicuşor Constantinescu. Este vorba despre doctorul Şerban Alexandru Octavian, cumpărător interpus în retrocedarea ”Leşe” şi Barbu Parascheva, cumpărător interpus în retrocedarea ”Cocăneanu”. Vănzările la prima mână după lotizare par a fi tranzacţii care au la origini înţelegeri prelabile în care se vehiculează sume simbolice de bani. În spiritul celor afirmate anterior stă lista proprietarilor din Compozitorilor. Printre proprietarii care au avut sau mai au terenuri în zona enumerăm câteva din personajele din anturajul lui Radu Mazăre, Nicuşor Constantinescu şi Sorin Strutinsky: deţine un lot doctorul cercetat pentru luare de mită, Dănuţ Căpăţână, fostul director al Spitalului Judeţean, Popa Basarab, fostul patron al Pomacost SRL, societatea care are contract cu Primăria Constanţa pentru întreţinerea spaţiilor verzi din oraş, decedat în vara lui 2015, inculpat în acelaşi dosar al ”Retrocedărilor”, Mircea Taiss producător la TV Neptun, avocatul de casă Marius Mocanu, Chiriac Mihaela Elvira, administrator în mai multe societăţi controlate de Sorin Strutinsky inclusiv acţionar la Pozitron Medical Investigation. Fără nicio legătură directă cu ”gaşca” lui Radu Mazăre în zonă mai are două loturi pe care şi-a construit casă şi judecătorul Marius Cristian Epure. Dacă luăm în calcul cine sunt primii proprietari în cartierul Compozitorilor care au cumpărat în primăvara-vara lui 2005, putem trage concluzia că doctorul Şerban şi Barbu Parascheva sunt doar intermediari cărora pare că li se şi indica cui să vândă şi probabil şi cu ce preţ.

De la Gheorghe Martin pentru soţia sa …..cinci hectare pe malul lacului Siutghiol

O altă parcelă de teren pe care o regăsim în declaraţia de avere a primarului Decebal Făgădău este trecută ca moştenire. În acelaşi document, lotul este declarat în Constanţa-Palazu Mare, probabil ca să nu atragă atenţia. De fapt, parcela este situată pe malul lacului Siutghiol şi pare a fi o altă tranzacţie cu dedicaţie pentru Decebal Făgădău, de data aceasta disimulată într-o moştenire. Lotul lui Decebal Făgădău şi al soţiei sale provine dintr-o parcelă de cinci hectare care nu se ştie cum a ajuns în posesia familiei Martin. La începutul anului 2001, Gheorghe Martin, tatăl deputatului PSD Eduard Martin, era prefect al judeţului Constanţa. Profitând de acestă funcţie, Gheorghe Martin a înlesnit un schimb de terenuri dintr-o locaţie fără perspectivă într-una cu un potenţial uriaş situată chiar pe malul lacului Siutghiol. Era vorba de nici mai mult nici mai puţin de cinci hectare amplasate între Constanţa şi Palazu Mare. Pe 23 ianuarie 2003, Gheorghe Martin a emis un Titlu de proprietate pe care l-a şi semnat pe numele soţiei sale Maria Martin şi a altor trei persoane ca şi moştenitori ai lui Bălănescu Stoica. Maria Martin moştenise mai multe hectare într-o zona care nu avea nimic în comun cu municipiul Constanţa.

Maria Martin Tp

Pe 28 martie 2007, Martin Maria i-a vândut lui Cristea Dan Florin un lot de 1000 de m.p. ce făcea parte din parcela de cinci hectare. Preţul: 150 000 de Euro. Terenul cu deschidere direct la malul Lacului Siutghiol avea ceva valoare deşi pare puţin supraevaluat.

Dispuşi să piardă 120.000 de euro în favoarea socrului lui Decebal Făgădău

Trei ani de zile parcela a rămas în proprietatea soţilor Cristea Dan Florin şi Alina-Mihaela. Pe 02 aprilie 2010, Cristea Dan Florin a avut o ofertă de nerefuzat şi a vândut, în pierdere. Preţul tranzacţiei…..Stupoare: 30 000 de Euro!!!!! Fericiţii cumpărători ai celor 1000 de mp sunt: Gaitanidis Ioan, socrul lui Decebal Făgădău, şi lui Bostan Vasile, în părţi egale. Din motive de neînţeles, soţii Cristea Dan Florin şi Alina-Mihaela au preferat să piardă 120 000 de Euro în favoarea socrului primarului Decebal Făgădău şi a lui Bostan Vasile. La momentul tranzacţiei Decebal Făgădău era viceprimar de un an si trei luni şi deja intrase în clubul select al ”găştii” lui Radu Mazăre. Tranzacţia pare suspectă din două puncte de vedere: Ori soţii Cristea nu au plătit 150 000 de Euro Mariei Martin şi atunci nu aveau ce regreta în faţa unei asemenea pierderi, ori serviciul făcut socrului lui Decebal Făgădău merita pierderea de 120 000 de Euro. În ambele cazuri, tranzacţia ridică mari semne de întrebare. După decesul lui Gaitanidis Ioan, terenul a fost moştenit de cele două fiice şi soţia sa, iar aşa o parte din parcelă a ajuns în posesia actualului primar Decebal Făgădău.

Soţii Cristea Dan Florin şi Alina-Mihaela, finii şefei Direcţiei Patrimoniu din Primăria Constanţa

Revenind la dosarul Retrocedărilor şi la lista complicilor judecaţi alături Radu Mazăre şi Nicuşor Constatinescu, trebuie să aducem în discuţie şi pe Ramona Dospinescu, ”vioara întâi” a retrocedărilor, directoarea Direcţiei Patrimoniu din Primăria Constanţa. Ea este căsătorită cu Niculae Dospinescu, fost coleg de facultate cu Radu Mazăre şi Nicuşor Constantinescu şi fost consilier judeţean PSD. În ecuaţia tranzacţiei Cristea – Gaitanidis, faptul că soţii Cristea sunt finii lui Nicolae şi Ramona Dospinescu schimbă mult resorturile comerciale ale vânzării în pierdere. În plus Cristea Dan Florin mai apare şi în acţionariatul unor firme alături de Niculae Dospinescu. Se poate trage concluzia că soţii Cristea au fost doar nişte intermediari care au făcut un servciu lui Decebal Făgădău. Această este povestea a doar două terenuri ale lui Decebal Făgădău, continuatorul afacerilor imobiliare ale trioului Radu Mazăre-Nicuşor Constatinescu-Sorin Strutinsky!

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Exclusiv

Fostul primar penal din Năvodari, Nicolae Matei, în Rusia de mână cu primarul decorativ Chelaru

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

O delegație a orașului Năvodari s-a deplasat în Federația Rusă pentru a participa, în data de 15 mai a.c., la o ceremonie de înfrățire cu orașul rusesc Kolomna. Partea română a fost reprezentată de primarul oficial Florin Chelaru, de viceprimărița Liliana Mară și de consilierii locali Rafael Nichita și Ciprian Zidaru. În fotografiile de la evenimentul de înfrățire publicate în presa din Federația Rusă apare însă și fostul primar al orașului Năvodari, Nicolae Matei, care nu ocupă nicio funcție publică de când a ieșit din închisoare și nu are niciun drept să reprezinte Orașul Năvodari.

Nicolae Matei a mai fost inclus și în delegația care a participat, în anul 2016, la o deplasare externă în orașul turcesc Gemlik. Nici în acel caz, primarul în funcție din Năvodari, Florin Chelaru, nu a suflat o vorbă despre intenția de a se întovărăși în vizita oficială cu un fost pușcăriaș de drept comun. Ca și acum, prezența lui Matei la evenimentele oficiale a fost trădată de fotografiile publicate.

Citește și:

Chiolhan frăţesc. Chelaru şi Matei petrec în Turcia alături de consilierii PSD Năvodari şi alte persoane lipsite de calitate

Prezența lui Matei alături de delegațiile oficiale ale orașului Năvodari la astfel de ceremonii cu impact diplomatic adeverește teoria potrivit căreia acesta ar conduce din umbră localitatea, prin intermediul primarului decorativ Florin Chelaru.

Iată mai jos textul publicat în presa rusă cu ocazia vizitei delegației năvodărene:

”Kolomna și orașul român Navodari s-au înfrățit

În data de 15 mai, la Camera de Comerț și Industrie Kolomna, cu sprijinul Fundației Russkiy Mir, a fost semnat un acord de colaborare între districtul urban Kolomna și orașul Navodari din România. Delegația oaspeților a fost condusă de primarul din Navodari, Florin Kelaru. La o întâlnire cu șeful municipalității Denis Lebedev și cu reprezentanți ai mediului de afaceri, educație și turism, el a menționat că era interesat de dezvoltarea unei cooperări cuprinzătoare. Înainte de ceremonia imediată de semnare a acordului, conducătorii orașului au vorbit despre potențialul municipalităților lor și au identificat puncte comune care, în viitor, ar putea deveni baza pentru o activitate strânsă.

Acest lucru se aplică industriei, turismului, inițiativelor educaționale și legăturilor naționale-culturale. “Împreună cu primarul din Navodari, Florin Kelaru, am semnat un acord de cooperare. Motivul pentru acest pas serios a fost dorința lipovenilor ruși care trăiesc în Navodari să se apropie de patria lor istorică – Rusia” – a spus șeful districtului urban într-o comunicare pe rețelele sociale. “Este valoros ca orașul nostru antic Kolomna să devină locul în care lipovenii ruși își ating rădăcinile istorice”.

Rețineți că aceasta nu este prima vizită a delegației ruso-lipovenilor din România. Kolomna a stabilit relații de prietenie cu acest oraș european de mai mulți ani, dar numai acum administrațiile celor două municipalități au decis să le consolideze la nivel oficial și să identifice domenii specifice pentru continuarea activității.

“La ceremonia solemnă de semnare a acordului privind înfrățirea dintre raionul nostru și orașul românesc, a fost atins tema importantă de stabilire a relațiilor de prietenie dintre țările noastre. Kolomna are ceva de oferit: patrimoniul nostru cultural, experiența în dezvoltarea sectorului turistic, bogate tradiții în educație și industrie sunt toate zone promițătoare pentru cooperare. Suntem întotdeauna deschisi la lucruri noi și suntem gata să lucrăm în beneficiul viitorului nostru comun “, a spus Denis Lebedev.”.

 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Pădurea Comorova. Crimă ecologică motivată prin grija față de mediu

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Crima ecologică săvârșită asupra Pădurii Comorova în săptămâna patimilor a fost motivată prin grija față de mediu. ”Efectuarea lucrările este necesară pentru asigurarea unui mediu de viață sănătos atât al populației cât și al mediului înconjurător” – scria, în mod șocant, primarul Mangaliei în avizul care a fost folosit pentru defrișarea unui lot de 2,6 hectare din Pădurea Comorova.

În urmă cu trei săptămâni, relatam aici despre crima ecologică prin care o parte din Pădurea Comorova a fost rasă de pe fața pământului în săptămâna patimilor. Filmul evenimentelor a fost prezentat de Ordinea.Ro în momentul în care societatea de stat Neptun Olimp SA a ”recoltat” 1.400 de arbori viabili, în principal stejari și frasini, de pe un teren de peste 2,6 hectare situat în vecinătatea Gării Neptun. Între timp, au apărut o parte din documentele care au stat la baza acestei situații scandaloase. Vorbim în cele ce urmează de două înscrisuri oficiale comunicate de Primăria Mangalia, în baza Legii 544/2001, către USR Mangalia, care ni le-a pus la dispoziție.

Primul înscris care a stat la baza defrișării corpului de pădure este adresa transmisă de Neptun Olimp SA către Primăria Mangalia, sub numărul 1931/25.10.2018. Iată conținutul acesteia:

La o examinare sumară, se observă că ”acțiunea” plănuită de Caracostea a fost de la bun început ambalată sub aparența unor lucrări de igienizare, toaletare și tăiere a vegetației crescute spontan pe terenul din coasta Gării Neptun. Asta îl mâna în luptă, pe directorul cvasi-falimentarei Neptun Olimp SA: grija să toaleteze vegetația crescută spontan. Nicăieri în adresă nu se menționa că terenul era pădure în sensul legal al termenului și cunoscut drept pădure de toată suflarea din Mangalia, în ultimele zeci de ani. În opinia noastră, hârtia mâzgălită de Caracostea reprezintă un fals intelectual străveziu, întrucât se omite să se menționeze existența arborilor în masă compactă, înalți de peste 5 metri și groși de peste 24 de centimetri. Contrar realității cunoscute de toată lumea, inclusiv de către navetiștii din Primăria Mangalia, Caracostea a insinuat mincinos că ar fi vorba de un eventual lăstăriș crescut spontan.

Chiar și sub acest ambalaj mincinos, bănuim că cererea a creat panică la nivelul administrației publice din Mangalia. Ca dovadă, adresa a fost plimbată, ca un cartof fierbinte, pe la o anume Simona Ciocănel, pe la un departament DGUSUP (?), pentru a fi la final redirecționată la compartimentul de mediu din Poliția Locală, D-nei Panțu A.

În cele din urmă, răspunsul a fost furnizat societății Neptun Olimp SA de către Direcția Poliția Locală din Primăria Mangalia, sub numărul R 74087/07.11.2018. Deși emis în numele Poliției Locale, răspunsul a fost redactată special pentru a fi semnat de viceprimarul Dragoș Angelescu, despre care se menționează în mod explicit, în cuprinsul actului, că semnează în numele primarului Cristian Radu, ca persoană cu atribuții delegate. Din motive necunoscute, până la urmă vicele Angelescu nu a mai iscălit nimic. În locul său a iscălit chiar primarul Cristian Radu, fără a se mai rectifica draftul  de răspuns. Mai departe, deși a semnat Radu, peste semnătura sa a fost aplicată ștampila viceprimarului. De ce s-au bâlbâit cei doi bărbați politici care conduc, între o navetă și alta, Mangalia, doar ei ar putea să știe.

În sfârșit, răspunsul a fost contrasemnat de directorul executiv al Poliției Locale, Mihai Angelescu, fratele viceprimarului, și de Andreea Panțu în numele Compartimentului de protecție a mediului din Poliția Locală. Andreea Panțu figurează cu declarație de avere pe site-ul oficial al Primăriei Mangalia, depusă pe 30 octombrie 2018, adică exact cu o săptămână înainte. Aceasta ocupa potrivit declarației, o simplă funcție de polițist local.

Cu aceste semnături, s-a închis toată afacerea. Primăria s-a spălat pe mâini cât a putut. În răspunsul oferit la cererea lui Caracostea, autoritatea locală autoriza doar igienizarea terenului, pe care dintr-o nevoie evidentă de protecție în fața unei eventuale acuzații de abuz în serviciu a descris-o punctual într-o paranteză, ca fiind: ”curățarea resturilor vegetale, moloz, toaletarea vegetației, și alte materiale care pot degrada mediul”. Mai jos, în răspunsul semnat de primarul Cristian Radu, era exprimată o grijă aparte pentru natură: ”Efectuarea lucrărilor este necesară pentru asigurarea unui mediu de viață sănătos atât al populației cât și al mediului înconjurător”.

Teoretic, sub această împachetare, ușor agramată, complicitatea administrației Radu la masacrul plănuit de Caracostea se reducea la o simplă neglijență în serviciu a Poliției Locale, singura care mai rămânea cu un rol activ în poveste, anume acela de a supraveghea ca terenul să fie igienizat, iar nu defrișat cu totul.

După avizul emis pe 7 noiembrie 2018, în forma mai sus prezentată, pe 22 noiembrie 2018 președintele consiliului de administrație de la Neptun Olimp SA a convocat adunarea generală extraordinară a acționarilor societății, pentru data de 7 ianuarie 2019. La primul punct al ordinii de zi figura aprobarea proiectului de investiții ”Camping Neptun”. Ulterior, societatea de stat a obținut avize de la stat, mai exact de la Romsilva și Garda Forestieră, așa cum declară Caracostea, pentru a exploata masa lemnoasă de pe cele 2,6 hectare de teren. Videoreportajul publicat mai jos a fost realizat în săptămâna patimilor, înainte de Paști. Cel mai probabil, momentul măcelului a fost ales special, autorii acestuia mizând pe faptul că populația va fi prea ocupată cu organizarea sărbătorii pentru a sesiza distrugerea mediului. Potrivit pădurarului care a marcat arborii pentru punerea în valoare și a supravegheat operațiunile, de pe lotul societății Neptun-Olimp au fost tăiați 1.400 de arbori viabili, printre care stejari, dintr-o specie cu greu aclimatizată în Dobrogea, în urma unui experiment științific început, o dată cu plantarea Pădurii Comorova, la 1890. Dezastrul nu este singular. Potrivit aceleiași surse, alte două loturi, deținute de persoane fizice, au fost defrișate cu avize de la Primăria Mangalia și Garda Forestieră. O parte din arbori au fost deja scoși din rădăcini, pentru a se șterge urmele măcelului. Fotografiile din Google, ca și memoria localnicilor nu pot fi dezrădăcinate așa ușor.

Potrivit unor hărți cadastrale întocmite în anul 2008 și aflate în posesia Ordinea.RO, terenul defrișat în săptămâna patimilor a aparținut în trecut societăților Expert Sistem SRL și STS Partners SRL. Societatea din urmă a fost implicată într-un scandal de corupție în perioada 2003-2004, pe vremea când au avut loc privatizări în masă în stațiunea Neptun-Olimp, comandate de fostul ministrul PSD-ist al Turismului, Dan Matei Agathon. Presa națională a acuzat că STS Partners SRL a câștigat o licitație pentru vânzarea unor active din zona Bazarului Prichindel, în condițiile în care firma era înregistrată chiar pe numele fiicei șefului comisiei care se ocupa de organizarea licitațiilor.

În sfârșit, motivația directorului Neptun Olimp SA, Cătălin Caracostea, cu privire la intenția societății de stat de a construi un camping turistic este îndoielnică. Neptun-Olimp SA este o societate cu rezultate economice dezastruoase. Directorul atât de competent la tăieri de pădure a girat în 2018 cheltuieli de cinci ori mai mari față de cifra de afaceri. De asemenea, în ultimii trei ani, societatea a mers din pierdere în pierdere. Dacă Neptun Olimp SA nu ar fi avut o bază patrimonială, de la stat, atât de solidă, era deja în insolvență cu aceste rezultate economice, vai steaua lor.

Sub conducerea sa competentă, societatea de stat a avut pierderi de 1,2 milioane de lei în 2017 și 1,3 milioane de lei în 2018. De asemenea, Neptun-Olimp SA a început să vândă terenuri, dar și participațiile pe care le avea la alte societăți turistice, la rândul lor administrate exclusiv în pierdere. Pe fondul acestui dezastru cutremurător, eventualitatea unei investiții în construirea unui camping ni se pare total improbabilă. În opinia noastră, prin defrișarea criminală s-a urmărit de fapt majorarea valorii terenului la peste 4 milioane de euro. În acest context, ideea campingului pare un scenariu de prost gust pentru a se acoperi un tun de proporții. Dacă ar fi vrut cu adevărat să facă un camping, șmecherii de la stat ar fi lăsat niște copaci în zonă, să facă umbră corturilor viitoare. Va urma!  

 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Cum a inventat Primăria Năvodari o stradă fictivă, ca să fure un teren de la stat

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Procesul în care statul român revendică terenurile furate de Primăria Năvodari pe malul lacului Siutghiol scoate la suprafață detalii incendiare. Ultimele documente ajunse la dosarul de judecată relevă că fostul primar Nicolae Matei a inventat o stradă fictivă, pentru a putea intabula terenurile de lângă aceasta. Strada nu există decât în nomenclatorul fabricat de Matei și într-o adeverință semnată de acesta. Cu toate acestea, Oficiul de Cadastru a admis ”documentele” și a înscris dreptul de proprietate în favoarea Primăriei, deși în evidențele instituției terenul figura ”sub luciul de apă” și aparținea prin lege statului român. Manevra a fost făcută în vremea când Oficiul de Cadastru era condus de năvodăreanul Stere Sponte, un tip pe care Matei l-a făcut cetățean de onoare pentru a-l putea unge cu un teren la limita cu stațiunea Mamaia.

Furăciuni de terenuri prin vot

La Năvodari, prea multe lucruri sunt despre hoție. Terenurile din zona litorală au fost furate de o gașcă de interlopi de cea mai joasă speță aciuată în fruntea Primăriei. N-a mai rămas palmă de pământ neocupată. Sute de blocuri, unul lângă altul, trădează pofta de înavuțire a unora veniți cu pantalonii rupți în fund de prin Oltenia sau de aiurea. Sub atacul acestor termite, dunele cu mierea ursului de altădată au dispărut, lăsând locul liber pentru o gălăgie de blocuri, unele cochete, altele oribile, dar cu toate înghesuite pe un pământ tot mai îngust și betonat cu totul. Ca să-și facă loc în această înghesuială, derbedeii votați ca primari și consilieri au dat iama și-n terenurile statului, în fâșia de plajă de la mare, și-n malul lacului Siutghiol. Tunurile de la Siutghiol s-au dat în 2012, în anul în care Nicolae Matei a propus, iar o gloată de inepți adunați în Consiliul Local al Orașului a fost de acord cu împroprietărirea prin vot pe patrimoniul Taberei de Copii. Terenul Taberei, în suprafață de peste 680.000 de metri pătrați, era al statului, iar clădirile aparțineau platformelor sindicale. N-a mai contat. Consilierii lui Matei au ridicat din degete, ca să devină stăpâni. Văzând că au liber la furat de la un stat adormit și nepăsător, acești golani îmbrăcați în haine de aleși au dat iama și în terenurile de la Siutghiol, care au fost inventariate fraudulos în domeniul privat al orașului, iar apoi au fost intabulate ilegal, cu complicitatea deplină a Oficiului de Cadastru, condus atunci chiar de unul din consilierii din Năvodari, Stere Sponte.

Statul român revendică terenurile furate de gașca lui Matei. OCPI amână depunerea dosarului de primă înregistrare

În anul 2018, după numeroase peripeții juridice, statul român s-a cutezat sa revendice terenurile furate de Primăria Năvodari, în speță 65.000 de metri pătrați, reprezentând zona de protecție a lacului, precum și alte suprafețe ce urmează a fi stabilite prin expertiză, care au fost câștigate din lac prin lucrări de consolidare și extindere a malului, executate de proprietarii privați ai terenurilor din vecinătate. Așa a început unul din cele mai interesante procese ale momentului la Constanța. Deși statul român – prin Ministerul Finanțelor Publice și Administrația Națională Apele Române, a cerut de la bun început ca Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Constanța să pună la dispoziția instanței de judecată dosarul de primă înmatriculare a terenurilor de la Siutghiol, instituția în cauză s-a făcut că plouă. Și așa, au trecut luni bune.

Comisia de abuzuri a Senatului face lumină

Într-un final, situația a fost analizată și de comisia de abuzuri a Senatului României, cea care s-a implicat de la bun început în acest scandal. Ședința comisiei a avut loc pe 8 mai 2019, la aceasta participând și reprezentanți ai conducerii Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară. O zi mai târziu la solicitarea expresă a conducerii ANCPI, oficiul local de cadastru a trimis în sfârșit toată documentația către instanța de judecată. În documente se arată negru pe alb că o parte din terenurile furate în 2012 figurau cu doar câțiva înainte în documentațiile cadastrale ca terenuri aflate sub luciul de apă. Cum lacul este al statului, terenurile din lac desecate, asanate sau consolidate sunt tot ale statului, prin lege și Constituție. Schimbarea înfățișării acestora nu poate conduce la schimbarea regimului de proprietate.

Terenul de sub luciul de apă

În cele ce urmează ne vom referi la un teren de 3723 de metri pătrați, aflat între lacul Siutghiol și complexul de vile Verona. Potrivit actelor furnizate instanței de judecată de către Oficiul de Cadastru, acest teren cu numărul cadastral 109598 a fost indisponibilizat în registrul de transcripțiuni al Biroului de Carte Funciară Constanța în baza hotărârii 138/20.07.2010. Terenul figura la adresa Năvodari, lacul Siutghiol, sub luciul de apă. Ați citit bine: sub luciul de apă.  

Aici trebuie să spunem că terenul care figura acoperit de apă și se afla atestat în cuveta lacului și în proprietatea statului a făcut obiectul amenajării hidrotehnice. Vorbim de o intervenție a firmei Somaco Construct SRL, aparținând omului de afaceri constănțean, Grigore Comănescu, care a realizat o lucrare de consolidare cu acordul de principiu al Apelor Române, după ce apa din lac se infiltrase la fundația vilelor turistice din complexul Verona. Prin lucrarea hidrotehnică, din lac a răsărit un teren aparent nou. De fapt, era același teren al statului, care înainte de intervenție era acoperit de apă, iar după a dobândit înfățișarea unei plaje de nisip.

Matei a inventat o stradă, ca să fure un teren de la stat

În 2012, primarul din Năvodari, Nicolae Matei, a încheiat un contract cu firma Creo Mixt SRL, specializată în cadastrări, care ajutase la intabularea frauduloasă a multor terenuri fur-găsite în zona turistică de la Năvodari. Aceasta a realizat măsurători pentru un imobil despre care nu se știa mai nimic. În primul rând, nu se știa unde se află. Ca dovadă în Memoriul Tehnic întocmit de Creo-Mixt se menționa că terenul este amplasat în intravilan, în vecinătatea bulevardului Mamaia Nord și Scoica Land. Era pe aproape, dar totuși la sute de metri distanță. De asemenea, nu se știa absolut nimic de suprafață. Din măsurători a rezultat că ar fi vorba de 3723 mp. Ulterior, în baza acestor determinări, lucrătorul cadastral de la Creo-Mixt a întocmit și a depus documentația de intabulare a terenului, la OCPI Constanța, pentru Orașul Năvodari. În borderoul întocmit în scopul evidențierii înscrisurilor doveditoare depuse, se arăta că actul de proprietate al terenului ar fi HCL 93/21.04.2011, un nomenclator stradal emis pe 07.03.2012 și o adeverință semnată de Nicolae Matei tot pe 07.03.2012. Practic, Nicolae Matei a creat o stradă, i-a dat nume, strada Promenada Lac Siutghiol, și în aceeași zi a adeverit cu de la sine putere că terenurile de pe marginea străzii, care n-a existat niciodată în realitate, ar aparține Primăriei din Năvodari. Hotărârea de Consiliu invocată, pe care am studiat-o și noi, este un inventar al bunurilor din domeniul privat al localității, în care, atenție, nu figura niciun teren de 3723 mp.

Primăria Năvodari avea imprimantă bună

Rețineți că titlul de proprietate în acest caz sunt cele 3 hârtii emise de Primăria Năvodari. La câte hârtii putea lista în fiecare zi Primăria Năvodari, chiar nu e de mirare că mai toată zona litorală Mamaia Nord a fost furată prin astfel de metode rudimentare. De mirare este altceva. Și anume că firma de cadastrare a mers cu cele 3 hârtii la OCPI, iar această instituție le-a acceptat și a înscris terenul în Cartea Funciară, cu același număr cadastral 109598, care, în 2010, figura alocat terenului de stat aflat sub luciul permanent de apă.

Pe răspunderea muribundului

Potrivit surselor noastre, patronul de la Creo-Mixt, Octavian Crețea, era bolnav de cancer într-un stadiu terminal. În acele condiții, firma sa a acceptat să facă acte de intabulare pentru cele mai ordinare furăciuni din zona Mamaia Nord-Năvodari. Între timp, acesta a decedat, ducând pe lumea cealaltă răspunderea pentru aceste acte nenorocite. Însă o răspundere aparte aveau și funcționarii Oficiului de Cadastru implicați în operațiunea frauduloasă de intabulare. Înscrisurile care atestau că terenul se afla în 2010 sub luciul de apă se aflau la dosarul intern. Însă Nicolae Matei a trimis poze, din care reieșea că terenul nu se mai află sub apă, dispărând astfel impedimentul la intabulare, pentru care fusese indisponibilizat cu doi ani înainte. Juriștii de la OCPI nu s-au prins că, dacă terenul fusese sub luciul de apă, aparține de drept statului român. Cu alte cuvinte, nu s-au prins că au în față o furăciune rudimentară, pusă la cale cu trei hârtii produse de cei care veniseră la furat. De asemenea, nu au băgat de seamă că nicio lege, nicio hotărâre de guvern și niciun ordin ANCPI nu autorizau înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară în baza nomenclatoarelor stradale, a adeverințelor sau a hotărârilor de consiliu local. Astea nu sunt titluri de proprietate nici în Somalia.

Download (PDF, 4MB)

Un tun și mai mare: o taxă de două milioane de euro

Furând terenul de la stat în complicitate cu firma muribundului și cu OCPI-ul condus de consilierul local Stere Sponte, pe care doar ce-l unsese cetățean de onoare, onorându-l cu un teren pe moca la granița cu stațiunea Mamaia, Matei s-a pregătit de un tun și mai mare. Astfel, la câteva luni distanță, acesta a pretins că terenul pe care doar ce-l furase de la stat în 2012, ar fi fost ocupat din 2010 de societatea Somaco Construct SRL, în vederea depozitării de materiale de construcții. Prin urmare, la instigarea sa, mai mulți funcționari din Primăria Năvodari au mâzgălit acte falsificate intelectual, prin care au taxat societatea cu două milioane de euro.

Fost jurist la OCPI, ajuns procuror. Dosarele lui Matei se închid pe motivații mizerabile

La aproape 7 ani distanță, Primăria Năvodari se chinuie să execute silit complexul turistic de 4 stele al firmei Somaco Construct SRL de pe malul lacului, în vreme ce firma se chinuie să desființeze actele vădit samavolnice rezultate din săvârșirea de infracțiuni. Ani buni, dosarul penal întocmit pe baza plângerii Somaco a zăcut la Parchetul Judecătoriei Constanța. În2016, un procuror de la acest parchet a clasat cauza, deși constatase că terenul nu a fost ocupat pentru depozitarea de materiale de construcții niciodată. A constatat, dar tot a clasat, în baza unui subterfugiu mizerabil. Înainte de a ajunge procuror, acesta fusese jurist chiar la Oficiul de Cadastru. Fratele său a devenit important dar mai ales putred de bogat după ce a cărat, ani de zile, geanta unor politicieni locali. În 2018, dosarul a fost preluat de Parchetul Curții de Apel, care a constatat săvârșirea infracțiunii de fals intelectual de către funcționarii corupți din Primăria Năvodari, însă faptele acestora erau deja atinse de prescripție. Parchetul Curții a sesizat instanța penală să desființeze decizia de impunere fiscală de două milioane de euro, rezultată din săvârșirea infracțiunii. Procesul se judecă și la momentul de față, cu peripeții pe care le vom relata într-un articol viitor.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: