Connect with us

Exclusiv

„Filiera Liberia”. Un PUZ de la Făgădău pentru o reţea creată de Mazăre

Doru Iordache

Publicat

la

Fără doar şi poate una dintre aberaţiile urbanistice ale tandemului Radu Mazăre – Decebal Făgădău este blocul construit pe fosta staţie – cap de linie 40, de de pe bulevardul Mamaia-zona Pescărie, situată la intrarea în staţiunea Mamaia. Terenul pe care este construit blocul aparţine societăţii Nitalexil SRL şi are următoarea adresă: bulevardul Mamaia, nr. 306A-306B.

PUZ-ul lui Făgădău

Pe 13 februarie 2015, pe când era viceprimar, Decebal Făgădău a propus Consiliului Local Constanţa aprobarea unui Plan Urbanistic Zonal la solicitarea Nitalexil. Suprafaţa reglementată este de 14,8 hectare şi cuprinde mai multe proiecte imobiliare. Printre acestea, bineînţeles, şi blocul Nitalexil din staţia de autobuz! Odată cu aprobarea acestui PUZ (vezi aici), Decebal Făgădău a legitimat construcţia blocului din staţie şi a altor două proiecte ce aparţin unor persoane apropiate de Radu Mazăre. Este vorba, în primul rând, despre restaurantul Pontica – o cherhana care funcţioneaza pe terenul avocatului de casa al lui Radu Mazăre, Marius Mocanu, şi care este construit în apropierea plajei de la intrarea în staţiunea Mamaia. Un alt proiect imobiliar este cel al fostului poliţist Mihai Toporan, care în 2004 a cumpărat de la Primărie un teren de 512,43 mp, cu destinaţia spaţiu verde, chiar în apropierea blocurilor Spectrum, a plajei şi a vechilor blocuri de la intrare în staţiunea Mamaia. Preţul a fost pe măsura spaţiului verde: 5.700 de euro plus TVA. În 2015, Primăria Constanţa, prin Decebal Făgădău, a încheiat un nou contract cu Toropan, schimbând destinaţia terenului, din spaţiu verde, în teren construibil. În prezent, s-au demarat lucrări pentru ridicarea unui bloc de zece etaje, cu spaţii comerciale la parter.

Revolta locuitorilor din faleză nord l-a forţat pe prefect să atace în contencios PUZ-ul

decebal-fagadau-55

Aceste trei proiecte l-au determinat probabil pe Decebal Făgădău să promoveze PUZ-ul depus de Nitalexil. În plus, în luna mai, pentru blocul din fosta staţie, dezvoltatorul care construieşte în colaborare cu Nitalexil, SC Marcochim, a depus un memoriu pentru emiterea Acordului de Mediu la Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa. Constructorul a solicitat supraetajarea cu trei etaje a clădirii începute de câţiva ani şi schimbarea funcţiunii anterior aprobate, din birouri, în apartamente. Este o practică des întâlnită la majoritatea dezvoltatorilor ce nu vor să atragă atenţia de la început cu regimul de înălţime. Probabil că treaba ar fi mers ca unsă, dacă nu s-ar fi revoltat locatarii din cartierul Faleză nord, vecinii blocului construit de fostul poliţist Mihai Toporan. Locatarii au făcut o reclamaţie la Inspectoratul de Stat în Construcţii, care a făcut verificările de rigoare. În urma controlului ISC, s-a constat că documentaţia urbanistică a fost aprobată cu încălcarea prevederilor legale şi în lipsa avizelor de la AN Apele Române şi Ministerului Turismului. În plus, s-a mai constatat că nu s-au respectat măsurile de protecţie şi autorizare a construcţiilor în zona de coastă a Mării Negre. Inspectorii au sesizat Prefectura, iar prefectul, în urmă cu apoximativ două săptămâni, a atacat în contencios PUZ-ul propus de Decebal Făgădău şi votat de consilierii locali în mandatul trecut.

Totul a început cu o retrocedare, în stilul lui Mazăre

Traseul terenului din staţia de autobuz pe care se află blocul neterminat al Nitalexil care se construieşte în colaborare cu Marcochim este unul sinuos. Totul pleacă de la o retrocedare după binecunoscuta reţetă Mazăre. Ca în multe din cazuri, notificatorii nu au primit nicun teren ci doar nişte bani în urma vânzării drepturilor litigioase. Leca Elena Steluţa împreună cu Nistor Lucica au solicitat pe 01.06.2001 de la Primăria Constanţa un teren de 6000 de metri pătraţi în Constanţa, lotul 3, careul 131, la intersecţia bulevardului Alexandru Lăpuşneanu cu Bulevardul Tomis. Notificatoarele nu au primit nicun răspuns şi după şase ani de aşteptări, la începutul anului 2007, au vândut drepturile litigioase către Manea Valentin. După această vânzare, Radu Mazăre a fost foarte prompt în a soluţiona notificarea. La aproape două luni, pe 28.03.2007, el a emis Decizia de primar numărul 1924, prin care i-a restituit lui Manea Valentin cinci loturi de teren care însumează 989 mp, după cum urmează:

220 mp pe Bdul Mamaia, staţia de la Pescărie,

307 mp pe bdul Mamaia la Delfinariu,

100 m în zona bar Melody în staţiunea Mamaia,

100 mp la intersecţia Mircea cel Bătrân cu strada Decebal,

261 mp în vecinătatea blocului L1 A, fără ca în document să se specifice alte detalii despre amplasamente.

În total, recostituirea parţială a dreptului de proprietate a lui Manea Valentin a avut valoarea de 527.000 de Euro. Traseul terenurilor până la adevăratul destinatar – societatea Nitalexil – este mascat de nişte intermediari care, prin vânzări-cumpărări succesive, au pregătit tranzacţia finală.

De la Opincă la Vlădică

Manea Valentin a vândut o parte din terenurile primite de la Primărie soţilor Marian şi Marioara Opincă, iar aceştia mai departe către Nitalexil. Primul exemplu este un teren de 181 mp, pe care soţii Opincă l-au cumpărat de la Manea Valentin în baza contractului nr. 4188, din 20 iulie 2007, iar după şapte luni, pe 15 februarie 2008, prin contractul nr. 833, l-au vândut către Nitalexil. Preţul pe care Nitalexil l-a oferit familiei Opincă a fost de 135.750 de euro. Tot pe 20 iulie 2007, soţii Opincă au mai cumpărat de la Manea Valentin alte două terenuri, unul de 100 mp şi altul de119 mp, pe care ulterior le-au vândut către Nitalexil cu 164.250 de euro. Ca să se poată întregi suprafaţa de care avea nevoie Nitalexil SRL, soţii Opincă au avut privilegiul să cumpere de la Primăria Constanţa, 85 mp în Mamaia, zona bar Melody, în baza contractului 425 din 29 ianuarie 2008. Apoi, după doar două luni, pe 4 martie 2008, soţii Opincă au vândut cu 45.517 euro, în şase rate, coincideţă, chiar societăţii Nitalexil. Povestea se repetă şi, în aceeaşi zi, pe 4 martie 2008, prin contractul nr. 1149, Nitalexil a cumpărat de la Marian şi Marioara Opincă o altă suprafaţă de 149 mp, teren pe care cei doi soţi îl aveau tot de la Primăria lui Mazăre. Preţul a fost de 103.510 euro, în 17 rate. Bilanţul este următorul: tranzacţiile însumează 634 mp, teren care a ajuns din domeniul public, via Manea Valentin şi soţii Opincă, la Nitalexil.

Dezvoltatorii imobiliari…. Opincă

În anul 2007, soţii Opincă deţineau fosta staţie de autobuz de la Pescărie şi obţinuseră toate aprobările pentru un proiect de construire a unui imobil de cinci etaje cu destinaţia birouri. Între timp, terenul cu tot cu proiect a fost vândut de soţii Opincă, altă coincidenţă, tot societății Nitalexil. Este curios cum soţii Opincă şi-au concentrat investiţiile imobiliare în jurul terenurilor cumpărate de la Manea Valentin şi culmea au putut cumpăra cu uşurinţă alte terenuri de la Primăria lui Mazăre pentru a-şi putea mări proprietăţile, ca mai apoi să vândă tocmai societăţii Nitalexil!!!! Este foarte posibil ca atât Manea Valentin, cât şi soţii Opincă să fie doar nişte interpuşi ai grupului de interese din spatele Nitalexil, care duce la Radu Mazăre.

Decebal Făgădău pro Nitalexil

„Locotenentul” lui Radu Mazăre, actualul primar Decebal Făgădău, a propus la rândul său două proiecte de Hotărâri de Consiliu Local care favorizează firma Nitalexil. În şedinţa Consiliului Local din 30 ianuarie 2012, Decebal Făgădău a propus, iar consilierii au aprobat, un schimb de terenuri în favoarea Nitalexil SRL. În schimbul a 917 mp situaţi pe bulevardul Mamaia nr. 306, Nitalexil a primit în echivalent 2.722 mp în staţiunea Mamaia, careu 4, lot 4 – zona cluburilor de la capătul staţiunii.

mamaia-nord

Decizia lui Făgădău are în spate şi o hotărâre judecătorească. Nitalexil a chemat în judecată Primăria pentru că terenul pe care-l deţinea pe bdul Mamaia nr. 306 se suprapunea cu o proprietate a Institutului Pasteur. Primăria Constanţa şi instanţa au acceptat evaluările experţilor care au stabilit că valoarea în echivalent a celor două terenuri este de 884.650 de Euro apropiată cu cea a terenului în litigiu. Aşa a ajuns Nitalexil să deţină 2.722 de mp în loc de 917. În prezent pe terenul Nitalexil de la capătul staţiunii Mamaia sunt construite blocuri pe care societatea le-a vândut ca apartamente. Nitalexil mai deţine 7 terenuri în zone foarte avantajoase din Constanţa şi staţiunea Mamaia-zona Rex.

Nitalexil în asociere cu RAEDPP

Unul dintre acestea se află în zona Teatrului de vară din Mamaia, zona hotel Perla. Pe 21.02.2002, RAEDPP – regie din subordinea Primăriei – s-a asociat cu Nitalexil. Regia a venit cu un teren de 400 mp lângă Teatrul de vară din Mamaia, iar Nitalexil cu investiţia. Societatea a construit o clădire cu spaţii comerciale pe fostul spaţiu verde cu fantâni arteziene, fără ca cineva să se sesizeze în vreun fel.

Theo Skandalidis, prietenul lui Radu Mazăre, artizanul înfiinţării Nitalexil

Nitalexil SRL a fost înfiinţată pe 07.03.2001. Primii asociaţi au fost Skandalidis Theodoros (70%) şi Costea Mihale (30%). În anii 90, grecul a mai deţinut societatea Oscar Maritime SRL şi a avut în contract de Bare-boat mai multe cargouri de la fostele companii de stat Romline SA şi Navrom SA. Skandalidis Theodoros a fost condamnat în Grecia în lipsă şi de câţiva ani a părăsit România. El a făcut parte din anturajul apropiat al lui Radu Mazăre şi Nicuşor Constantinescu. Pe 19 decembrie 2001, fondatorii Nitalexil şi-au pregătit exit-ul din firmă, cesionându-şi deopotrivă părţile sociale către un oarecare Radu Marin. Pe 8 februarie 2002, administrator al Nitalexil a devenit Hortolomei Sorina Gina, persoana interpusă în multe afaceri ale fostului primar Radu Mazăre, coinculpată alături de acesta într-un foarte cunoscut dosar penal.

Un club select de afaceri

schema_2SC Nitalexil SRL are sediul pe bulevardul Aurel Vlaicu nr. 264, în complexul Sportiv Badea Cârţan, unde mai au sediul şi alte societăţi implicate în dosarul Retrocedărilor unde sunt cercetaţi Radu Mazăre şi Nicuşor Constantinescu. În aceeaşi clădire are sediul şi Holland Developement Group, Millenium Global Development SA firme implicate în retrocedările terenurilor de sub City Park Mall, administrate tot de Gina Hortolomei Moscu. La aceeaşi adresă a mai avut sediul social şi Pomacost, societate care are contract şi în prezent cu Primăria Constanţa pentru îngrijirea spaţiilor verzi şi care a aparţinut vărului lui Radu Mazăre, Popa Basarab, decedat în vara lui 2015.

Filiera liberiană

După ani buni în care Nitalexil a fost deţinută, 100%, de cvasi-anonimul Radu Marin, pe 27 iulie 2007, 70% din societate a intrat în proprietatea Seaside Estate Company SRL. Societatea din urmă a fost înfiinţată pe 07 iunie 2006. La început, avea în componenţă două societăţi cu acţionariat ascuns, înregistrate în Liberia: Rectangle Transport LTD şi Gypsy Investments LTD. La înfiinţare, împuternicit al Seaside Estate Company a fost Mănăstireanu Adrian, fost director al Complexului Muzeal de Ştiinţe ale Naturii – Delfinariul din Constanţa. Decizia de preluare a 70% din Nitalexil a fost luată de reprezentantul celor două societăţi anonime din Liberia, care nu era liberian, ci grec sadea, pe numele său Ioannis Skantzikas. De atunci şi până în prezent, acţionariatul Nitalexil are aceeaşi componenţă: 70% Seaside Estate Company şi 30% Radu Marin. După această preluare, şi Nitalexil a preluat 34% din acţiunile Seaside Estate Company. Este un tip de acţionariat încrucişat care zăpăceşte cititorul. În afară de Nitalexil, la Seaside au mai rămas în acţionariat şi cele două firme înregistrate în Liberia cu acţionariat anonim: Rectagle Transport (33%) şi Gypsy Investments (33%).

Încrengătura persoanelor care conduc la senatorul Alexandru Mazăre

fratii-mazareDupă cum am arătat anterior, Seaside Estate Company şi Nitalexil sunt societăţi cu acţionariat încrucişat. Cele două mai deţin la rândul lor câte 50 % din acţiunile SC Principal S.N., societate cu sediul tot în Complexul Sportiv Badea Cârţan. Administratorul societăţii Principal SN este Alexandru Florian Ilie, fostul şef de cabinet al senatorului Alexandru Mazăre, fratele lui Radu Mazăre. Pe 12.05.2009 Principal SN a închiriat de la Aqua Land SA, proprietarul parcului acvatic din Mamaia un bar. Pentru Aqua Land SA a semnat administratorul Hortolomei Sorina Gina, femeia care, probabil, nici ea nu mai ştia câte societăţi administra. După cum se poate observa, administratorii societăţilor mai sus menţionate, Alexandru Florian Ilie, Gina Hortolomei Moscu, Adrian Mânăstireanu dar şi grecul Theodoros Skandalidis sunt oameni care au strânse legături cu lui Radu Mazăre.

Seaside Estate Company SRL, Nitalexil şi firmele anonime din Liberia

Povestea Seaside gravitează tot în jurul afacerilor imobiliare cu Primăria Constanţa. La dosarul societăţii Seaside Estate Company există două Procese verbale ale Consiliului de Administraţie ale Rectangle Transport şi Gypsy Investments Liberia, întocmite, în 2006, de Ioannis Skantzikas în tripla sa calitate de preşedinte, trezorier şi secretar. Probabil singurul membru al CA-ului celor două societăţi, pentru că alţi membri nu sunt trecuţi în procesele verbale. Documentele sunt încheiate la data de 7 iunie 2006, la Pireu-Grecia, dar nu se specifică nici un sediu. Skantzikas hotărăşte să înfiinţeze Seaside Estate Company în numele celor două societăţi care vin cu aport de câte 5000 de euro. În aceleaşi procese verbale Skantzikas îl desemnează pe Adrian-Mihai Mînăstireanu administrator al societăţii şi îl împuterniceşte şi pe Ilias-Christo Skandalidis ca, împreună sau separat de administrator, să întreprindă toate demersurile necesare pentru ducerea la bun sfârşit a întregului proces de înfiinţare a companiei. Mînăstireanu a ajuns directorul Complexului Muzeal de Ştiinţe ale Naturii în iunie 2009, în locul lui Decebal Făgădău, propulasat atunci ca viceprimar. Celălalt împuternicit, Ilias-Christo Skandalidis, este chiar fratele lui Theodoros Skandalidis, fondatorul Nitalexil. Actele constitutive ale Seaside sunt semnate de fratele lui Skandalidis, în numele celuilalt grec, Skantzikas, care nu a călcat pe pământ românesc la facerea afacerii. Peste câţiva ani, însă, mai exact în 2014, acest Skantzikas avea să apară în declaraţia de avere a lui Radu Mazăre. Fostul primar declara solemn că l-a împrumutat pe grec cu 600.000 de euro. Pe de altă parte, datornicul lui Mazăre i-a numit ca administratori la Seaside pe tovarăşa de fapte a creditorului său, Sorina Moscu Hortolomei, dar şi pe un oarecare Coman Marius Cristian.

De la Pireu la Tel Aviv

Skantzikas avea să-şi piardă urma aşa cum reiese din actele depuse la Registrul Comerţului, după momentul în care fraţii Skandalidis au spălat putina, în contextul scandalului judiciar din Grecia, la care ne-am referit mai sus. Locul grecilor a fost luat de Daniel Gold, un personaj misterios care a condus două AGA la Tel Aviv – Israel, prima pe 7 iunie 2013, pentru Gypsy Investments, iar cea de-a doua pe 11 iulie 2013, pentru Rectangle Transport. Totuşi din documentele existente la ONRC nu există niciun act de numire întocmit de Skantzikas sau de altă persoană prin care Daniel Gold este împuternicit să reprezinte cele două societăţi anonime din Liberia.

Pe 07.06.2013, sub semnătura acestui Daniel Gold, administrator al societăţii a fost numit Coman Marius Cristian. Apoi pe 11.07.2013 Daniel Gold a decis ca în numele său să semneze toate actele Coman şi Hortolomei, împreună sau separat. Cei doi deveneau astfel mandatarii reprezentantului legal al ofshore-urilor liberiene fără să se ştie de cine şi când a fost numit acesta.

Mai toate deciziile luate de Ioannis Skantzikas şi de Daniel Gold au venit sub formă de procese verbale ale AGA, în limba engleză, şedinţe ce au fost ţinute la Pireu sau la Tel Aviv.

Bloc de şase etaje pentru Nitalexil

În şedinţa AGA a Seaside Estate Company din 20.09.2012 s-a hotărât să se construiască un bloc P+6 în staţiunea Mamaia Careul C2. În acelaşi document se specifică faptul că Certificatul de Urbanism şi Autorizaţia de Construire se vor obţine pe numele SC Nitalexil SRL pentru că această societate va ţine evidenţa contabilă şi va susţine financiar proiectul. La acea oră Gina Hortolomei Moscu era împuternicită şi la Nitalexil şi la Seaside Estate Company. În concluzie, putem afirma că „Filiera Liberiană” creată de Radu Mazăre cu ajutorul lui Theodoros Skandalidis, Ioannis Skantzicas şi enigmaticul Daniel Gold este în continuare protejată de Decebal Făgădău, care nu ştim ce interese are să o facă. Nu am reuşit să stabilim unde au fost deschise conturile celor două offshore-uri, Rectangle Transport şi Gypsy Investment şi în ce ţară sunt depuse sumele reprezentând profiturile celor două societăţi liberiene. În plus, nu cunoaştem cine sunt beneficiarii acestor sume, dar după persoanele care conduc Nitalexil şi Seaside Estate Company se poate trage concluzia că au o strânsă legătură cu Radu Mazăre şi chiar cu Decebal Făgădău.

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Exclusiv

Fostul primar din Năvodari Nicolae Matei, condamnat la 9 ani de închisoare în dosarul retrocedărilor

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Fostul primar din Năvodari, Nicolae Matei, a fost condamnat, pe fond, la 9 ani de închisoare cu executare în dosarul retrocedărilor de terenuri din zona Mamaia Nord – Năvodari. Fosta judecătoare Corina Eugenia Jianu de la Tribunalul Constanța, acuzată pentru luare de mită de la fostul primar în scopul pronunțării unor hotărâri de retrocedare prin fraudă la lege, a fost la rândul ei condamnată la 7 ani de închisoare cu executare.

Victoria Căpățână, beneficiara unor soluții de retrocedare flauduloasă, a fost condamnată la 4 ani și 6 luni de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu.

Isidor Gurgu, cumnatul fără forme legale al fostului primar, acuzat de spălarea banilor proveniți din vânzarea unor terenuri provenite din retrocedările frauduloase va executa 4 ani de închisoare. De asemenea, Constantin Florin Ivdu, acuzat de aceleași fapte de spălare a banilor, a primit 3 ani cu executare. În sfârșit, inculpatul Alexandru Manu, fost președinte al clubului de fotbal Săgeata Năvodari, club prin care au fost derulate, potrivit procurorilor, operațiuni de finanțare ilegală, a fost achitat de instanța de judecată.

Hotărârea a fost pronunțată pe fond de Curtea de Apel București, instanță competentă având în vedere calitatea de magistrat a inculpatei Corina Eugenia Jianu.  Sentința nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în zece zile de la comunicare.

Dosarul retrocedărilor a fost instrumentat de actualul procuror șef al DNA Constanța, Andrei Bodean. În esență, DNA a probat că Nicolae Matei a oferit un teren de 500 mp în zona Taberei de Copii Năvodari către fiica judecătoarei Corina Eugenia Jianu, pentru ca aceasta să aprobe retrocedarea unor terenuri către persoane care aveau convenții de a înstrăina terenurile obținute către rude și interpuși ai fostului primar. În toate cazurile de retrocedare analizate în rechizitoriu, persoanele care au depus cereri în procedura Legii 18/1991 a fondului funciar aveau dreptul real să primească terenuri agricole în extravilanul orașului Năvodari, la limita cu localitatea Lumina, respectiv cu localitatea Sibioara. Cererile moștenitorilor au fost respinse de Comisia Locală Năvodasri pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra pământului, pe motiv că localitatea nu dispune de terenuri agricole libere. În consecință, moștenitorii s-au adresat instanței de judecată. Procurorul Andrei Bodean a arătat că petenții din aceste dosare de fond funciar au fraudat sistemul de distribuire aleatorie a cauzelor de judecată, depunând cereri multiple de chemare în judecată, cu același conținut. Când una din aceste cereri clonate era repartizată de sistemul electroic la completul consud de Corina Eugenia Jianu, petenții depuneau cereri de renunțare la judecată în celelalte dosare identice, alegându-și astfel judecătoarea. Mai departe, judecătoarea șpăguită de Matei obliga Orașul Năvodari să le pună în posesie pe aceste persoane cu terenuri situate pe malul mării, în zona turistică a localității, care aveau valori de sute de ori mai mari.

În cazul retrocedării Căpățână, Jianu a admis să i se restituie acesteia, în locul suprafeței agricole la care avea dreptul, un teren intravilan situat pe malul mării, pe care chiar condamnata Căpățână l-a indicat instanței. Practic, aceasta nu și-a ales doar judecătoarea, ci și terenul pe care pusese ochii, fără a avea niciun drept asupra respectivului amplasament.

În dosarul penal instrumentat de Andrei Bodean mai sunt analiate vânzări de terenruri provenite din aceste fapte ilegale, dar și un schimb de terenuri încheiat de Orașul Năvodari, la inițiativa lui Nicolae Matei, cu cumnatul acestuia fără forme legale, Isidor Gurgu. De asemenea, dosarul include elemente referitoare la finanțarea clubului de fotbal Săgeata Năvodari.

Trebuie să mai spunem că instanța a dispus confiscări de terenuri și sume de bani de la inculpați.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Puiu Hașotti rămâne cu eticheta de ”MAFIOT”. Istoria unui proces de calomnie

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Politicianul constănțean Puiu Hașotti, fost deputat, senator și ministru, a pierdut un proces în care a solicitat reparații morale exagerate de la un om de afaceri, pretinzând că acesta l-ar fi numit ”MAFIOT”. Decizia nu este definitivă, putând fi atacată în recurs.

Un miting împotriva Mafiei

Totul a început de la un miting de protest organizat în noiembrie 2015 de angajații societății Somaco Construct SRL. Aceștia au cerut ca Justiția să-și facă treaba și să ancheteze fapte de corupție săvârșite împotriva societății de primarul de atunci din Năvodari, Nicolae Matei, și de către avocatul Ionel Hașotti. Conturile bancare ale societății erau blocate la cererea Primăriei Năvodari, pentru o taxă fiscală de două milioane de euro inventată pe baza unor falsuri vădite. De asemenea, exploatația minieră a societății din localitatea Sibioara fusese retrocedată ilegal pe baza unor minciuni debitate de avocatul Ionel Hașotti. Practic, Somaco Construct se afla într-o situație dificilă generată de acte de corupție. Băncile nu-i acordau credite, nu se putea prezenta la licitații având poprire pe conturi, iar la un moment dat executorul judecătoresc a retras din cont sume care erau destinate pentru plata salariilor și care nu puteau, potrivit legii, să facă obiectul executării silite. În tot acest timp, făptuitorii erau protejați la cel mai înalt nivel.

Acesta este contextul în care sindicatul societății a decis ieșirea în stradă, împreună cu proprietarul afacerii, antreprenorul Grigore Comănescu. În cadrul acțiunii de protest, mai multe mașini utilitare (în principal cife de beton) au ”defilat” cu bannere inscripționate cu sloganuri precum ”DNA – asta este treaba ta” sau ”Stop abuzurilor din administrație”. De asemenea, la miting a fost adus un coșciug și o cruce inscripționate cu mesajul ”La Constanța, dreptatea a murit”.

Imagine de la mitingul Somaco Construct din anul 2015

Presa locală constănțeană a acordat atenție acțiunii inedite de protest, iar Grigore Comănescu a făcut declarații, în care a explicat cele două cazuri de corupție. El a spus că este victima unui grup mafiot care urmărește destructurarea și falimentarea firmelor sale. Întrebat cine sunt mafioții implicați, acesta i-a numit pe Nicolae Matei (fostul primar din Năvodari) și pe avocatul Ionel Hașotti, despre care a menționat expres că este fratele senatorului Puiu Hașotti. 

Procesul

La scurt timp, Puiu Hașotti a deschis un proces în răspundere civilă delictuală împotriva lui Grigore Comănescu. El a motivat că este o persoană diferită de fratele său, nefiind implicat în activitățile acestuia și nici acesta în activitățile sale. De asemenea, a susținut că nu are cu Nicolae Matei decât o colaborare politică. Hașotti a pretins că a fost numit mafiot și încă pe nedrept, acest fapt cauzându-i suferințe psihice. La urmă a solicitat daune de jumătate de milion de lei de la omul de afaceri.

Încă de la bun început, procesul a fost strămutat la Tribunalul Tulcea, unde Puiu Hașotti a avut câștig de cauză. Omul de afaceri Grigore Comănescu a declarat apel, care la rândul său a fost strămutat de la Curtea de Apel Constanța la Curtea de Apel Galați, motivat de bănuiala legitimă că reclamantul, prin fratele său, ar fi putut să influențeze obiectivitatea instanței locale. Curtea din Galați a admis apelul lui Grigore Comănescu, însă Puiu Hașotti a declarat recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. Magistrații de aici au decis să trimită cauza înapoi, spre rejudecare, la Curtea de Apel Galați, pentru corectarea unor probleme din apel. La sfârșitul săptămânii trecute, Curtea a rejudecat și a admis (pentru a doua oară) apelul lui Grigore Comănescu.

”Hașotti = Mafia imobiliară”

Strategia juridică a celui care a câștigat procesul a fost una remarcabilă. Avocații omului de afaceri au demonstrat în instanță că Puiu Hașotti nu putea avea suferințe psihice dacă ar fi fost numit mafiot. Ei au arătat că același Hașotti a fost numit mafiot, cu ani înainte, de un coleg parlamentar pe care nici măcar nu l-a dat în judecată, în ciuda faptului că declarația acestuia a fost preluată, la vremea ei, de toată presa din România. Apoi, au probat că același Puiu Hașotti a fost contestat vehement în anul 2012, pe vremea când era ministru al Culturii, de către sindicaliștii din industria cinematografică de stat. Protestatarii au pichetat ministerul timp de o lună de zile, cu pancarte pe care scria: ”Hașotti = Mafia imobiliară”. Liderii lor au declanșat chiar și forma extremă de protest a grevei foamei.

Imagine de la unul din mitingurile organizate de sindicaliștii de la România Film în anul 2012, pentru a cere demisia lui Puiu Hașotti. Sursa: gandul.info

Sindicaliștii l-au acuzat pe Puiu Hașotti că punea la cale înstrăinarea activelor de stat prin manevre dubioase în favoarea unor afaceriști constănțeni, care – ca o coincidență – erau reprezentați în diverse procese chiar de către fratele său, avocatul Ionel Hașotti. Or cuvântul mafiot nu i-a produs suferințe psihice în anul 2012.

Un miting anti-justiție și alte legături de familie

De asemenea, avocații lui Grigore Comănescu au arătat că legăturile lui Puiu Hașotti cu fostul primar penal din Năvodari nu s-au limitat la o simplă colaborare politică, așa cum susținuse acesta. Astfel, în anul 2012, ministrul Hașotti a participat la un miting anti-justiție de la Năvodari, în care a cerut răspicat eliberarea lui Nicolae Matei, care tocmai fusese arestat preventiv pentru fapte de corupție. Asta era grija lui Hașotti, să-l scoată pe corupt din pușcărie.

Și legăturile nu se opresc aici. Nicolae Matei a mai fost arestat preventiv și în anul 2014 în dosarul retrocedărilor frauduloase a terenurilor din Mamaia Nord și Tabăra de Copii. Procurorii DNA au susținut atunci că fostul primar a mituit o judecătoare de la Tribunalul Constanța, pe numele ei Corina Eugenia Jianu, aceasta pronunțând la schimb hotărâri de retrocedare prin fraudă la lege în favoarea unor interpuși ai lui Matei. Unul dintre beneficiarii fraudei era reprezentat juridic, așa cum se afirma în actele procurorilor, tocmai de către nepotul lui Puiu Hașotti, avocatul Tudor Hașotti.

În sfârșit, judecătoarea implicată în această fraudă s-a pronunțat și în dosarul retrocedării ilegale a carierei de piatră de la Sibioara. Vorbim aici de cea mai valoroasă carieră de granit din Dobrogea, care fusese cumpărată de Grigore Comănescu, în anul 2005, în baza unui credit bancar de 4 milioane de euro. Deși legea interzice expres retrocedarea carierelor în exploatare, așa cum era și cariera Sibioara, avocatul Ionel Hașotti a mințit că pe teren nu se află nicio carieră, obținând o decizie de retrocedare în favoarea clienților săi.

Oricine în locul lui Grigore Comănescu, analizând aceste legături și coincidențe, putea să considere că are un suport factual suficient să creadă că se află în fața unei lucrături de tip mafiot. Desigur, și instanța de apel din procesul de răspundere civilă delictuală a apreciat în mod similar, dându-i de două ori la rând dreptate lui Grigore Comănescu.

Desființarea taxei fiscale de două milioane de euro

Pe parcursul acestui proces de răspundere civilă delictuală, taxa uriașă de două milioane de euro impusă societății Somaco Construct SRL de către fostul primar Nicolae Matei, prietenul lui Puiu Hașotti, a fost desființată de Justiție. Magistrații au stabilit că taxa a fost rezultatul infracțiunii de fals intelectual. Practic, Matei a pretins în fals că Somaco Construct SRL ar fi depozitat materiale de construcții pe un teren al localității, în vecinătatea lacului Siutghiol și a complexului de vile Verona de patru stele, proprietatea societății. În realitate, societatea realizase o lucrare hidrotehnică de protejare a malului, cu acordul Apelor Române, lucrările fiind cuprinse și în autorizația de construire emisă de Primăria Năvodari. Terenul era al statului, însă Primăria Năvodari l-a inventariat fraudulos în domeniul ei privat, ca să poată pretinde cele două milioane de euro de la Somaco Construct, pentru așa-zisa depozitare. Nicolae Matei nu a fost condamnat în această speță, faptele sale fiind prescrise.

Legea lacului Siutghiol, declarată neconstituțională

În perioada de controale care au condus la desființarea taxei fiscale, autoritățile au descoperit că Orașul Năvodari, la inițiativa lui Matei, a inventariat hectare întregi de teren din lac și de pe malul lacului în proprietatea privată a localității. Ca urmare, din 2018 există un proces pe rolul Tribunalului Constanța în care statul român revendică aceste terenuri furate pe vremea lui Matei. Somaco Construct SRL este intervenientă în proces, în favoarea statului. Un rezultat absolut remarcabil al procesului a fost sesizarea Curții Constituționale a României cu privire la neconstituționalitatea Legii 42/2010, la umbra căreia s-a produs acest jaf al terenurilor de stat. Practic, prin această lege, lacul a fost luat din administrarea Apelor Române și trecut în administrarea primăriilor din Constanța, Ovidiu și Năvodari. CCR a găsit sesizarea întemeiată și a declarat legea neconstituțională în ansamblu său.

Casa Hașotti intervine în Războiul Lacului

Procesul de la Constanța ar trebui să continue în linie dreaptă, până când statul își va recupera terenurile furate de gașca fostului primar Matei. Însă, în acest punct, se încearcă tergiversarea procesului de o firmă reprezentată tocmai de avocatul Tudor Hașotti, fiul lui Ionel și nepotul lui Puiu Hașotti. Prin poziția exprimată, acesta a încercat să aducă servicii fostului primar Nicolae Matei, care are toate motivele din lume ca procesul să nu se soluționeze în favoarea statului român, ca nu cumva să ajungă să răspundă.

De asemenea, același Tudor Hașotti a încercat să influențeze prin mijloace legale și decizia CCR, depunând un memoriu amicus curiae, de care, însă, judecătorii constituționali nu au ținut cont.

Epilog

Revenind la Puiu Hașotti, trebuie să mai spunem că acesta s-a retras din politică în anul 2016, atunci când problemele sale de imagine i-au determinat pe colegii de partid să-l scoată din prima linie. Din acel moment, politicianul s-a dat la fund, numele său revenind în actualitate abia cu această soluție pronunțată în dosarul prin care a încercat să obțină jumătate de milion de lei pentru că ar fi fost numit mafiot. Cel mai probabil, Puiu Hașotti va declara recurs. Însă în această cale de atac se analizează doar chestiuni de legalitate a hotărârii din apel. Șansele sale de a scăpa de eticheta de mafiot, prin acest proces, rămân extrem de mici.

Omul de afaceri Grigore Comănescu și-a petrecut ani de zile în instanțele de judecată, în confruntarea cu gruparea Hașotti-Matei

Pentru Grigore Comănescu lupta cu cei pe care i-a numit mafioți n-a fost deloc ușoară. Vorbim de o confruntare juridică dusă pe mai multe fronturi, atât pentru apărarea proprietății asupra carierei Sibioara, cât și pentru anularea taxei fiscale prin care aceștia au încercat practic să-l exproprieze de munca sa de o viață. Reamintim că societatea Somaco a avut conturile bancare blocate și nu a putut participa la licitații. Din acest motiv, tot grupul de firme coordonat de Grigore Comănescu a avut accesul restricționat sau condiționat sever la credite pentru dezvoltare. 

În tot acest timp, antreprenorul târât în această poveste uluitoare, în loc să fie lăsat să-și vadă de afacerile lui și de soarta celor 500 de salariați, a trebuit să meargă personal la zeci de procese, de la Judecătorie până la Înalta Curte de Casație și chiar la Curtea Constituțională a României, la audieri la parchete de toate gradele, de la Parchetul Judecătoriei până la Parchetul General și DNA Central, să se adreseze tuturor instituțiilor statului, de la Comisia de Abuzuri a Senatului, până la Curtea de Conturi și corpurile de control ale ministerelor de resort.  Dacă nu s-ar fi opus și n-ar fi luptat pentru drepturile sale, afacerea sa ar fi fost devorată de acești rechini. Aceasta este România reală.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Ultima diversiune a primarului Maricel. I-a făcut plângere penală viceprimarului ales, ca să nu-l lase în Primărie

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Primarul PSD-ist din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu, apelează la o diversiune penibilă pentru a bloca numirea lui Gabriel Ciobanu (USR) în funcția de viceprimar al acestei comunei. Maricel a pregătit deja o poveste ridicolă, cu suspiciuni demne de anii 50, pe care a ventilat-o în două publicații locale. În realitate, inculpatul de la Agigea ar fi capabil de orice grozăvie și orice invenție, pentru a împiedica lucrul de care se teme cel mai mult, anume acela de a împărți puterea executivă cu principalul său contracandidat de la alegerile locale. În trecut, același Maricel și-a ”executat” politic și alți adversari, refuzând să-i valideze în funcțiile pe care aceștia le câștigaseră, de consilieri locali. De altfel, Consiliul Local Agigea a funcționat în ultimele două legislaturi cu mai puțini consilieri decât prevede legea, situația fiind de fiecare dată generată prin abuz de Cîrjaliu. Și tot de fiecare dată, Cîrjaliu a scăpat basma curată, fiind de notorietate protecția de care se bucură din partea unui procuror de la Parchetul Curții de Apel Constanța.

Pe Cîrjaliu îl înfurie până la demență ideea că Ciobanu ar putea ajunge în Primărie. În primăvara acestui an, în momentul în care USR-istul și-a anunțat intenția de a candida pentru funcția de primar, Maricel Cîrjaliu a lăsat de înțeles că vrea să-i dărăme locuința. Primarul a făcut sesizări la toate instituțiile statului să controleze modul în care familia Ciobanu a construit o casă ca oricare alta. Și în același timp, s-a îngrijit ca această mizerie să ajungă în presă. În precampanie, același Maricel și-a trimis Poliția Locală să aplice două amenzi contracandidatului său, legat de afișele lipite pe o mașină și pe ferestrele organizației de partid. El a continuat acest comportament stalinist chiar și după ce Direcția Națională Anticorupție l-a trimis în judecată pentru că a furat terenurile de stat din Golful Pescarilor, atribuind un lot unei rubedenii  a fratelui său. 

Maricel a câștigat cu greu Primăria, abia obținând 31 de voturi în plus față de contracandidatul său. O vreme destul de lungă, re-alesul s-a închis în Primărie împreună cu gașca sa, împărțind funcții publice către persoanele apropiate. Observând direcția pe care a apucat-o primarul, consilierii non-PSD s-au întâlnit, au dialogat, iar la un moment dat au decis să convoace o ședință extraordinară a Consiliului Local, pentru alegerea președintelui de ședință, a comisiilor de specialitate și a viceprimarului. Aflând de această situație, Maricel a convocat la rândul său Consiliul Local, în ședință ordinară, cu o zi mai devreme. Ședința a avut loc ieri, iar despre tensiunea din cadrul acesteiua am relatat AICI. încă de la bun început, Maricel i-a amenințat pe consilierii locali că le va face plângere penală, dacă vor mai îndrăzni să convoace ședințe de urgență fără să depună și documentația aferentă. În opinia noastră, singurul scop real al primarului a fost acela de a-i timora pe consilierii locali.

Președinte de ședință a fost ales Marius Niță, de la Partidul Ecologist Român. De asemenea, viceprimar a fost ales Gabriel Ciobanu, dar nu cu zece voturi, așa cum era de așteptat ca urmare a dialogului consilierilor non-PSD, ci cu 8 voturi. Se pare că doi dintre cei care au participat la dialogul pentru formarea majorității, care este un dialog uzual și perfect legal, au ales să se vândă, cel puțin plastic vorbind, către jupânul Maricel. Ca urmare, candidatul PSD pentru funcția de viceprimar a obținut 7 voturi. Este vorba de Dan Chiru, un personaj care s-a evidențiat ca redactor-șef al unei fițuici în care i se aduceau osanale primarului – inculpat și pe deasupra și cetățean de onoare prin impostură. De curând, soția acestui Chiru a câștigat un concurs organizat de Primărie pentru a ocupa funcția de director al creșei din Agigea. 

Tensiunea ședinței a fost maximă la momentul votului pentru viceprimar. În fapt, unul dintre consilierii locali a greșit scrisul pe buletinul de vot și a cerut ca buletinul să fie anulat. De asemenea, a solicitat și a primit un nou buletin de vot, pe care l-a completat și l-a introdus în urnă. Procedura e perfect legală. La fel se întâmplă și la alegerile generale: orice alegător care greșește in cabina de vot poate merge la președintele secției să ceară să i se anuleze buletinul cu greșeală; acesta primește un buletin nou; se consideră vot exprimat doar cel exercitat pe buletinul care ajunge în urnă. O astfel de greșeală, care este omenească, nu te poate priva de dreptul de a-ți exercita votul. La ședința de la Agigea, în mod cert, în urna de votare au ajuns 14 voturi exprimate de consilierii prezenți, în vreme ce un al 15-lea vot a fost exercitat electonic de către un consilier PSD care a participat în această modalitate din motive medicale. În total sunt 15 consilieri aleși, fiind exprimate 15 voturi. 

Cu toate acestea, Maricel a început să urle – potrivit surselor noastre – că un vot se anulează. Atenție, vorbim de voturi secrete, care erau într-o urnă. Or nimeni nu poate pretinde că ar putea identifica un vot secret, după vărsarea urnei, ca fiind exprimat de o persoană anume. Cu toate acestea, astăzi Maricel a răspândit în presă o informație, din care reiese că la Agigea a fost anulat un vot exprimat pentru Gabriel Ciobanu. 

”Viceprimarul nu a mai fost ales, au fost 7 voturi pentru Ciobanu, 7 pentru Chiru și două buletine anulate.” – a scris o publicație locală care transmite de regulă punctele de vedere ale primarului Cîrjaliu. Același Cîrjaliu a relatat citat de presă că a depus plângere penală la Parchet împotriva lui Ciobanu, după ce secretarul general al localității ar fi constatat că pe 5 buletine de vot apăreau semnele grafice de plus și minus. 

După cum spuneam, acest om ar fi în stare să facă orice ca să nu-l primească în Primărie pe Gabriel Ciobanu. Cel mai probabil, Maricel Cîrjaliu se va alege la rândul său cu o plângere penală pentru fapta sa de a instiga la anularea ilegală a unui vot și la blocarea abuzivă a activității administrației publice locale. 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: