Connect with us

Exclusiv

„Filiera Liberia”. Un PUZ de la Făgădău pentru o reţea creată de Mazăre

Publicat

la

Fără doar şi poate una dintre aberaţiile urbanistice ale tandemului Radu Mazăre – Decebal Făgădău este blocul construit pe fosta staţie – cap de linie 40, de de pe bulevardul Mamaia-zona Pescărie, situată la intrarea în staţiunea Mamaia. Terenul pe care este construit blocul aparţine societăţii Nitalexil SRL şi are următoarea adresă: bulevardul Mamaia, nr. 306A-306B.

PUZ-ul lui Făgădău

Pe 13 februarie 2015, pe când era viceprimar, Decebal Făgădău a propus Consiliului Local Constanţa aprobarea unui Plan Urbanistic Zonal la solicitarea Nitalexil. Suprafaţa reglementată este de 14,8 hectare şi cuprinde mai multe proiecte imobiliare. Printre acestea, bineînţeles, şi blocul Nitalexil din staţia de autobuz! Odată cu aprobarea acestui PUZ (vezi aici), Decebal Făgădău a legitimat construcţia blocului din staţie şi a altor două proiecte ce aparţin unor persoane apropiate de Radu Mazăre. Este vorba, în primul rând, despre restaurantul Pontica – o cherhana care funcţioneaza pe terenul avocatului de casa al lui Radu Mazăre, Marius Mocanu, şi care este construit în apropierea plajei de la intrarea în staţiunea Mamaia. Un alt proiect imobiliar este cel al fostului poliţist Mihai Toporan, care în 2004 a cumpărat de la Primărie un teren de 512,43 mp, cu destinaţia spaţiu verde, chiar în apropierea blocurilor Spectrum, a plajei şi a vechilor blocuri de la intrare în staţiunea Mamaia. Preţul a fost pe măsura spaţiului verde: 5.700 de euro plus TVA. În 2015, Primăria Constanţa, prin Decebal Făgădău, a încheiat un nou contract cu Toropan, schimbând destinaţia terenului, din spaţiu verde, în teren construibil. În prezent, s-au demarat lucrări pentru ridicarea unui bloc de zece etaje, cu spaţii comerciale la parter.

Revolta locuitorilor din faleză nord l-a forţat pe prefect să atace în contencios PUZ-ul

decebal-fagadau-55

Aceste trei proiecte l-au determinat probabil pe Decebal Făgădău să promoveze PUZ-ul depus de Nitalexil. În plus, în luna mai, pentru blocul din fosta staţie, dezvoltatorul care construieşte în colaborare cu Nitalexil, SC Marcochim, a depus un memoriu pentru emiterea Acordului de Mediu la Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa. Constructorul a solicitat supraetajarea cu trei etaje a clădirii începute de câţiva ani şi schimbarea funcţiunii anterior aprobate, din birouri, în apartamente. Este o practică des întâlnită la majoritatea dezvoltatorilor ce nu vor să atragă atenţia de la început cu regimul de înălţime. Probabil că treaba ar fi mers ca unsă, dacă nu s-ar fi revoltat locatarii din cartierul Faleză nord, vecinii blocului construit de fostul poliţist Mihai Toporan. Locatarii au făcut o reclamaţie la Inspectoratul de Stat în Construcţii, care a făcut verificările de rigoare. În urma controlului ISC, s-a constat că documentaţia urbanistică a fost aprobată cu încălcarea prevederilor legale şi în lipsa avizelor de la AN Apele Române şi Ministerului Turismului. În plus, s-a mai constatat că nu s-au respectat măsurile de protecţie şi autorizare a construcţiilor în zona de coastă a Mării Negre. Inspectorii au sesizat Prefectura, iar prefectul, în urmă cu apoximativ două săptămâni, a atacat în contencios PUZ-ul propus de Decebal Făgădău şi votat de consilierii locali în mandatul trecut.

Totul a început cu o retrocedare, în stilul lui Mazăre

Traseul terenului din staţia de autobuz pe care se află blocul neterminat al Nitalexil care se construieşte în colaborare cu Marcochim este unul sinuos. Totul pleacă de la o retrocedare după binecunoscuta reţetă Mazăre. Ca în multe din cazuri, notificatorii nu au primit nicun teren ci doar nişte bani în urma vânzării drepturilor litigioase. Leca Elena Steluţa împreună cu Nistor Lucica au solicitat pe 01.06.2001 de la Primăria Constanţa un teren de 6000 de metri pătraţi în Constanţa, lotul 3, careul 131, la intersecţia bulevardului Alexandru Lăpuşneanu cu Bulevardul Tomis. Notificatoarele nu au primit nicun răspuns şi după şase ani de aşteptări, la începutul anului 2007, au vândut drepturile litigioase către Manea Valentin. După această vânzare, Radu Mazăre a fost foarte prompt în a soluţiona notificarea. La aproape două luni, pe 28.03.2007, el a emis Decizia de primar numărul 1924, prin care i-a restituit lui Manea Valentin cinci loturi de teren care însumează 989 mp, după cum urmează:

220 mp pe Bdul Mamaia, staţia de la Pescărie,

307 mp pe bdul Mamaia la Delfinariu,

100 m în zona bar Melody în staţiunea Mamaia,

100 mp la intersecţia Mircea cel Bătrân cu strada Decebal,

261 mp în vecinătatea blocului L1 A, fără ca în document să se specifice alte detalii despre amplasamente.

În total, recostituirea parţială a dreptului de proprietate a lui Manea Valentin a avut valoarea de 527.000 de Euro. Traseul terenurilor până la adevăratul destinatar – societatea Nitalexil – este mascat de nişte intermediari care, prin vânzări-cumpărări succesive, au pregătit tranzacţia finală.

De la Opincă la Vlădică

Manea Valentin a vândut o parte din terenurile primite de la Primărie soţilor Marian şi Marioara Opincă, iar aceştia mai departe către Nitalexil. Primul exemplu este un teren de 181 mp, pe care soţii Opincă l-au cumpărat de la Manea Valentin în baza contractului nr. 4188, din 20 iulie 2007, iar după şapte luni, pe 15 februarie 2008, prin contractul nr. 833, l-au vândut către Nitalexil. Preţul pe care Nitalexil l-a oferit familiei Opincă a fost de 135.750 de euro. Tot pe 20 iulie 2007, soţii Opincă au mai cumpărat de la Manea Valentin alte două terenuri, unul de 100 mp şi altul de119 mp, pe care ulterior le-au vândut către Nitalexil cu 164.250 de euro. Ca să se poată întregi suprafaţa de care avea nevoie Nitalexil SRL, soţii Opincă au avut privilegiul să cumpere de la Primăria Constanţa, 85 mp în Mamaia, zona bar Melody, în baza contractului 425 din 29 ianuarie 2008. Apoi, după doar două luni, pe 4 martie 2008, soţii Opincă au vândut cu 45.517 euro, în şase rate, coincideţă, chiar societăţii Nitalexil. Povestea se repetă şi, în aceeaşi zi, pe 4 martie 2008, prin contractul nr. 1149, Nitalexil a cumpărat de la Marian şi Marioara Opincă o altă suprafaţă de 149 mp, teren pe care cei doi soţi îl aveau tot de la Primăria lui Mazăre. Preţul a fost de 103.510 euro, în 17 rate. Bilanţul este următorul: tranzacţiile însumează 634 mp, teren care a ajuns din domeniul public, via Manea Valentin şi soţii Opincă, la Nitalexil.

Dezvoltatorii imobiliari…. Opincă

În anul 2007, soţii Opincă deţineau fosta staţie de autobuz de la Pescărie şi obţinuseră toate aprobările pentru un proiect de construire a unui imobil de cinci etaje cu destinaţia birouri. Între timp, terenul cu tot cu proiect a fost vândut de soţii Opincă, altă coincidenţă, tot societății Nitalexil. Este curios cum soţii Opincă şi-au concentrat investiţiile imobiliare în jurul terenurilor cumpărate de la Manea Valentin şi culmea au putut cumpăra cu uşurinţă alte terenuri de la Primăria lui Mazăre pentru a-şi putea mări proprietăţile, ca mai apoi să vândă tocmai societăţii Nitalexil!!!! Este foarte posibil ca atât Manea Valentin, cât şi soţii Opincă să fie doar nişte interpuşi ai grupului de interese din spatele Nitalexil, care duce la Radu Mazăre.

Decebal Făgădău pro Nitalexil

„Locotenentul” lui Radu Mazăre, actualul primar Decebal Făgădău, a propus la rândul său două proiecte de Hotărâri de Consiliu Local care favorizează firma Nitalexil. În şedinţa Consiliului Local din 30 ianuarie 2012, Decebal Făgădău a propus, iar consilierii au aprobat, un schimb de terenuri în favoarea Nitalexil SRL. În schimbul a 917 mp situaţi pe bulevardul Mamaia nr. 306, Nitalexil a primit în echivalent 2.722 mp în staţiunea Mamaia, careu 4, lot 4 – zona cluburilor de la capătul staţiunii.

mamaia-nord

Decizia lui Făgădău are în spate şi o hotărâre judecătorească. Nitalexil a chemat în judecată Primăria pentru că terenul pe care-l deţinea pe bdul Mamaia nr. 306 se suprapunea cu o proprietate a Institutului Pasteur. Primăria Constanţa şi instanţa au acceptat evaluările experţilor care au stabilit că valoarea în echivalent a celor două terenuri este de 884.650 de Euro apropiată cu cea a terenului în litigiu. Aşa a ajuns Nitalexil să deţină 2.722 de mp în loc de 917. În prezent pe terenul Nitalexil de la capătul staţiunii Mamaia sunt construite blocuri pe care societatea le-a vândut ca apartamente. Nitalexil mai deţine 7 terenuri în zone foarte avantajoase din Constanţa şi staţiunea Mamaia-zona Rex.

Nitalexil în asociere cu RAEDPP

Unul dintre acestea se află în zona Teatrului de vară din Mamaia, zona hotel Perla. Pe 21.02.2002, RAEDPP – regie din subordinea Primăriei – s-a asociat cu Nitalexil. Regia a venit cu un teren de 400 mp lângă Teatrul de vară din Mamaia, iar Nitalexil cu investiţia. Societatea a construit o clădire cu spaţii comerciale pe fostul spaţiu verde cu fantâni arteziene, fără ca cineva să se sesizeze în vreun fel.

Theo Skandalidis, prietenul lui Radu Mazăre, artizanul înfiinţării Nitalexil

Nitalexil SRL a fost înfiinţată pe 07.03.2001. Primii asociaţi au fost Skandalidis Theodoros (70%) şi Costea Mihale (30%). În anii 90, grecul a mai deţinut societatea Oscar Maritime SRL şi a avut în contract de Bare-boat mai multe cargouri de la fostele companii de stat Romline SA şi Navrom SA. Skandalidis Theodoros a fost condamnat în Grecia în lipsă şi de câţiva ani a părăsit România. El a făcut parte din anturajul apropiat al lui Radu Mazăre şi Nicuşor Constantinescu. Pe 19 decembrie 2001, fondatorii Nitalexil şi-au pregătit exit-ul din firmă, cesionându-şi deopotrivă părţile sociale către un oarecare Radu Marin. Pe 8 februarie 2002, administrator al Nitalexil a devenit Hortolomei Sorina Gina, persoana interpusă în multe afaceri ale fostului primar Radu Mazăre, coinculpată alături de acesta într-un foarte cunoscut dosar penal.

Un club select de afaceri

schema_2SC Nitalexil SRL are sediul pe bulevardul Aurel Vlaicu nr. 264, în complexul Sportiv Badea Cârţan, unde mai au sediul şi alte societăţi implicate în dosarul Retrocedărilor unde sunt cercetaţi Radu Mazăre şi Nicuşor Constantinescu. În aceeaşi clădire are sediul şi Holland Developement Group, Millenium Global Development SA firme implicate în retrocedările terenurilor de sub City Park Mall, administrate tot de Gina Hortolomei Moscu. La aceeaşi adresă a mai avut sediul social şi Pomacost, societate care are contract şi în prezent cu Primăria Constanţa pentru îngrijirea spaţiilor verzi şi care a aparţinut vărului lui Radu Mazăre, Popa Basarab, decedat în vara lui 2015.

Filiera liberiană

După ani buni în care Nitalexil a fost deţinută, 100%, de cvasi-anonimul Radu Marin, pe 27 iulie 2007, 70% din societate a intrat în proprietatea Seaside Estate Company SRL. Societatea din urmă a fost înfiinţată pe 07 iunie 2006. La început, avea în componenţă două societăţi cu acţionariat ascuns, înregistrate în Liberia: Rectangle Transport LTD şi Gypsy Investments LTD. La înfiinţare, împuternicit al Seaside Estate Company a fost Mănăstireanu Adrian, fost director al Complexului Muzeal de Ştiinţe ale Naturii – Delfinariul din Constanţa. Decizia de preluare a 70% din Nitalexil a fost luată de reprezentantul celor două societăţi anonime din Liberia, care nu era liberian, ci grec sadea, pe numele său Ioannis Skantzikas. De atunci şi până în prezent, acţionariatul Nitalexil are aceeaşi componenţă: 70% Seaside Estate Company şi 30% Radu Marin. După această preluare, şi Nitalexil a preluat 34% din acţiunile Seaside Estate Company. Este un tip de acţionariat încrucişat care zăpăceşte cititorul. În afară de Nitalexil, la Seaside au mai rămas în acţionariat şi cele două firme înregistrate în Liberia cu acţionariat anonim: Rectagle Transport (33%) şi Gypsy Investments (33%).

Încrengătura persoanelor care conduc la senatorul Alexandru Mazăre

fratii-mazareDupă cum am arătat anterior, Seaside Estate Company şi Nitalexil sunt societăţi cu acţionariat încrucişat. Cele două mai deţin la rândul lor câte 50 % din acţiunile SC Principal S.N., societate cu sediul tot în Complexul Sportiv Badea Cârţan. Administratorul societăţii Principal SN este Alexandru Florian Ilie, fostul şef de cabinet al senatorului Alexandru Mazăre, fratele lui Radu Mazăre. Pe 12.05.2009 Principal SN a închiriat de la Aqua Land SA, proprietarul parcului acvatic din Mamaia un bar. Pentru Aqua Land SA a semnat administratorul Hortolomei Sorina Gina, femeia care, probabil, nici ea nu mai ştia câte societăţi administra. După cum se poate observa, administratorii societăţilor mai sus menţionate, Alexandru Florian Ilie, Gina Hortolomei Moscu, Adrian Mânăstireanu dar şi grecul Theodoros Skandalidis sunt oameni care au strânse legături cu lui Radu Mazăre.

Seaside Estate Company SRL, Nitalexil şi firmele anonime din Liberia

Povestea Seaside gravitează tot în jurul afacerilor imobiliare cu Primăria Constanţa. La dosarul societăţii Seaside Estate Company există două Procese verbale ale Consiliului de Administraţie ale Rectangle Transport şi Gypsy Investments Liberia, întocmite, în 2006, de Ioannis Skantzikas în tripla sa calitate de preşedinte, trezorier şi secretar. Probabil singurul membru al CA-ului celor două societăţi, pentru că alţi membri nu sunt trecuţi în procesele verbale. Documentele sunt încheiate la data de 7 iunie 2006, la Pireu-Grecia, dar nu se specifică nici un sediu. Skantzikas hotărăşte să înfiinţeze Seaside Estate Company în numele celor două societăţi care vin cu aport de câte 5000 de euro. În aceleaşi procese verbale Skantzikas îl desemnează pe Adrian-Mihai Mînăstireanu administrator al societăţii şi îl împuterniceşte şi pe Ilias-Christo Skandalidis ca, împreună sau separat de administrator, să întreprindă toate demersurile necesare pentru ducerea la bun sfârşit a întregului proces de înfiinţare a companiei. Mînăstireanu a ajuns directorul Complexului Muzeal de Ştiinţe ale Naturii în iunie 2009, în locul lui Decebal Făgădău, propulasat atunci ca viceprimar. Celălalt împuternicit, Ilias-Christo Skandalidis, este chiar fratele lui Theodoros Skandalidis, fondatorul Nitalexil. Actele constitutive ale Seaside sunt semnate de fratele lui Skandalidis, în numele celuilalt grec, Skantzikas, care nu a călcat pe pământ românesc la facerea afacerii. Peste câţiva ani, însă, mai exact în 2014, acest Skantzikas avea să apară în declaraţia de avere a lui Radu Mazăre. Fostul primar declara solemn că l-a împrumutat pe grec cu 600.000 de euro. Pe de altă parte, datornicul lui Mazăre i-a numit ca administratori la Seaside pe tovarăşa de fapte a creditorului său, Sorina Moscu Hortolomei, dar şi pe un oarecare Coman Marius Cristian.

De la Pireu la Tel Aviv

Skantzikas avea să-şi piardă urma aşa cum reiese din actele depuse la Registrul Comerţului, după momentul în care fraţii Skandalidis au spălat putina, în contextul scandalului judiciar din Grecia, la care ne-am referit mai sus. Locul grecilor a fost luat de Daniel Gold, un personaj misterios care a condus două AGA la Tel Aviv – Israel, prima pe 7 iunie 2013, pentru Gypsy Investments, iar cea de-a doua pe 11 iulie 2013, pentru Rectangle Transport. Totuşi din documentele existente la ONRC nu există niciun act de numire întocmit de Skantzikas sau de altă persoană prin care Daniel Gold este împuternicit să reprezinte cele două societăţi anonime din Liberia.

Pe 07.06.2013, sub semnătura acestui Daniel Gold, administrator al societăţii a fost numit Coman Marius Cristian. Apoi pe 11.07.2013 Daniel Gold a decis ca în numele său să semneze toate actele Coman şi Hortolomei, împreună sau separat. Cei doi deveneau astfel mandatarii reprezentantului legal al ofshore-urilor liberiene fără să se ştie de cine şi când a fost numit acesta.

Mai toate deciziile luate de Ioannis Skantzikas şi de Daniel Gold au venit sub formă de procese verbale ale AGA, în limba engleză, şedinţe ce au fost ţinute la Pireu sau la Tel Aviv.

Bloc de şase etaje pentru Nitalexil

În şedinţa AGA a Seaside Estate Company din 20.09.2012 s-a hotărât să se construiască un bloc P+6 în staţiunea Mamaia Careul C2. În acelaşi document se specifică faptul că Certificatul de Urbanism şi Autorizaţia de Construire se vor obţine pe numele SC Nitalexil SRL pentru că această societate va ţine evidenţa contabilă şi va susţine financiar proiectul. La acea oră Gina Hortolomei Moscu era împuternicită şi la Nitalexil şi la Seaside Estate Company. În concluzie, putem afirma că „Filiera Liberiană” creată de Radu Mazăre cu ajutorul lui Theodoros Skandalidis, Ioannis Skantzicas şi enigmaticul Daniel Gold este în continuare protejată de Decebal Făgădău, care nu ştim ce interese are să o facă. Nu am reuşit să stabilim unde au fost deschise conturile celor două offshore-uri, Rectangle Transport şi Gypsy Investment şi în ce ţară sunt depuse sumele reprezentând profiturile celor două societăţi liberiene. În plus, nu cunoaştem cine sunt beneficiarii acestor sume, dar după persoanele care conduc Nitalexil şi Seaside Estate Company se poate trage concluzia că au o strânsă legătură cu Radu Mazăre şi chiar cu Decebal Făgădău.

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Exclusiv

PUG-ul comunei Cumpăna, atacat de Prefect. Ce se va întâmpla cu sute de case

Publicat

la data de

Scris de

Prefectul județului Constanța a atacat în contencios administrativ toate hotărârile cu privire la adoptarea și modificarea Planului Urbanistic General al comunei Cumpăna. Este vorba de șapte hotărâri ale Consiliului Local Cumpăna, din perioada 2002-2018, prin care a fost adoptat și apoi modificat succesiv PUG-ul localității. În baza acestor hotărâri locale, comuna învecinată cu municipiul Constanța s-a extins cu noi cartiere de locuințe individuale și colective. În fapt, prin aceste hotărâri, afacerile imobiliare au devenit extrem de înfloritoare, iar Cumpăna s-a transformat treptat într-un fel de cartier-dormitor al Constanței.

Extras din ultima hotărâre, atacată de Prefectură, privind actualizarea PUG-ului și Regulamentului local de urbanism al comunei Cumpăna

Decizia prefectului Silviu Coșa de a ataca în contencios-administrativ cele 7 HCL-uri a căzut ca un trăsnet peste administrația locală din Cumpăna. La sfârșitul săptămânii trecute, primărița localității, Mariana Gâju, a cerut aprobarea Consiliului Local în vederea angajării unei case de avocatură pentru gestionarea acestui litigiu. Ședința de Consiliu a fost transmisă pe Facebook. Urmărind-o, am putut afla că atât primarul, cât și secretarul general al comunei s-au opus cererii unor consilieri de a primi informații suplimentare despre cele 7 hotărâri din trecut și despre motivele de ilegalitate invocate de prefect. Primărița i-a convins din vorbe pe aleși că totul a fost legal, obținând votul majorității pentru angajarea unei case de avocatură, fără a lămuri nimic. Din acest motiv, criticile prefectului au rămas deocamdată necunoscute. Însă, în această privință, există cel puțin un indiciu extrem de interesant aruncat pe piață chiar de prefectul Silviu Coșa.  

Cartierul ILEGAL de pe buza Canalului

El a criticat-o pe Mariana Gâju, deși fără a o numi expres, într-o postare pe Facebook, la sfârșitul săptămânii trecute. Comentariul a fost publicat la scurt timp după ce Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, condus de prefectul Coșa, a adoptat o nouă hotărâre cu privire la malul de la Cumpăna al Canalului Dunăre – Marea Neagră, care a început să se prăbușească din anul 2019. Guvernul a cheltuit deja peste 7 milioane de euro pentru stoparea de urgență a alunecării de teren. Iar în luna august 2021, a fost semnat un nou contract, de încă 10,7 milioane de euro, pentru alte lucrări de consolidare a taluzului. Sumele de mai sus ar putea să fie suplimentate, având în vedere că o expertiză tehnică recentă a reliefat că situația malului surpat s-a agravat și mai tare în ultima perioadă, făcând necesară evacuarea altor familii din cartierul construit pe buza Canalului.

”Problema malului de la Cumpăna este o exemplificare perfectă a modului în care acțiunea în afara cadrului legal poate afecta grav oamenii. Edificarea a zeci de case în zona de siguranță a Canalului Dunăre – Marea Neagră, fără avizul administratorului Canalului, a adus familiile respective în situația în care trebuie să-și reconfigureze traiul. Cetățenii localității își doreau doar să își poată construi propriul cămin, în care să ducă o viață decentă alături de cei dragi. Goana după voturi a aleșilor locali i-a împins, însă, pe marginea prăpastiei. La propriu. Acum, alte instituții ale statului trebuie să intervină pentru a repara lipsa de responsabilitate anterioară.” – scria prefectul în postarea sa.

Acuzațiile lui Coșa sunt extrem de grave: că acel cartier a fost ridicat fără avizul administratorului Canalului, ceea ce este ilegal, și că administrația Gâju ar fi comis această ilegalitate în ”goana după voturi”, adică urmărind un folos electoral.

Imagine cu malul surpat de la Cumpăna. Casele au fost construite în zona de protecție a Canalului,  fără avizul Administrației Canalelor Navigabile.

Trebuie să mai spunem că, în cadrul ședinței de Consiliu de la Cumpăna, au fost voci care și-au arătat îngrijorarea cu privire la soarta sutelor de case construite în baza HCL-urilor considerate ilegale de către Prefectură. Primărița din Cumpăna nu a lămurit nici aceste aspecte, susținând că extinderea localității s-a făcut perfect legal. Trebuie să mai spunem că HCL-urile atacate de prefect se suspendă de drept de la aplicare pe perioada litigiului. Ca urmare, este de așteptat ca avântul imobiliar al localității Cumpăna să fie ponderat în perioada procesului. Astfel, Primăria nu va putea emite noi autorizații de construire în baza HCL-urilor atacate și suspendate de drept.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Felix Stroe, adevăratul urmaș al Mamei Omida, cere dizolvarea CL Agigea, pentru o ”neregulă” din 15 decembrie 2021

Publicat

la data de

Scris de

Președintele PSD Constanța se face de râs de dragul primarului inculpat din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu. Stroe a prezentat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, la care s-a așezat de-a dreapta lui Maricel, o cerere adresată Prefecturii în vederea organizării unui referendum pentru demiterea Consiliului Local Agigea. Conținutul documentului este o inepție juridică de toată jena. Însă cel mai grav este că Stroe nu s-a rușinat să semneze cererea, în condițiile în care aceasta taxează o așa-zisă abatere petrecută în data de 15 decembrie 2021. Ori nu a citit ce a semnat, ori nu s-a prins că mai sunt câteva luni până-n decembrie 2021.

Într-un fel, atitudinea lui Stroe față de subalternul său de partid este lăudabilă. Șeful PSD Constanța l-a apărat pe primarul din Agigea în toate împrejurările posibile. Când Maricel a fost trimis în judecată pentru nenorocirile abuzive prin care a jupânit terenurile de pe malul mării, de la Golful Pescarilor, Felix Stroe a ieșit în fața presei, declarând că inculpatul se bucură de prezumția constituțională de nevinovăție. Culmea, cu un an înainte de această întâmplare, Maricel dăduse cu Stroe de pământ, acuzându-l de tot felul de conspirații, pe grupul de Whatsapp al PSD Constanța. În aceeași discuție pe Whatsapp, Maricel amenința un alt coleg cu bătaia. Dar Stroe a trecut cu vederea și a iertat creștinește ieșirile derbedeului. E drept că, mai nou, când recalcitrantul din Agigea s-a apucat să înjure o parte a presei, inclusiv Ordinea.Ro, același Stroe s-a delimitat public. Dar s-a delimitat doar de înjurături, nu și de persoana propriu-zisă a prezumtivului nevinovat. Îngăduința fără limite a lui Stroe, ca a unui tătuț față de orice prostii ar face plodul său, l-a adus azi în postura, nu doar să se facă de râs, ci să-și asume răspunderea compunerii pe care a semnat-o și a falsului intelectual din care izvora. Că nu a scris Stroe niciun rând din acea compunere, el doar a semnat în mod util și spre folosul prezumtivului nevinovat de la Agigea.,

Întreaga cerere o puteți citi în format pdf AICI.

Se arată în cererea compusă de Maricel și semnată de Felix Stroe că 2322 de persoane cu drept de vot din Agigea au semnat inițiativa de organizare a unui referendum local pentru demiterea Consiliului Local Agigea. Până aici – totul legal. Sau aparent legal. Însă mai jos, compozitorul cererii se trădează asupra mijloacelor de convingere folosite pentru strângerea iscăliturilor. Se spune în cerere că locuitorii care au semnat au înțeles situația conflictuală de la nivelul CL Agigea și faptul că aleșii locali nu au adoptat nicio hotărâre pe durata a 3 ședințe la care au fost convocați. Se mai arată că semnatarii de pe liste ar cunoaște că sunt îndeplinite condițiile dizolvării Consiliului prevăzute la art. 143, alin. 1 litera b din Codul Administrativ, în sensul că nu s-a adoptat nicio hotărâre în 3 ședințe ordinare sau extraordinare ținute – ATENȚIE!!! – pe durata a patru luni calendaristice. Iar cele 3 ședințe sunt enumerate mai jos: 15.12.2021 (a se citi 2020), 17.12.2020 și 10.01.2021. Așadar, vorbim de două luni, nu de patru, respectiv decembrie și ianuarie 2021. În plus, vorbim doar de două ședințe convocate legal, pentru că între 15 decembrie 2020 și 17 decembrie 2020 nu era îndeplinit termenul de convocare, de minim 3 zile, cum prevede legea. Așadar, vorbim de două ședințe legal convocate, nu de trei. Mai la finalul cererii, se mai vorbește despre ”imposibilitatea practică de funcționare a Consiliului Local”, ceea ce reprezintă un alt fals intelectual.

În realitate, primarul avea obligația legală să convoace lunar Consiliul Local. Or pe Maricel l-a durut într-un loc abstract de lege. Pur și simplu, din luna ianuarie 2021, acesta a refuzat să-și facă datoria legală. Mai mult, o largă majoritate a aleșilor din CL Agigea a depus la Primărie o cerere de convocare a unei ședințe extraordinare pe 12 februarie 2021, însă Primăria lui Maricel nu s-a sinchisit nici să răspundă, nici să organizeze ședința. Și de atunci, tot așa, lună de lună, primarul a împărățit de unul singur, prefăcându-se că cei pe care nu-i primea în Primărie ar fi de vină că nu vor să voteze.

Întreaga documentație o puteți citi AICI în format PDF

Mobilul acestui abuz ordinar a fost acela că Maricel nu are majoritate în Consiliul Local. Și că n-a avut chef să recunoască hotărârile votate de consilieri, în noiembrie 2020, prin care aceștia și-au ales viceprimarul, în persoana lui Gabriel Ciobanu de la USR, și componența comisiilor de specialitate. O versiune a întâmplării de atunci, inclusiv cu înregistrări ambientale, puteți vedea în clipul de mai jos:

Vorbim de dovezi care au fost prezentate în spațiul public, fiind greu de crezut că situația nu era cunoscută și de Felix Stroe. Cu toate acestea, șeful PSD și-a pus semnătura olografă pe cererea care se bazează pe un motiv de dizolvare fals, mincinos și inventat cap-coadă. Or falsul este atât de vădit, că până și un copil se putea prinde la o simplă citire.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Încă un mit dărâmat: ANPA nu administrează lacurile Siutghiol și Tăbăcărie

Publicat

la data de

Scris de

Procesul în care Apele Române revendică ample suprafețe de teren de pe malul și din cuveta lacului Siutghiol de la orașul Năvodari, care le-a inclus pe nedrept în patrimoniul său pe vremea fostului primar Matei, a ajuns la o nouă amânare. Cercetarea judecătorească va fi reluată în luna noiembrie 2021, însă nu de către magistratul care s-a ocupat până acum de caz, dată fiind promovarea acestuia la Curtea de Apel Constanța. În completul de judecată va fi repartizat un alt judecător, însă acesta va trebui să păstreze probatoriul administrat până în prezent. Iar probele de până acum fac lumină și răstoarnă o informație care a pătruns în mod eronat în conștiința publicului.

Ne referim aici la informația conform căreia lacul Siutghiol, dar și alte lacuri dobrogene, precum Tașaul, Tăbăcărie sau Oltina, ar fi intrat în administrarea Agenției Naționale de Pescuit și Acvacultură, în conformitate cu o decizie, din anul 2016, a Curții de Apel București, confirmată definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție pe 12 iunie 2020. Ideea că lacurile au trecut la ANPA a fost anunțată pentru prima dată în spațiul public de fostul director al ABADL Constanța, actualul deputat liberal Bogdan Bola, la scut timp după pronunțarea ÎCCJ. Bola s-a arătat stupefiat – și pe bună dreptate – că UAT-urile Constanța, Ovidiu și Năvodari, care aveau la acel moment administrarea lacului Siutghiol prin efectul Legii 42/2010, nici măcar nu fuseseră citate în proces. Opinia publică a înțeles atunci că s-a făcut o nedreptate, reținând că lacurile au ajuns definitiv și fără cale de întoarcere la ANPA. 

La câteva luni după această decizie a ÎCCJ, Curtea Constituțională a României a declarat Legea 42/2010 neconstituțională în ansamblul său, constatând că toate lacurile naturale fuseseră date anterior în administrarea Apelor Române prin Legea Apelor 107/1996. Or situațiile reglementate prin legi organice (precum Legea Apelor) nu pot fi schimbate prin legi ordinare (precum Legea 42).

În mod normal, clarificările aduse de CCR nu lăsau loc de interpretare. Însă, cu toate acestea, au fost voci care au spus în continuare că dreptul de administrare a fost conferit pescarilor de la ANPA, prin hotărâre judecătorească și nici măcar CCR nu mai poate schimba acest fapt. În această categorie s-a plasat primarul Constanței, Vergil Chițac, în contextul inițiativei de a obține transferul lacului Tăbăcărie, din domeniul public de stat, în domeniul public de interes local.

Despre documentația întocmită de administrația Chițac pentru preluarea lacului Tăbăcărie și similitudinile ei cu demersul prin care Liviu Dragnea a aranjat preluarea insulei Belina și a brațului Pavel am scris AICI.

Chițac a semnat comunicate și a dat declarații conform cărora ar fi obținut sprijinul fostului ministru al Agriculturii, Adrian Oros, ca lacul să fie luat de la ANPA pentru a fi integrat în patrimoniul municipiului Constanța. În realitate, lacul nu era la ANPA, după cum vom arăta mai jos.

În sfârșit, o altă voce – cu mai multă greutate – care a susținut că lacurile naturale de la noi au ajuns în custodia ANPA a fost cea a avocatului Ionel Hașotti. Într-o suită de procese, casa Hașotti a cerut ca ANPA să fie cea obligată să încheie un contract de concesiune cu unul dintre clienții săi pentru o felie de 15 hectare din lacul Siutghiol, pe care acest client a făcut investiții. Bucata de lac fusese arendată de clientul lui Hașotti, de la fosta Companie Națională de Administrare a Fondului Piscicol, ca ”teren agricol” din bazinul acvatic al lacului dobrogean. Însă, de drept, lacurile naturale nu sunt terenuri agricole, ci terenuri acoperite permanent de ape, conform definiției din Legea fondului funciar, fiind date în administrarea Apelor Române prin Legea Apelor. În ultima ipoteză, care este și cea legală, investițiile (amenajările) făcute pe lacurile naturale intră de drept în proprietatea publică de stat, fără a conferi un drept de concesiune investitorului. De aici și interesul casei de avocatură de a susține că lacul Siutghiol și celelalte au intrat în administrarea ANPA, care ar avea prerogative să concesioneze terenuri agricole cu amenajări piscicole.  

Despre cum a ajuns bucata de lac în arenda clienților casei Hașotti am scris  AICI

E limpede că cei care au susținut că ANPA a devenit administratorul lacurilor naturale din județul Constanța au interesele lor. Dar în dosarul de la Tribunalul Constanța, despre care relatăm în acest articol, s-au adus dovezi care răstoarnă total această percepție.

Trebuie să spunem că decizia judecătorească a Curții de Apel București, din 2016, s-a bazat pe susținerea unei firme care exploata piscicol lacul Tașaul. Aceasta a arătat că lacurile din județul Constanța au fost inventariate dublu, atât în administrarea Apelor Române, cât și în administrarea Administrației Domeniilor Statului, care ar fi predat mai departe către ANPA ”amenajările piscicole”. S-a spus în acel proces că Siutghiol, Tăbăcărie, Tașaul, Oltina și celelalte lacuri figurau înscrise atât în Anexa 3, cât și în anexa 12 a HG 1705/2006. Susținerea nu a fost contestată de nicio altă parte din proces, iar dovezi în favoarea ei nu au mai fost cerute de nimeni.

Mai departe, firma implicată în exploatarea piscicolă a lacului Tașaul a arătat că ADS și urmașa ei ANPA ar avea drepturi istorice mai vechi de a administra lacurilor dobrogene. Iar în acest caz au fost depuse dovezi cu privire la exploatarea lacului Siutghiol de către societatea piscicolă Pestom SA în perioada comunistă și după Revoluție. Iar toată atenția s-a mutat pe aceste probe, trecând neobservat aspectul că dubla inventariere nu fusese cu nimic dovedită.

În baza dublei inventarieri și a dreptului istoric mai vechi, Curtea de Apel București a anulat pozițiile din anexa 12 a HG 1705 în care lacurile naturale din județul Constanța erau inventariate cu drept de administrare pentru Apele Române. Aceeași Curte a apreciat că dreptul de administrare aparține ANPA, însă a respins ca lipsită de interes cererea de constatare expresă a acestui drept de administrare. Instanța a apreciat că ANPA are un titlu – adică anexa ei din HG 1705/2006 – și  acesta ar fi suficient.

Ei bine, acest titlu a fost solicitat fizic în procesul de la Tribunalul Constanța, despre care relatăm în articolul de față. Trebuie să spunem că HG 1705 a fost publicată într-un număr special al Monitorului Oficial, disponibil doar contra cost, din cauza mărimii sale. Or din acest motiv, inventarele nu pot fi consultate de oricine. Însă Guvernul României a depus HG-ul cu toate anexele sale. Și – surpriză – în acest fel s-a dovedit că lacurile Siutghiol, Tăbăcărie și celelalte nu au figurat niciodată în anexele ADS. Ca urmare, dacă ADS nu le-a avut, nici urmașa ei, ANPA, nu le poate avea în nicio anexă. Cu siguranță, cineva trebuie să răspundă pentru falsul intelectual și pentru inducerea în eroare a instanței de judecată de la Curtea de Apel București. Evident că nici hotărârea care se sprijină pe acest fals nu va putea să rămână în picioare.

Revenind la procesul de la Constanța, trebuie să spunem că ANPA a depus la dosar o întâmpinare față de cererea de a fi introdusă forțat în cauză. ANPA a arătat negru pe alb că nu are lacul Siutghiol în administrare și nici celelalte lacuri naturale dobrogene.

”Față de situația lacului Siutghiol, precizăm că este ”interesant” cum acest bun public a fost exploatat ani de zile de către autoritățile locale și de partenerii lor contractuali și brusc, în urma pronunțării Deciziei CCR nr. 708/2020, toți subiecții de drept interesați au convenit că ”ANPA este administratorul””.

Agenția neagă, așadar, că ar avea lacul Siutghiol în administrare și opinează că, în urma deciziei CCR, ar trebui să se aplice principiul restitutio in integrum, în sensul ca UAT-urile riverane să-l predea administrației de la care l-au luat, în speță Apelor Române. Pe de altă parte, ANAPA a opinat că în urma hotărârii judecătorești a Curții de Apel București, dreptul de administrare trebuie stabilit prin Hotărâre de Guvern constitutivă de drepturi (iar nu printr-o anexă declarativă de genul celei anulate parțial de instanță). Cine administrează lacurile în acest moment? Tot ANPA răspunde: nimeni, arătând că Guvernul trebuie să ia măsuri.

Iar măsurile – spunem noi – nu pot în niciun caz să anuleze o situație stabilită prin lege organică, anume că lacurile naturale nu pot fi administrate decât de Apele Române, în actualul context legal și constituțional. Orice altă susținere este un mit. Un mit la care au trudit fostul primar Nicolae Matei de la Năvodari, cel care a inventariat pe nedrept bucăți de lac în patrimoniul localității sale, actual primar din Constanța, Vergil Chițac, visând să inventarieze, la rândul său, lacul Tăbăcărie la Primărie, sau controversatul avocat Ionel Hașotti – cel care trudește profesional ca un client de-ai săi să concesioneze 15 hectare din lacul Siutghiol, cu titlul de teren agricol.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: