Connect with us

Exclusiv

Vila din curtea blocului. Terenurile retrocedate haotic în dosarul Mazăre, subiecte proaspete pentru DNA

Publicat

la

Efectele retrocedărilor haotice ale fostului primar Radu Mazăre în complicitate cu fosta şefă de la Direcţia patrimoniu din Primăria Constanţa, Ramona Dospinescu, încep să-şi producă efectele. Fără nici un plan urbanistic, au fost retrocedate spaţii verzi, parcări sau chiar curţile interioare dintre blocuri. Curios este că aceste restituiri nu s-au făcut  niciodată notificatorilor, beneficiarii de drept ai unor moşteniri, ci unor interpuşi care au devenit, ori mandatari, ori au cumpărat drepturile litigioase de la cei îndreptăţiţi să primească teren.

Dosarul în care fostul primar Radu Mazăre, Ramona Dospinescu, Nicuşor Constantinescu şi alţi 35 de complici sunt cercetaţi pentru retrocedări dubioase a fost instrumentat de procurorii DNA în 2005 şi trimis în judecată în 2008. De atunci, dosarul se află pe rolul Curţii de Apel Bucureşti în prima fază de judecată. Este unul dintre cele mai longevive dosare. Au fost epuizate toate procedurile din faza de judecată, au fost administrate probe, au fost audiate părţile şi martorii. Atât acuzarea, cât şi apărarea, au depus expertize. Urmează ca anul acesta să fie pronunţată şi o primă sentinţă. O mare parte din terenurile care fac obiectul anchetei au rămas fără sechestru. Acestea au fost vândute şi revândute, iar beneficiarii tranzacţiilor au fost chiar inculpaţii din dosar. Pe unele dintre terenuri au fost construite blocuri, vile, hoteluri, iar altele au ajuns la al treilea rând de proprietari.

În materialul de faţă vom da un exemplu de urbanism haotic având ca o obiect unul din terenurile care au făcut obiectul anchetei DNA.

Un şantaj voalat, prin care drepturile litigioase au ajuns la interpuşii lui Mazăre

hasotti_ionel_radu_mazareCarmen-Ştefania Dragne-Gardef, Lavinia Eleonora Gardef, Cornelia Gardef şi Mugur Sorin Adrian Cănănău, prin avocatul Ionel Haşotti, au notificat la data de 07.08.2001 Primăria în vederea restituirii în natură a unui teren situat în Parcul Tăbăcărie. Suprafaţa solicitată era de 100.000 mp.

Dragne Gardef Carmen era persoana împuternicită de ceilalţi notificatori pentru reprezentare în relaţia cu Primăria. Ea a fost persoana care s-a ocupat efectiv de notificare şi a avut câteva discuţii cu avocatul Constatin Racu, la vremea aceea director în primărie. Aşa cum s-a stabilit în Rechizitoriul DNA, Racu i-a promis o parte din suprafaţa solicitată şi a indus-o în eroare spunându-i că nu există teren disponibil în municipiul Constanţa pentru a i se putea restitui toată suprafaţa solicitată. Acesta i-a mai spus că este imposibilă retrocedarea în natură în Parcul Tăbăcăriei. Acelaşi Constantin Racu i-a sugerat notificatoarei Dragne Gardef Carmen şi ce ar putea face cu restul de teren ce ar rămâne neretrocedat. Directorul din Primăria lui Mazăre i-a sugerat să vândă drepturile litigioase către o firmă. Tot el i-a indicat notarul, ora şi data la care se va face tranzacţia. Iar Racu ştia şi preţul: două miliarde de lei vechi. Primirea suprafeţelor promise a fost condiţionată de acelaşi director din primărie de vânzarea drepturilor litigioase către firma indicată. Dragne Gardef Carmen a acceptat trocul şi s-a prezentat la notarul indicat de Constatin Racu.

Carmen Dragne Gardef a primit doar 1% din valoarea terenurilor

La notar a aşteptat-o un anume Sandu Bogdan Gabriel, administratorul firmei Holland Development Group SRL, societate controlată de Radu Mazăre prin interpusul Valentin Ionescu, acţionar al firmei şi fost coleg de facultate al fostului primar. În septembrie 2003, Radu Mazăre a emis o Dispoziţie de primar prin care a pus-o în posesie pe Dragne Gardef Carmen şi pe ceilalţi notificatori cu suprafaţa de 39.481 mp. Ei au mai luat două miliarde de lei vechi pe suprafaţa rămasă neretrocedată de la Holland Development Group SRL şi asta a fost tot. Cităm din rechizitoriu: ”Iar, o parte de adevăr, din acest caz, a fost dezvăluită de notificatoarea Dragne-Gardef Ştefania Carmen care a fost nevoită să accepte, printr-un şantaj voalat, ceea ce i s-a dat, adică a primit mai puţin de o treime din ceea ce i se cuvenea, şi a înstrăinat drepturi în valoare de 5.841.763 USD, a căror întindere nu a cunoscut-o, pentru 1% din această valoare, respectiv 2 miliarde de lei vechi, echivalentul a 58.728 USD”.

Imediat, Radu Mazăre a pus în posesie, prin două decizii de primar, societatea Holland Development Group SRL cu o parte din terenul notificatorilor, adică 186.150 mp, exact în parcul Tăbăcăriei unde a fost construit City Park Mall of Constantza.

Un băiat deştept din Ţăndărei plăteşte 100 de milioane de lei vechi pentru terenuri de 13 milioane de dolari

Apoi Holland Development Group a cedat 24% din terenurile rămase din notificarea iniţială făcută de Dragne Gardef, în valoare de 707.039 USD, către un anume Ene Daniel, fără ocupaţie la acea dată, cu domiciliul în Ţăndărei. Preţul cesiunii a fost de o sută de milioane lei vechi, foarte mic în comparaţie cu suprafaţa cesionată. Fostul primar Radu Mazăre a emis pe 13 noiembrie 2003, Dispoziţia de primar numărul 3135 al cărei beneficiar este Ene Daniel, persoană care nu are nicio legătură cu Carmen Dragne-Gardef şi familia sa.

Iată care sunt amplasamentele primite în proprietate de Ene Daniel:

Lăpuşneanu colţ cu Suceava – 350 mp (80 USD/mp);

strada Dobrilă Eugeniu colţ cu strada Dispensarului, bloc R3 – 350 mp (70 USD/mp);

Cişmelei, bloc 3 – 150 mp (75 USD/mp); Lăpuşneanu – 2 – 1.000 mp, (90 USD/mp);

Mamaia central, careul D1 – 1.770,66 mp (60USD/mp);

Mamaia central, careul D5 (lotul 6) – 786,24 mp (60 USD/mp);

Barbu Ştefănescu Delavrancea – 350 mp (30 USD/mp);

  1. A. Rosetti (biserica evreiască) – 125,16 mp (110 USD/mp);

Mircea cel Bătrân 24-26 – 316 mp (110 USD/mp);

Răchitaşi colţ cu Unirii – 257,6 mp (76 USD/mp);

Ecaterina Varga colţ cu Karatzali – 310 mp (110 USD/mp);

Teren liber D1 – 651,58 mp (60 USD/mp);

Sarmisegetuza 1 – 371 mp (100 USD/mp);

Marinarilor – 1.314 mp (45 USD/mp);

Garofiţei – 921 mp (60USD/mp);

Dezrobirii colţ cu Eliberării – 350mp (50 USD/mp);

Lotizare PA5, Loturile 6, 7, 8 – 1.500 mp (40 USD/mp);

Progresului colţ cu Narciselor – 350 mp (25 USD/mp);

În total, Ene a primit 11.223,24 mp de terenuri situate în intravilanul municipiului Constanţa, cu o valoare de inventar de 696.204 USD. În rechizitoriu se stabileşte că doar la această retrocedare patrimoniul public a fost prejudiciat cu 13.437.785 USD. Cu toate acestea a fost pus sechestru doar pe terenurile societăţii Holland Development Group SRL.

În curtea blocului

curtea-blocului-2Ene Daniel a scăpat de sechestru, aşa că şi-a văzut de treabă. Unul dintre terenurile primite prin decizia lui  Mazăre se află la adresa: strada Sarmisegetuza, numărul 1, cu suprafaţa de 371 mp. Stupoare!!!! Acest teren se află în curtea blocului S0 aflat pe bulevardul Tomis, la numărul 99. Este blocul de vizavi de parcul de la Teatrul de Stat. Intrarea pentru locatari se face prin spate, unde există o curte interioară cu parcare şi cu ieşirea pe strada Sarmisegetuza. În această curte a primit Ene Daniel 371 mp.

La doar o lună de la atribuire, pe data de 19 decembrie 2003, Ene Daniel a vândut terenul Andreei Enescu în schimbul sumei de 613.000.000 lei vechi, adică aproximativ 14.000 de Euro. În aceeaşi zi, Andreea Enescu a mai cumpărat un lot de la Ene, cel de pe Mircea cel Bătrân. Pe 24 septembrie 2004, Enescu Andreea a vândut la rândul ei terenul situat pe Sarmisegetuza nr.1 către SC Penkav SRL cu preţul de 48.000 de Euro.

O afacere irlandeză

La acel moment, în societatea Penkav acţionari erau doi cetăţeni irlandezi: Thomas Kavanagh şi Pender Matthew Thomas. Cei doi au fost reprezentaţi la semnarea contractului de vânzare-cumpărare de mandatarul Bălan Florin, cetăţean român, cu domiciliul în satul Rusu de Sus, nr.117, comuna Nuşeni, judeţul Bistriţa-Năsăud. Pe 29.04.2015, Penkav a obţinut de la Primăria Constanţa Certificatul de Urbanism cu numărul 1346, cu toate că societatea îşi suspendase activitatea pentru perioada 30.05.2012-29.05.2015. Şi, culmea, pe data de 16.11.2015, a fost dizolvată. Odată dizolvată societatea Penkav, terenul a trecut din proprietatea a doi, în proprietatea a şase cetăţeni-asociaţi irlandezi.

Planul de situaţie pentru construcţia ce ar urma să se ridice pe acest teren, eliberat la data de 23.02.2015, se referă la o locuinţă P+2, cu spaţiu comercial la parter, în timp ce în Certificatul de urbanism cu nr.1346/29.04.2015 se stipulează cât se poate de clar că terenul nu poate fi utilizat în scopul declarat pentru destinaţia de comerţ, deoarece nu se încadrează în destinaţiile admise.

Antreprenorul rezolvă totul

Proprietarii irlandezi s-au asociat cu un antreprenor român, Iancu Ciprian. Scopul asocierii este: construirea unei clădiri cu regimul de înălţime parter plus două etaje. Conform proiectului, suprafaţa construită va ocupa tot terenul: 371 mp. Părţile îşi propun ca la final să vândă apartamentele din vilă. Antreprenorul este cel care trebuie să obţină toate aprobările, inclusiv Autorizaţia de construire. Până astăzi s-a obţinut doar Autorizaţia pentru cercetare arheologică, necesară pentru emiterea Certificatului de descărcare de sarcini arheologice. Actul este obligatoriu şi premergător emiterii Autorizaţiei de construire pentru că imobilul se află în zonă arheologică de tip A.

Acum vine surpriza! Autorizaţia de cercetare arheologică nu este obţinută pe numele antreprenorului, nici pe cel al proprietarilor terenului, ci pe numele dizolvatei firme S.C. Penkav S.R.L.

Ministerul Culturii autorizează o firmă dizolvată

Mai mult, aceeaşi firmă figurează în evidenţele Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie cu o factură achitată, ce reprezintă contravaloarea, probabil parţială, a lucrărilor aferente descărcării arheologice. Este curios cum s-a înregistrat în contabilitatea Penklav această plată, din moment ce societatea era dizolvată la data emiterii facturii. Şi mai curios este ce părere are ANAF despre această tranzacţie financiară? În mod evident, Autorizaţia emisă de Ministerul Culturii este nulă de drept. Motivul: la data emiterii ei, societatea Penklav nu mai exista. În baza acestei Autorizaţii, antreprenorul a avut şi vreo două tentative de a demara săpăturile chiar în curtea blocului, dar locatarii s-au opus iar lucrările au fost blocate temporar. Probabil că acelaşi lucru se întâmplă şi pe restul terenurilor retrocedate pe numele lui Ene Daniel.

În atenţia DNA

În orice caz, la aproximativ 12 ani de la punerea în posesie a persoanelor trimise în judecată în dosarul Retrocedărilor, oraşul Constanţa este grav afectat de construcţiile care se ridică pe aceste terenuri. Mai mult, urmărind firul evenimentelor de mai sus şi posibila suveică între Mazăre – Comisia de retrocedare – Ene Daniel – Enescu Andreea – Penkav, fiecare construcţie ar putea intra în atenţia DNA.

Comments

comments

Exclusiv

Chițac vrea să revoce PUZ-ul Stațiunii Mamaia, după ce judecătorii au spus că este legal

Publicat

la data de

Scris de

La câteva zile după ce Asociația Constanța Altfel s-a făcut de râs pierzând definitiv procesul în care a cerut anularea Planului Urbanistic Zonal al stațiunii Mamaia, primarul Constanței, Vergil Chițac, s-a gândit să dea ONG-ui satisfacție cu de la sine putere. Edilul a inițiat un proiect de hotărâre locală, propunând pur și simplu revocarea PUZ-ului pe care instanța a refuzat să-l anuleze. Acest PUZ a fost adoptat prin hotărârea 121/2013 a Consiliului Local, care a intrat în circuitul civil de vreo 8 anișori și a produs o multitudine de efecte.  În consecință, HCL-ul nu poate fi revocat de inițiator după pofta inimii sale. Cel puțin așa spune legea pe care Chițac nu o înțelege, neavând niciun fel de pregătire în domeniul juridic – după cum preciza chiar city-managerul Constanței, avocata Felicia Ovanesian, în singurul interviu acordat de la preluarea funcției. Ovanesian, care are pregătirea necesară pentru a pricepe consecințele încălcării legii, n-a semnat niciun petic de hârtie din proiectul lui Chițac. Referatul de specialitate de la baza proiectului este semnat de arhitectul-șef Dan Petre Leu și de funcționara Cristina Stamat – supranumită ”chimista de urbanism” întrucât pregătirea ei de bază este în această știință. Și așa consilierii locali vor fi chemați să revoce o hotărâre, nu după recomandarea competentă și avizată a unui jurist, ci după capriciile unei chimiste, ale unui arhitect și ale unui fost profesor de nave, cu trese de amiral pe umăr.

Rana și doftorii ei

Stațiunea Mamaia este o rană reală pe trupul orașului. La începutul anilor 2000, terenurile libere au fost retrocedate de mafia lui Radu Mazăre și au încăput pe mâna unor afaceriști. Urmarea o știm cu toții: s-a construit în draci printre hotelurile vechi, pe spațiile verzi, pe malul lacului Siutghiol. Singura parte bună este aspectul unor clădiri moderne care mai spală ceva din fața comunistă a așezării. Însă lipsesc parcurile, spațiile verzi, locurile de parcare, pistele de biciclete, zonele de agrement… Iar aceste lipsuri generează frustrare.

O speranță că lucrurile s-ar putea îndrepta a apărut în anul 2019, atunci când Asociația Constanța Altfel a deschis un proces împotriva Consiliului Local Municipal, cerând anularea la grămadă a 19 hotărâri adoptate de acest for în perioada 2001-2017, printre care și HCL 121/2013. ONG-ul era condus atunci de Vergil Chițac și de Felicia Ovanesian, actualii conducători ai Primăriei Constanța. Cei doi s-au fălit cu inițiativa lor și le-au spus constănțenilor să aibă încredere că treaba se rezolvă. Le-au mai spus cetățenilor că vor face toate demersurile pentru recuperarea terenurilor retrocedate ilegal, dacă vor câștiga Primăria. Și au capitalizat electoral, până au ajuns la Primărie. Însă după ce s-au văzut cu sacii în căruță, n-au prea făcut nimic, în afara unor discuții sterile despre interzicerea vânzării de salam în stațiune.

Erori și permutări

În realitate, cererea de chemare în judecată a fost atât de prost făcută, încât asociația condusă de cei doi a cerut instanței să anuleze certificate de urbanism emise de primar, deși procesul era intentat Consiliului Local. Aceste aspecte reies chiar din minuta hotărârii Tribunalului Constanța, din 26 octombrie 2020, prin care acțiunea Altfel a fost respinsă pe fond. Atât de bună a fost compunerea celor doi guralivi! Pe de altă parte, trebuie să subliniem poziția duplicitară a Feliciei Ovanesian, care s-a bătut de fațadă în acest proces ca să-i pună cu botul pe înotătoare pe marii rechini imobiliari, deși în alte procese apărase rechini cu duiumul, unii din ei chiar beneficiari ai PUZ-ului stațiunii Mamaia.

După ce asociația s-a făcut de râs, Chițac și Ovanesian s-au retras din rândurile ei. Dar nu de rușine, ci pentru că și-au atins scopul de a ajunge la cârma orașului. În acest context, șefia asociației a fost preluată de un tovarăș al actualului primar, în vreme ce locul de membru golit prin plecarea sa a fost ocupat chiar de nora sa, pe atunci neoficială. Curată meritocrație! Rolul de avocat al ONG-ului a fost preluat de Cristina Toxin, asociata și datornica Feliciei Ovanesian. În această formulă plină de interese, asociația a continuat să se judece cu Consiliul Local și cu primarul – fost membru fondator. A fost și cazul procesului privind anularea PUZ-ului Stațiunii Mamaia și a celorlalte 18 hotărâri locale, care a fost dus mai departe… spre eșec.

Probleme juridice rezolvate de o chimistă, un arhitect și un fost militar 

În februarie 2021, după motivarea sentinței Tribunalului Constanța, ONG-ul a declarat recurs. Iar procesul s-a reluat la Curtea de Apel Constanța. Pe 18 octombrie 2021, adică mai zilele trecute, judecătorii de aici au respins calea de atac, trimițând definitiv asociația la plimbare.

După un week-end de frământări, primarul Constanței a decis să suplimenteze ordinea de zi a ședinței de Consiliu, care fusese deja convocată pentru 29 octombrie. Și așa s-a născut proiectul prin care Chițac s-a decis să creeze un avantaj asociației, propunând revocarea HCL 121/2013 pe care instanța de judecată tocmai refuzase să-l anuleze. Un fel de palmă pe obrazul justiției!

Culmea, referatul de specialitate întocmit de funcționarii Leu și Stamat citează articolul 1 aliniatul 6 din Legea 554/2001, care spune că actele administrative care au intrat în circuitul civil nu mai pot fi revocate de autoritatea emitentă, ci doar de instanța de judecată, pentru motive de nelegalitate și doar dacă aceasta este sesizată în termen de un an de la adoptare. În cazul de față, au trecut 8 ani de la adoptare. Practic instanța nu mai poate fi sesizată. Numai că arhitectul și chimista de la urbanism și-au pus semnătura pe interpretarea juridică de strictă specialitate, cu totul inedită și ieșită din comun, că ar fi aspecte în vechiul PUZ care nu au produs niciodată efecte. Cei doi dau de înțeles că ar fi justificată revocarea întregului HCL la 8 ani distanță, prin votul consilierilor locali, fără hotărâre judecătorească, ba chiar împotriva unei hotărâri judecătorești abia pronunțate de Curtea de Apel Constanța. Probabil că Leu și Stamat sunt mai competenți decât magistrații care au refuzat să anuleze PUZ-ul ca ilegal, stabilind ei doi, cu ultimă știință de carte, că totuși HCL-ul din 2013 ar fi ilegal pe alocuri și revocabil cu totul. Iar peste ei, fostul profesor de nave cu trese de amiral și-a pus și el semnătura, ca semn al competenței supreme. E și aici o lecție de drept, pe care cei mai bătrâni au transpus-o într-un dicton nemuritor: omul se leagă de semnătură ca boul de jug! În mod cert, situația trebuia analizată de specialiști în drept, nu de chimiști, arhitecție și militari de carieră. Tot specialiștii ar fi trebuit să sugereze eventuale remedii. 

Aici puteți citi proiectul de revocare a hotărârii din 2013. 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

PUG-ul comunei Cumpăna, atacat de Prefect. Ce se va întâmpla cu sute de case

Publicat

la data de

Scris de

Prefectul județului Constanța a atacat în contencios administrativ toate hotărârile cu privire la adoptarea și modificarea Planului Urbanistic General al comunei Cumpăna. Este vorba de șapte hotărâri ale Consiliului Local Cumpăna, din perioada 2002-2018, prin care a fost adoptat și apoi modificat succesiv PUG-ul localității. În baza acestor hotărâri locale, comuna învecinată cu municipiul Constanța s-a extins cu noi cartiere de locuințe individuale și colective. În fapt, prin aceste hotărâri, afacerile imobiliare au devenit extrem de înfloritoare, iar Cumpăna s-a transformat treptat într-un fel de cartier-dormitor al Constanței.

Extras din ultima hotărâre, atacată de Prefectură, privind actualizarea PUG-ului și Regulamentului local de urbanism al comunei Cumpăna

Decizia prefectului Silviu Coșa de a ataca în contencios-administrativ cele 7 HCL-uri a căzut ca un trăsnet peste administrația locală din Cumpăna. La sfârșitul săptămânii trecute, primărița localității, Mariana Gâju, a cerut aprobarea Consiliului Local în vederea angajării unei case de avocatură pentru gestionarea acestui litigiu. Ședința de Consiliu a fost transmisă pe Facebook. Urmărind-o, am putut afla că atât primarul, cât și secretarul general al comunei s-au opus cererii unor consilieri de a primi informații suplimentare despre cele 7 hotărâri din trecut și despre motivele de ilegalitate invocate de prefect. Primărița i-a convins din vorbe pe aleși că totul a fost legal, obținând votul majorității pentru angajarea unei case de avocatură, fără a lămuri nimic. Din acest motiv, criticile prefectului au rămas deocamdată necunoscute. Însă, în această privință, există cel puțin un indiciu extrem de interesant aruncat pe piață chiar de prefectul Silviu Coșa.  

Cartierul ILEGAL de pe buza Canalului

El a criticat-o pe Mariana Gâju, deși fără a o numi expres, într-o postare pe Facebook, la sfârșitul săptămânii trecute. Comentariul a fost publicat la scurt timp după ce Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, condus de prefectul Coșa, a adoptat o nouă hotărâre cu privire la malul de la Cumpăna al Canalului Dunăre – Marea Neagră, care a început să se prăbușească din anul 2019. Guvernul a cheltuit deja peste 7 milioane de euro pentru stoparea de urgență a alunecării de teren. Iar în luna august 2021, a fost semnat un nou contract, de încă 10,7 milioane de euro, pentru alte lucrări de consolidare a taluzului. Sumele de mai sus ar putea să fie suplimentate, având în vedere că o expertiză tehnică recentă a reliefat că situația malului surpat s-a agravat și mai tare în ultima perioadă, făcând necesară evacuarea altor familii din cartierul construit pe buza Canalului.

”Problema malului de la Cumpăna este o exemplificare perfectă a modului în care acțiunea în afara cadrului legal poate afecta grav oamenii. Edificarea a zeci de case în zona de siguranță a Canalului Dunăre – Marea Neagră, fără avizul administratorului Canalului, a adus familiile respective în situația în care trebuie să-și reconfigureze traiul. Cetățenii localității își doreau doar să își poată construi propriul cămin, în care să ducă o viață decentă alături de cei dragi. Goana după voturi a aleșilor locali i-a împins, însă, pe marginea prăpastiei. La propriu. Acum, alte instituții ale statului trebuie să intervină pentru a repara lipsa de responsabilitate anterioară.” – scria prefectul în postarea sa.

Acuzațiile lui Coșa sunt extrem de grave: că acel cartier a fost ridicat fără avizul administratorului Canalului, ceea ce este ilegal, și că administrația Gâju ar fi comis această ilegalitate în ”goana după voturi”, adică urmărind un folos electoral.

Imagine cu malul surpat de la Cumpăna. Casele au fost construite în zona de protecție a Canalului,  fără avizul Administrației Canalelor Navigabile.

Trebuie să mai spunem că, în cadrul ședinței de Consiliu de la Cumpăna, au fost voci care și-au arătat îngrijorarea cu privire la soarta sutelor de case construite în baza HCL-urilor considerate ilegale de către Prefectură. Primărița din Cumpăna nu a lămurit nici aceste aspecte, susținând că extinderea localității s-a făcut perfect legal. Trebuie să mai spunem că HCL-urile atacate de prefect se suspendă de drept de la aplicare pe perioada litigiului. Ca urmare, este de așteptat ca avântul imobiliar al localității Cumpăna să fie ponderat în perioada procesului. Astfel, Primăria nu va putea emite noi autorizații de construire în baza HCL-urilor atacate și suspendate de drept.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Felix Stroe, adevăratul urmaș al Mamei Omida, cere dizolvarea CL Agigea, pentru o ”neregulă” din 15 decembrie 2021

Publicat

la data de

Scris de

Președintele PSD Constanța se face de râs de dragul primarului inculpat din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu. Stroe a prezentat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, la care s-a așezat de-a dreapta lui Maricel, o cerere adresată Prefecturii în vederea organizării unui referendum pentru demiterea Consiliului Local Agigea. Conținutul documentului este o inepție juridică de toată jena. Însă cel mai grav este că Stroe nu s-a rușinat să semneze cererea, în condițiile în care aceasta taxează o așa-zisă abatere petrecută în data de 15 decembrie 2021. Ori nu a citit ce a semnat, ori nu s-a prins că mai sunt câteva luni până-n decembrie 2021.

Într-un fel, atitudinea lui Stroe față de subalternul său de partid este lăudabilă. Șeful PSD Constanța l-a apărat pe primarul din Agigea în toate împrejurările posibile. Când Maricel a fost trimis în judecată pentru nenorocirile abuzive prin care a jupânit terenurile de pe malul mării, de la Golful Pescarilor, Felix Stroe a ieșit în fața presei, declarând că inculpatul se bucură de prezumția constituțională de nevinovăție. Culmea, cu un an înainte de această întâmplare, Maricel dăduse cu Stroe de pământ, acuzându-l de tot felul de conspirații, pe grupul de Whatsapp al PSD Constanța. În aceeași discuție pe Whatsapp, Maricel amenința un alt coleg cu bătaia. Dar Stroe a trecut cu vederea și a iertat creștinește ieșirile derbedeului. E drept că, mai nou, când recalcitrantul din Agigea s-a apucat să înjure o parte a presei, inclusiv Ordinea.Ro, același Stroe s-a delimitat public. Dar s-a delimitat doar de înjurături, nu și de persoana propriu-zisă a prezumtivului nevinovat. Îngăduința fără limite a lui Stroe, ca a unui tătuț față de orice prostii ar face plodul său, l-a adus azi în postura, nu doar să se facă de râs, ci să-și asume răspunderea compunerii pe care a semnat-o și a falsului intelectual din care izvora. Că nu a scris Stroe niciun rând din acea compunere, el doar a semnat în mod util și spre folosul prezumtivului nevinovat de la Agigea.,

Întreaga cerere o puteți citi în format pdf AICI.

Se arată în cererea compusă de Maricel și semnată de Felix Stroe că 2322 de persoane cu drept de vot din Agigea au semnat inițiativa de organizare a unui referendum local pentru demiterea Consiliului Local Agigea. Până aici – totul legal. Sau aparent legal. Însă mai jos, compozitorul cererii se trădează asupra mijloacelor de convingere folosite pentru strângerea iscăliturilor. Se spune în cerere că locuitorii care au semnat au înțeles situația conflictuală de la nivelul CL Agigea și faptul că aleșii locali nu au adoptat nicio hotărâre pe durata a 3 ședințe la care au fost convocați. Se mai arată că semnatarii de pe liste ar cunoaște că sunt îndeplinite condițiile dizolvării Consiliului prevăzute la art. 143, alin. 1 litera b din Codul Administrativ, în sensul că nu s-a adoptat nicio hotărâre în 3 ședințe ordinare sau extraordinare ținute – ATENȚIE!!! – pe durata a patru luni calendaristice. Iar cele 3 ședințe sunt enumerate mai jos: 15.12.2021 (a se citi 2020), 17.12.2020 și 10.01.2021. Așadar, vorbim de două luni, nu de patru, respectiv decembrie și ianuarie 2021. În plus, vorbim doar de două ședințe convocate legal, pentru că între 15 decembrie 2020 și 17 decembrie 2020 nu era îndeplinit termenul de convocare, de minim 3 zile, cum prevede legea. Așadar, vorbim de două ședințe legal convocate, nu de trei. Mai la finalul cererii, se mai vorbește despre ”imposibilitatea practică de funcționare a Consiliului Local”, ceea ce reprezintă un alt fals intelectual.

În realitate, primarul avea obligația legală să convoace lunar Consiliul Local. Or pe Maricel l-a durut într-un loc abstract de lege. Pur și simplu, din luna ianuarie 2021, acesta a refuzat să-și facă datoria legală. Mai mult, o largă majoritate a aleșilor din CL Agigea a depus la Primărie o cerere de convocare a unei ședințe extraordinare pe 12 februarie 2021, însă Primăria lui Maricel nu s-a sinchisit nici să răspundă, nici să organizeze ședința. Și de atunci, tot așa, lună de lună, primarul a împărățit de unul singur, prefăcându-se că cei pe care nu-i primea în Primărie ar fi de vină că nu vor să voteze.

Întreaga documentație o puteți citi AICI în format PDF

Mobilul acestui abuz ordinar a fost acela că Maricel nu are majoritate în Consiliul Local. Și că n-a avut chef să recunoască hotărârile votate de consilieri, în noiembrie 2020, prin care aceștia și-au ales viceprimarul, în persoana lui Gabriel Ciobanu de la USR, și componența comisiilor de specialitate. O versiune a întâmplării de atunci, inclusiv cu înregistrări ambientale, puteți vedea în clipul de mai jos:

Vorbim de dovezi care au fost prezentate în spațiul public, fiind greu de crezut că situația nu era cunoscută și de Felix Stroe. Cu toate acestea, șeful PSD și-a pus semnătura olografă pe cererea care se bazează pe un motiv de dizolvare fals, mincinos și inventat cap-coadă. Or falsul este atât de vădit, că până și un copil se putea prinde la o simplă citire.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: