Connect with us

Exclusiv

A fost trucată licitația pentru asfaltări de la Medgidia?

Adrian Cârlescu

Publicat

la

Vrabie și ai lui au mințit cu nerușinare că totul a fost legal în privința atribuirii contractului de asfaltare de la Medgdia. Dovezile pe care le vom prezenta mai jos, îi contrazic pe față și indică faptul că Primăria a avantajat firma Oyl Company.

Deranjați de relatările Ordinea.Ro, Ct100.Ro și Constanța.Ro, primarul din Medgidia și administratorul public Bogdan Moșescu, flancați de mai multe doamne din comisia care a girat atribuirea contractului de asfaltare către controversata firmă Oyl Company Holding AG SRL, au organizat săptămâna trecută o conferință de presă, pentru a se arăta scandalizați de ”minciunile”, ”dezinformările” și ”calomniile” lansate de cele trei publicații. După multe vorbe de ocară, analiză pe text și amenințări cu procese, reprezentanții Primăriei au trimis și un comunicat de presă, prin care resping toate ”acuzațiile”, inclusiv în privința faptului că firma declarată câștigătoare nu a depus un acord de subcontractare pentru mutarea stâlpilor de electricitate.

”Potrivit dispozițiilor art 219 alin (3) din Legea nr. 98/2016 „Contractantul are dreptul de a implica noi subcontractanţi, pe durata executării contractului de achiziţie publică, cu condiţia ca nominalizarea acestora să nu reprezinte o modificare substanţială a contractului de achiziţie publică, în condiţiile art. 221”. În concluzie, societatea câștigătoare Oyl Company AG S.R.L. nu trebuia să aibă un terț susținător în momentul depunerii ofertei, aceasta putând să încheie contract cu terț susținător pe durata executării contractului, așa cum prevede articolul de lege mai sus menționat.” – afirmă Perimăria Medgidia în comunicatul de presă transmis săptămâna trecută.

Fișa de date îl contrazice pe Vrabie

Nimic mai fals. În realitate, Fișa de date a achiziției, publicată în SEAP pe 4 septembrie 2017, ora 17:03, cunoscută și opozabilă ca atare tuturor participanților la licitației, dar și Primăriei Medgidia în calitate de autoritate contractantă, spune cu totul și cu totul altceva. Astfel, la pagina 9 din cele 11 ale Fișei se menționează, negru pe alb, că ”Propunerea tehnică elaborată de ofertant va respecta în totalitate cerințele prevăzute în caietul de sarcini. Propunerea tehnică trebuie să reflecte asumarea de către ofertant a tuturor cerințelor obligatorii prevăzute în caietul de sarcini”. Citind enunțul urcat în SEAP chiar de Primăria Medgidia, îți sare în ochi expresia ”în totalitate”. Or în această totalitate era inclusă și componenta de mutare a unor stâlpi de curent, așa cum se arăta clar în caietul de sarcini, precum și în precizările pe care Primăria Medgidia, sub semnătura electronică a lui Valentin Vrabie, le-a emis în timpul procedurii.

Nu se putea fără subcontractant autorizat de ANRE

Așadar, licitația de la Medgidia avea o componentă electrică, iar participanții trebuiau să o reflecte obligatoriu în oferta lor. Cu alte cuvinte, trebuiau să probeze că au capacitatea tehnică, dar mai ales profesională să execute și această componentă electrică a proiectului. Aici trebuie să spunem că, potrivit legislației în vigoare, lucrările de electricitate nu pot fi executate decât de ”profesioniști”, adică de firme care se ocupă în principal de electricitate și sunt autorizate de Agenția Națională de Reglementare în Electricitate (ANRE). Ofertanții înscriși în licitație puteau face dovada că îndeplinesc acest criteriu tehnic și profesional de a muta stâlpii de electricitate, apelând la un terț subcontractant. Legea achizițiilor publice, dar și specificațiile de la paginile 7 și 8 din Fișa de date a achiziției spun clar că în documentul unic de achiziție european (DUAE) depus de ofertant trebuia menționat și numele subcontractantului, cu datele lui de identificare, precum și contribuția acestuia la realizarea proiectului. De asemenea, trebuia depus un acord de subcontractare, după un formular urcat în SEAP chiar de Primăria Medgidia. În sfârșit, subcontractantul trebuia să depună, la rândul său, un formular DUAE distinct.

Concurența a venit la braț cu o firmă de electricitate

Așa cum reiese din raportul procedurii publicat în SEAP de Primăria Medgidia, Oyl Company Holding AG SRL a declarat că nu intenționează să subcontracteze nicio parte din lucrări. Așa cum știți dejhaa, Primăria s-a făcut că nu pricepe că, în acest fel, ofertantul nu mai îndeplinea totalitatea cerințelor din caietul de sarcini.

În schimb, asocierea clasată pe locul doi, condusă de firma Autoprima Serv SRL a prezentat un acord de subcontractare cu SC Elmond Construct SRL, o firmă specializată în lucrări de proiectare și execuție a instalațiilor elecvtrice, înființată în anul 2002.

De asemenea, asocierea clasată pe locul trei, condusă de Strabag SRL, o subsidiară a concernului austriac omonim, implicată în construcția de autostrăzi din România, a depus un acord de subcontractare cu SC TIAB SA, o societate din grupul francez VINCI ENERGIE, specializată în proiectarea, execuția, punerea în funcțiune și mentenanța lucrărilor de instalații electrice din toate sectoarele de activitate, așa cum se precizează pe site-urile de specialitate.

Ai lui Vrabie n-au mai ținut cont de caietul de sarcini

Este evident că cele două asocieri, din care una cu background european, nu ar fi subcontractat componenta electrică a lucrărilor, dacă această subcontractare nu era strict necesară. Însă  ofertanții aveau obligația să respecte toate cerințele din caietul de sarcini și toate precizările furnizate de autoritatea contractantă pe parcursul procedurii de atribuire a contractului. Iar printre cerințe se afla și această lucrare de mutare a stâlpilor de curent. Primăria Medgidia nu a mai ținut cont de caietul de sarcini, de propriile precizări și de Fișa de date urcată în SEAP. În mod legal, Oyl Compnay trebuia eliminată din procedură. În ceea ce privește explicația oferită de Vrabie că Oyl Company nu avea nevoie de terț susținător, deoarece legea permite implicarea unor noi subcontractori pe durata executării lucrărilor, aceasta nu poate păcăli niciun copil de clasa a doua. Sigur că drumarul își poate lua noi parteneri pe parcursul lucrărilor, dar nu putea câștiga licitația decât la braț cu o firmă autorizată să mute stâlpii de curent. Neîndeplinind acest criteriu, trebuia eliminată. Vorbim aici de cerințe obligatorii stabilite chiar de Primăria Medgidia, sub semnătura lui Vali Vrabie. Ceilalți participanți, cunoscându-le, au venit în licitație la braț cu un subcontractor autorizat de ANRE să mute stâlpii de curent.

Un preț neobișnuit de mic

Trebuie să mai spunem că, la Medgidia, Oyl Company Holding AG SRL a câștigat cu un preț de 13.256.726,20 de lei plus TVA, ceea ce reprezintă 63,26% din valoarea estimată a lucrării, adică un preț neobișnuit de mic. Obligată de legea achizițiilor publice, Primăria Medgidia a cerut precizări, existând riscul ca oferta financiară să fie fantezistă. Precizările Oyl Company au fost menționate în raportul procedurii sub forma unui tabel, din care reieșea că societatea a depus oferte primite de la diverși furnizori de resurse, la prețuri atât de scăzute încât Oyl-ul a putut pretinde că poate realiza lucrarea cu 63,26% din valoarea estimată. Însă aceste informații sunt blurate, neputând fi verificate de public și nici măcar de ceilalți participanți la licitație, ci doar de către comisia de licitație. Desigur, așa cum am arătat în articolul care a stârnit mânia proletară a lui Vrabie, această practică este permisă de legea care, deși proclamă transparența totală și accesul neîngrădit la informații, le permite ofertanților să-și secretizeze secretizeze informațiile printr-o simplă declarație de confidențialitate. Astfel de precizări au fost depuse și de ceilalți ofertanți. Datorită confidențialității, chiar nu putem ști dacă resursele declarate sunt reale, dacă ofertanții, în ordinea punctajului, aveau acces la resurse atât de ieftine încât să facă lucrarea la prețuri neobișnuit de mici.

(Video) Vrabie promite ajustarea interzisă de documentația Primăriei

Dar chiar și în aceste condiții de confidențialitate, oferta financiară nu mai putea fi ajustată pe parcurs. În acest sens, în Fișa de date a achiziției se specifică negru pe alb că prețul contractului nu poate fi ajustat. Cu toate acestea, după conferința de presă de săptămâna trecută, primarul Vrabie a declarat unui post de televiziune că va fi de acord cu ajustarea prețului, întrucât ar fi legală. Desigur, ajustările sunt legale, dar nu și obligatorii. Însă dacă autoritatea a menționat în documentație că nu se ajustează prețurile, iar acum declară că o va face pentru că ar fi legal, avem de a face cu o distorsionare a concurenței. Dacă participanții ar fi știut acest aspect, cu siguranță ar fi formulat alte oferte, mai ajustabile.

Povestea unui contract reziliat de instanța penală

În plus, față de cele arătate mai sus, autoritatea contractantă putea lua decizia eliminării Oyl Company Holding AG SRL din licitație și datorită unor aspecte cunoscute opiniei publice, fiind amplu mediatizate. Astfel, societatea s-a confruntat cu situația desființării unui contract de achiziție publică, încheiat cu Primăria din Țăndărei. Este vorba de contractul de lucrări nr. 2743/06.03.2014. Acesta a stârnit suspiciunea procurorilor de la Parchetul Tribunalului Ialomița, care au demarat o amplă cercetare penală, în care s-au efectuat inclusiv înregistrări ambientale. Pe 21 octombrie 2014, primarul din Țăndărei, George Cristian Roman, a fost arestat la domiciliu, după ce s-au conturat acuzațiile de abuz în serviciu, fals intelectual și deturnare de fonduri. Iată ce notează Clujust.Ro, unul din cele mai bune portaluri de știri juridice din România:

Miezul acuzației: primarul și șeful de la achiziții au măsluit procedurile pentru Oyl Company

”Potrivit procurorilor, primarul și șeful Biroului de achiziții publice din Primăria Țăndărei, Costică Ionescu, sunt suspectați că și-ar fi exercitat în mod defectuos atribuțiile de serviciu cu ocazia derulării unor contracte de proiectare și executare lucrări la drumuri. Astfel, primarul și șeful biroului de achiziții publice ar fi încheiat contracte pentru executarea acestor lucrări fără a respecta normele legale în domeniul achizițiilor publice și ar fi făcut plăți din bugetul public pentru lucrări care în realitate nu au fost efectuate.” (mai multe detalii aici

Patronul Oyl apare ca martor în dosarul penal

Pe 3 martie 2015, primarul din Țăndărei a scăpat de arestul la domiciliu, care a fost înlocuit  de Tribunalul Ialomița cu măsura controlului judiciar. George Cristian Roman a fost obligat atunci să nu se apropie de inculpații Costică Ionescu și Eugenia Florea – funcționari la biroul de achiziții din cadrul Primăriei Țăndărei – și de mai mulți martori, printre care și Corneliu Dragomir, patronul Oyl Company Holding AG SRL. (mai multe detalii aici).

Instanța anulează contractul

În sfârșit, pe 28 aprilie 2016, în dosarul penal 1721/98/2015, Tribunalul Ialomița l-a condamnat pe primarul orașului Țăndărei, George Cristian Roman,  pentru deturnare de fonduri și abuz în serviciu, la patru ani și șase luni de închisoare cu executare. De asemenea, Eugenia Florea a fost condamnată, în acest dosar, în vreme ce Costică Ionescu a fost trimis în judecată într-un dosar distinct și condamnat la rândul său. Tribunalul a mai dispus anularea contractului de lucrări încheiat de Primăria Țăndărei cu SC Oyl Compnay Oil AG SRL Slobozia sub numărul  2743/06.03.2014. Pe 19 ianuarie 2017, Curtea de Apel București a admis apelul celor doi inculpați din dosar, aplicându-le pedepse cu suspendare. Însă celelalte dispoziții au rămas neschimbate, printre acestea fiind și anularea contractului de lucrări încheiat cu firma carea câștigat, iată, și licitația de la Medgidia.

O plângere penală de la Consiliul Județean Constanța

Un alt aspect care putea fi cunoscut comisiei de licitație de la Medgidia, de asemenea amplu mediatizat, a fost decizia Consiliului Județean Constanța, anunțată pe 2 noiembrie 2016, de a formula o plângere penală împotriva Oyl Company Holding AG SRL pentru nefinalizarea în termen a reabilitării drumului Nazarcea-Ovidiu (vezi aici) . Întârzierea înregistrată a condus la pierderea fondurilor europene din care era finanțată respectiva lucrare, în condițiile în care termenele inițiale fuseseră deja prorogate cu acordul finanțatorului. Desigur, societatea se bucură de prezumția de nevinovăție, însă în legea achizițiilor publice există prevederi care duc la descalificare chiar și în situația în care există doar o decizie luată de o autoritate administrativă. Or, aici vorbim, de decizia anunțată public de Consiliul Județean, de a formula plângere penală pentru nerespectarea termenului de execuție, fapt care a condus la nedecontarea sumelor din fondurilor Uniunii Europene. Potrivit articolului 167 aliniatul 1 litera g), autoritatea contractantă trebuia să excludă din procedură orice firmă care ”și-a încălcat în mod grav sau repetat obligațiile principale ce-i reveneau în cadrul unui contract de achiziții publice… iar aceste încălcări au dus la încetarea anticipată a respectivului contract, plata de daune-interese sau alte sancțiuni comparabile.”. Relevant pentru situația de la Medgidia este faptul că proiectul pentru care s-a organizat licitația se realizează tot din fonduri atrase, existând termene clare de implementare. Dacă se va înregistra o situație ca la drumul Nazarcea-Ovidiu, și aceste fonduri pot fi pierdute.

Problemele s-au acoperit printr-o simplă declarație

Totuși, trebuie să spunem că, în privința contractului anulat de la Țăndărei și a plângerii penale a Consiliului Județean, comisia de licitație de la Primăria Medgidia are scuze foarte plauzibile, întrucât este posibil să nu fi cunoscut aceste aspecte, iar pe de altă parte era obligația ofertantului să le lămurească. Or, Oyl Company Holding AG SRL a depus declarație pe proprie răspundere că nu se află în situațiile prevăzute de articolul 167 din legea achizițiilor publice. Însă pentru celălalt aspect, referitor la obligația de a avea subcontractor pentru lucrările electrice, chiar nu există nicio scuză.

 

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Exclusiv

Fostul primar din Năvodari Nicolae Matei, condamnat la 9 ani de închisoare în dosarul retrocedărilor

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Fostul primar din Năvodari, Nicolae Matei, a fost condamnat, pe fond, la 9 ani de închisoare cu executare în dosarul retrocedărilor de terenuri din zona Mamaia Nord – Năvodari. Fosta judecătoare Corina Eugenia Jianu de la Tribunalul Constanța, acuzată pentru luare de mită de la fostul primar în scopul pronunțării unor hotărâri de retrocedare prin fraudă la lege, a fost la rândul ei condamnată la 7 ani de închisoare cu executare.

Victoria Căpățână, beneficiara unor soluții de retrocedare flauduloasă, a fost condamnată la 4 ani și 6 luni de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu.

Isidor Gurgu, cumnatul fără forme legale al fostului primar, acuzat de spălarea banilor proveniți din vânzarea unor terenuri provenite din retrocedările frauduloase va executa 4 ani de închisoare. De asemenea, Constantin Florin Ivdu, acuzat de aceleași fapte de spălare a banilor, a primit 3 ani cu executare. În sfârșit, inculpatul Alexandru Manu, fost președinte al clubului de fotbal Săgeata Năvodari, club prin care au fost derulate, potrivit procurorilor, operațiuni de finanțare ilegală, a fost achitat de instanța de judecată.

Hotărârea a fost pronunțată pe fond de Curtea de Apel București, instanță competentă având în vedere calitatea de magistrat a inculpatei Corina Eugenia Jianu.  Sentința nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în zece zile de la comunicare.

Dosarul retrocedărilor a fost instrumentat de actualul procuror șef al DNA Constanța, Andrei Bodean. În esență, DNA a probat că Nicolae Matei a oferit un teren de 500 mp în zona Taberei de Copii Năvodari către fiica judecătoarei Corina Eugenia Jianu, pentru ca aceasta să aprobe retrocedarea unor terenuri către persoane care aveau convenții de a înstrăina terenurile obținute către rude și interpuși ai fostului primar. În toate cazurile de retrocedare analizate în rechizitoriu, persoanele care au depus cereri în procedura Legii 18/1991 a fondului funciar aveau dreptul real să primească terenuri agricole în extravilanul orașului Năvodari, la limita cu localitatea Lumina, respectiv cu localitatea Sibioara. Cererile moștenitorilor au fost respinse de Comisia Locală Năvodasri pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra pământului, pe motiv că localitatea nu dispune de terenuri agricole libere. În consecință, moștenitorii s-au adresat instanței de judecată. Procurorul Andrei Bodean a arătat că petenții din aceste dosare de fond funciar au fraudat sistemul de distribuire aleatorie a cauzelor de judecată, depunând cereri multiple de chemare în judecată, cu același conținut. Când una din aceste cereri clonate era repartizată de sistemul electroic la completul consud de Corina Eugenia Jianu, petenții depuneau cereri de renunțare la judecată în celelalte dosare identice, alegându-și astfel judecătoarea. Mai departe, judecătoarea șpăguită de Matei obliga Orașul Năvodari să le pună în posesie pe aceste persoane cu terenuri situate pe malul mării, în zona turistică a localității, care aveau valori de sute de ori mai mari.

În cazul retrocedării Căpățână, Jianu a admis să i se restituie acesteia, în locul suprafeței agricole la care avea dreptul, un teren intravilan situat pe malul mării, pe care chiar condamnata Căpățână l-a indicat instanței. Practic, aceasta nu și-a ales doar judecătoarea, ci și terenul pe care pusese ochii, fără a avea niciun drept asupra respectivului amplasament.

În dosarul penal instrumentat de Andrei Bodean mai sunt analiate vânzări de terenruri provenite din aceste fapte ilegale, dar și un schimb de terenuri încheiat de Orașul Năvodari, la inițiativa lui Nicolae Matei, cu cumnatul acestuia fără forme legale, Isidor Gurgu. De asemenea, dosarul include elemente referitoare la finanțarea clubului de fotbal Săgeata Năvodari.

Trebuie să mai spunem că instanța a dispus confiscări de terenuri și sume de bani de la inculpați.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Puiu Hașotti rămâne cu eticheta de ”MAFIOT”. Istoria unui proces de calomnie

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Politicianul constănțean Puiu Hașotti, fost deputat, senator și ministru, a pierdut un proces în care a solicitat reparații morale exagerate de la un om de afaceri, pretinzând că acesta l-ar fi numit ”MAFIOT”. Decizia nu este definitivă, putând fi atacată în recurs.

Un miting împotriva Mafiei

Totul a început de la un miting de protest organizat în noiembrie 2015 de angajații societății Somaco Construct SRL. Aceștia au cerut ca Justiția să-și facă treaba și să ancheteze fapte de corupție săvârșite împotriva societății de primarul de atunci din Năvodari, Nicolae Matei, și de către avocatul Ionel Hașotti. Conturile bancare ale societății erau blocate la cererea Primăriei Năvodari, pentru o taxă fiscală de două milioane de euro inventată pe baza unor falsuri vădite. De asemenea, exploatația minieră a societății din localitatea Sibioara fusese retrocedată ilegal pe baza unor minciuni debitate de avocatul Ionel Hașotti. Practic, Somaco Construct se afla într-o situație dificilă generată de acte de corupție. Băncile nu-i acordau credite, nu se putea prezenta la licitații având poprire pe conturi, iar la un moment dat executorul judecătoresc a retras din cont sume care erau destinate pentru plata salariilor și care nu puteau, potrivit legii, să facă obiectul executării silite. În tot acest timp, făptuitorii erau protejați la cel mai înalt nivel.

Acesta este contextul în care sindicatul societății a decis ieșirea în stradă, împreună cu proprietarul afacerii, antreprenorul Grigore Comănescu. În cadrul acțiunii de protest, mai multe mașini utilitare (în principal cife de beton) au ”defilat” cu bannere inscripționate cu sloganuri precum ”DNA – asta este treaba ta” sau ”Stop abuzurilor din administrație”. De asemenea, la miting a fost adus un coșciug și o cruce inscripționate cu mesajul ”La Constanța, dreptatea a murit”.

Imagine de la mitingul Somaco Construct din anul 2015

Presa locală constănțeană a acordat atenție acțiunii inedite de protest, iar Grigore Comănescu a făcut declarații, în care a explicat cele două cazuri de corupție. El a spus că este victima unui grup mafiot care urmărește destructurarea și falimentarea firmelor sale. Întrebat cine sunt mafioții implicați, acesta i-a numit pe Nicolae Matei (fostul primar din Năvodari) și pe avocatul Ionel Hașotti, despre care a menționat expres că este fratele senatorului Puiu Hașotti. 

Procesul

La scurt timp, Puiu Hașotti a deschis un proces în răspundere civilă delictuală împotriva lui Grigore Comănescu. El a motivat că este o persoană diferită de fratele său, nefiind implicat în activitățile acestuia și nici acesta în activitățile sale. De asemenea, a susținut că nu are cu Nicolae Matei decât o colaborare politică. Hașotti a pretins că a fost numit mafiot și încă pe nedrept, acest fapt cauzându-i suferințe psihice. La urmă a solicitat daune de jumătate de milion de lei de la omul de afaceri.

Încă de la bun început, procesul a fost strămutat la Tribunalul Tulcea, unde Puiu Hașotti a avut câștig de cauză. Omul de afaceri Grigore Comănescu a declarat apel, care la rândul său a fost strămutat de la Curtea de Apel Constanța la Curtea de Apel Galați, motivat de bănuiala legitimă că reclamantul, prin fratele său, ar fi putut să influențeze obiectivitatea instanței locale. Curtea din Galați a admis apelul lui Grigore Comănescu, însă Puiu Hașotti a declarat recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. Magistrații de aici au decis să trimită cauza înapoi, spre rejudecare, la Curtea de Apel Galați, pentru corectarea unor probleme din apel. La sfârșitul săptămânii trecute, Curtea a rejudecat și a admis (pentru a doua oară) apelul lui Grigore Comănescu.

”Hașotti = Mafia imobiliară”

Strategia juridică a celui care a câștigat procesul a fost una remarcabilă. Avocații omului de afaceri au demonstrat în instanță că Puiu Hașotti nu putea avea suferințe psihice dacă ar fi fost numit mafiot. Ei au arătat că același Hașotti a fost numit mafiot, cu ani înainte, de un coleg parlamentar pe care nici măcar nu l-a dat în judecată, în ciuda faptului că declarația acestuia a fost preluată, la vremea ei, de toată presa din România. Apoi, au probat că același Puiu Hașotti a fost contestat vehement în anul 2012, pe vremea când era ministru al Culturii, de către sindicaliștii din industria cinematografică de stat. Protestatarii au pichetat ministerul timp de o lună de zile, cu pancarte pe care scria: ”Hașotti = Mafia imobiliară”. Liderii lor au declanșat chiar și forma extremă de protest a grevei foamei.

Imagine de la unul din mitingurile organizate de sindicaliștii de la România Film în anul 2012, pentru a cere demisia lui Puiu Hașotti. Sursa: gandul.info

Sindicaliștii l-au acuzat pe Puiu Hașotti că punea la cale înstrăinarea activelor de stat prin manevre dubioase în favoarea unor afaceriști constănțeni, care – ca o coincidență – erau reprezentați în diverse procese chiar de către fratele său, avocatul Ionel Hașotti. Or cuvântul mafiot nu i-a produs suferințe psihice în anul 2012.

Un miting anti-justiție și alte legături de familie

De asemenea, avocații lui Grigore Comănescu au arătat că legăturile lui Puiu Hașotti cu fostul primar penal din Năvodari nu s-au limitat la o simplă colaborare politică, așa cum susținuse acesta. Astfel, în anul 2012, ministrul Hașotti a participat la un miting anti-justiție de la Năvodari, în care a cerut răspicat eliberarea lui Nicolae Matei, care tocmai fusese arestat preventiv pentru fapte de corupție. Asta era grija lui Hașotti, să-l scoată pe corupt din pușcărie.

Și legăturile nu se opresc aici. Nicolae Matei a mai fost arestat preventiv și în anul 2014 în dosarul retrocedărilor frauduloase a terenurilor din Mamaia Nord și Tabăra de Copii. Procurorii DNA au susținut atunci că fostul primar a mituit o judecătoare de la Tribunalul Constanța, pe numele ei Corina Eugenia Jianu, aceasta pronunțând la schimb hotărâri de retrocedare prin fraudă la lege în favoarea unor interpuși ai lui Matei. Unul dintre beneficiarii fraudei era reprezentat juridic, așa cum se afirma în actele procurorilor, tocmai de către nepotul lui Puiu Hașotti, avocatul Tudor Hașotti.

În sfârșit, judecătoarea implicată în această fraudă s-a pronunțat și în dosarul retrocedării ilegale a carierei de piatră de la Sibioara. Vorbim aici de cea mai valoroasă carieră de granit din Dobrogea, care fusese cumpărată de Grigore Comănescu, în anul 2005, în baza unui credit bancar de 4 milioane de euro. Deși legea interzice expres retrocedarea carierelor în exploatare, așa cum era și cariera Sibioara, avocatul Ionel Hașotti a mințit că pe teren nu se află nicio carieră, obținând o decizie de retrocedare în favoarea clienților săi.

Oricine în locul lui Grigore Comănescu, analizând aceste legături și coincidențe, putea să considere că are un suport factual suficient să creadă că se află în fața unei lucrături de tip mafiot. Desigur, și instanța de apel din procesul de răspundere civilă delictuală a apreciat în mod similar, dându-i de două ori la rând dreptate lui Grigore Comănescu.

Desființarea taxei fiscale de două milioane de euro

Pe parcursul acestui proces de răspundere civilă delictuală, taxa uriașă de două milioane de euro impusă societății Somaco Construct SRL de către fostul primar Nicolae Matei, prietenul lui Puiu Hașotti, a fost desființată de Justiție. Magistrații au stabilit că taxa a fost rezultatul infracțiunii de fals intelectual. Practic, Matei a pretins în fals că Somaco Construct SRL ar fi depozitat materiale de construcții pe un teren al localității, în vecinătatea lacului Siutghiol și a complexului de vile Verona de patru stele, proprietatea societății. În realitate, societatea realizase o lucrare hidrotehnică de protejare a malului, cu acordul Apelor Române, lucrările fiind cuprinse și în autorizația de construire emisă de Primăria Năvodari. Terenul era al statului, însă Primăria Năvodari l-a inventariat fraudulos în domeniul ei privat, ca să poată pretinde cele două milioane de euro de la Somaco Construct, pentru așa-zisa depozitare. Nicolae Matei nu a fost condamnat în această speță, faptele sale fiind prescrise.

Legea lacului Siutghiol, declarată neconstituțională

În perioada de controale care au condus la desființarea taxei fiscale, autoritățile au descoperit că Orașul Năvodari, la inițiativa lui Matei, a inventariat hectare întregi de teren din lac și de pe malul lacului în proprietatea privată a localității. Ca urmare, din 2018 există un proces pe rolul Tribunalului Constanța în care statul român revendică aceste terenuri furate pe vremea lui Matei. Somaco Construct SRL este intervenientă în proces, în favoarea statului. Un rezultat absolut remarcabil al procesului a fost sesizarea Curții Constituționale a României cu privire la neconstituționalitatea Legii 42/2010, la umbra căreia s-a produs acest jaf al terenurilor de stat. Practic, prin această lege, lacul a fost luat din administrarea Apelor Române și trecut în administrarea primăriilor din Constanța, Ovidiu și Năvodari. CCR a găsit sesizarea întemeiată și a declarat legea neconstituțională în ansamblu său.

Casa Hașotti intervine în Războiul Lacului

Procesul de la Constanța ar trebui să continue în linie dreaptă, până când statul își va recupera terenurile furate de gașca fostului primar Matei. Însă, în acest punct, se încearcă tergiversarea procesului de o firmă reprezentată tocmai de avocatul Tudor Hașotti, fiul lui Ionel și nepotul lui Puiu Hașotti. Prin poziția exprimată, acesta a încercat să aducă servicii fostului primar Nicolae Matei, care are toate motivele din lume ca procesul să nu se soluționeze în favoarea statului român, ca nu cumva să ajungă să răspundă.

De asemenea, același Tudor Hașotti a încercat să influențeze prin mijloace legale și decizia CCR, depunând un memoriu amicus curiae, de care, însă, judecătorii constituționali nu au ținut cont.

Epilog

Revenind la Puiu Hașotti, trebuie să mai spunem că acesta s-a retras din politică în anul 2016, atunci când problemele sale de imagine i-au determinat pe colegii de partid să-l scoată din prima linie. Din acel moment, politicianul s-a dat la fund, numele său revenind în actualitate abia cu această soluție pronunțată în dosarul prin care a încercat să obțină jumătate de milion de lei pentru că ar fi fost numit mafiot. Cel mai probabil, Puiu Hașotti va declara recurs. Însă în această cale de atac se analizează doar chestiuni de legalitate a hotărârii din apel. Șansele sale de a scăpa de eticheta de mafiot, prin acest proces, rămân extrem de mici.

Omul de afaceri Grigore Comănescu și-a petrecut ani de zile în instanțele de judecată, în confruntarea cu gruparea Hașotti-Matei

Pentru Grigore Comănescu lupta cu cei pe care i-a numit mafioți n-a fost deloc ușoară. Vorbim de o confruntare juridică dusă pe mai multe fronturi, atât pentru apărarea proprietății asupra carierei Sibioara, cât și pentru anularea taxei fiscale prin care aceștia au încercat practic să-l exproprieze de munca sa de o viață. Reamintim că societatea Somaco a avut conturile bancare blocate și nu a putut participa la licitații. Din acest motiv, tot grupul de firme coordonat de Grigore Comănescu a avut accesul restricționat sau condiționat sever la credite pentru dezvoltare. 

În tot acest timp, antreprenorul târât în această poveste uluitoare, în loc să fie lăsat să-și vadă de afacerile lui și de soarta celor 500 de salariați, a trebuit să meargă personal la zeci de procese, de la Judecătorie până la Înalta Curte de Casație și chiar la Curtea Constituțională a României, la audieri la parchete de toate gradele, de la Parchetul Judecătoriei până la Parchetul General și DNA Central, să se adreseze tuturor instituțiilor statului, de la Comisia de Abuzuri a Senatului, până la Curtea de Conturi și corpurile de control ale ministerelor de resort.  Dacă nu s-ar fi opus și n-ar fi luptat pentru drepturile sale, afacerea sa ar fi fost devorată de acești rechini. Aceasta este România reală.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Ultima diversiune a primarului Maricel. I-a făcut plângere penală viceprimarului ales, ca să nu-l lase în Primărie

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Primarul PSD-ist din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu, apelează la o diversiune penibilă pentru a bloca numirea lui Gabriel Ciobanu (USR) în funcția de viceprimar al acestei comunei. Maricel a pregătit deja o poveste ridicolă, cu suspiciuni demne de anii 50, pe care a ventilat-o în două publicații locale. În realitate, inculpatul de la Agigea ar fi capabil de orice grozăvie și orice invenție, pentru a împiedica lucrul de care se teme cel mai mult, anume acela de a împărți puterea executivă cu principalul său contracandidat de la alegerile locale. În trecut, același Maricel și-a ”executat” politic și alți adversari, refuzând să-i valideze în funcțiile pe care aceștia le câștigaseră, de consilieri locali. De altfel, Consiliul Local Agigea a funcționat în ultimele două legislaturi cu mai puțini consilieri decât prevede legea, situația fiind de fiecare dată generată prin abuz de Cîrjaliu. Și tot de fiecare dată, Cîrjaliu a scăpat basma curată, fiind de notorietate protecția de care se bucură din partea unui procuror de la Parchetul Curții de Apel Constanța.

Pe Cîrjaliu îl înfurie până la demență ideea că Ciobanu ar putea ajunge în Primărie. În primăvara acestui an, în momentul în care USR-istul și-a anunțat intenția de a candida pentru funcția de primar, Maricel Cîrjaliu a lăsat de înțeles că vrea să-i dărăme locuința. Primarul a făcut sesizări la toate instituțiile statului să controleze modul în care familia Ciobanu a construit o casă ca oricare alta. Și în același timp, s-a îngrijit ca această mizerie să ajungă în presă. În precampanie, același Maricel și-a trimis Poliția Locală să aplice două amenzi contracandidatului său, legat de afișele lipite pe o mașină și pe ferestrele organizației de partid. El a continuat acest comportament stalinist chiar și după ce Direcția Națională Anticorupție l-a trimis în judecată pentru că a furat terenurile de stat din Golful Pescarilor, atribuind un lot unei rubedenii  a fratelui său. 

Maricel a câștigat cu greu Primăria, abia obținând 31 de voturi în plus față de contracandidatul său. O vreme destul de lungă, re-alesul s-a închis în Primărie împreună cu gașca sa, împărțind funcții publice către persoanele apropiate. Observând direcția pe care a apucat-o primarul, consilierii non-PSD s-au întâlnit, au dialogat, iar la un moment dat au decis să convoace o ședință extraordinară a Consiliului Local, pentru alegerea președintelui de ședință, a comisiilor de specialitate și a viceprimarului. Aflând de această situație, Maricel a convocat la rândul său Consiliul Local, în ședință ordinară, cu o zi mai devreme. Ședința a avut loc ieri, iar despre tensiunea din cadrul acesteiua am relatat AICI. încă de la bun început, Maricel i-a amenințat pe consilierii locali că le va face plângere penală, dacă vor mai îndrăzni să convoace ședințe de urgență fără să depună și documentația aferentă. În opinia noastră, singurul scop real al primarului a fost acela de a-i timora pe consilierii locali.

Președinte de ședință a fost ales Marius Niță, de la Partidul Ecologist Român. De asemenea, viceprimar a fost ales Gabriel Ciobanu, dar nu cu zece voturi, așa cum era de așteptat ca urmare a dialogului consilierilor non-PSD, ci cu 8 voturi. Se pare că doi dintre cei care au participat la dialogul pentru formarea majorității, care este un dialog uzual și perfect legal, au ales să se vândă, cel puțin plastic vorbind, către jupânul Maricel. Ca urmare, candidatul PSD pentru funcția de viceprimar a obținut 7 voturi. Este vorba de Dan Chiru, un personaj care s-a evidențiat ca redactor-șef al unei fițuici în care i se aduceau osanale primarului – inculpat și pe deasupra și cetățean de onoare prin impostură. De curând, soția acestui Chiru a câștigat un concurs organizat de Primărie pentru a ocupa funcția de director al creșei din Agigea. 

Tensiunea ședinței a fost maximă la momentul votului pentru viceprimar. În fapt, unul dintre consilierii locali a greșit scrisul pe buletinul de vot și a cerut ca buletinul să fie anulat. De asemenea, a solicitat și a primit un nou buletin de vot, pe care l-a completat și l-a introdus în urnă. Procedura e perfect legală. La fel se întâmplă și la alegerile generale: orice alegător care greșește in cabina de vot poate merge la președintele secției să ceară să i se anuleze buletinul cu greșeală; acesta primește un buletin nou; se consideră vot exprimat doar cel exercitat pe buletinul care ajunge în urnă. O astfel de greșeală, care este omenească, nu te poate priva de dreptul de a-ți exercita votul. La ședința de la Agigea, în mod cert, în urna de votare au ajuns 14 voturi exprimate de consilierii prezenți, în vreme ce un al 15-lea vot a fost exercitat electonic de către un consilier PSD care a participat în această modalitate din motive medicale. În total sunt 15 consilieri aleși, fiind exprimate 15 voturi. 

Cu toate acestea, Maricel a început să urle – potrivit surselor noastre – că un vot se anulează. Atenție, vorbim de voturi secrete, care erau într-o urnă. Or nimeni nu poate pretinde că ar putea identifica un vot secret, după vărsarea urnei, ca fiind exprimat de o persoană anume. Cu toate acestea, astăzi Maricel a răspândit în presă o informație, din care reiese că la Agigea a fost anulat un vot exprimat pentru Gabriel Ciobanu. 

”Viceprimarul nu a mai fost ales, au fost 7 voturi pentru Ciobanu, 7 pentru Chiru și două buletine anulate.” – a scris o publicație locală care transmite de regulă punctele de vedere ale primarului Cîrjaliu. Același Cîrjaliu a relatat citat de presă că a depus plângere penală la Parchet împotriva lui Ciobanu, după ce secretarul general al localității ar fi constatat că pe 5 buletine de vot apăreau semnele grafice de plus și minus. 

După cum spuneam, acest om ar fi în stare să facă orice ca să nu-l primească în Primărie pe Gabriel Ciobanu. Cel mai probabil, Maricel Cîrjaliu se va alege la rândul său cu o plângere penală pentru fapta sa de a instiga la anularea ilegală a unui vot și la blocarea abuzivă a activității administrației publice locale. 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: