Connect with us

Exclusiv

A fost trucată licitația pentru asfaltări de la Medgidia?

Publicat

la

Vrabie și ai lui au mințit cu nerușinare că totul a fost legal în privința atribuirii contractului de asfaltare de la Medgdia. Dovezile pe care le vom prezenta mai jos, îi contrazic pe față și indică faptul că Primăria a avantajat firma Oyl Company.

Deranjați de relatările Ordinea.Ro, Ct100.Ro și Constanța.Ro, primarul din Medgidia și administratorul public Bogdan Moșescu, flancați de mai multe doamne din comisia care a girat atribuirea contractului de asfaltare către controversata firmă Oyl Company Holding AG SRL, au organizat săptămâna trecută o conferință de presă, pentru a se arăta scandalizați de ”minciunile”, ”dezinformările” și ”calomniile” lansate de cele trei publicații. După multe vorbe de ocară, analiză pe text și amenințări cu procese, reprezentanții Primăriei au trimis și un comunicat de presă, prin care resping toate ”acuzațiile”, inclusiv în privința faptului că firma declarată câștigătoare nu a depus un acord de subcontractare pentru mutarea stâlpilor de electricitate.

”Potrivit dispozițiilor art 219 alin (3) din Legea nr. 98/2016 „Contractantul are dreptul de a implica noi subcontractanţi, pe durata executării contractului de achiziţie publică, cu condiţia ca nominalizarea acestora să nu reprezinte o modificare substanţială a contractului de achiziţie publică, în condiţiile art. 221”. În concluzie, societatea câștigătoare Oyl Company AG S.R.L. nu trebuia să aibă un terț susținător în momentul depunerii ofertei, aceasta putând să încheie contract cu terț susținător pe durata executării contractului, așa cum prevede articolul de lege mai sus menționat.” – afirmă Perimăria Medgidia în comunicatul de presă transmis săptămâna trecută.

Fișa de date îl contrazice pe Vrabie

Nimic mai fals. În realitate, Fișa de date a achiziției, publicată în SEAP pe 4 septembrie 2017, ora 17:03, cunoscută și opozabilă ca atare tuturor participanților la licitației, dar și Primăriei Medgidia în calitate de autoritate contractantă, spune cu totul și cu totul altceva. Astfel, la pagina 9 din cele 11 ale Fișei se menționează, negru pe alb, că ”Propunerea tehnică elaborată de ofertant va respecta în totalitate cerințele prevăzute în caietul de sarcini. Propunerea tehnică trebuie să reflecte asumarea de către ofertant a tuturor cerințelor obligatorii prevăzute în caietul de sarcini”. Citind enunțul urcat în SEAP chiar de Primăria Medgidia, îți sare în ochi expresia ”în totalitate”. Or în această totalitate era inclusă și componenta de mutare a unor stâlpi de curent, așa cum se arăta clar în caietul de sarcini, precum și în precizările pe care Primăria Medgidia, sub semnătura electronică a lui Valentin Vrabie, le-a emis în timpul procedurii.

Nu se putea fără subcontractant autorizat de ANRE

Așadar, licitația de la Medgidia avea o componentă electrică, iar participanții trebuiau să o reflecte obligatoriu în oferta lor. Cu alte cuvinte, trebuiau să probeze că au capacitatea tehnică, dar mai ales profesională să execute și această componentă electrică a proiectului. Aici trebuie să spunem că, potrivit legislației în vigoare, lucrările de electricitate nu pot fi executate decât de ”profesioniști”, adică de firme care se ocupă în principal de electricitate și sunt autorizate de Agenția Națională de Reglementare în Electricitate (ANRE). Ofertanții înscriși în licitație puteau face dovada că îndeplinesc acest criteriu tehnic și profesional de a muta stâlpii de electricitate, apelând la un terț subcontractant. Legea achizițiilor publice, dar și specificațiile de la paginile 7 și 8 din Fișa de date a achiziției spun clar că în documentul unic de achiziție european (DUAE) depus de ofertant trebuia menționat și numele subcontractantului, cu datele lui de identificare, precum și contribuția acestuia la realizarea proiectului. De asemenea, trebuia depus un acord de subcontractare, după un formular urcat în SEAP chiar de Primăria Medgidia. În sfârșit, subcontractantul trebuia să depună, la rândul său, un formular DUAE distinct.

Concurența a venit la braț cu o firmă de electricitate

Așa cum reiese din raportul procedurii publicat în SEAP de Primăria Medgidia, Oyl Company Holding AG SRL a declarat că nu intenționează să subcontracteze nicio parte din lucrări. Așa cum știți dejhaa, Primăria s-a făcut că nu pricepe că, în acest fel, ofertantul nu mai îndeplinea totalitatea cerințelor din caietul de sarcini.

În schimb, asocierea clasată pe locul doi, condusă de firma Autoprima Serv SRL a prezentat un acord de subcontractare cu SC Elmond Construct SRL, o firmă specializată în lucrări de proiectare și execuție a instalațiilor elecvtrice, înființată în anul 2002.

De asemenea, asocierea clasată pe locul trei, condusă de Strabag SRL, o subsidiară a concernului austriac omonim, implicată în construcția de autostrăzi din România, a depus un acord de subcontractare cu SC TIAB SA, o societate din grupul francez VINCI ENERGIE, specializată în proiectarea, execuția, punerea în funcțiune și mentenanța lucrărilor de instalații electrice din toate sectoarele de activitate, așa cum se precizează pe site-urile de specialitate.

Ai lui Vrabie n-au mai ținut cont de caietul de sarcini

Este evident că cele două asocieri, din care una cu background european, nu ar fi subcontractat componenta electrică a lucrărilor, dacă această subcontractare nu era strict necesară. Însă  ofertanții aveau obligația să respecte toate cerințele din caietul de sarcini și toate precizările furnizate de autoritatea contractantă pe parcursul procedurii de atribuire a contractului. Iar printre cerințe se afla și această lucrare de mutare a stâlpilor de curent. Primăria Medgidia nu a mai ținut cont de caietul de sarcini, de propriile precizări și de Fișa de date urcată în SEAP. În mod legal, Oyl Compnay trebuia eliminată din procedură. În ceea ce privește explicația oferită de Vrabie că Oyl Company nu avea nevoie de terț susținător, deoarece legea permite implicarea unor noi subcontractori pe durata executării lucrărilor, aceasta nu poate păcăli niciun copil de clasa a doua. Sigur că drumarul își poate lua noi parteneri pe parcursul lucrărilor, dar nu putea câștiga licitația decât la braț cu o firmă autorizată să mute stâlpii de curent. Neîndeplinind acest criteriu, trebuia eliminată. Vorbim aici de cerințe obligatorii stabilite chiar de Primăria Medgidia, sub semnătura lui Vali Vrabie. Ceilalți participanți, cunoscându-le, au venit în licitație la braț cu un subcontractor autorizat de ANRE să mute stâlpii de curent.

Un preț neobișnuit de mic

Trebuie să mai spunem că, la Medgidia, Oyl Company Holding AG SRL a câștigat cu un preț de 13.256.726,20 de lei plus TVA, ceea ce reprezintă 63,26% din valoarea estimată a lucrării, adică un preț neobișnuit de mic. Obligată de legea achizițiilor publice, Primăria Medgidia a cerut precizări, existând riscul ca oferta financiară să fie fantezistă. Precizările Oyl Company au fost menționate în raportul procedurii sub forma unui tabel, din care reieșea că societatea a depus oferte primite de la diverși furnizori de resurse, la prețuri atât de scăzute încât Oyl-ul a putut pretinde că poate realiza lucrarea cu 63,26% din valoarea estimată. Însă aceste informații sunt blurate, neputând fi verificate de public și nici măcar de ceilalți participanți la licitație, ci doar de către comisia de licitație. Desigur, așa cum am arătat în articolul care a stârnit mânia proletară a lui Vrabie, această practică este permisă de legea care, deși proclamă transparența totală și accesul neîngrădit la informații, le permite ofertanților să-și secretizeze secretizeze informațiile printr-o simplă declarație de confidențialitate. Astfel de precizări au fost depuse și de ceilalți ofertanți. Datorită confidențialității, chiar nu putem ști dacă resursele declarate sunt reale, dacă ofertanții, în ordinea punctajului, aveau acces la resurse atât de ieftine încât să facă lucrarea la prețuri neobișnuit de mici.

(Video) Vrabie promite ajustarea interzisă de documentația Primăriei

Dar chiar și în aceste condiții de confidențialitate, oferta financiară nu mai putea fi ajustată pe parcurs. În acest sens, în Fișa de date a achiziției se specifică negru pe alb că prețul contractului nu poate fi ajustat. Cu toate acestea, după conferința de presă de săptămâna trecută, primarul Vrabie a declarat unui post de televiziune că va fi de acord cu ajustarea prețului, întrucât ar fi legală. Desigur, ajustările sunt legale, dar nu și obligatorii. Însă dacă autoritatea a menționat în documentație că nu se ajustează prețurile, iar acum declară că o va face pentru că ar fi legal, avem de a face cu o distorsionare a concurenței. Dacă participanții ar fi știut acest aspect, cu siguranță ar fi formulat alte oferte, mai ajustabile.

Povestea unui contract reziliat de instanța penală

În plus, față de cele arătate mai sus, autoritatea contractantă putea lua decizia eliminării Oyl Company Holding AG SRL din licitație și datorită unor aspecte cunoscute opiniei publice, fiind amplu mediatizate. Astfel, societatea s-a confruntat cu situația desființării unui contract de achiziție publică, încheiat cu Primăria din Țăndărei. Este vorba de contractul de lucrări nr. 2743/06.03.2014. Acesta a stârnit suspiciunea procurorilor de la Parchetul Tribunalului Ialomița, care au demarat o amplă cercetare penală, în care s-au efectuat inclusiv înregistrări ambientale. Pe 21 octombrie 2014, primarul din Țăndărei, George Cristian Roman, a fost arestat la domiciliu, după ce s-au conturat acuzațiile de abuz în serviciu, fals intelectual și deturnare de fonduri. Iată ce notează Clujust.Ro, unul din cele mai bune portaluri de știri juridice din România:

Miezul acuzației: primarul și șeful de la achiziții au măsluit procedurile pentru Oyl Company

”Potrivit procurorilor, primarul și șeful Biroului de achiziții publice din Primăria Țăndărei, Costică Ionescu, sunt suspectați că și-ar fi exercitat în mod defectuos atribuțiile de serviciu cu ocazia derulării unor contracte de proiectare și executare lucrări la drumuri. Astfel, primarul și șeful biroului de achiziții publice ar fi încheiat contracte pentru executarea acestor lucrări fără a respecta normele legale în domeniul achizițiilor publice și ar fi făcut plăți din bugetul public pentru lucrări care în realitate nu au fost efectuate.” (mai multe detalii aici

Patronul Oyl apare ca martor în dosarul penal

Pe 3 martie 2015, primarul din Țăndărei a scăpat de arestul la domiciliu, care a fost înlocuit  de Tribunalul Ialomița cu măsura controlului judiciar. George Cristian Roman a fost obligat atunci să nu se apropie de inculpații Costică Ionescu și Eugenia Florea – funcționari la biroul de achiziții din cadrul Primăriei Țăndărei – și de mai mulți martori, printre care și Corneliu Dragomir, patronul Oyl Company Holding AG SRL. (mai multe detalii aici).

Instanța anulează contractul

În sfârșit, pe 28 aprilie 2016, în dosarul penal 1721/98/2015, Tribunalul Ialomița l-a condamnat pe primarul orașului Țăndărei, George Cristian Roman,  pentru deturnare de fonduri și abuz în serviciu, la patru ani și șase luni de închisoare cu executare. De asemenea, Eugenia Florea a fost condamnată, în acest dosar, în vreme ce Costică Ionescu a fost trimis în judecată într-un dosar distinct și condamnat la rândul său. Tribunalul a mai dispus anularea contractului de lucrări încheiat de Primăria Țăndărei cu SC Oyl Compnay Oil AG SRL Slobozia sub numărul  2743/06.03.2014. Pe 19 ianuarie 2017, Curtea de Apel București a admis apelul celor doi inculpați din dosar, aplicându-le pedepse cu suspendare. Însă celelalte dispoziții au rămas neschimbate, printre acestea fiind și anularea contractului de lucrări încheiat cu firma carea câștigat, iată, și licitația de la Medgidia.

O plângere penală de la Consiliul Județean Constanța

Un alt aspect care putea fi cunoscut comisiei de licitație de la Medgidia, de asemenea amplu mediatizat, a fost decizia Consiliului Județean Constanța, anunțată pe 2 noiembrie 2016, de a formula o plângere penală împotriva Oyl Company Holding AG SRL pentru nefinalizarea în termen a reabilitării drumului Nazarcea-Ovidiu (vezi aici) . Întârzierea înregistrată a condus la pierderea fondurilor europene din care era finanțată respectiva lucrare, în condițiile în care termenele inițiale fuseseră deja prorogate cu acordul finanțatorului. Desigur, societatea se bucură de prezumția de nevinovăție, însă în legea achizițiilor publice există prevederi care duc la descalificare chiar și în situația în care există doar o decizie luată de o autoritate administrativă. Or, aici vorbim, de decizia anunțată public de Consiliul Județean, de a formula plângere penală pentru nerespectarea termenului de execuție, fapt care a condus la nedecontarea sumelor din fondurilor Uniunii Europene. Potrivit articolului 167 aliniatul 1 litera g), autoritatea contractantă trebuia să excludă din procedură orice firmă care ”și-a încălcat în mod grav sau repetat obligațiile principale ce-i reveneau în cadrul unui contract de achiziții publice… iar aceste încălcări au dus la încetarea anticipată a respectivului contract, plata de daune-interese sau alte sancțiuni comparabile.”. Relevant pentru situația de la Medgidia este faptul că proiectul pentru care s-a organizat licitația se realizează tot din fonduri atrase, existând termene clare de implementare. Dacă se va înregistra o situație ca la drumul Nazarcea-Ovidiu, și aceste fonduri pot fi pierdute.

Problemele s-au acoperit printr-o simplă declarație

Totuși, trebuie să spunem că, în privința contractului anulat de la Țăndărei și a plângerii penale a Consiliului Județean, comisia de licitație de la Primăria Medgidia are scuze foarte plauzibile, întrucât este posibil să nu fi cunoscut aceste aspecte, iar pe de altă parte era obligația ofertantului să le lămurească. Or, Oyl Company Holding AG SRL a depus declarație pe proprie răspundere că nu se află în situațiile prevăzute de articolul 167 din legea achizițiilor publice. Însă pentru celălalt aspect, referitor la obligația de a avea subcontractor pentru lucrările electrice, chiar nu există nicio scuză.

 

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Exclusiv

Jupânul PSD-ist Ion Dumitrache a pus mâna pe salubrizarea porturilor Constanța, Mangalia și Midia

Publicat

la data de

Scris de

Compania Națională Administrarea Porturilor Maritime Constanța a atribuit un contract sectorial de salubrizare de peste un milion de euro către o firmă din ”siajul” lui Ion Dumitrache, liderului PSD Constanța (organizația municipală). Firma este deținută oficial de o contabilă din Medgidia, însă toate dârele duc spre jupânul PSD-ist, așa cum vom explica mai jos.

Serviciul de salubrizare a căilor rutiere și pietonale a platformelor de circulație, a spațiilor verzi amenajate și neamenajate, precum și a terenurilor pe care sunt amplasate liniile de cale ferată aparținând CN AMPC SA Constanța din porturile Constanța (sector Nord, Sud, Midia) și Mangalia” a fost scos la licitație printr-un anunț publicat în SICAP pe 28 noiembrie 2021, la o valoare estimată de 5.665.020 de lei.

În linii mari, compania portuară dorea să obțină de acești bani: măturarea manuală a străzilor, trotuarelor și parcărilor, răzuirea rigolelor, întreținerea curățeniei, stropirea mecanică a spațiilor verzi, colectarea și transportul deșeurilor (anunțul de participare poate fi consumtat AICI)

După o serie de clarificări, la licitație s-au înscris doi ofertanți: Iridex Group Salubrizare SRL (o firmă care câștigase toate licitațiile anterioare începând cu anul 2008) și consorțiul format din Salport Midia SRL Constanța + Financiar Urban SRL Pitești.

În aprilie 2022, CN APMC a decis să atribuie contractul către consorțiul condus de Salport Midia SRL. Iridex a formulat o contestație la CNSC, prin care a cerut anularea procedurii, evocând printre altele incidența articolului 228 din Legea 99/2016 privind achizițiile sectoriale. Acest articol califică drept neconforme ofertele care nu respectă documentele achiziției, care prezintă semne de înțelegeri anticoncurențiale sau CORUPȚIE, sau care sunt anormal de scăzute. Situația reclamată de IRIDEX nu a fost analizată pe fond, petiția fiind respinsă pe motive procedurale, ca lipsită de interes. Prin urmare, nu știm dacă a fost vorba de corupție, neconformități sau de un preț care nu poate acoperi prestațiile în realitate, caz în care fie nu se prestează corespunzător, fie se ajustează valoarea prin act adițional ulterior.

Pe 10 iunie 2022, după respingerea contestației, CN APMC a semnat un contract cu Salport Midia SRL, la valoarea de 5.435.482,39 de lei plus TVA. Achiziția a fost anunțată în SICAP pe 17 iunie (vezi AICI).

În ”siajul” lui Dumitrache

Potrivit Risco.Ro, Salport Midia SRL este o firmă înființată în anul 2019 prin divizare din Salport SA. La momentul înființării, firma l-a avut drept asociat unic pe Cătălin Turcu, fost angajat al lui Ion Dumitrache la Șantierul Naval Midia SA (vezi sursa informației AICI).

Pe 19 februarie 2021, acest Turcu a cesionat părțile sociale către Comagra SRL, o firmă aflată, la rândul ei, în siajul lui Dumitrache.

Potrivit datelor oficiale, Comagra SRL este deținută de Elena Mușat, de 53 de ani, din Medgidia. Aceasta a fost timp de 20 de ani contabila șantierului naval Midia deținut de Dumitrache. Informația a fost prezentată public în anul 2020 de publicațiile România Liberă și Evenimentul Zilei, în contextul scandalului scufundării navei Hind Queen în rada Portului Midia, cu peste 14.000 de oi vii la bord. Sursele citate indicau atunci ipoteza că ambarcațiunea cu animale vii s-ar fi scufundat după ce coca navei ar fi fost perforată de o structură metalică improvizată pentru prelungirea terminalului operat de Comagra.

Statul român a cheltuit sume impresionante pentru ranfluarea navei și scoaterea cadavrelor de animale din apa mării. Ancheta oficială nu a stabilit nicio implicare a firmei Comagra sau a contabilei lui Dumitrache.

În sfârșit, legăturile Salport Midia SRL cu Dumitrache sunt întărite de faptul că această firmă are, de la înființare, sediul social în Constanța, pe strada Vârful cu Dor nr. 6. Or la aceeași adresă funcționează și ETT Company SRL, o firmă înregistrată, 100%, pe numele liderului PSD Ion Dumitrache. ETT Company SRL reprezintă interfața prin care Dumitrache controlează Șantierul Naval Midia, deținând oficial 78% din  acțiunile acestuia.

4 angajați, afaceri de 65.000 de euro

Firma din umbra lui Dumitrache care a împușcat contractul de salubrizare de peste un milion de euro are în spate rezultate financiare extrem de modeste. Potrivit Risco.Ro, în anul 2021, Salport Midia SRL a avut doar 4 salariați și a derulat afaceri de numai 324.280 de lei, ceea ce înseamnă, rotunjit, cam 65.000 de euro. Profitul net raportat a fost de 15.399 de lei, ceea ce înseamnă puțin peste 3.000 de euro. În 2019 și 2020, societatea a avut ZERO angajați, ZERO cifră de afaceri, ZERO profit. Ca urmare, nu îndeplinea cerințele minimale de participare la licitație în mod autonom. Printre condiții se aflau licența de salubrizare, derularea unor contracte de 2,5 milioane de lei în perioada anterioară, deținerea mașinilor necesare prestării serviciului de salubrizare.

Toate condițiile au fost asigurate de partenerul de consorțiu, Financiar Urban SRL Pitești. În acest caz vorbim de o firmă importantă controlată de Gheorghe Văsâi. Acesta din urmă a devenit cunoscut la nivel național în calitatea sa de client al DNA. În 2020, Văsâi a fost condamnat pe fond la 6 ani de închisoare, într-un dosar în care și fostul primar PSD-ist de la Pitești, Tudor Pendiuc, a primit 8 ani de închisoare. Faptele penale se referă la modalitatea în care Primăria lui Pendiuc a achiziționat 80 de autobuze, pe care le-a dat în exploatarea lui Văsâi. Să fie bine pentru gurile lor! Dosarul celor doi potlogari se judecă în apel, cu șanse de achitare, din cauza prescripției.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Un IFN din Constanța a încălcat demnitatea și viața privată a unei angajate. Ce daune trebuie să achite compania, potrivit sentinței de fond

Publicat

la data de

Scris de

Cea mai cunoscută instituție financiară nebancară din Constanța, Easy Credit 4 All IFN SA, a manifestat un comportament abuziv față de o angajată, încălcându-i drepturile la viață privată, demnitate, sănătate și securitate în muncă. Aceste aspecte au fost constatate de Tribunalul Iași, printr-o sentință pronunțată pe 17 iunie a.c., pe fondul unui litigiu de muncă inițiat încă din anul 2019 (dosar 7191/99/2019).

Reclamanta se numește Roxana Mihaela Cernescu. Aceasta a fost angajată la punctul de lucru deschis de Easy Credit 4 All IFN SA în municipiul Iași, în baza unui contract individual de muncă încheiat în februarie 2017. La sfârșitul anului 2019, salariata acumulase un număr important de ore suplimentare muncite și neplătite. În ciuda acestei implicări, angajatorul a sancționat-o disciplinar și i-a suspendat contractul individual de muncă în condiții contrare legii, conform celor constate de instanța de judecată. Pe fondul stresului de la locul de muncă, angajata s-a îmbolnăvit.

Comportamentul abuziv al angajatorului a fost probat cu martori, interogatoriu, înregistrări ale camerelor de supraveghere montate de societate în birourile agenției, SMS-uri, e-mailuri și alte dovezi în format electronic, stocate pe un CD. Doi dintre martorii propuși de reclamantă au fost respinși de instanță, pe motiv că aceștia, la rândul lor, au fost implicați în litigii de muncă sau în reclamații de hărțuire și discriminare formulate împotriva Easy Credit, astfel încât depozițiile lor puteau fi subiective.

Înregistrările camerelor de supraveghere montate în birourile societății au fost obținute de reclamantă în baza unei ordonanțe președințiale a Tribunalului Iași (dosar 6796/99/2019). Cererea reclamantei viza în mod special înregistrările din 10 octombrie 2019, conținând, cel mai probabil, incidente menite să probeze încălcarea demnității.

În general vorbind, încălcarea demnității se referă la agresiuni verbale, amenințări, șicanări sau comportamente degradante (umilirea în fața colectivului de lucru, retragerea atribuțiilor uzuale și trasarea unor sarcini irelevante precum tocarea manuală a hârtiilor, blocarea accesului la telefon și la softurile de lucru, luarea scaunului de la birou, mutarea biroului, blocarea ușii etc). 

La capătul procesului de fond, Tribunalul Iași a constatat comportamentul abuziv al societății din Constanța. Instanța a anulat deciziile emise de Easy Credit 4 All IFN SA, în anul 2019, privind sancționarea disciplinară a Roxanei Cernescu și suspendarea contractului ei de muncă. Societatea a fost obligată să o reîncadreze pe reclamantă în muncă și să ia toate măsurile pentru a înlătura încălcarea drepturilor la viață privată, demnitate, sănătate și securitate în muncă. Easy Credit trebuie să achite salariile reclamantei din 2019 până la reîncadrare, cu indexări și majorări, precum și cu dobândă legală penalizatoare. De asemenea, trebuie să achite orele suplimentare (câte o jumătate de oră pe zi, din februarie 2017 până în  mai 2019, și câte o oră pe zi, în intervalul mai – octombrie 2019). Suma de plată s-ar putea ridica la aproximativ 50.000 de euro. 

În plus, compania constănțeană a fost obligată să achite daune morale de 40.000 de lei pentru încălcarea demnității și a celorlalte drepturi ale angajatei, precum și 2.000 de lei cu titlul de daune materiale. Hotărârea nu este definitivă și poate fi atacată în apel.

 

”Mai rău ca în lagăr, aceeași atitudine pe care o are Putin față de ceea ce se întâmplă în Ucraina”

Câteva impresii despre atmosfera de lucru de la Easy Credit 4 All IFN SA au fost relatate de foști angajați ai companiei pe site-ul www.undelucram.ro. Iată câteva dintre ele: 

”Atitudinea managementului este tip românească, angajatul este sclav și cam atât. Volum de muncă foarte mare, colegii vin și pleacă din această cauză. Șefa de la juridic se comportă urât cu angajații.”

”SUNT PUSI OAMENI IN FUNCTII CHEIE LA VARSTE FRAGEDE FARA EXPERIENTA. (drept urmare nu știu sa gestioneze sa aplaneze sa rezolve situațiile din agenții).”

”Mai rău ca în lagăr, aceeași atitudine pe care o are Putin față de ceea ce se întâmplă în Ucraina, și nu exagerez cu absolut nimic când spun asta. Atitudinea asa zisilor șefi lasă total de dorit, nu aduc nicio plus valoare societății, te umilesc, te jignesc, te amenință cu concedierea, îți reproșează și pentru faptul ca îți primești salariul pentru care ai muncit, și încă cât… stat peste program cât se poate. Totul este la limita legii, asta cred ca a fost și motivul pentru care au avut activitatea suspendata anul trecut. Bnr-ul v-a închis, protecția muncii pe când vă închid? Pacat ca nu au curaj angajații sa va facă reclamații ca altfel erați închiși de mult.”

”Sfaturi pentru conducere: Sa se gândească ca asa cum tratează ei angajații asa vor fi și ei tratați, deși am auzit ca sunt deja tratați la fel sau chiar mai rău de directorul general. Acceptați sa fiți umiliți și faceți același lucru la rândul vostru pentru ca știți ca nu va veți mai angaja nici în 1000 de vieți pe salariile alea, asta este motivul pentru care acceptați și faceți tot ce vi se spune. Niște oameni fără caracter, fără cunoștințe juridice, economice, de leadership. Nu vreau sa ma cobor la nivelul lor și de aceea nu folosesc limbajul pe care îl merita.”. 

Crăciun și asociații

Easy Credit 4 All IFN SA este o firmă specializată în acordarea de credite cu garanții imobiliare. Compania a fost înființată în anul 2009 și are în prezent un capital social subscris de 79 de milioane de lei. Sediul social se află în Constanța, pe bulevardul Alexandru Lăpușneanu nr. 82, în zona Trocadero. Activitatea se desfășoară prin agenții/puncte de lucru în cele mai importante localități din țară.  Potrivit informațiilor publicate pe site-ul Ministerului de Finanțe, societatea constănțeană a avut anul trecut venituri totale de 42 de milioane de lei, obținând un profit net de 7,3 milioane de lei. Aceasta a mai declarat creanțe de peste 85 de milioane de lei deținute asupra clientelei (bani de încasat). În 2020, cifrele raportate de companie au fost și mai spectaculoase: creanțe asupra clientelei de 105 milioane de lei, venituri totale de 43,7 milioane de lei, profit net de peste 12 milioane de lei.

Potrivit Risco.Ro, Easy Credit 4 All IFN SA este deținută de 27 de persoane fizice și alte două persoane juridice. Directorul general și cel mai important acționar al firmei este Nicolae Crăciun (foto deschidere). Acesta deține 25,5% din acțiuni ca persoană fizică și încă 24,5% din acțiuni prin Progres Consulting SA – o firmă pe care o deține împreună cu soția sa. Progres Consulting administrează cimitirul municipal de pe strada Baba Novac din Constanța, în baza unui contract semnat cu Primăria Constanța în perioada administrației Mihăieși. Pentru anul trecut, societatea a raportat o cifră de afaceri de 23,9 milioane de lei. 

Relevant este și faptul că în consiliul de administrație al firmei care se ocupă de cimitir se află, potrivit Risco.ro, și fostul șef al Inspectoratului de Poliție al Județului Constanța, Adrian Rapotan, în vreme ce printre cenzori se numără și Carmen-Mioara Bola, soția lui Eugen Bola, inspector-șef, din vremuri imemoriale, al Inspectoratului Teritorial de Muncă din Constanța.  

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Retrocedarea Zoea Rădulescu. Acte false, desființate după 23 de ani

Publicat

la data de

Scris de

O schiță cadastrală falsificată în urmă cu 23 de ani și o expertiză bazată pe aceasta au fost desființate DEFINITIV de secția penală a Tribunalului Constanța, printr-o încheiere din 16 mai 2022. Decizia deschide calea revizuirii unor hotărâri pronunțate de o fostă judecătoare, condamnată recent, pe fond, la 7 ani de închisoare, pentru abuz în serviciu și luare de mită. Miza acestor falsuri a fost retrocedarea abuzivă a unui teren agricol intravilan, de 19 hectare, situat pe malul lacului Siutghiol, în zona cartierului constănțean Palazu Mare, vizavi de centrul comercial Tom-Carrefour.

Beneficiara falsurilor, Zoea Rădulescu, moștenise teren agricol în comuna ei natală, Mihail Kogălniceanu. În fapt, autorii ei deținuseră aici 19 hectare de teren. Potrivit documentelor de la Arhivele Naționale, unul dintre loturi, situat în partea de nord a comunei, se învecina cu drumul Cogealacului. Până în 1999, terenurile moștenite de Zoea Rădulescu au fost oprite de la retrocedare, fiind incluse în exploatarea agricolă a fostului IAS – Ceres Mihail Kogălniceanu. Această societate exploata suprafețe agricole pe raza localităților Mihail Kogălniceanu, Năvodari, Lumina, Ovidiu și Constanța. O vreme, moștenitorii terenurilor au primit acțiuni în cadrul societății de stat, iar mai apoi li s-a recunoscut calitatea de locatori (un fel de proprietari fără titlu al terenurilor lucrate de societate). Abia în anul 1999, s-a decis la nivelul Guvernului Țărănist ca fostele IAS-uri să predea suprafețele exploatate către comisiile locale de fond funciar, aceasta din urmă având misiunea să le retrocedeze către moștenitori. În acel moment, Zoea Rădulescu deținea o funcție în Guvernul Țărănist. Iar în baza trecerii de care se bucura, se prezumă că și-a folosit influența pentru a obține mai multe înscrisuri prin care să i se garanteze, în mod fraudulos, că va primi moștenirea, nu la locul cuvenit, în comuna sa natală, ci direct în intravilanul Constanței, pe malul lacului Siutghiol.

Un serial de falsuri

O întâmplare de zile mari a făcut ca societatea Ceres să dețină două sole de teren cu același indicativ, A 510, una la Kogălniceanu și alta la Constanța. Vorbim de două terenuri diferite, cu suprafețe diferite, situate în localități diferite, care nu s-au învecinat niciodată. Cu toate acestea, politrucii care conduceau societatea Ceres au emis câteva adrese în beneficiul femeii din Mihail Kogălniceanu, în care își exprimau opinia că aceasta ar putea să primească terenul din Constanța. O opinie similară a exprimat și primarul din Mihail Kogălniceanu de la acea vreme, Traian Dinu. Iar un rol decisiv pentru povestea retrocedării l-a avut faptul că printre înscrisurile depuse de Zoea Rădulescu la primăria comunei sale, în anul 1999, s-a aflat la un moment dat și o schiță cadastrală, în copie xerox, a terenului din Constanța. Acest document nu avea un număr de înregistrare de la Oficiul de Cadastru, ci de la Primăria din Mihail Kogălniceanu, și nu se referea la un teren din această comună, ci la unul din Constanța. Ticluirea este evidentă.

Planurile fruntașei țărăniste s-au năruit într-o primă etapă. Și s-a întâmplat așa, deoarece, potrivit legii, Ceres a predat terenurile agricole pe care le lucra la Constanța către Comisia Locală Constanța. De asemenea, a predat terenurile pe care le lucra în Mihail Kogălniceanu către Comisia Locală din această comună. Tot după lege, Zoea Rădulescu a fost obligată să își ceară moștenirea de la comisia locală din comuna sa. Însă, printr-o șmecherie, procesele-verbale de punere în posesie întocmite de comisia comunală, pentru 18 hectare, iar nu pentru 19, consemnau numărul comun de solă, A 510, și absolut nimic despre vecinătăți. Omisiunea era cu tâlc și avea să-i folosească Zoei Rădulescu.

După cum spuneam, sola A 510 de la Constanța a intrat în rezerva de fond funciar a Comisiei Locale de la Primăria Constanța. Iar această comisie a retrocedat terenul de pe malul lacului Siutghiol către mai mulți constănțeni. Mai departe, persoanele puse în posesie și-au vândut terenurile primite către un om de afaceri (Gheorghe Alexa).  

O fostă judecătoare rescrie geografia țării

Zoea Rădulescu nu s-a mulțumit cu această situație. Ca urmare, a încercat să convingă instanțele de judecată că procesele-verbale emise în favoarea sa de către Comisia Locală Mihail Kogălniceanu s-ar referi, în fapt, la terenurile din Constanța, de pe malul lacului Siutghiol, conform schiței cadastrale din anul 1999. În 2003, Curtea de Apel Ploiești i-a spulberat încă o dată speranțele. Această instanță a stabilit că femeia putea primi cele 18 hectare consemnate în procesele-verbale numai la Mihail Kogălniceanu, din sola A 510, în suprafață totală de 128,90 de hectare, iar nu în sola de la Constanța, care deși avea același indicativ, A 510, măsura doar 15,23 de hectare.

Cu toate acestea, Zoea Rădulescu a găsit o modalitate de a înfrânge hotărârea irevocabilă. Avocata ei a găsit un expert de la Medgidia, pe numele său Florin Dumitrescu. Pe baza schiței cadastrale și a corespondenței mai vechi cu Ceres și Comisia Locală Mihail Kogălniceanu, expertul a scremut un așa-zis raport de expertiză extrajudiciară. Acest înscris atesta că procesele-verbale de punere în posesie primite de Zoea Rădulescu de la Comisia Locală Mihail Kogălniceanu, pentru 18 hectare, s-ar referi în fapt la terenul de 19 hectare din Constanța, de pe malul lacului Siutghiol. Expertul nu a făcut niciun fel de măsurători, întreaga sa muncă fiind una de interpretare juridică a unor înscrisuri, deși nu avea competențe în acest sens.

Concluzia aiuritoare a expertului Florin Dumitrescu. Întreaga exertiză poate fi citită AICI.

Mai departe, fosta judecătoare Corina Eugenia Jianu, în două procese la rând, a anulat titlurile de proprietate ale persoanelor care primiseră terenul din Constanța, a anulat titlurile de proprietate primite de Zoea Rădulescu pentru cele 18 hectare din comuna sa natală, după care a obligat autoritățile în materie de fond funciar să-i predea femeii terenul de 19 hectare râvnit la Constanța. Jianu s-a bazat pe raportul de expertiză al lui Dumitrescu. Iar cum acesta nu era concludent până la capăt, a suplinit carențele lui… rescriind geografia țării. Fosta judecătoare a opinat că terenul de la Siutghiol, din dreptul actualului centru comercial Tom-Carrefour, ar fi fost situat inițial în comuna Mihail Kogălniceanu, intrând mai pe urmă în hotarul municipiului Constanța. Argumentația este o halucinație totală, fără nicio legătură cu realitatea.

Extras din hotărârea halucinantă a fostei judecătoare Jianu.

Prin aceste manevre, Zoea Rădulescu s-a pomenit proprietară peste un teren care valora câteva zeci de milioane de euro, în loc de terenul de câteva mii de euro la care avea dreptul în drumul Cogealacului. 

Procese penale

După alți ani de la această potlogărie ordinară, Parchetul Curții de Apel Constanța l-a luat la scuturat pe expertul Florin Dumitrescu. Insul a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave. Condamnat pe fond, la Tribunalul Constanța, Dumitrescu avea să fie achitat, în anul 2019, la Curtea de Apel Constanța. Un complet condus de judecătoarea Adriana Ispas a stabilit că nu sunt dovezi că expertul ar fi cunoscut caracterul fals al documentelor (corespondență și schiță cadastrală) care i-au fost puse la dispoziție de avocata Zoei Rădulescu și pe baza cărora a întocmit raportul de expertiză.

Plecând de la această constatare, în 2020, Parchetul Curții de Apel a deschis o nouă anchetă, pentru uz de fals. Din capul locului, procurorii au căutat schița cadastrală în original. Numai că, ce să vezi, documentul nu există nicăieri în original. OCPI-ul nu-l are, Comisia Locală Mihail Kogălniceanu nu-l are, după cum nu-l are nici Comisia Locală Constanța (singura abilitată prin lege să dispună de teren). Evident că nici expertul Dumitrescu nu a avut documentul în original, ci o copie xerox care i-a fost pusă la dispoziție de către avocata Zoei Rădulescu. Se pare că planul cadastral a fost creat prin suprapunerea a două documente, situație care ar explica de ce nu există un original. În plus, în cadrul procesului penal s-a administrat proba cu expertiza judiciară topo-cadastrală. Iar concluziile expertului desemnat converg cu alte două expertize anterioare, efectuate în diverse proceduri penale. Ori toți acești experți spun la unison ceea ce se stabilise încă din 2003 cu putere de lucru judecat, anume că Rădulescu nu putea primi în anul 2000 decât terenul din comuna sa natală, nicidecum terenul situat în Constanța, pe malul lacului Siutghiol. Amplasamentele sunt diferite și se află la 18 kilometri distanță.

Toate aceste constatări nu au mai putut conduce la antrenarea răspunderii penale, din cauza prescripției. Însă procurorul de caz a sesizat judecătorul de cameră preliminară cu desființarea documentului fals și a înscrisurilor subsecvente (cel mai important dintre acestea fiind raportul de expertiză întocmit de Dumitrescu).

Judecătoria Constanța a admis cererea în parte, desființând doar schița cadastrală din anul 1999. Zoea Rădulescu, avocata ei, dar și omul de afaceri Gheorghe Alexa au depus contestație la Tribunal.

Zoea și avocata au aplat la toate chichițele posibile. Ca de exemplu, avocata s-a prevalat în contestația ei de o clasare pe care a obținut-o de la un parchet superior, după ce s-a autodenunțat pentru participație improprie la fals, în legătură chiar cu schița cadastrală din 1999. Iar pe lângă această clasare, a mai evocat o decizie civilă prin care a fost respinsă o revizuire cerută de Alexa în privința hotărârilor pronunțate de fosta judecătoare Jianu.

Intenția celor două femei a fost aceea de a-i convinge pe judecătorii de drept penal să nu se mai aplece asupra falsului, pe motiv că s-a mai cercetat și s-a clasat sau că s-a mai încercat o revizuire și s-a respins.

Manevra nu a ținut. Toate motivele invocate au fost analizate în detaliu și respinse argumentat de Tribunalul Constanța. Judecătorii au admis contestația lui Gheorghe Alexa, dispunând desființarea, nu doar a actului falsificat, ci și a înscrisurilor subsecvente folosite de Zoea Rădulescu în procesele prin care a reușit să-și mute moștenirea din drumul Cogealacului în intravilanul Constanței. Soluția a fost dată pe 16 mai 2022 și este definitivă. După cum spuneam, desființarea documentului falsificat și a înscrisurilor subsecvente deschide calea revizuirii hotărârilor civile pronunțate de fosta judecătoare Jianu.

Date de palmares

Trebuie să mai amintim că fosta judecătoare Corina-Eugenia Jianu a fost implicată și în alte retrocedări de răsunet, cele mai cunoscute fiind cariera de la Sibioara (mai multe detalii puteți afla AICI) și terenurile de pe malul mării, din zona Mamaia Nord-Năvodari. De altfel, Jianu a fost trimisă în judecată pentru retrocedările de la Năvodari, după ce procurorii au descoperit că primise mită un teren în zona Taberei de Copii, pe numele fiicei sale, în vederea pronunțării unor hotărâri de retrocedare prin fraudă la lege. Pe fond, fosta judecătoare a fost condamnată la 7 ani de închisoare. Dosarul se află în apel, la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: