Exclusiv Slide

Plajele extinse din Mamaia au făcut golfuri. Constructorii cer 3 milioane de euro în plus de la Ape, într-un proces cu scântei

Ian 17, 2018 Adrian Cârlescu

Extinderea plajelor din Mamaia Sud, Constanța și Eforie a fost un subiect de mândrie națională, la vremea lui. Lucrarea de mare anvergură, beneficiind și de un deviz uriaș, a fost recepționată și dată în folosință în decembrie 2015. În scurt timp, mai exact în primăvara anului trecut, ne-a mai scăzut puțin din mândria națională, după ce mai multe fotografii au făcut înconjurul internetului, umplând și paginile unor publicații relevante.

Plaja Porr Bau din Mamaia, februarie 2017

Potrivit acestora, plajele extinse s-au surpat în mare după un an și un pic de bună exploatare. Pe timpul iernii, valurile mușcaseră adânc din țărm, lăsând în urmă faleze înalte… de nisip. ABADL-ul, care era condus pe atunci de pesedistul George Papari, a mai calmat spiritele, anunțând că nu s-a întâmplat nicio dramă, fiind un fenomen obișnuit. Mai multe tractoare ale Administrației au arat plajele și au nivelat falezele de nisip. Și totul a intrat în normal.

Lucrările submerse, cârpite cu acordul lui Boeru

Gheorghe Boeru, președintele Romair Consulting

Însă au fost și voci care au adus în spațiul public îngrijorarea că digurile de pe fundul mării, care trebuiau să astâmpere furia valurilor, nu au fost prea bine executate. S-a arătat că proiectul inițial fusese cârpit pe parcursul lucrărilor cu acordul firmei Romair Consulting SRL, aparținând controversatului Gheorghe Boeru, un personaj al cărui nume apare în legătură cu mai multe investigații ale DNA. Boeru ar fi dat aprobări să nu se mai folosească strat geotextil la baza structurilor submerse, ci doar un strat de filtrare din spărtură de piatră. Apoi ar fi dat undă verde la înlocuirea blocurilor din beton, x-block, care erau foarte grele și foarte stabile, cu blocuri din piatră, mai ușoare și mai ușor de dislocat de forța curenților marini. Dacă trăiam într-o țară normală, aceste aspecte ar fi fost verificate de autorități. La noi nu s-a întâmplat nimic, în sensul răspunderii. În schimb, compania lui Boeru a fost chemată să răspundă de studiul de fezabilitate pentru etapa a doua a extinderii de plaje, care va include plajele din sudul litoralului, Mamaia Nord, Năvodari și zona stăvilarelor din Biosferă, pentru un deviz uriaș, de un miliard de euro. Să mai spunem aici că, în vara anului trecut, au apărut alte fotografii care atestă că linia țărmului din zona Mamaia Sud a suferit noi modificări, de data aceasta formându-se veritabile golfuri.

Revendicări de costuri suplimentare

Dar cea mai spectaculoasă evoluție este aceea că asocierea care a extins plaja mușcată de valuri și plină de golfuri din Mamaia Sud tocmai a avut astăzi un prim termen de judecată într-un proces pe care l-a deschis ABADL-ului. Vorbim aici de firmele asociate Porr Bau GMbH, Franco Giuseppe SRL și Dinamica SRL. Acest consorțiu solicită în plus față de ce a primit până acum, încă 13.283.842,51 de lei fără TVA pentru lucrarea de la Mamaia. Potrivit informațiilor noastre, litigiul se referă la mai multe revendicări de costuri suplimentare, transmise de asocierea condusă de austriecii de la Porr Bau către Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral, înainte de recepția finală a plajelor extinse din sectorul Mamaia Sud. Șansele austriecilor sunt mari în proces, în contextul în care aceștia sunt asistați de o importantă casă de avocatură din București, dar mai ales în contextul în care revendicările lor au fost declarate îndreptățite de firma lui Gheorghe Boeru, care a fost consultantul primei etape de extindere a plajelor. Ai lui Boeru au confirmat pe 16 decembrie 2015 că asocierea condusă de Porr Bau este îndreptățită să primească în plus 279.246,6 lei fără TVA, cu titlu de costuri suplimentare pentru menținerea organizării de șantier. Mai departe, pe 26 mai 2016, Romair a confirmat noi costuri suplimentare de 3.176.010,71 de lei, provenite în principal de la studii, obținerea avizelor și autorizațiilor, execuția organizării de șantier și asigurări. În mod paradoxal, comisia de supervizare a Romair care a confirmat aceste costuri suplimentare în favoarea consorțiului condus de austrieci a fost condusă de inginerul Dănuț Ungureanu. Acesta a fost și diriginte de șantier pentru sectorul Mamaia Sud, adică omul care a confirmat calitatea deosebită a lucrărilor. Restul costurilor suplimentare revendicate de Porr Bau și asociații săi, până la concurența sumei de 13,2 milioane de lei (aproximativ 3 milioane de euro, nu au fost confirmate de firma lui Boeru. Însă constructorii nu renunță la ideea de a-i primi, dacă Tribunalul și mai apoi Curtea de Apel Constanța vor găsi justă cererea lor. În orice caz, procesul care a debutat astăzi, 17 ianuarie 2018, se anunță unul cu scântei.

Vezi aici fotigrafiile publicate de Baricada Verde.

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Comments

comments

Adrian Cârlescu

About The Author

Adrian Cârlescu este absolvent al Facultăţii de Filozofie a Universităţii din Bucureşti (1998), finalizată cu o teză de licenţă coordonată de profesorul Gabriel Liiceanu, şi a unui masterat de filozofia culturii în cadrul aceleiaşi facultăţi (2000). Activează în presa locală, constănţeană, din anul 1998. A fost reporter şi editor de ştiri la MTC TV, redactor-şef la Replica de Constanţa, redactor în departamentul de investigaţii la Ziua de Constanţa, co-fondator la Dezvăluiri.Ro. De-a lungul timpului a publicat anchete jurnalistice despre retrocedările lui Radu Mazăre, introducerea Pădurii Comorova în intravilan şi vânzarea ei, abuzul judiciar de la Fruvimed Medgidia SA, geneza Fondului Proprietatea, jaful din piscicultură, interesele din zona investiţiilor în energia eoliană, averea ascunsă şi faptele reprobabile ale unor politicieni, magistraţi sau oameni de afaceri abonaţi la lucrări publice. În 2014, a publicat cartea-document „Columbia – spectacolul morţii. Regimul de detenţie în Colonia Cernavodă a Canalului Vechi”. În 2015, a publicat, alături de dr. Sorin Marcel Colesniuc, lucrarea „O istorie a oraşului Cernavodă”, redactând, în baza documentelor de arhivă, secţiunea dedicată evoluţiei oraşului din 1878 până în prezent.