Exclusiv Slide

Ce șmecherie s-a făcut la atribuirea contractului de asfaltare a străzilor din Medgidia

Ian 11, 2018 Adrian Cârlescu

Primăria Medgidia a publicat în SEAP anunțul 218824/10.01.2018 privind atribuirea contractului pentru ”reabilitare tramă stradală 16 km în municipiul Medgidia”. Contractul a fost semnat pe 9 ianuarie a.c. de primarul Valentin Vrabie cu drumarul care a câștigat licitația, Oyl Company Holding AG SRL Slobozia. Lucrările au fost atribuite pentru suma de 13.256.726,2 lei plus TVA, ceea ce reprezintă 63% din valoarea inițială estimată a lucrării, de 20.955.929 de lei. Primăria Medgidia a anunțat deja, cu mare bucurie, că lucrările vor începe în luna martie și vor cuprinde străzile Ana Ipătescu, Dunării, Licurici, Lebedei, Dimitrie Cantemir, Ion Vodă, Iezerului, Nufărului, Crinului, Dobrogeanu Gherea, Lucian Grigorescu, Pescărușilor, Rândunelelor, Ilie Dinca, Fdt. Moldovei, Ardealului, Anton Pann, Tineretului, Răzoare, Caraiman, Teilor, Oituz, Jiului, Păcii, Walter Mărăcineanu, Tăbăcăriei, Castanilor, Frasinului, Împăratul Traian, Scarlat Vârnav, Ecaterina Varga, Fdt. Viilor, Merilor, Lalelelor, Monumentului, Principatele Unite, C-tin Golea, Maramureș, Dorobanți, Ibrahim Themo, Radu Negru, Tudor Vladimirescu, Vasile Alecsandri, Ecaterina Teodoroiu, Avram Iancu, Plevnei și Siretului.

Vrabie declară comisia habarnistă, cu luni bune înainte să o înființeze

Deși licitația a fost lansată public prin anunțul 413051 din 7 septembrie 2017, ora 15:25, Primăria Medgidia făcea pregătiri ample cu luni bune înainte. Astfel, încă din 13 martie 2017, a fost adoptată o decizie privind cooptarea în cadrul comisiei ce urma să se constituie peste luni de zile a lui Adrian Micu, având atribuții și responsabilități în ”analiza efectelor de natură juridică pe care le pot determina anumite elemente ale ofertei sau anumite clauze propuse de ofertant”. Decizia a fost motivată de ”lipsa expertizei specifice la nivelul comisiei de evaluare în vederea analizării anumitor elemente ale ofertelor/Complexitatea procedurii”. Deși această comisie nu era constituită, primarul Valentin Vrabia îi cunoștea deja hibele. La cinci luni distanță, pe 8 august 2017, a fost adoptată o decizie pentru desemnarea persoanelor responsabile cu evaluarea ofertelor. Vorbim aici de o comisie formată din 12 persoane, în frunte cu administratorul public Bogdan Moșescu. Licitația a stârnit din capul locului un amplu interes din partea firmelor de construcții. Deși au fost zeci de întrebări și solicitări privind clarificarea unor aspecte, formulate de numeroase firme din domeniul construcțiilor, doar patru firme/asocieri de firme au depus oferte de participare.

Legea lui Ciordache

Din capul locului, trebuie să spunem că licitația de la Medgidia este o ilustrare perfectă a efectelor dezastruoase pe care le produce o lege strâmbă, semnată de Florin Iordache și Călin Popescu-Tăriceanu. Vorbim aici de Legea 98/2016 privind achizițiile publice. Deși aceasta clamează la tot pasul transparența, deși califică licitațiile drept proceduri de interes public la care oricine are acces liber la informații, în realitate violează toate aceste principii și valori. La articolul 217, legea lui Ciordache spune că accesul la aceste informații nu poate fi restricționat… dar nu se oprește aici, continuând: ”decât în măsura în care aceste informații sunt confidențiale, clasificate sau protejate de un drept de proprietate intelectuală”. În continuare, actul normativ exclude chiar și accesul ofertanților înscriși în licitație la informațiile depuse de ceilalți competitori dacă au fost declarate de către aceștia ca fiind confidențiale, clasificate sau protejate de un drept de autor. Formularea e atât de tâmpă, încât din litera ei se înțelege că un simplu agent economic poate clasifica documente. Or, în realitate, prin efectul Legii 182/2002, informațiile pot fi clasificate, adică secretizate, doar de autorități, în frunte cu președintele țării, cu Parlamentul, Guvernul și serviciile secrete. De asemenea, drepturile de proprietate intelectuală nu pot curge dintr-o simplă declarație a unei firme private, ci dintr-un certificat emis de o autoritate, adică de Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM). Însă rămâne confidențialitatea. Aici nu există o autoritate și o normă care să spună în ce condiții se poate declara un înscris confidențial. Desigur, o scrisoare de dragoste, o bârfă sau o destăinuire sunt confidențiale și nu trebuie să existe norme care să spună ce și cum. Dar licitațiile publice nu erau despre iubire, bârfe și destăinuiri… până la opera lui Florin Iordache.

A câștigat o propunere cu informații secrete

La Medgidia, câștigătorul licitației (Oyl Company Holding AG SRL Slobozia) și consorțiul clasat pe locul doi (Autoprima Serv SRL – DAF Trans 2000 SRL) au declarat documentele depuse drept confidențiale. În acest fel, și-au trecut la secret față de public dar mai ales față de contraofertanții lor, datele cu privire la devizele de lucrări, marja de profit, procentul cheltuielilor indirecte și resursele. De altfel, într-un proces-verbal din 21 decembrie 2017, întocmit la sediul Primăriei Medgidia, se afirmă, negru pe alb, că ”Declarațiile privind partea/părțile din propunerea tehnică/financiară a SC Oyl Company Holding AG SRL și Autoprima Serv SRL (sunt) considerate confidențiale”. În documentul olograf a fost cuprinsă și mențiunea că ”raportul procedurii a fost înmânat (participanților – n.r.) având anumite secțiuni blurate”.

Așa cum reiese din facsimilul publicat mai jos, într-adevăr secțiunile cele mai importante din raportul procedurii sunt cenzurate cu marker negru, întruât documentele care stau la baza acestor consemnări sunt confidențiale.

O fi vreo măgărie cu stâlpii de iluminat public?

Evident că nu s-au formulat contestații la procedură, pentru că nimeni nu a avut acces la documentele despuse de firma câștigătoare. Eventual, se puteau formula contestații în orb, dar cine are timp de astfel de demersuri sortite din start eșecului? Neavând acces, nimeni nu a putut demonstra sau măcar suspecta că s-au făcut măgării, neconcordanțe, fundamentări greșite. Doar comisia de licitație, cam nepricepută cum anticipa primarul, și specialistul cooptat cu luni bune înaintea constituirii comisiei au avut acces la informații. Aceștia i-au dat undă verde lui Vrabie să semneze contractul, semn că totul a fost declarat perfect. Atât de perfect a fost că nu s-a lămurit nici până acum problema stâlpilor de iluminat din proiect. Drumarii nu pun și stâlpi, iar de regulă își iau terți susținători pentru aceste lucrări secundare. Deși nu a avut terț susținător, Oyl Company a fost declarată câștigătoare a licitației. Dacă este o măgărie la mijloc, aceasta va rămâne la stadiul de simplă ipoteză, întrucât nimeni nu are acces la documentele secretizate chiar de firmele care le-au depus.

Drumarii, mai șmecheri decât serviciile secrete

Trebuie să mai spunem că aceste firme au un drept mai șmecher și mai tare decât toate serviciile secrete și autoritățile din România. Căci serviciile și autoritățile, prin legea 182/2002, au interdicție să secretizeze informații, date sau documente pentru a ascunde încălcarea legii, erori administrative, limitarea accesului la informațiile de interes public, restrângerea ilegală a exercițiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezării altor interese legitime. În schimb, pot să limiteze accesul drumarii ăștia protejați de toate regimurile. Desigur, au uzat de acest drept, nu pentru că aveau de ascuns ceva, ci pentru că legea lui Ciordache le permite acest lucru.

Notă: Fotografia din deschiderea articolului este un montaj cu semnatarii contractului de asfaltare, primarul Valentin Vrabie și patronul Oyl Company Holding AG, Corneliu Dragomir.

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Comments

comments