Connect with us

Exclusiv

Tunuri imobiliare la Primăria Năvodari. Blocuri de milioane de euro pe terenuri atribuite cu 8 lei/mp/an

Adrian Cârlescu

Publicat

la

De mai bine de doi ani, într-o surdină totală, la Năvodari se consumă o megafacere imobiliară cu acordul direct al Primăriei și al majorității PSD-ALDE din Consiliul Local. Detaliile au fost ferite de ochii opiniei publice. Însă mai multe elemente ale acestei golănii au lăsat dâre în documentele emise de autoritatea locală. Mergând pe aceste urme, din aproape în aproape, am reușit să reconstituim scheletul unor tunuri imobiliare aflate în plină desfășurare.

La început de mandat, Chelaru a făcut un regulament pentru înstrăinarea terenurilor

La scurt timp de la suirea lui Florin Chelaru în scaunul de primar, Consiliul Local Năvodari a adoptat Hotărârea nr. 283/22.07.2016. Nu reproducem întocmai titlul acestei hotărâri, fiind prea lung și prea alambicat. Însă precizăm că se referă la stabilirea unor reguli pentru înstrăinarea terenurilor din domeniului public și privat al localității. Hotărârea este ca o piatră de temelie. Și, totodată, ca o declarație de interese… imobiliare, făcută de Chelaru încă din primele zile de mandat. Un accent deosebit în regulamentul votat cădea pe procedura de atribuire a unor terenuri în superficie. Aici trebuie să spunem că noul cod civil a făcut un fel de revoluție semantică asupra cuvântului concesiune, rezervând folosința sa doar în legătură cu terenurile din domeniul public. Desigur, terenurile din domeniul privat pot fi concesionate în continuare, pe 49 de ani, însă sub denumirea de ”constituire a dreptului de superficie”. În esență, tot un drac, îmbrăcat în haine diferite. În orice caz, regulamentul lui Chelaru abundă în lozinci despre transparență, tratament egal și nediscriminatoriu… deși nu impune nici măcar minima obligație să se publice o amărâtă de știre în mijloacele de informare în masă la organizarea transparentelor proceduri. Iar așa, informația rămâne la discreția celor avizați.

O treabă de lăcătuș mecanic

La scurt timp de la adoptarea acestui regulament, subordonații lui Chelaru au identificat sute de terenuri libere, din domeniul privat al localității, numai bune de dat în superficie. Punându-se pe treabă, au întocmit inventare, planuri de situație, evaluări de preț, motivații, justificări și drafturi pentru proiectele de hotărâri. În bună parte, totul era făcut ca la carte. Cu toate acestea, Chelaru a ezitat să și  le asume. Căci, vorba aceea, omul se leagă de semnătură, ca boul de jug. Ca să evite situațiile jenante de a fi luat vreodată la întrebări de procurorii anticorupție, care l-au împachetat chiar și pe mentorul său Matei, actualul primar l-a chemat să iscălească inițiativele pe lăcătușul mecanic făcut consilier tocmai pentru a se jertfi în astfel de manevre. Vorbim aici de Radu Pîndici, acel moș Teacă iscălitorul care s-a mai remarcat și cu alte ocazii. Pe baza inițiativelor asumate de Pîndici, numeroase terenuri au fost scoase la licitație. Este vorba, în primul rând, de terenurile din lotizarea Midia. Însă au mai fost și alte suprafețe foarte atractive, cu mare potențial imobiliar, situate în oraș sau în zona turistică.

Observând că ”treaba merge”, Chelaru și-a asumat și el o parte din proiecte.  De regulă, licitațiile pentru lotizarea Midia au plecat de la 4,49 de lei pe metru pătrat pe an. În oraș, prețul inițial a fost de 8,40 de lei pe metru pătrat pe an, iar în zona turistică de 12 lei pe metru pătrat pe an. Sub orice chip ai privi problema, e clar că prețurile au fost de chilipir. În plus, putem spune că atât de transparente au fost procedurile, încât căutând pe Google nu am găsit nici măcar un anunț de participare la puzderia de licitații. Informația a rămas la discreția unor băieți deștepți. Desigur, pe Google nu sunt de găsit nici numele celor care au beneficiat de pleașca de la Primărie.

Superficiarul Adrian Tudora a fost cu Matei și Chelaru în Turcia

Cu siguranță, secretul nu va putea fi păstrat la nesfârșit. Ca dovadă, deja au început să apară numele beneficiarilor mai de ispravă, care au reușit să ridice vile și blocuri pe terenurile luate de la Primărie. Fiind ridicate în scop comercial, aceste imobile au ajuns în posesia unor cumpărători. Noii proprietari s-au adresat Consiliului Local, cu cerere de preluare a dreptului de superficie asupra terenului. În acest sens, în ședința Consiliului Local Năvodari din 31 octombrie 2017 au fost introduse la vot patru proiecte referitoare la constituirea unui drept de superficie, pe cote indivize, către cumpărătorii apartamentelor (5 la număr) din imobilul ridicat pe strada Prelungirea Corbului nr. 4 (aproape de biserica lipovenească).  Așa cum aflăm din această documentație, superficiarul anterior al terenului a fost persoana fizică Tudora Adrian. Aceasta încheiase un act pentru constituirea dreptului de superficie cu primarul orașului Năvodari, autentificat sub nr. 2467/18.10.2016 de notarul public Săcăleanu Mariea, la valoarea de 8,89 de lei pe metru pătrat pe an. (vezi proiectele aici, aici, aici și aici). Într-un alt proiect de hotărâre supus atenției comisiilor de specialite ale Consiliului Local Năvodari chiar săptămâna trecută, se lămurește faptul că terenul din strada Prelungirea Corbului nr. 4 are suprafața de 218 mp. La bază, acesta a fost acordat în folosință gratuită către Coruti Ciprian-Ionel și soția sa. Aceștia s-au apucat de construit un imobil P+1 în baza autorizației de construire 553/25.09.2015. După o lună și câteva zile, au vândut construcția către Adrian Tudora, prin contractul 1697/10.11.2015, autentificat la BNP Toncu Mihaela, notărița care a autentificat mai toate contractele analizate în dosarul retrocedărilor, în care sunt coinculpați fostul primar Matei și fosta judecătoare Jianu. Pe 2 iunie 2016, Primăria Năvodari a emis o nouă autorizație de construire, iar pe 4 august 2016 a recepționat întreaga lucrare de construire. Însă Adrian Tudora a obținut superficia asupra terenului abia în 18 octombrie 2016. În aceste condiții, Tudora nu avea un drept asupra terenului la data de 2 iunie 2016, astfel încât rămâne un mister cum de a putut obține o nouă autorizație de construire. (vezi aici proiectul care conține toate aceste informații).

Chiolhanul frățesc de la Gemlik, Turcia. Adrian Tudora este personajul cu ochelari din partea stângă a celor două fotografii.

Adrian Tudora este un personaj cunoscut în Năvodari. Pe vremuri a fost consilier local, însă de câțiva ani s-a retras în plan secund, beneficiind, iată, de tunurile imobiliare puse la cale de camarila care conduce orașul. În octombrie 2016, Tudora a făcut parte din delegația Primăriei Năvodari care s-a deplasat în Turcia, în vizită de lucru la un oraș înfrățit, Gemlik din regiunea Bursa, deși nu deținea nicio funcție oficială în cadrul administrației publice locale. Din aceeași delegație a făcut parte și fostul primar condamnat penal Nicolae Matei, despre care se spune că ar conduce în continuare Primăria prin interpuși. Nici el nu mai deținea vreo funcție în cadrul autorității locale.

O agenție imobiliară cu profit de 3.500 de euro a ajuns campioană la superficii

Numele altor beneficiari au ieșit la iveală chiar săptămâna trecută, când comisiile de specialitate ale Consiliului Local au primit spre avizare alte proiecte similare. De data aceasta vorbim de imobile construite pe strada Stadionului nr. 2 Bis, loturile 3 și 8. Cumpărătorii construcțiilor vor prelua și terenul în superficie, datorând localității 8,40 de lei pe metru pătrat pe an. În acest caz, superficiarii inițiali au fost Damian Adrian și Elena, Dinu Elena și firma Aqua Force SRL Năvodari, iar terenul obținut de la Primărie pentru mirifica sumă de 8 lei și 40 de bani pe metru pătrat pe an a fost de 1203 mp (vezi proiectul mai important aici).

Societatea din urmă a fost înființată în anul 2009 de Gabriel Bucur, domiciliat în Năvodari. Inițial, firma s-a numit Cate-E Grey Imobiliare SRL și era o agenție imobiliară. În anul 2011, societatea a intrat în posesia lui Adrian Damian, care i-a schimbat numele, în Aqua Force SRL, păstrând însă domeniul principal de activitate. În anul 2016, Aqua Force SRL a derulat afaceri de 95.000 de lei (aproximativ 21.000 de euro), realizând un profit de 15.668 de lei (aproximativ 3.500 de euro). Potrivit unui extras informativ de carte funciară, aflat în posesia redacției Ordinea.Ro, firma lui Adrian Damian mai deține un drept de superficie asupra unui teren din domeniul privat al orașului Năvodari, în suprafață de 700 mp. Acesta este situat pe strada Pescărușului lot 3. Contractul de constituire a dreptului de superficie a fost încheiat pe 2 noiembrie 2017, la notarul public Paris Lucia.

O afacere  un potențial de 5 milioane de euro

Pe de altă parte, Elena Damian trebuia să fie beneficiara unei investiții imobiliare pe un teren de 1698 de metri pătrați. Vorbim de o afacere eșuată, în condițiile, cu totul ieșit din comun, pe care le vom explica în paragraful următor. În mod cert, însă, în anul 2016, investitoarea a depus la Agenția pentru Protecția Mediului din Constanța un memoriu de investiție, pentru un bloc de patru etaje, cu 39 de apartamente, ce urma să fie construit pe terenul de 1698 mp, aflat la sud de Tabăra de Copii, pe strada M3 f.n.. Memoriul a fost întocmit de firma Ucsertimud SRL, aparținând familiei lui Petre Dumitrescu. Aceasta din urmă a făcut parte, în anul 2002, din Consiliul de Administrație al TSP Ecoterm SA Năvodari, societate a Consiliului Local Năvodari, actualmente în faliment. În perioada 2008-2009, societatea a fost folosită la prăduirea a 11 hectare din trupul Taberei de Copii Năvodari, la inițiativa fostului primar Nicolae Matei.

În mod bizar, proiectantul a uitat să menționeze în memoriul său titlul sub care deținea Elena Damian terenul. Blocul de patru etaje urma să ocupe doar 470 mp, de unde rezultă că terenul în suprafață totală se putea preta la trei construcții de același fel. Pe fondul acestor lămuriri, e clar că potențialul afacerii bătea spre cinci milioane de euro.

Elena Damian a primit de la Chelaru o concesiune peste proprietatea unei persoane din Buzău

Despre terenul situat în strada M3 f.n. se face vorbire în mai multe litigii înregistrate pe rolul Judecătoriei și Tribunalului Constanța. Din informațiile publicate pe protalul instanțelor de judecată, aflăm că terenul a făcut obiectul contractului de concesiune nr. 31.632/18.05.2016, încheiat de Orașul Năvodari cu Elena Damian. Nu știm dacă s-a organizat o licitație pentru concesionara terenului, însă în mod cert în memoria Internetului nu s-a păstrat vreun anunț de participare. Dreptul de concesiune a fost înscris în cartea funciară la OCPI Constanța. Pe 25 octombrie 2016, Elena Damian a primit autorizația de construire de la Primăria Năvodari și a demarat construcția unui imobil. În timp ce muncitorii tocmiți cu lucrarea trudeau pe șantier, la fața locului s-a prezentat Cristina Maria Varga, din Buzău, care a demonstrat cu acte autentice că era proprietara de drept a terenului, pe care îl cumpărase cu ani în urmă. Pe 16 ianuarie 2017, Cristina Maria Varga a deschis un proces civil (dosar 670/212/2017) la Judecătoria Constanța împotriva soților Damian și a Primăriei din Năvodari, cerând anularea contractului de concesiune care îi încalcă dreptul de proprietate. Procesul se află și acum pe rol, având următorul termen fixat pentru 21 februarie 2018.

Stofă de politruc: a dat vina pe Oficiul de Cadastru

La rândul ei, Elena Damian, titulara contractului de concesiune, a deschis pe 21 februarie 2017 un proces împotriva Primăriei Năvodari (dosar 991/118/2017), cerând asigurarea dovezilor. Instanța a numit un expert tehnic judiciar cu misiunea de a constata existența lucrărilor de construire pe terenul situat în Năvodari, strada M3 f.n. și de a evalua contravaloarea materialelor și a manoperei. Pe 12 mai 2017, prin Sentința Civilă 996/2017, Tribunalul a constatat administrată proba constând în expertiza judiciară. Hotărârea a fost dată fără cale de atac. Peste câteva luni, conștientizând riscurile, Chelaru a deschis la rândul său un proces civil împotriva Elenei Damian și a Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară din Constanța, introdus în cauză pe ideea de a se disipa răspunderea. Procesul a fost înregistrat la Tribunalul Constanța, pe 10 august 2017, dosarul 5461/118/2017, și avea ca obiect anularea Autorizației de Construire 700/25.10.2016. Atât de bine a fost făcută acțiunea, încât a fost anulată de Tribunal, pe 7 septembrie 2017. Chelaru a insistat cu o cerere de reexaminare, însă și aceasta a fost respinsă definitiv pe 17 noiembrie.  Pe 20 decembrie 2017, Chelaru a inițiat o nouă acțiune de anulare a autorizației de construire (dosar 8615/118/2017), de data aceasta doar împotriva Elenei Damian. Procesul nu a primit încă un prim termen de înfățișare.

Primăria Năvodari, obligată la despăgubi de 350.000 de lei

La data la care Primăria făcea acest joc de glezne cu anularea autorizației de construire, Elena Damian obținuse deja, încă din 27 septembrie 2017, o sentință civilă pe fond, prin care este îndreptățită să primească din bugetul localității suma de 341.893,56 de lei și cheltuieli de judecată în valoare de 16.023,36 de lei. Soluția a fost dată de Tribunalul Constanța, în dosarul nr. 8735/118/2016*. Ca o coincidență de zile mari, 8735 este vechiul cod poștal al Năvodariului. În cadrul procesului, Chelaru a încercat să arunce pisica în curtea Oficiului de Cadastru, pe care l-a chemat în garanție. Cu toate acestea, instanța a respins cererea de chemare în garanție, stabilind că singurul responsabil pentru crearea acestui prejudiciu este Primăria Năvodari.

Și lucrurile nu se opresc aici, deoarece proprietara terenului ar putea la rândul ei să ceară despăgubiri cel puțin echivalente cu efortul de a demola construcția începută de soții Damian. Cel mai probabil, situația se va lăsa cu un dosar penal. La fel, credem că modalitatea total netransparentă prin care terenurile orașului au fost acordate în superficie ar trebui să stârnească cel puțin interesul Consiliului Concurenței, având în vedere distorsiunea pe care a produs-o pe piața imobiliară. Deși, la fel de întemeiat ar fi și interesul organelor judiciare. Vom reveni!

 

Comments

comments

Exclusiv

Fostul primar din Năvodari Nicolae Matei, condamnat la 9 ani de închisoare în dosarul retrocedărilor

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Fostul primar din Năvodari, Nicolae Matei, a fost condamnat, pe fond, la 9 ani de închisoare cu executare în dosarul retrocedărilor de terenuri din zona Mamaia Nord – Năvodari. Fosta judecătoare Corina Eugenia Jianu de la Tribunalul Constanța, acuzată pentru luare de mită de la fostul primar în scopul pronunțării unor hotărâri de retrocedare prin fraudă la lege, a fost la rândul ei condamnată la 7 ani de închisoare cu executare.

Victoria Căpățână, beneficiara unor soluții de retrocedare flauduloasă, a fost condamnată la 4 ani și 6 luni de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu.

Isidor Gurgu, cumnatul fără forme legale al fostului primar, acuzat de spălarea banilor proveniți din vânzarea unor terenuri provenite din retrocedările frauduloase va executa 4 ani de închisoare. De asemenea, Constantin Florin Ivdu, acuzat de aceleași fapte de spălare a banilor, a primit 3 ani cu executare. În sfârșit, inculpatul Alexandru Manu, fost președinte al clubului de fotbal Săgeata Năvodari, club prin care au fost derulate, potrivit procurorilor, operațiuni de finanțare ilegală, a fost achitat de instanța de judecată.

Hotărârea a fost pronunțată pe fond de Curtea de Apel București, instanță competentă având în vedere calitatea de magistrat a inculpatei Corina Eugenia Jianu.  Sentința nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în zece zile de la comunicare.

Dosarul retrocedărilor a fost instrumentat de actualul procuror șef al DNA Constanța, Andrei Bodean. În esență, DNA a probat că Nicolae Matei a oferit un teren de 500 mp în zona Taberei de Copii Năvodari către fiica judecătoarei Corina Eugenia Jianu, pentru ca aceasta să aprobe retrocedarea unor terenuri către persoane care aveau convenții de a înstrăina terenurile obținute către rude și interpuși ai fostului primar. În toate cazurile de retrocedare analizate în rechizitoriu, persoanele care au depus cereri în procedura Legii 18/1991 a fondului funciar aveau dreptul real să primească terenuri agricole în extravilanul orașului Năvodari, la limita cu localitatea Lumina, respectiv cu localitatea Sibioara. Cererile moștenitorilor au fost respinse de Comisia Locală Năvodasri pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra pământului, pe motiv că localitatea nu dispune de terenuri agricole libere. În consecință, moștenitorii s-au adresat instanței de judecată. Procurorul Andrei Bodean a arătat că petenții din aceste dosare de fond funciar au fraudat sistemul de distribuire aleatorie a cauzelor de judecată, depunând cereri multiple de chemare în judecată, cu același conținut. Când una din aceste cereri clonate era repartizată de sistemul electroic la completul consud de Corina Eugenia Jianu, petenții depuneau cereri de renunțare la judecată în celelalte dosare identice, alegându-și astfel judecătoarea. Mai departe, judecătoarea șpăguită de Matei obliga Orașul Năvodari să le pună în posesie pe aceste persoane cu terenuri situate pe malul mării, în zona turistică a localității, care aveau valori de sute de ori mai mari.

În cazul retrocedării Căpățână, Jianu a admis să i se restituie acesteia, în locul suprafeței agricole la care avea dreptul, un teren intravilan situat pe malul mării, pe care chiar condamnata Căpățână l-a indicat instanței. Practic, aceasta nu și-a ales doar judecătoarea, ci și terenul pe care pusese ochii, fără a avea niciun drept asupra respectivului amplasament.

În dosarul penal instrumentat de Andrei Bodean mai sunt analiate vânzări de terenruri provenite din aceste fapte ilegale, dar și un schimb de terenuri încheiat de Orașul Năvodari, la inițiativa lui Nicolae Matei, cu cumnatul acestuia fără forme legale, Isidor Gurgu. De asemenea, dosarul include elemente referitoare la finanțarea clubului de fotbal Săgeata Năvodari.

Trebuie să mai spunem că instanța a dispus confiscări de terenuri și sume de bani de la inculpați.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Puiu Hașotti rămâne cu eticheta de ”MAFIOT”. Istoria unui proces de calomnie

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Politicianul constănțean Puiu Hașotti, fost deputat, senator și ministru, a pierdut un proces în care a solicitat reparații morale exagerate de la un om de afaceri, pretinzând că acesta l-ar fi numit ”MAFIOT”. Decizia nu este definitivă, putând fi atacată în recurs.

Un miting împotriva Mafiei

Totul a început de la un miting de protest organizat în noiembrie 2015 de angajații societății Somaco Construct SRL. Aceștia au cerut ca Justiția să-și facă treaba și să ancheteze fapte de corupție săvârșite împotriva societății de primarul de atunci din Năvodari, Nicolae Matei, și de către avocatul Ionel Hașotti. Conturile bancare ale societății erau blocate la cererea Primăriei Năvodari, pentru o taxă fiscală de două milioane de euro inventată pe baza unor falsuri vădite. De asemenea, exploatația minieră a societății din localitatea Sibioara fusese retrocedată ilegal pe baza unor minciuni debitate de avocatul Ionel Hașotti. Practic, Somaco Construct se afla într-o situație dificilă generată de acte de corupție. Băncile nu-i acordau credite, nu se putea prezenta la licitații având poprire pe conturi, iar la un moment dat executorul judecătoresc a retras din cont sume care erau destinate pentru plata salariilor și care nu puteau, potrivit legii, să facă obiectul executării silite. În tot acest timp, făptuitorii erau protejați la cel mai înalt nivel.

Acesta este contextul în care sindicatul societății a decis ieșirea în stradă, împreună cu proprietarul afacerii, antreprenorul Grigore Comănescu. În cadrul acțiunii de protest, mai multe mașini utilitare (în principal cife de beton) au ”defilat” cu bannere inscripționate cu sloganuri precum ”DNA – asta este treaba ta” sau ”Stop abuzurilor din administrație”. De asemenea, la miting a fost adus un coșciug și o cruce inscripționate cu mesajul ”La Constanța, dreptatea a murit”.

Imagine de la mitingul Somaco Construct din anul 2015

Presa locală constănțeană a acordat atenție acțiunii inedite de protest, iar Grigore Comănescu a făcut declarații, în care a explicat cele două cazuri de corupție. El a spus că este victima unui grup mafiot care urmărește destructurarea și falimentarea firmelor sale. Întrebat cine sunt mafioții implicați, acesta i-a numit pe Nicolae Matei (fostul primar din Năvodari) și pe avocatul Ionel Hașotti, despre care a menționat expres că este fratele senatorului Puiu Hașotti. 

Procesul

La scurt timp, Puiu Hașotti a deschis un proces în răspundere civilă delictuală împotriva lui Grigore Comănescu. El a motivat că este o persoană diferită de fratele său, nefiind implicat în activitățile acestuia și nici acesta în activitățile sale. De asemenea, a susținut că nu are cu Nicolae Matei decât o colaborare politică. Hașotti a pretins că a fost numit mafiot și încă pe nedrept, acest fapt cauzându-i suferințe psihice. La urmă a solicitat daune de jumătate de milion de lei de la omul de afaceri.

Încă de la bun început, procesul a fost strămutat la Tribunalul Tulcea, unde Puiu Hașotti a avut câștig de cauză. Omul de afaceri Grigore Comănescu a declarat apel, care la rândul său a fost strămutat de la Curtea de Apel Constanța la Curtea de Apel Galați, motivat de bănuiala legitimă că reclamantul, prin fratele său, ar fi putut să influențeze obiectivitatea instanței locale. Curtea din Galați a admis apelul lui Grigore Comănescu, însă Puiu Hașotti a declarat recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. Magistrații de aici au decis să trimită cauza înapoi, spre rejudecare, la Curtea de Apel Galați, pentru corectarea unor probleme din apel. La sfârșitul săptămânii trecute, Curtea a rejudecat și a admis (pentru a doua oară) apelul lui Grigore Comănescu.

”Hașotti = Mafia imobiliară”

Strategia juridică a celui care a câștigat procesul a fost una remarcabilă. Avocații omului de afaceri au demonstrat în instanță că Puiu Hașotti nu putea avea suferințe psihice dacă ar fi fost numit mafiot. Ei au arătat că același Hașotti a fost numit mafiot, cu ani înainte, de un coleg parlamentar pe care nici măcar nu l-a dat în judecată, în ciuda faptului că declarația acestuia a fost preluată, la vremea ei, de toată presa din România. Apoi, au probat că același Puiu Hașotti a fost contestat vehement în anul 2012, pe vremea când era ministru al Culturii, de către sindicaliștii din industria cinematografică de stat. Protestatarii au pichetat ministerul timp de o lună de zile, cu pancarte pe care scria: ”Hașotti = Mafia imobiliară”. Liderii lor au declanșat chiar și forma extremă de protest a grevei foamei.

Imagine de la unul din mitingurile organizate de sindicaliștii de la România Film în anul 2012, pentru a cere demisia lui Puiu Hașotti. Sursa: gandul.info

Sindicaliștii l-au acuzat pe Puiu Hașotti că punea la cale înstrăinarea activelor de stat prin manevre dubioase în favoarea unor afaceriști constănțeni, care – ca o coincidență – erau reprezentați în diverse procese chiar de către fratele său, avocatul Ionel Hașotti. Or cuvântul mafiot nu i-a produs suferințe psihice în anul 2012.

Un miting anti-justiție și alte legături de familie

De asemenea, avocații lui Grigore Comănescu au arătat că legăturile lui Puiu Hașotti cu fostul primar penal din Năvodari nu s-au limitat la o simplă colaborare politică, așa cum susținuse acesta. Astfel, în anul 2012, ministrul Hașotti a participat la un miting anti-justiție de la Năvodari, în care a cerut răspicat eliberarea lui Nicolae Matei, care tocmai fusese arestat preventiv pentru fapte de corupție. Asta era grija lui Hașotti, să-l scoată pe corupt din pușcărie.

Și legăturile nu se opresc aici. Nicolae Matei a mai fost arestat preventiv și în anul 2014 în dosarul retrocedărilor frauduloase a terenurilor din Mamaia Nord și Tabăra de Copii. Procurorii DNA au susținut atunci că fostul primar a mituit o judecătoare de la Tribunalul Constanța, pe numele ei Corina Eugenia Jianu, aceasta pronunțând la schimb hotărâri de retrocedare prin fraudă la lege în favoarea unor interpuși ai lui Matei. Unul dintre beneficiarii fraudei era reprezentat juridic, așa cum se afirma în actele procurorilor, tocmai de către nepotul lui Puiu Hașotti, avocatul Tudor Hașotti.

În sfârșit, judecătoarea implicată în această fraudă s-a pronunțat și în dosarul retrocedării ilegale a carierei de piatră de la Sibioara. Vorbim aici de cea mai valoroasă carieră de granit din Dobrogea, care fusese cumpărată de Grigore Comănescu, în anul 2005, în baza unui credit bancar de 4 milioane de euro. Deși legea interzice expres retrocedarea carierelor în exploatare, așa cum era și cariera Sibioara, avocatul Ionel Hașotti a mințit că pe teren nu se află nicio carieră, obținând o decizie de retrocedare în favoarea clienților săi.

Oricine în locul lui Grigore Comănescu, analizând aceste legături și coincidențe, putea să considere că are un suport factual suficient să creadă că se află în fața unei lucrături de tip mafiot. Desigur, și instanța de apel din procesul de răspundere civilă delictuală a apreciat în mod similar, dându-i de două ori la rând dreptate lui Grigore Comănescu.

Desființarea taxei fiscale de două milioane de euro

Pe parcursul acestui proces de răspundere civilă delictuală, taxa uriașă de două milioane de euro impusă societății Somaco Construct SRL de către fostul primar Nicolae Matei, prietenul lui Puiu Hașotti, a fost desființată de Justiție. Magistrații au stabilit că taxa a fost rezultatul infracțiunii de fals intelectual. Practic, Matei a pretins în fals că Somaco Construct SRL ar fi depozitat materiale de construcții pe un teren al localității, în vecinătatea lacului Siutghiol și a complexului de vile Verona de patru stele, proprietatea societății. În realitate, societatea realizase o lucrare hidrotehnică de protejare a malului, cu acordul Apelor Române, lucrările fiind cuprinse și în autorizația de construire emisă de Primăria Năvodari. Terenul era al statului, însă Primăria Năvodari l-a inventariat fraudulos în domeniul ei privat, ca să poată pretinde cele două milioane de euro de la Somaco Construct, pentru așa-zisa depozitare. Nicolae Matei nu a fost condamnat în această speță, faptele sale fiind prescrise.

Legea lacului Siutghiol, declarată neconstituțională

În perioada de controale care au condus la desființarea taxei fiscale, autoritățile au descoperit că Orașul Năvodari, la inițiativa lui Matei, a inventariat hectare întregi de teren din lac și de pe malul lacului în proprietatea privată a localității. Ca urmare, din 2018 există un proces pe rolul Tribunalului Constanța în care statul român revendică aceste terenuri furate pe vremea lui Matei. Somaco Construct SRL este intervenientă în proces, în favoarea statului. Un rezultat absolut remarcabil al procesului a fost sesizarea Curții Constituționale a României cu privire la neconstituționalitatea Legii 42/2010, la umbra căreia s-a produs acest jaf al terenurilor de stat. Practic, prin această lege, lacul a fost luat din administrarea Apelor Române și trecut în administrarea primăriilor din Constanța, Ovidiu și Năvodari. CCR a găsit sesizarea întemeiată și a declarat legea neconstituțională în ansamblu său.

Casa Hașotti intervine în Războiul Lacului

Procesul de la Constanța ar trebui să continue în linie dreaptă, până când statul își va recupera terenurile furate de gașca fostului primar Matei. Însă, în acest punct, se încearcă tergiversarea procesului de o firmă reprezentată tocmai de avocatul Tudor Hașotti, fiul lui Ionel și nepotul lui Puiu Hașotti. Prin poziția exprimată, acesta a încercat să aducă servicii fostului primar Nicolae Matei, care are toate motivele din lume ca procesul să nu se soluționeze în favoarea statului român, ca nu cumva să ajungă să răspundă.

De asemenea, același Tudor Hașotti a încercat să influențeze prin mijloace legale și decizia CCR, depunând un memoriu amicus curiae, de care, însă, judecătorii constituționali nu au ținut cont.

Epilog

Revenind la Puiu Hașotti, trebuie să mai spunem că acesta s-a retras din politică în anul 2016, atunci când problemele sale de imagine i-au determinat pe colegii de partid să-l scoată din prima linie. Din acel moment, politicianul s-a dat la fund, numele său revenind în actualitate abia cu această soluție pronunțată în dosarul prin care a încercat să obțină jumătate de milion de lei pentru că ar fi fost numit mafiot. Cel mai probabil, Puiu Hașotti va declara recurs. Însă în această cale de atac se analizează doar chestiuni de legalitate a hotărârii din apel. Șansele sale de a scăpa de eticheta de mafiot, prin acest proces, rămân extrem de mici.

Omul de afaceri Grigore Comănescu și-a petrecut ani de zile în instanțele de judecată, în confruntarea cu gruparea Hașotti-Matei

Pentru Grigore Comănescu lupta cu cei pe care i-a numit mafioți n-a fost deloc ușoară. Vorbim de o confruntare juridică dusă pe mai multe fronturi, atât pentru apărarea proprietății asupra carierei Sibioara, cât și pentru anularea taxei fiscale prin care aceștia au încercat practic să-l exproprieze de munca sa de o viață. Reamintim că societatea Somaco a avut conturile bancare blocate și nu a putut participa la licitații. Din acest motiv, tot grupul de firme coordonat de Grigore Comănescu a avut accesul restricționat sau condiționat sever la credite pentru dezvoltare. 

În tot acest timp, antreprenorul târât în această poveste uluitoare, în loc să fie lăsat să-și vadă de afacerile lui și de soarta celor 500 de salariați, a trebuit să meargă personal la zeci de procese, de la Judecătorie până la Înalta Curte de Casație și chiar la Curtea Constituțională a României, la audieri la parchete de toate gradele, de la Parchetul Judecătoriei până la Parchetul General și DNA Central, să se adreseze tuturor instituțiilor statului, de la Comisia de Abuzuri a Senatului, până la Curtea de Conturi și corpurile de control ale ministerelor de resort.  Dacă nu s-ar fi opus și n-ar fi luptat pentru drepturile sale, afacerea sa ar fi fost devorată de acești rechini. Aceasta este România reală.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Ultima diversiune a primarului Maricel. I-a făcut plângere penală viceprimarului ales, ca să nu-l lase în Primărie

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Primarul PSD-ist din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu, apelează la o diversiune penibilă pentru a bloca numirea lui Gabriel Ciobanu (USR) în funcția de viceprimar al acestei comunei. Maricel a pregătit deja o poveste ridicolă, cu suspiciuni demne de anii 50, pe care a ventilat-o în două publicații locale. În realitate, inculpatul de la Agigea ar fi capabil de orice grozăvie și orice invenție, pentru a împiedica lucrul de care se teme cel mai mult, anume acela de a împărți puterea executivă cu principalul său contracandidat de la alegerile locale. În trecut, același Maricel și-a ”executat” politic și alți adversari, refuzând să-i valideze în funcțiile pe care aceștia le câștigaseră, de consilieri locali. De altfel, Consiliul Local Agigea a funcționat în ultimele două legislaturi cu mai puțini consilieri decât prevede legea, situația fiind de fiecare dată generată prin abuz de Cîrjaliu. Și tot de fiecare dată, Cîrjaliu a scăpat basma curată, fiind de notorietate protecția de care se bucură din partea unui procuror de la Parchetul Curții de Apel Constanța.

Pe Cîrjaliu îl înfurie până la demență ideea că Ciobanu ar putea ajunge în Primărie. În primăvara acestui an, în momentul în care USR-istul și-a anunțat intenția de a candida pentru funcția de primar, Maricel Cîrjaliu a lăsat de înțeles că vrea să-i dărăme locuința. Primarul a făcut sesizări la toate instituțiile statului să controleze modul în care familia Ciobanu a construit o casă ca oricare alta. Și în același timp, s-a îngrijit ca această mizerie să ajungă în presă. În precampanie, același Maricel și-a trimis Poliția Locală să aplice două amenzi contracandidatului său, legat de afișele lipite pe o mașină și pe ferestrele organizației de partid. El a continuat acest comportament stalinist chiar și după ce Direcția Națională Anticorupție l-a trimis în judecată pentru că a furat terenurile de stat din Golful Pescarilor, atribuind un lot unei rubedenii  a fratelui său. 

Maricel a câștigat cu greu Primăria, abia obținând 31 de voturi în plus față de contracandidatul său. O vreme destul de lungă, re-alesul s-a închis în Primărie împreună cu gașca sa, împărțind funcții publice către persoanele apropiate. Observând direcția pe care a apucat-o primarul, consilierii non-PSD s-au întâlnit, au dialogat, iar la un moment dat au decis să convoace o ședință extraordinară a Consiliului Local, pentru alegerea președintelui de ședință, a comisiilor de specialitate și a viceprimarului. Aflând de această situație, Maricel a convocat la rândul său Consiliul Local, în ședință ordinară, cu o zi mai devreme. Ședința a avut loc ieri, iar despre tensiunea din cadrul acesteiua am relatat AICI. încă de la bun început, Maricel i-a amenințat pe consilierii locali că le va face plângere penală, dacă vor mai îndrăzni să convoace ședințe de urgență fără să depună și documentația aferentă. În opinia noastră, singurul scop real al primarului a fost acela de a-i timora pe consilierii locali.

Președinte de ședință a fost ales Marius Niță, de la Partidul Ecologist Român. De asemenea, viceprimar a fost ales Gabriel Ciobanu, dar nu cu zece voturi, așa cum era de așteptat ca urmare a dialogului consilierilor non-PSD, ci cu 8 voturi. Se pare că doi dintre cei care au participat la dialogul pentru formarea majorității, care este un dialog uzual și perfect legal, au ales să se vândă, cel puțin plastic vorbind, către jupânul Maricel. Ca urmare, candidatul PSD pentru funcția de viceprimar a obținut 7 voturi. Este vorba de Dan Chiru, un personaj care s-a evidențiat ca redactor-șef al unei fițuici în care i se aduceau osanale primarului – inculpat și pe deasupra și cetățean de onoare prin impostură. De curând, soția acestui Chiru a câștigat un concurs organizat de Primărie pentru a ocupa funcția de director al creșei din Agigea. 

Tensiunea ședinței a fost maximă la momentul votului pentru viceprimar. În fapt, unul dintre consilierii locali a greșit scrisul pe buletinul de vot și a cerut ca buletinul să fie anulat. De asemenea, a solicitat și a primit un nou buletin de vot, pe care l-a completat și l-a introdus în urnă. Procedura e perfect legală. La fel se întâmplă și la alegerile generale: orice alegător care greșește in cabina de vot poate merge la președintele secției să ceară să i se anuleze buletinul cu greșeală; acesta primește un buletin nou; se consideră vot exprimat doar cel exercitat pe buletinul care ajunge în urnă. O astfel de greșeală, care este omenească, nu te poate priva de dreptul de a-ți exercita votul. La ședința de la Agigea, în mod cert, în urna de votare au ajuns 14 voturi exprimate de consilierii prezenți, în vreme ce un al 15-lea vot a fost exercitat electonic de către un consilier PSD care a participat în această modalitate din motive medicale. În total sunt 15 consilieri aleși, fiind exprimate 15 voturi. 

Cu toate acestea, Maricel a început să urle – potrivit surselor noastre – că un vot se anulează. Atenție, vorbim de voturi secrete, care erau într-o urnă. Or nimeni nu poate pretinde că ar putea identifica un vot secret, după vărsarea urnei, ca fiind exprimat de o persoană anume. Cu toate acestea, astăzi Maricel a răspândit în presă o informație, din care reiese că la Agigea a fost anulat un vot exprimat pentru Gabriel Ciobanu. 

”Viceprimarul nu a mai fost ales, au fost 7 voturi pentru Ciobanu, 7 pentru Chiru și două buletine anulate.” – a scris o publicație locală care transmite de regulă punctele de vedere ale primarului Cîrjaliu. Același Cîrjaliu a relatat citat de presă că a depus plângere penală la Parchet împotriva lui Ciobanu, după ce secretarul general al localității ar fi constatat că pe 5 buletine de vot apăreau semnele grafice de plus și minus. 

După cum spuneam, acest om ar fi în stare să facă orice ca să nu-l primească în Primărie pe Gabriel Ciobanu. Cel mai probabil, Maricel Cîrjaliu se va alege la rândul său cu o plângere penală pentru fapta sa de a instiga la anularea ilegală a unui vot și la blocarea abuzivă a activității administrației publice locale. 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: