Connect with us

Exclusiv

Tunuri imobiliare la Primăria Năvodari. Blocuri de milioane de euro pe terenuri atribuite cu 8 lei/mp/an

Adrian Cârlescu

Publicat

la

De mai bine de doi ani, într-o surdină totală, la Năvodari se consumă o megafacere imobiliară cu acordul direct al Primăriei și al majorității PSD-ALDE din Consiliul Local. Detaliile au fost ferite de ochii opiniei publice. Însă mai multe elemente ale acestei golănii au lăsat dâre în documentele emise de autoritatea locală. Mergând pe aceste urme, din aproape în aproape, am reușit să reconstituim scheletul unor tunuri imobiliare aflate în plină desfășurare.

La început de mandat, Chelaru a făcut un regulament pentru înstrăinarea terenurilor

La scurt timp de la suirea lui Florin Chelaru în scaunul de primar, Consiliul Local Năvodari a adoptat Hotărârea nr. 283/22.07.2016. Nu reproducem întocmai titlul acestei hotărâri, fiind prea lung și prea alambicat. Însă precizăm că se referă la stabilirea unor reguli pentru înstrăinarea terenurilor din domeniului public și privat al localității. Hotărârea este ca o piatră de temelie. Și, totodată, ca o declarație de interese… imobiliare, făcută de Chelaru încă din primele zile de mandat. Un accent deosebit în regulamentul votat cădea pe procedura de atribuire a unor terenuri în superficie. Aici trebuie să spunem că noul cod civil a făcut un fel de revoluție semantică asupra cuvântului concesiune, rezervând folosința sa doar în legătură cu terenurile din domeniul public. Desigur, terenurile din domeniul privat pot fi concesionate în continuare, pe 49 de ani, însă sub denumirea de ”constituire a dreptului de superficie”. În esență, tot un drac, îmbrăcat în haine diferite. În orice caz, regulamentul lui Chelaru abundă în lozinci despre transparență, tratament egal și nediscriminatoriu… deși nu impune nici măcar minima obligație să se publice o amărâtă de știre în mijloacele de informare în masă la organizarea transparentelor proceduri. Iar așa, informația rămâne la discreția celor avizați.

O treabă de lăcătuș mecanic

La scurt timp de la adoptarea acestui regulament, subordonații lui Chelaru au identificat sute de terenuri libere, din domeniul privat al localității, numai bune de dat în superficie. Punându-se pe treabă, au întocmit inventare, planuri de situație, evaluări de preț, motivații, justificări și drafturi pentru proiectele de hotărâri. În bună parte, totul era făcut ca la carte. Cu toate acestea, Chelaru a ezitat să și  le asume. Căci, vorba aceea, omul se leagă de semnătură, ca boul de jug. Ca să evite situațiile jenante de a fi luat vreodată la întrebări de procurorii anticorupție, care l-au împachetat chiar și pe mentorul său Matei, actualul primar l-a chemat să iscălească inițiativele pe lăcătușul mecanic făcut consilier tocmai pentru a se jertfi în astfel de manevre. Vorbim aici de Radu Pîndici, acel moș Teacă iscălitorul care s-a mai remarcat și cu alte ocazii. Pe baza inițiativelor asumate de Pîndici, numeroase terenuri au fost scoase la licitație. Este vorba, în primul rând, de terenurile din lotizarea Midia. Însă au mai fost și alte suprafețe foarte atractive, cu mare potențial imobiliar, situate în oraș sau în zona turistică.

Observând că ”treaba merge”, Chelaru și-a asumat și el o parte din proiecte.  De regulă, licitațiile pentru lotizarea Midia au plecat de la 4,49 de lei pe metru pătrat pe an. În oraș, prețul inițial a fost de 8,40 de lei pe metru pătrat pe an, iar în zona turistică de 12 lei pe metru pătrat pe an. Sub orice chip ai privi problema, e clar că prețurile au fost de chilipir. În plus, putem spune că atât de transparente au fost procedurile, încât căutând pe Google nu am găsit nici măcar un anunț de participare la puzderia de licitații. Informația a rămas la discreția unor băieți deștepți. Desigur, pe Google nu sunt de găsit nici numele celor care au beneficiat de pleașca de la Primărie.

Superficiarul Adrian Tudora a fost cu Matei și Chelaru în Turcia

Cu siguranță, secretul nu va putea fi păstrat la nesfârșit. Ca dovadă, deja au început să apară numele beneficiarilor mai de ispravă, care au reușit să ridice vile și blocuri pe terenurile luate de la Primărie. Fiind ridicate în scop comercial, aceste imobile au ajuns în posesia unor cumpărători. Noii proprietari s-au adresat Consiliului Local, cu cerere de preluare a dreptului de superficie asupra terenului. În acest sens, în ședința Consiliului Local Năvodari din 31 octombrie 2017 au fost introduse la vot patru proiecte referitoare la constituirea unui drept de superficie, pe cote indivize, către cumpărătorii apartamentelor (5 la număr) din imobilul ridicat pe strada Prelungirea Corbului nr. 4 (aproape de biserica lipovenească).  Așa cum aflăm din această documentație, superficiarul anterior al terenului a fost persoana fizică Tudora Adrian. Aceasta încheiase un act pentru constituirea dreptului de superficie cu primarul orașului Năvodari, autentificat sub nr. 2467/18.10.2016 de notarul public Săcăleanu Mariea, la valoarea de 8,89 de lei pe metru pătrat pe an. (vezi proiectele aici, aici, aici și aici). Într-un alt proiect de hotărâre supus atenției comisiilor de specialite ale Consiliului Local Năvodari chiar săptămâna trecută, se lămurește faptul că terenul din strada Prelungirea Corbului nr. 4 are suprafața de 218 mp. La bază, acesta a fost acordat în folosință gratuită către Coruti Ciprian-Ionel și soția sa. Aceștia s-au apucat de construit un imobil P+1 în baza autorizației de construire 553/25.09.2015. După o lună și câteva zile, au vândut construcția către Adrian Tudora, prin contractul 1697/10.11.2015, autentificat la BNP Toncu Mihaela, notărița care a autentificat mai toate contractele analizate în dosarul retrocedărilor, în care sunt coinculpați fostul primar Matei și fosta judecătoare Jianu. Pe 2 iunie 2016, Primăria Năvodari a emis o nouă autorizație de construire, iar pe 4 august 2016 a recepționat întreaga lucrare de construire. Însă Adrian Tudora a obținut superficia asupra terenului abia în 18 octombrie 2016. În aceste condiții, Tudora nu avea un drept asupra terenului la data de 2 iunie 2016, astfel încât rămâne un mister cum de a putut obține o nouă autorizație de construire. (vezi aici proiectul care conține toate aceste informații).

Chiolhanul frățesc de la Gemlik, Turcia. Adrian Tudora este personajul cu ochelari din partea stângă a celor două fotografii.

Adrian Tudora este un personaj cunoscut în Năvodari. Pe vremuri a fost consilier local, însă de câțiva ani s-a retras în plan secund, beneficiind, iată, de tunurile imobiliare puse la cale de camarila care conduce orașul. În octombrie 2016, Tudora a făcut parte din delegația Primăriei Năvodari care s-a deplasat în Turcia, în vizită de lucru la un oraș înfrățit, Gemlik din regiunea Bursa, deși nu deținea nicio funcție oficială în cadrul administrației publice locale. Din aceeași delegație a făcut parte și fostul primar condamnat penal Nicolae Matei, despre care se spune că ar conduce în continuare Primăria prin interpuși. Nici el nu mai deținea vreo funcție în cadrul autorității locale.

O agenție imobiliară cu profit de 3.500 de euro a ajuns campioană la superficii

Numele altor beneficiari au ieșit la iveală chiar săptămâna trecută, când comisiile de specialitate ale Consiliului Local au primit spre avizare alte proiecte similare. De data aceasta vorbim de imobile construite pe strada Stadionului nr. 2 Bis, loturile 3 și 8. Cumpărătorii construcțiilor vor prelua și terenul în superficie, datorând localității 8,40 de lei pe metru pătrat pe an. În acest caz, superficiarii inițiali au fost Damian Adrian și Elena, Dinu Elena și firma Aqua Force SRL Năvodari, iar terenul obținut de la Primărie pentru mirifica sumă de 8 lei și 40 de bani pe metru pătrat pe an a fost de 1203 mp (vezi proiectul mai important aici).

Societatea din urmă a fost înființată în anul 2009 de Gabriel Bucur, domiciliat în Năvodari. Inițial, firma s-a numit Cate-E Grey Imobiliare SRL și era o agenție imobiliară. În anul 2011, societatea a intrat în posesia lui Adrian Damian, care i-a schimbat numele, în Aqua Force SRL, păstrând însă domeniul principal de activitate. În anul 2016, Aqua Force SRL a derulat afaceri de 95.000 de lei (aproximativ 21.000 de euro), realizând un profit de 15.668 de lei (aproximativ 3.500 de euro). Potrivit unui extras informativ de carte funciară, aflat în posesia redacției Ordinea.Ro, firma lui Adrian Damian mai deține un drept de superficie asupra unui teren din domeniul privat al orașului Năvodari, în suprafață de 700 mp. Acesta este situat pe strada Pescărușului lot 3. Contractul de constituire a dreptului de superficie a fost încheiat pe 2 noiembrie 2017, la notarul public Paris Lucia.

O afacere  un potențial de 5 milioane de euro

Pe de altă parte, Elena Damian trebuia să fie beneficiara unei investiții imobiliare pe un teren de 1698 de metri pătrați. Vorbim de o afacere eșuată, în condițiile, cu totul ieșit din comun, pe care le vom explica în paragraful următor. În mod cert, însă, în anul 2016, investitoarea a depus la Agenția pentru Protecția Mediului din Constanța un memoriu de investiție, pentru un bloc de patru etaje, cu 39 de apartamente, ce urma să fie construit pe terenul de 1698 mp, aflat la sud de Tabăra de Copii, pe strada M3 f.n.. Memoriul a fost întocmit de firma Ucsertimud SRL, aparținând familiei lui Petre Dumitrescu. Aceasta din urmă a făcut parte, în anul 2002, din Consiliul de Administrație al TSP Ecoterm SA Năvodari, societate a Consiliului Local Năvodari, actualmente în faliment. În perioada 2008-2009, societatea a fost folosită la prăduirea a 11 hectare din trupul Taberei de Copii Năvodari, la inițiativa fostului primar Nicolae Matei.

În mod bizar, proiectantul a uitat să menționeze în memoriul său titlul sub care deținea Elena Damian terenul. Blocul de patru etaje urma să ocupe doar 470 mp, de unde rezultă că terenul în suprafață totală se putea preta la trei construcții de același fel. Pe fondul acestor lămuriri, e clar că potențialul afacerii bătea spre cinci milioane de euro.

Elena Damian a primit de la Chelaru o concesiune peste proprietatea unei persoane din Buzău

Despre terenul situat în strada M3 f.n. se face vorbire în mai multe litigii înregistrate pe rolul Judecătoriei și Tribunalului Constanța. Din informațiile publicate pe protalul instanțelor de judecată, aflăm că terenul a făcut obiectul contractului de concesiune nr. 31.632/18.05.2016, încheiat de Orașul Năvodari cu Elena Damian. Nu știm dacă s-a organizat o licitație pentru concesionara terenului, însă în mod cert în memoria Internetului nu s-a păstrat vreun anunț de participare. Dreptul de concesiune a fost înscris în cartea funciară la OCPI Constanța. Pe 25 octombrie 2016, Elena Damian a primit autorizația de construire de la Primăria Năvodari și a demarat construcția unui imobil. În timp ce muncitorii tocmiți cu lucrarea trudeau pe șantier, la fața locului s-a prezentat Cristina Maria Varga, din Buzău, care a demonstrat cu acte autentice că era proprietara de drept a terenului, pe care îl cumpărase cu ani în urmă. Pe 16 ianuarie 2017, Cristina Maria Varga a deschis un proces civil (dosar 670/212/2017) la Judecătoria Constanța împotriva soților Damian și a Primăriei din Năvodari, cerând anularea contractului de concesiune care îi încalcă dreptul de proprietate. Procesul se află și acum pe rol, având următorul termen fixat pentru 21 februarie 2018.

Stofă de politruc: a dat vina pe Oficiul de Cadastru

La rândul ei, Elena Damian, titulara contractului de concesiune, a deschis pe 21 februarie 2017 un proces împotriva Primăriei Năvodari (dosar 991/118/2017), cerând asigurarea dovezilor. Instanța a numit un expert tehnic judiciar cu misiunea de a constata existența lucrărilor de construire pe terenul situat în Năvodari, strada M3 f.n. și de a evalua contravaloarea materialelor și a manoperei. Pe 12 mai 2017, prin Sentința Civilă 996/2017, Tribunalul a constatat administrată proba constând în expertiza judiciară. Hotărârea a fost dată fără cale de atac. Peste câteva luni, conștientizând riscurile, Chelaru a deschis la rândul său un proces civil împotriva Elenei Damian și a Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară din Constanța, introdus în cauză pe ideea de a se disipa răspunderea. Procesul a fost înregistrat la Tribunalul Constanța, pe 10 august 2017, dosarul 5461/118/2017, și avea ca obiect anularea Autorizației de Construire 700/25.10.2016. Atât de bine a fost făcută acțiunea, încât a fost anulată de Tribunal, pe 7 septembrie 2017. Chelaru a insistat cu o cerere de reexaminare, însă și aceasta a fost respinsă definitiv pe 17 noiembrie.  Pe 20 decembrie 2017, Chelaru a inițiat o nouă acțiune de anulare a autorizației de construire (dosar 8615/118/2017), de data aceasta doar împotriva Elenei Damian. Procesul nu a primit încă un prim termen de înfățișare.

Primăria Năvodari, obligată la despăgubi de 350.000 de lei

La data la care Primăria făcea acest joc de glezne cu anularea autorizației de construire, Elena Damian obținuse deja, încă din 27 septembrie 2017, o sentință civilă pe fond, prin care este îndreptățită să primească din bugetul localității suma de 341.893,56 de lei și cheltuieli de judecată în valoare de 16.023,36 de lei. Soluția a fost dată de Tribunalul Constanța, în dosarul nr. 8735/118/2016*. Ca o coincidență de zile mari, 8735 este vechiul cod poștal al Năvodariului. În cadrul procesului, Chelaru a încercat să arunce pisica în curtea Oficiului de Cadastru, pe care l-a chemat în garanție. Cu toate acestea, instanța a respins cererea de chemare în garanție, stabilind că singurul responsabil pentru crearea acestui prejudiciu este Primăria Năvodari.

Și lucrurile nu se opresc aici, deoarece proprietara terenului ar putea la rândul ei să ceară despăgubiri cel puțin echivalente cu efortul de a demola construcția începută de soții Damian. Cel mai probabil, situația se va lăsa cu un dosar penal. La fel, credem că modalitatea total netransparentă prin care terenurile orașului au fost acordate în superficie ar trebui să stârnească cel puțin interesul Consiliului Concurenței, având în vedere distorsiunea pe care a produs-o pe piața imobiliară. Deși, la fel de întemeiat ar fi și interesul organelor judiciare. Vom reveni!

 

Comments

comments

Exclusiv

Un secretar de stat spune că primarul PSD-ist din Agigea ar putea fi în conflict de interese

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Un secretar de stat din Guvernul României spune că primarul din comuna constănțeană Agigea ar putea fi în conflict de interese, deținând în paralel cu funcția publică și calitatea de președinte al unei asociații implicate în împărțirea fondurilor europene pentru pescuit. Primarul se numește Cristian Maricel Cîrjaliu și este membru PSD. Din anul 2013, acesta ocupă funcția de președinte al Asociației Grup Local Dobrogea Sud, structură asociativă de tip FLAG (Fisheries Local Action Group).

Specialistul

Secretarul de stat care spune că Maricel Cîrjaliu s-ar putea afla în conflict de interese se numește Gheorghe Ștefan. Acesta este la bază specialist piscicol și a fost primul președinte al Agenției Naționale de Pescuit și Acvacultură, din 2007 până în 2009. Ștefan a fost unul din negociatorii primului Program Operațional de Pescuit, 2007-2013, și este un bun cunoscător al practicilor europene în domeniu. El se bucură de o bună reputație la nivel european, fiind considerat unul dintre cunoscătorii domeniului său de activitate în cele mai fine detalii.

Problemele pisciculturii de la malul mării

Prezent ieri la Constanța, secretarul de stat a susținut o conferință de presă la sediul ALDE, în principal pe teme politice. Însă jurnaliștii din Constanța au vrut să afle mai multe detalii cu privire la problemele din sectorul pescăresc. În acest context, Gheorghe Ștefan a răspuns unor întrebări legate de funcționarea bursei de pește de la Tulcea sau a halei în formă de pește de la Năvodari. În cadrul conferinței, s-a mai discutat situația de la Mangalia, prezentată de consilierul local Leonard Tănase, care a reliefat faptul că insula utilizată în mod tradițional pentru activitățile pescărești a fost cuprinsă în noul PUG al localității ca o zonă unde pot fi construite cazinouri și clădiri de nouă etaje. De asemenea, au mai fost abordate chestiuni care țin de accesarea fondurilor europene pentru ferme de midii și alte proiecte de relansare a pescuitului în zonă.

Primarul prim-pescar al Dobrogei de Sud

În acest context al discuțiilor, redactorul Ordinea.Ro l-a întrebat pe secretarul de stat cum vede faptul că FLAG-ul de la Agigea este condus de primarul din această localitate. Reprezentantul Guvernului a opinat că ar putea fi vorba de un conflict de interese. L-am întrebat pe Gheorghe Ștefan dacă este sigur în privința acestei încadrări. ”Păi dacă e vorba de UAT (Unitatea Administrativ-Teritorială – n.r.) și de niște proiecte care să se facă în localitatea respectivă, și dânsul ca primar este și președintele FLAG-ului, cu siguranță.” – a răspuns secretarul de stat. Acesta și-a notat numele primarului și a spus că va cere președintelui Autorității de Management a Programului Operațional de Pescuit și Afaceri Maritime și directorului ANPA să facă verificări.

În FLAG, la grămadă cu asociații ginerelui

Asociația Grup Local Dobrogea Sud, în care Maricel Cîrjaliu are calitatea de președinte încă din 2013, este deținută de Comuna Agigea în parteneriat cu alte ONG-uri și cu două societăți comerciale. Printre membrii FLAG-ului se numără și societatea La Mer Noire SRL, care deține un hotel în Eforie, dar și un dig din sistemul de protecție costieră, chiar la Agigea. Patronii acesteia sunt asociați cu Ionuț Cătălin Nuțoaia-Cîrjaliu, ginerele primarului din Agigea, în firma Golful Pescarilor SRL, care deține un restaurant pescăresc în localitate.

Absorbție de 17% cu chermeze așa-zis pescărești

În perioada 2013 – 2016, FLAG-ul a coordonat strategia de dezvoltare locală a pescuitului în partea de sud a județului Constanța, pe baza fondurilor primite de la autoritatea de management a primului Program Operațional de Pescuit. Cu Maricel Cîrjaliu la cârmă, FLAG-ul a prăpădit oportunități imense, raportând la finalul perioadei un grad de absorbție a fondurilor europene de numai 17%. În principal, banii au fost tocați pe un festival al ochiului de pește, organizat în două ediții la Vama Veche, dar și pe alte două ediții de festival pescăresc la Eforie. Comunitatea de pescari s-a ales doar cu parangheliile mai sus evocate. În rest, niciun pescar nu a fost ajutat să-și cumpere măcar o undiță. În gradul de absorbție de 17% au intrat și cheltuielile de funcționare ale asociației pescărești conduse de Cîrjaliu.

Citește și:

Cum și-a bătut joc primarul din Agigea de fondurile europene pentru pescuit. 17% – absorbție. Salarii pentru politruci. Un festival al ochiului de pește

Salarii pentru Belghiz și alți aghiotanți ai primarului

Aici trebuie să spunem că primarul din Agigea nu a fost plătit din fondurile europene. În schimb, mai mulți angajați ai Primăriei și ai societății de interes local Agigeaserv Util SRL, au primit salarii bune, deși nu aveau niciun fel de competență să se ocupe de dezvoltarea sectorului pescăresc. Ne referim aici la directorul Agigea Serv Util, Belghiz Bolat, și la contabilul șef Daniel Raiciu, care au menționat venituri obținute de la Asociația GLDS în declarațiile lor de avere.

Soția lui Bleghiz, beneficiară de fonduri de la FLAG

Din 2018, Asociația coordonează o nouă strategie locală, pe baza fondurilor repartizate de autoritatea de management a noului Program Operațional de Pescuit și Afaceri Maritime. Belghiz Bolat nu mai figurează ca angajat al FLAG-ului. În schimb, soția sa, Cătălina Bolat, a înființat societatea Aybo Pescuit și Turism SRL, a concesionat un teren pe malul lacului Agigea de la primăria localității și a fost selectată pentru a primi o finanțare de la FLAG în vederea construirii unei pensiuni turistice. Actul prin care firma soției lui Bolat a fost declarată eligibilă a fost aprobat de Cristian Maricel Cîrjaliu, în calitate de președinte al Asociației. Firma va primi un ajutor public nerambursabil din fonduri europene de peste 880 de mii de lei. Un articol detaliat pe această temă puteți citi AICI

LMC Impex, teren de la Primărie, fonduri de la FLAG

O altă societate selectată de FLAG-ul lui Maricel să primească fonduri europene pentru pescuit este LMC Impex SRL din satul Sâmbăta Nouă, comuna Topolog, județul Tulcea. Satul tulcean a devenit celebru după ce preotul de aici a fost implicat într-o schemă cu ramificații naționale de căpușare a fondurilor PNDL, pe vremea când Guvernul era condus din umbră de fostul lider al PSD, Liviu Dragnea. În 2016, pe când Primăria Agigea realiza urbanizarea cu fonduri PNDL a zonei din jurul Lacului Agigea, societatea din Sâmbăta Nouă a participat la o licitație de concesiune a unui teren de 2198 de metri pătrați, situat pe strada Luntrei, la numărul 3. La 3 ani după ce a concesionat terenul de la Primăria lui Maricel, firma a fost selectată de FLAG-ul aceluiași Maricel să primească un ajutor public nerambursabil din fonduri europene de peste 1,3 milioane de lei. Pe terenul de la Primăria lui Maricel și cu fondurile aprobate de FLAG-ul lui Maricel, societatea va ridica o unitate de procesare a peștelui, crustaceelor și moluștelor. Investiția constă într-o hală cu parter, platforme și bazin vidanjabil, potrivit anunțului depus de societate la Agenția de Protecție a Mediului din Constanța.

Profil de condamnat penal

Potrivit Confidas.Ro, LMC Impex SRL este deținută de Cristinel Dumitru Pandrea, un tip cu un istoric bogat în spate. Numele său apare în presă, încă din anul 2006, în legătură cu acuzația de contrabandă cu midii. În 2014, Pandrea s-a aflat în centrul atenției publice, după ce 3 scafandri de la firma sa au fost surprinși de o furtună pe mare. Aceștia recoltau rapane de pe fundul mării, în condiții legale, în dreptul plajei din Tuzla. La un moment dat, s-a stârnit o furtună puternică. Unul dintre scafandri a reușit să ajungă la mal, pe plaja din Tuzla. Ceilalți doi au fost recuperați de ambarcațiunile Agenției Române de Salvare a Vieților pe Mare, unul în dreptul mănăstirii din Costinești, iar celălalt în dreptul localității Eforie. În 2015, Cristinel Pandrea apare într-un dosar penal, în care doi ani mai târziu o instanță a confirmat renunțarea la urmărirea penală, la solicitarea Parchetului Judecătoriei Constanța. Totuși, în 2018, Pandrea a fost condamnat penal la 10 luni de închisoare cu suspendare, într-un alt dosar, pentru fapta de a încredința conducerea unei ambarcațiuni către persoane care nu dețineau certificate de capacitate. În sfârșit, trebuie să mai spunem că Pandrea deține o afacere și la Mangalia, în speță un punct de acostare și de primă vânzare a peștelui. Cel mai probabil, recoltele de la Mangalia ar urma să fie procesate la Agigea, pe terenul primit de la Primăria lui Maricel, în halele pe care societatea le va construi pe banii primiți de la FLAG-ul aceluiași Maricel.

Ce spune legea despre conflictul de interese

Revenind la fapta posibilă a primarului din Agigea, trebuie să spunem că, potrivit legislației în vigoare, primarii au dreptul să ocupe funcții de conducere în cadrul asociațiilor înființate în baza OG 26/2000. Mult timp, această situație a fost calificată drept incompatibilitate de către Agenția Națională de Integritate, care a făcut rapoarte în acest sens pentru zeci de primari care activau în cadrul unor asociații de dezvoltare intercomunitară. Această optică s-a modificat pe vremea guvernării PSD. De asemenea, legea în vigoare leagă conflictul de interese de un beneficiu obținut de rudele de gradul I, făcând foarte greu de sancționat ceea ce se înțelege în mod curent prin conflictul de interese.  

În înțelesul comun, conflictul de interese este un set de circumstanțe unde există riscul ca raționamentul profesional să fie influențat de un interes secundar. Interesul secundar include beneficiul personal, care nu este limitat doar la un câștig financiar, ci se referă și la dorința de a face favoruri familiei, apropiaților sau de a promova profesional. Raporturile dintre Cristian Maricel Cîrjaliu și apropiatul său Belghiz Bolat (fost angajat al FLAG-ului, actualmente beneficiar eligibil de fonduri, prin firma soției sale) pot și ar trebui analizate sub acest aspect. Va urma!

Comments

comments

Continuă să citești

Actual

Dramă la un liceu din Constanța. Un elev s-a aruncat pe geam, de la etajul 2

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

În cursul acestei dimineți, a fost agitație teribilă în fața unui liceu din Constanța.

Un elev de clasa a VI-a de la Liceul Teoretic George Călinescu s-a aruncat de la o fereastră situată la etajul 2,  pe holul instituției.

În prezent, echipajele SMURD sunt la fața locului, alături de reprezentanții ISJ.

Potrivit ISU Constanța,  la fața locului au intervenit echipajele SMURD B și SMURD C din cadrul detașamentului Palas. Din primele informații, băiatul este conștient. A fost evaluat medical și apoi transportat la spital pentru investigații medicale amănunțite.

Update: Iată ce spune Biroul de presă al IPJ Constanța: În această dimineață, în jurul orei 07.50, polițiști din cadrul Secției 2 Poliție au fost sesizați cu privire la faptul că un băiat, de 12 ani, elev al Liceului „George Călinescu” din municipiul Constanța, ar fi căzut de la etajul 2 al unității de învățământ. Copilul a suferit multiple traumatisme și a fost transportat la spital pentru îngrijiri medicale de specialitate. Polițiștii constănțeni efectuează cercetări în vederea stabilirii cu exactitate a tuturor împrejurărilor în care s-a produs evenimentul.

Știre în curs de actualizare.

Update2: Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Constanța s-a autosesizat urmare a informației transmise de mass media și, în cursul dimineții, Echipa Mobilă formată dintr-un psiholog și un asistent social s-a deplasat la Liceul George Călinescu.

Specialiștii au stat de vorbă cu directorul unității de învățământ, cadrele didactice, inspectorul școlar și colegii elevului. Echipa mobilă s-a deplasat apoi și la domiciliul elevului, purtând discuții cu vecinii.

”Specialiștii noștri nu au putut discuta cu familia elevului, părinții fiind în stare de șoc. Specialiștii DGASPC Constanța au mers și la Spitalul de Urgență unde se află internat băiatul. Părinții se află acolo, sunt alături de el.

Prin specialiștii noștri, ținem legătura cu Inspectoratul Școlar și cadrele didactice, oferindu-ne tot sprijinul pentru consilierea și securizarea emoțională a colegilor adolescentului.

DGASPC Constanța monitorizează cazul și, împreună cu organele de cercetare și reprezentanții liceului, încercăm să aflăm ce anume l-a determinat pe adolescent să facă un astfel de gest.”, precizează Biroul de comunicare al DGASPC Constanța. 

 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Fraudă totală în retrocedarea de lângă Carrefour. Zoea Rădulescu și-a ales judecătoarea

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Femeia din Mihail Kogălniceanu care a retrocedat terenul de vizavi de centrul comercial Carrefour din Constanța nu și-a ales doar expertul judiciar care i-a mutat din pix suprafața moștenită, din comuna sa, direct pe malul lacului Siutghiol. Ea și-a ales și judecătoarea. Și nu o dată. Ci de două ori, în două procese distincte în care s-a decis soarta terenului care valorează peste 20 de milioane de euro. În acest sens, Zoea Rădulescu a depus multiple cereri de chemare în judecată, cu același obiect, renunțând ulterior la dosarele repartizate unor judecători nedoriți. Individa a repetat schema, după același patent, alegând de fiecare dată ca cererile sale să fie judecate pe fond de fosta judecătoare Corina Eugenia Jianu, actualmente exclusă din profesie și trimisă în judecată sub acuzația că vindea hotărâri de retrocedare pe șpagă. Mai departe, Jianu a anulat din pix aspecte stabilite cu putere de lucru judecat într-o hotărâre irevocabilă pronunțată de o instanță superioară, a rescris geografia patriei și i-a predat terenul alegătoarei sale.  

Martoră în procesul penal

Elementele, total năucitoare, de mai sus sunt consemnate în cuprinsul sentinței pronunțate pe fond în dosarul în care doar expertul judiciar Florin Dumitrescu, din Medgidia, a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu. Beneficiara abuzului a fost o simplă martoră în proces, în vreme ce ex-judecătoarea aleasă de ea, prin detaliile menționate mai sus, n-a avut nicio calitate. Deși condamnat pe fond de un judecător cu o bună reputație profesională, expertul a fost achitat definitiv în recurs, în preajma revelionului. Hotărârea de achitare a completului ales să judece recursul nu a fost încă motivată, fiind așteptată cu nerăbdare mai ales de cei care au urmărit această poveste… aleasă.

Moștenirea unei fruntașe țărăniste

A alege este verbul care a animat mișcările Zoei Rădulescu. La finalul guvernării PNȚCD, partid din care a făcut parte și-n care a ajuns până la funcția de vicepreședinte la nivel național, femeia și-a făcut planul unui mare tun imobiliar. Ea moștenise două terenuri în suprafață cumulată de 19 hectare, de la autorii ei din Mihail Kogălniceanu. Deși a revendicat terenurile încă din anii 90, ani buni nu a primit nimic, întrucât suprafețele erau în patrimoniul fostului IAS devenit după revoluție Ceres SA Mihail Kogălniceanu.

O schiță în creion

În 1999, știind că fostele IAS-uri urmau să predea terenurile agricole către comisiile locale de fond funciar, femeia a obținut o schiță cadastrală, desenată în creion, dar parafată de OCAOTA (strămoșul actualului OCPI). Schița delimita o suprafață  de 19 hectare, în parcelele A 510 și A 498 din municipiul Constanța, în zona aflată pe malul lacului Siutghiol, vizavi de actualul centru comercial Tom-Carefour.

Promisiunea

Mai departe, Zoea Rădulescu a obținut o adresă de la conducerea Ceres SA, în care se consemna că ar putea primi terenul său, nu la Kogălniceanu, unde i s-ar fi cuvenit, ci la Constanța, pe malul lacului Siutghiol, în parcelele A 510 și A 498. Desigur, Ceres SA nu era autoritate în materie de retrocedări, astfel că adeverința în cauză nu avea nicio valoare juridică. Dar era un instrument necesar în planul femeii.   

Împosedată pe hârtie

Pe 17 februarie 2000, Zoea Rădulescu a primit două procese-verbale de punere în posesie de la Comisia Locală de fond funciar din comuna Mihail Kogălniceanu. Documentele se refereau la două terenuri în suprafață cumulată de 18 hectare, deopotrivă atribuite în Parcela A 510. Rețineți: 18 hectare, nu 19 cât revendicase femeia.

Pe de altă parte, atribuirea s-a făcut doar pe hârtie. Ca dovadă, procesele-verbale de punere în posesie nu conțineau nici un element de identificare a amplasamentului, precum proprietarii vecini sau drumurile învecinate. Din acest motiv, Zoea Rădulescu i-a cerut primarului din Mihail Kogălniceanu, Traian Dinu, să îi precizeze unde se situează terenul.

Un fals ordinar al primarului din Kogălniceanu

Traian Dinu, fostul primar din Mihail Kogălniceanu. Sursa foto: Ziua de Constanța

Acesta nu a completat procesele-verbale cu elementele lipsă, ci i-a emis femeii o adresă în care preciza că punerea în posesie se referă la terenurile din schița OCAOTA.

Adeverința primarului era un fals ordinar, ușor de recunoscut la o analiză sumară. Astfel, procesele verbale de punere în posesie se refereau la 18 hectare, iar schița la 19 hectare. Apoi, în procesele-verbale se menționa doar parcela A 510, pe când în schița OCAOTA apărea o parcelă A 510, dar și o parcelă A 498. Singurul element comun, A 510, era și el doar rodul unei coincidențe bizare, care a făcut ca Ceres SA să predea parcele cu aceeași denumire atât către Comisia Locală din Mihail Kogălniceanu, cât și către Comisia din Constanța. Parcela A 510 de la Kogălniceanu avea 128 de hectare, în vreme ce omonima ei de la Constanța avea doar 15,23 de hectare.

Primarul a vrut, dar n-a putut

Dacă ar fi stat în puterea sa să-i retrocedeze consătenei sale terenul din Constanța, primarul Traian Dinu ar fi făcut acte de împosedare din care să reiasă explicit acest lucru. Dar nu putea. Comisia Locală din Kogălniceanu nu putea să retrocedeze decât terenuri din comuna Mihail Kogălniceanu, în vreme ce terenurile din Constanța nu puteau fi retrocedate decât de Comisia Locală din Constanța. Nu exista nicio ipoteză legală în care o comisie putea face împosedări asupra unor terenuri aflate în posesia altei comisii și pe teritoriul administrativ al altei localități. Și e cât se poate de logic, pentru că nimeni nu poate înstrăina un bun pe care nu îl are.

Puterea de lucru judecat

Pe baza hârtiilor controversate, Zoea a ales să se judece. Vorbim aici de un proces care a început la Judecătoria Constanța, dar s-a finalizat tocmai la Curtea de Apel Ploiești, în urma strămutării. Zoea Rădulescu a cerut să i se individualizeze suprafețele primite prin procesele-verbale din 17 februarie 2000, argumentând că actele de împosedare s-ar referi la terenul din Constanța. Instanțele au analizat situația, au stabilit că parcela A 510 din Mihail Kogălniceanu este diferită de omonima sa de pe malul lacului, au lămurit că femeia nu poate primi teren decât în localitatea sa și doar de la comisia sa locală, iar la final au obligat Comisia Locală din Mihail Kogălniceanu să individualizeze amplasamentele. Atenție, vorbim de situații de drept și de fapt stabilite cu putere de lucru judecat de o curte de apel, într-o hotărâre irevocabilă.

Mai târziu, Comisia Locală din Mihail Kogălniceanu a făcut acte individualizate, din care se înțelegea expres că cele 18 hectare primite de Zoea Rădulescu se află în parcela A 510 din Mihail Kogălniceanu. Comisia Județeană a emis și titluri de proprietate în acest sens.

Finul lui Gigi Becali ajunge proprietar. Urmașii boierului Zossima rămân cu buza umflată

Gigi Alexa, finul lui Gigi Becali. 

De asemenea, în răstimpul procesului la care ne-am referit mai sus, terenul de la Constanța a fost retrocedat de Comisia Locală de la Constanța unor persoane fizice din Constanța. Mai departe, acești moștenitori și-au vândut drepturile către omul de afaceri Gigi Alexa. Acesta este finul lui Gigi Becali.

Retrocedarea de la Constanța are la rândul ei aspecte controversate. Astfel, înainte să atribuie terenurile către autorii lui Gigi Alexa, Primăria Constanța fusese notificată de descendenții familiei de boieri care deținuse terenul, loc pe loc, până la reforma agrară din 1946. Urmașii boierului Zossima au revendicat terenul pe baza Legii 10/2001, întrucât acesta avea regimul de intravilan-agricol. Însă fostul primar Radu Mazăre a respins notificarea, pe baza aprecierii că prevalează funcțiunea agricolă și s-ar impune procedura din Legea 18/1991. Socialist fiind, lui Mazăre nu prea-i plăceau moșierii. Moștenitorii s-au dus în instanță, însă acest fapt nu l-a mișcat pe fostul primar, care a retrocedat terenul la Legea 18 către persoane care își vânduseră deja drepturile către Gigi Alexa. Procesele familiei Zossima cu Primăria și cu Gigi Alexa nu s-au terminat nici în ziua de azi. O parte din moștenitorii proprietarului de drept au murit în timpul proceselor, fără ca litigiul să ajungă la final.

Un miracol pentru Zoea

Ne întoarcem în anul 2003. Povestea începută de Zoea părea închisă pentru totdeauna. O hotărâre irevocabilă spunea că Zoea Rădulescu trebuie să primească teren la Mihail Kogălniceanu. De asemenea, terenul râvnit de ea la Constanța ajunsese la niște persoane fizice, care vânduseră mai departe unui investitor bogat și influent, genul de băiat deștept care a cumpărat mai toate drepturile din zona Palazu Mare. Treaba era atât de bine împachetată, că până și moștenitorii proprietarului interbelic rămăseseră pe dinafară.

Aici s-a produs o minune. Și ceea ce era imposibil a devenit pe deplin posibil. Așa cum aflăm din sentința penală la care ne-am referit în partea introductivă a articolului, Zoea Rădulescu a formulat o cerere de revendicare a terenului de la persoanele fizice puse în posesie de Comisia Locală Constanța. Ea a clonat cererea în mai multe exemplare, înregistrând mai multe acțiuni cu același obiect pe rolul Judecătoriei Constanța. În momentul în care unul dintre dosarele-clonă a fost repartizat aleatoriu judecătoarei Corina Eugenia Jianu, a renunțat la dosarele absolut identice repartizate altor judecători. În acest fel, femeia a fraudat sistemul de distribuire aleatorie a cauzelor de judecată, alegându-și singură magistratul.

Ce au făcut aleșii

Alegerea s-a dovedit perfectă. Astfel, procesul a curs împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală, care vânduseră și ca atare nu mai puteau lăsa în deplină proprietate și netulburată posesie suprafețele de pe malul lacului, așa cum ceruse reclamanta. Aspectele stabilite cu putere de lucru judecat de Curtea de Apel Ploiești, și anume că Zoea Rădulescu trebuia să primească teren la Mihail Kogălniceanu, au fost răsturnate cu ajutorul expertului Florin Dumitrescu. Expertul nu a încheiat un contract cu Zoea și nu a putut prezenta dovada modului în care a fost plătit. Acesta a fost angajat fără un mandat special de avocata femeii, care i-a prezentat hârtiile și i-a stabilit misiunea de a identifica terenul pe care Zoea Rădulescu a fost pusă în posesie pe 17 februarie 2000. Expertul nu a făcut măsurători, nu a mers pe teren, nu cerut date de la OCPI, nu a convocat celelalte părți. El a făcut un fel de analiză morfo-sintactică, total cretină și fără nicio legătură cu atribuțiile sale tehnice, prin care a stabilit că terenul primit de Zoea prin procesele-verbale din 2000 sunt cele de pe malul lacului Siutghiol.

Expertul și judecătoarea rescriu geografia patriei

În procesele de fond funciar expertizele extrajudiciare au aceeași forță probantă ca și expertizele judiciare. Cu alte cuvinte, exprimă adevărul științific, în ciuda faptului că expertul este ales de partea litigantă, iar nu numit aleatoriu de instanță. Judecătoarea Jianu nu a simțit nevoia să numească un expert, lăsând-o pe Rădulescu sau pe avocata acesteia să îl aleagă. La finalul procesului, bazându-se pe expertiza alesului, fosta judecătoare, acum inculpată sub acuzația că a vândut niște hotărâri de retrocedare pe șpagă, a stabilit că terenul de pe malul lacului s-a aflat cândva în comuna Mihail Kogălniceanu.

Comuna care a înghițit un oraș

Zice fosta judecătoare în mod halucinant că: ”(….) instanța reține că parcela A 498 se află în vecinătatea parcelei A 510 și că la momentul în care se aflau în administrarea Ceres Mihail Kogălniceanu SA erau situate pe teritoriul comunei Mihail Kogălniceanu…”.

Acest miraj al vorbelor goale este năucitor, pentru că niciodată comuna Mihail Kogălniceanu nu s-a întins atât de mult, încât să înghită orașul Ovidiu cu totul și terenurile de la intrarea în Constanța. După ce a reinventat geografia patriei pe baza inepțiilor scrise de expert, Jianu a anulat titlurile de proprietate ale pârâților care nu prea aveau calitate procesuală, pentru că nu mai erau proprietari. În acest fel, terenul a fost curățat juridic. Însă judecătoarea aleasă de Zoea nu a putut să-i dea pe loc terenurile pentru care rescrisese geografia. Exista un impediment, și anume chiar titlurile de proprietate emise de Prefectură pe numele Zoei Rădulescu, pentru terenurile din Mihail Kogălniceanu.

A doua alegere a judecătoarei Jianu

Zoea a trebuit să se reîntoarcă la instanță, într-o acțiune distinctă. Din nou, femeia a depus mai multe cereri clonate de chemare în judecată, fraudând încă o dată sistemul de distribuire aleatorie a cauzelor de judecată. La urmă, a câștigat terenul de peste 20 de milioane de euro, pe baza bazaconiilor de mai sus. Și nu 18 hectare, ci 19, pentru că așa a spus judecătoarea aleasă de ea.

Toți au scăpat basma curată

Alegerile pe care le-a făcut Zoea sunt descrise în sentința penală pronunțată pe fond de Tribunalul Constanța, în dosarul în care expertul Florin Dumitrescu a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu. Faptele femeii nu au fost analizate sub aspect penal. Nici ale fostei judecătoare. Un articol despre calitatea de inculpată în care compare acum Corina Eugenia Jianu puteți citi AICI.

Pe 30 decembrie 2019, expertul Florin Dumitrescu a fost achitat definitiv de Curtea de Apel Constanța. Instanța de recurs a anulat repunerea părților în situația anterioară săvârșirii infracțiunii, ceea ce înseamnă că terenul pentru care s-a rescris geografia patriei rămâne, bine-mersi, în proprietatea Zoei Rădulescu. Cel puțin deocamdată, pentru că treburile sunt încurcate. Va urma! 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: