Connect with us

Exclusiv

Tunuri imobiliare la Primăria Năvodari. Blocuri de milioane de euro pe terenuri atribuite cu 8 lei/mp/an

Adrian Cârlescu

Publicat

la

De mai bine de doi ani, într-o surdină totală, la Năvodari se consumă o megafacere imobiliară cu acordul direct al Primăriei și al majorității PSD-ALDE din Consiliul Local. Detaliile au fost ferite de ochii opiniei publice. Însă mai multe elemente ale acestei golănii au lăsat dâre în documentele emise de autoritatea locală. Mergând pe aceste urme, din aproape în aproape, am reușit să reconstituim scheletul unor tunuri imobiliare aflate în plină desfășurare.

La început de mandat, Chelaru a făcut un regulament pentru înstrăinarea terenurilor

La scurt timp de la suirea lui Florin Chelaru în scaunul de primar, Consiliul Local Năvodari a adoptat Hotărârea nr. 283/22.07.2016. Nu reproducem întocmai titlul acestei hotărâri, fiind prea lung și prea alambicat. Însă precizăm că se referă la stabilirea unor reguli pentru înstrăinarea terenurilor din domeniului public și privat al localității. Hotărârea este ca o piatră de temelie. Și, totodată, ca o declarație de interese… imobiliare, făcută de Chelaru încă din primele zile de mandat. Un accent deosebit în regulamentul votat cădea pe procedura de atribuire a unor terenuri în superficie. Aici trebuie să spunem că noul cod civil a făcut un fel de revoluție semantică asupra cuvântului concesiune, rezervând folosința sa doar în legătură cu terenurile din domeniul public. Desigur, terenurile din domeniul privat pot fi concesionate în continuare, pe 49 de ani, însă sub denumirea de ”constituire a dreptului de superficie”. În esență, tot un drac, îmbrăcat în haine diferite. În orice caz, regulamentul lui Chelaru abundă în lozinci despre transparență, tratament egal și nediscriminatoriu… deși nu impune nici măcar minima obligație să se publice o amărâtă de știre în mijloacele de informare în masă la organizarea transparentelor proceduri. Iar așa, informația rămâne la discreția celor avizați.

O treabă de lăcătuș mecanic

La scurt timp de la adoptarea acestui regulament, subordonații lui Chelaru au identificat sute de terenuri libere, din domeniul privat al localității, numai bune de dat în superficie. Punându-se pe treabă, au întocmit inventare, planuri de situație, evaluări de preț, motivații, justificări și drafturi pentru proiectele de hotărâri. În bună parte, totul era făcut ca la carte. Cu toate acestea, Chelaru a ezitat să și  le asume. Căci, vorba aceea, omul se leagă de semnătură, ca boul de jug. Ca să evite situațiile jenante de a fi luat vreodată la întrebări de procurorii anticorupție, care l-au împachetat chiar și pe mentorul său Matei, actualul primar l-a chemat să iscălească inițiativele pe lăcătușul mecanic făcut consilier tocmai pentru a se jertfi în astfel de manevre. Vorbim aici de Radu Pîndici, acel moș Teacă iscălitorul care s-a mai remarcat și cu alte ocazii. Pe baza inițiativelor asumate de Pîndici, numeroase terenuri au fost scoase la licitație. Este vorba, în primul rând, de terenurile din lotizarea Midia. Însă au mai fost și alte suprafețe foarte atractive, cu mare potențial imobiliar, situate în oraș sau în zona turistică.

Observând că ”treaba merge”, Chelaru și-a asumat și el o parte din proiecte.  De regulă, licitațiile pentru lotizarea Midia au plecat de la 4,49 de lei pe metru pătrat pe an. În oraș, prețul inițial a fost de 8,40 de lei pe metru pătrat pe an, iar în zona turistică de 12 lei pe metru pătrat pe an. Sub orice chip ai privi problema, e clar că prețurile au fost de chilipir. În plus, putem spune că atât de transparente au fost procedurile, încât căutând pe Google nu am găsit nici măcar un anunț de participare la puzderia de licitații. Informația a rămas la discreția unor băieți deștepți. Desigur, pe Google nu sunt de găsit nici numele celor care au beneficiat de pleașca de la Primărie.

Superficiarul Adrian Tudora a fost cu Matei și Chelaru în Turcia

Cu siguranță, secretul nu va putea fi păstrat la nesfârșit. Ca dovadă, deja au început să apară numele beneficiarilor mai de ispravă, care au reușit să ridice vile și blocuri pe terenurile luate de la Primărie. Fiind ridicate în scop comercial, aceste imobile au ajuns în posesia unor cumpărători. Noii proprietari s-au adresat Consiliului Local, cu cerere de preluare a dreptului de superficie asupra terenului. În acest sens, în ședința Consiliului Local Năvodari din 31 octombrie 2017 au fost introduse la vot patru proiecte referitoare la constituirea unui drept de superficie, pe cote indivize, către cumpărătorii apartamentelor (5 la număr) din imobilul ridicat pe strada Prelungirea Corbului nr. 4 (aproape de biserica lipovenească).  Așa cum aflăm din această documentație, superficiarul anterior al terenului a fost persoana fizică Tudora Adrian. Aceasta încheiase un act pentru constituirea dreptului de superficie cu primarul orașului Năvodari, autentificat sub nr. 2467/18.10.2016 de notarul public Săcăleanu Mariea, la valoarea de 8,89 de lei pe metru pătrat pe an. (vezi proiectele aici, aici, aici și aici). Într-un alt proiect de hotărâre supus atenției comisiilor de specialite ale Consiliului Local Năvodari chiar săptămâna trecută, se lămurește faptul că terenul din strada Prelungirea Corbului nr. 4 are suprafața de 218 mp. La bază, acesta a fost acordat în folosință gratuită către Coruti Ciprian-Ionel și soția sa. Aceștia s-au apucat de construit un imobil P+1 în baza autorizației de construire 553/25.09.2015. După o lună și câteva zile, au vândut construcția către Adrian Tudora, prin contractul 1697/10.11.2015, autentificat la BNP Toncu Mihaela, notărița care a autentificat mai toate contractele analizate în dosarul retrocedărilor, în care sunt coinculpați fostul primar Matei și fosta judecătoare Jianu. Pe 2 iunie 2016, Primăria Năvodari a emis o nouă autorizație de construire, iar pe 4 august 2016 a recepționat întreaga lucrare de construire. Însă Adrian Tudora a obținut superficia asupra terenului abia în 18 octombrie 2016. În aceste condiții, Tudora nu avea un drept asupra terenului la data de 2 iunie 2016, astfel încât rămâne un mister cum de a putut obține o nouă autorizație de construire. (vezi aici proiectul care conține toate aceste informații).

Chiolhanul frățesc de la Gemlik, Turcia. Adrian Tudora este personajul cu ochelari din partea stângă a celor două fotografii.

Adrian Tudora este un personaj cunoscut în Năvodari. Pe vremuri a fost consilier local, însă de câțiva ani s-a retras în plan secund, beneficiind, iată, de tunurile imobiliare puse la cale de camarila care conduce orașul. În octombrie 2016, Tudora a făcut parte din delegația Primăriei Năvodari care s-a deplasat în Turcia, în vizită de lucru la un oraș înfrățit, Gemlik din regiunea Bursa, deși nu deținea nicio funcție oficială în cadrul administrației publice locale. Din aceeași delegație a făcut parte și fostul primar condamnat penal Nicolae Matei, despre care se spune că ar conduce în continuare Primăria prin interpuși. Nici el nu mai deținea vreo funcție în cadrul autorității locale.

O agenție imobiliară cu profit de 3.500 de euro a ajuns campioană la superficii

Numele altor beneficiari au ieșit la iveală chiar săptămâna trecută, când comisiile de specialitate ale Consiliului Local au primit spre avizare alte proiecte similare. De data aceasta vorbim de imobile construite pe strada Stadionului nr. 2 Bis, loturile 3 și 8. Cumpărătorii construcțiilor vor prelua și terenul în superficie, datorând localității 8,40 de lei pe metru pătrat pe an. În acest caz, superficiarii inițiali au fost Damian Adrian și Elena, Dinu Elena și firma Aqua Force SRL Năvodari, iar terenul obținut de la Primărie pentru mirifica sumă de 8 lei și 40 de bani pe metru pătrat pe an a fost de 1203 mp (vezi proiectul mai important aici).

Societatea din urmă a fost înființată în anul 2009 de Gabriel Bucur, domiciliat în Năvodari. Inițial, firma s-a numit Cate-E Grey Imobiliare SRL și era o agenție imobiliară. În anul 2011, societatea a intrat în posesia lui Adrian Damian, care i-a schimbat numele, în Aqua Force SRL, păstrând însă domeniul principal de activitate. În anul 2016, Aqua Force SRL a derulat afaceri de 95.000 de lei (aproximativ 21.000 de euro), realizând un profit de 15.668 de lei (aproximativ 3.500 de euro). Potrivit unui extras informativ de carte funciară, aflat în posesia redacției Ordinea.Ro, firma lui Adrian Damian mai deține un drept de superficie asupra unui teren din domeniul privat al orașului Năvodari, în suprafață de 700 mp. Acesta este situat pe strada Pescărușului lot 3. Contractul de constituire a dreptului de superficie a fost încheiat pe 2 noiembrie 2017, la notarul public Paris Lucia.

O afacere  un potențial de 5 milioane de euro

Pe de altă parte, Elena Damian trebuia să fie beneficiara unei investiții imobiliare pe un teren de 1698 de metri pătrați. Vorbim de o afacere eșuată, în condițiile, cu totul ieșit din comun, pe care le vom explica în paragraful următor. În mod cert, însă, în anul 2016, investitoarea a depus la Agenția pentru Protecția Mediului din Constanța un memoriu de investiție, pentru un bloc de patru etaje, cu 39 de apartamente, ce urma să fie construit pe terenul de 1698 mp, aflat la sud de Tabăra de Copii, pe strada M3 f.n.. Memoriul a fost întocmit de firma Ucsertimud SRL, aparținând familiei lui Petre Dumitrescu. Aceasta din urmă a făcut parte, în anul 2002, din Consiliul de Administrație al TSP Ecoterm SA Năvodari, societate a Consiliului Local Năvodari, actualmente în faliment. În perioada 2008-2009, societatea a fost folosită la prăduirea a 11 hectare din trupul Taberei de Copii Năvodari, la inițiativa fostului primar Nicolae Matei.

În mod bizar, proiectantul a uitat să menționeze în memoriul său titlul sub care deținea Elena Damian terenul. Blocul de patru etaje urma să ocupe doar 470 mp, de unde rezultă că terenul în suprafață totală se putea preta la trei construcții de același fel. Pe fondul acestor lămuriri, e clar că potențialul afacerii bătea spre cinci milioane de euro.

Elena Damian a primit de la Chelaru o concesiune peste proprietatea unei persoane din Buzău

Despre terenul situat în strada M3 f.n. se face vorbire în mai multe litigii înregistrate pe rolul Judecătoriei și Tribunalului Constanța. Din informațiile publicate pe protalul instanțelor de judecată, aflăm că terenul a făcut obiectul contractului de concesiune nr. 31.632/18.05.2016, încheiat de Orașul Năvodari cu Elena Damian. Nu știm dacă s-a organizat o licitație pentru concesionara terenului, însă în mod cert în memoria Internetului nu s-a păstrat vreun anunț de participare. Dreptul de concesiune a fost înscris în cartea funciară la OCPI Constanța. Pe 25 octombrie 2016, Elena Damian a primit autorizația de construire de la Primăria Năvodari și a demarat construcția unui imobil. În timp ce muncitorii tocmiți cu lucrarea trudeau pe șantier, la fața locului s-a prezentat Cristina Maria Varga, din Buzău, care a demonstrat cu acte autentice că era proprietara de drept a terenului, pe care îl cumpărase cu ani în urmă. Pe 16 ianuarie 2017, Cristina Maria Varga a deschis un proces civil (dosar 670/212/2017) la Judecătoria Constanța împotriva soților Damian și a Primăriei din Năvodari, cerând anularea contractului de concesiune care îi încalcă dreptul de proprietate. Procesul se află și acum pe rol, având următorul termen fixat pentru 21 februarie 2018.

Stofă de politruc: a dat vina pe Oficiul de Cadastru

La rândul ei, Elena Damian, titulara contractului de concesiune, a deschis pe 21 februarie 2017 un proces împotriva Primăriei Năvodari (dosar 991/118/2017), cerând asigurarea dovezilor. Instanța a numit un expert tehnic judiciar cu misiunea de a constata existența lucrărilor de construire pe terenul situat în Năvodari, strada M3 f.n. și de a evalua contravaloarea materialelor și a manoperei. Pe 12 mai 2017, prin Sentința Civilă 996/2017, Tribunalul a constatat administrată proba constând în expertiza judiciară. Hotărârea a fost dată fără cale de atac. Peste câteva luni, conștientizând riscurile, Chelaru a deschis la rândul său un proces civil împotriva Elenei Damian și a Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară din Constanța, introdus în cauză pe ideea de a se disipa răspunderea. Procesul a fost înregistrat la Tribunalul Constanța, pe 10 august 2017, dosarul 5461/118/2017, și avea ca obiect anularea Autorizației de Construire 700/25.10.2016. Atât de bine a fost făcută acțiunea, încât a fost anulată de Tribunal, pe 7 septembrie 2017. Chelaru a insistat cu o cerere de reexaminare, însă și aceasta a fost respinsă definitiv pe 17 noiembrie.  Pe 20 decembrie 2017, Chelaru a inițiat o nouă acțiune de anulare a autorizației de construire (dosar 8615/118/2017), de data aceasta doar împotriva Elenei Damian. Procesul nu a primit încă un prim termen de înfățișare.

Primăria Năvodari, obligată la despăgubi de 350.000 de lei

La data la care Primăria făcea acest joc de glezne cu anularea autorizației de construire, Elena Damian obținuse deja, încă din 27 septembrie 2017, o sentință civilă pe fond, prin care este îndreptățită să primească din bugetul localității suma de 341.893,56 de lei și cheltuieli de judecată în valoare de 16.023,36 de lei. Soluția a fost dată de Tribunalul Constanța, în dosarul nr. 8735/118/2016*. Ca o coincidență de zile mari, 8735 este vechiul cod poștal al Năvodariului. În cadrul procesului, Chelaru a încercat să arunce pisica în curtea Oficiului de Cadastru, pe care l-a chemat în garanție. Cu toate acestea, instanța a respins cererea de chemare în garanție, stabilind că singurul responsabil pentru crearea acestui prejudiciu este Primăria Năvodari.

Și lucrurile nu se opresc aici, deoarece proprietara terenului ar putea la rândul ei să ceară despăgubiri cel puțin echivalente cu efortul de a demola construcția începută de soții Damian. Cel mai probabil, situația se va lăsa cu un dosar penal. La fel, credem că modalitatea total netransparentă prin care terenurile orașului au fost acordate în superficie ar trebui să stârnească cel puțin interesul Consiliului Concurenței, având în vedere distorsiunea pe care a produs-o pe piața imobiliară. Deși, la fel de întemeiat ar fi și interesul organelor judiciare. Vom reveni!

 

Comments

comments

Exclusiv

Cum încearcă primarul din Agigea să-și schimbe imaginea de corupt care a furat terenuri de la malul mării

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Șifonat rău după trimiterea în judecată pentru fapte de corupție, primarul din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu, refuză să tragă copita din politică. Maricel face eforturi disperate pentru a schimba ceva din imaginea de corupt care a furat terenuri de la malul mării ca să-și îmbogățească rubedeniile. Cum e limpede că nu mai poate câștiga un nou mandat de primar cu această problemă, inculpatul de la Agigea face eforturi de cosmetizare a propriei imagini.

Ca urmare, Maricel aleargă pe la televiziuni și site-uri de știri. Se laudă cu mărețele realizări. Dă de pământ cu adversarii. Îi acuză, într-o română stricată, că n-ar avea cunoștințe elementare de gramatică. Și sugerează cu orice ocazie că el e un tip experimentat și deștept. Vă dați seama că totul pute a ipocrizie. Tocmai primarul super-agramat din Agigea să dea lecții de gramatică adversarilor săi?

Și strategia nu se oprește aici. Primarul din Agigea și-a făcut cont de Facebook, pentru a mima transparența. Această încercare târzie și disperată a fost gândită cu scopul de a păcăli publicul că primarul din Agigea se află în dialog cu cetățenii. În realitate, chiar publicația noastră a prezentat mai multe situații, în care diverși cetățeni spun că au fost alungați din Primărie, la ordinul lui Maricel. Ei bine, primarul care de regulă nu se cobora la nivelul de a discuta cu localnicii pozează acum într-un tip abordabil și transparent.

Și tot pe contul lui de Facebook, inculpatul de la Agigea se promovează în diferite filmulețe, ba pupând mâinile unor venerabile doamne (ca să arate că ar avea respect), ba împărțind măști anti-COVID (ca să arate cât de mult îi pasă de sănătatea populației), ba prezentând echipamentele din magazia unui pescar (ca să arate cât de mult îi pasă de mediul de afaceri), ba purtând un costum popular, cu tricolorul alături (ca să arate că este un iubitor de neam și țară). 

Pe acest fond, zilele trecute primarul din Agigea a apărut într-un nou filmuleț, alături de președintele Consiliului Județean Constanța, Horia Țuțuianu. Primarul și președintele sunt colegi de partid. Cei doi sunt deopotrivă interesați să obțină voturile agigenilor. De principiu, cei care îl votează pe Maricel la Primărie îl votează și pe Horia Țuțuianu la președinția Consiliului Județean. Dacă primarul PSD-ist din Agigea nu reușește să recâștige încrederea electoratului, acest fapt ar avea consecințe negative și asupra candidatului PSD la Consiliul Județean, Horia Țuțuianu. Probabil că din acest motiv, Consiliul Județean Constanța cofinanțează un proiect de asfaltare a unei străzi din Agigea. Vorbim aici de strada Alexandru Vlahuță, care are o lungime de 890 de metri.  Atât s-a putut: 890 de metri de asfalt. Investiția – minoră prin dimensiune – a fost prezentată în filmuleț ca o măreață realizare. Totodată, Horia Țuțuianu l-a periat bine de tot pe colegul său de partid, contribuind la operațiunea de cosmetizare a imaginii lui Maricel.

„Continuăm să depunem toate eforturile pentru ca județul Constanța să beneficieze de o infrastructură rutieră la cele mai înalte standarde! Astăzi, am efectuat o vizită de lucru în localitatea Agigea, unde, cu sprijinul Consiliului Județean Constanța, o nouă stradă este construită de la zero. Lucrările decurg conform graficului, iar în momentul de față se lucrează intens la executarea terasamentului. Valoarea proiectului se ridică la suma de 560.000 lei, iar lungimea noii străzi, cu numele Alexandru Vlahuță, va fi de 890 de metri. În localitățile județului nostru se lucrează intens și atât eu, cât și colegii mei din cadrul Consiliului Județean Constanța continuăm să facem tot ceea ce este necesar pentru dezvoltarea permanentă a județului și a infrastructurii acestuia. Îl felicit pe domnul primar Cîrjaliu Cristian-Maricel care s-a preocupat în permanență de îmbunătățirea calității vieții locuitorilor din Agigea.“, a scris Țuțuianu pe Facebook, în prezentarea filmulețului.

Ca să mai pupe un mandat, primarul din Agigea are nevoie disperată să fie perceput drept gospodar, făcător de drumuri asfaltate, patriot, respectuos cu bătrânii, transparent și grijuliu. După cum spuneam, totul este o tentativă, ipocrită și neconvingătoare, de cosmetizare a imaginii. Amintim că procurorii DNA îl acuză pe Maricel de la Agigea că a furat terenuri de pe malul mării, prin simplă inventariere, cu scopul de a le vinde mai departe, la un preț subevaluat, către finul fratelui său. Banii au fost plătiți în mod real de fratele primarului, Bogdan Cîrjaliu. Finul acestuia din urmă figurează în continuare ca asociat al firmei, deși nu obține niciun beneficiu personal, așa cum reiese din declarațiile de avere ale soției sale, care lucrează la Primăria Agigea. De câțiva ani, în firmă figurează ca asociat și ginerele lui Cristian Maricel Cîrjaliu. Acesta a cumpărat cu 100 de lei un procent de 10% din afacerea care rulează peste un milion și jumătate de euro pe an. Totul e putred. Însă Maricel este judecat în libertate și se bucură de prezumția de nevinovăție. 

Foto deschidere: captură Facebook. 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Cum și-a bătut joc Zanfir Iorguș de Paul Foleanu și Nicu Moroianu

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Ceea ce era previzibil pentru oricine cunoaște puțină politică locală s-a întâmplat. Nicu Moroianu, candidatul alianței închegate de PSD, ALDE, PNȚCD și ”instituția” Zanfir Iorguș în vederea câștigării mandatului de primar al Municipiului Mangalia, tocmai a anunțat că ascultă vocea poporului și se retrage din competiție. Noul candidat al opoziției va fi eternul candidat Zanfir Iorguș, un om care nu a ratat nicio competiție electorală locală din 1996 încoace. După toate indiciile, la Mangalia se repetă scenariul din 2016, așa cum vom explica mai jos.

Primarul traseist Zanfir Iorguș

Până atunci, trebuie să trecem în revistă câteva elemente de parcurs ale ”instituției” Zanfir Iorguș. Acesta a fost primar al Mangaliei în perioada 1996 – 2008, din partea PNȚCD, PSD și PDL. Ahtiat după putere, Iorguș a sărit din barcă în barcă, reușind astfel să ducă la bun sfârșit trei mandate de primar, cu multe scandaluri de corupție. Problemele de această natură au fost multe, însă în cele ce urmează ne vom referi doar la cazul cel mai emblematic.

În anul 2000, pe finalul guvernării țărăniste, Primăria Mangalia, condusă de țărănistul Iorguș, a primit un cadou nesperat. Ne referim aici la modalitatea, total ilegală, prin care pădurea Comorova a fost trecută întâi în administrarea Municipiului Mangalia, cu titlul de parc municipal, iar mai apoi în proprietate deplină, cu titlul de teren cu vegetație forestieră. În realitate, acolo era o pădure plantată la 1890 de statul român. Nici vorbă de parc municipal sau de lăstăriș. Vorbim de 519 hectare de pământ, în mare parte ocupate de pădure. Însă în această suprafață se aflau și terenuri despădurite incluse în circuitul agricol.

În conivență cu actualii pușcăriași Săvulescu și Giurgiucanu

La doi ani distanță, comisia locală de fond funciar din Primăria Mangalia a început să retrocedeze zonele despădurite din terenul primit de la stat. Hălci importante din acest trup de moșie au ajuns la Viorel Pană și Maria Măriuță, prin efectul Dispoziției 277/17.12.2002 a primarului Zanfir Iorguș. Beneficiarii erau de fațadă. În spatele lor se aflau de fapt Dragoș Săvulescu, nepotul Mariei Măriuță, și Georgică Giurgiucanu, cumnatul lui Viorel Pană. Săvulescu a fost acționar la clubul de fotbal Dinamo București, iar Giurgiucanu este nepotul lui Emanuel Valeriu, un tip cu apucături securistice care a condus propaganda de la TVR pe vremea lui Ion Iliescu.

Atât Săvulescu, cât și Giurgiucanu sunt actualmente pușcăriași de drept comun, fiind condamnați în celebrul dosar al retrocedărilor de la Constanța, alături de Radu Mazăre, Nicușor Constantinescu și o puzderie de funcționari, notari publici și beneficiari ai fraudei colosale care a ușurat Constanța de un milion de metri pătrați de teren. Procurorii DNA au dovedit că Săvulescu și Giurgiucanu și-au însușit fraudulos drepturile de moștenire ale familiei Movilă, obținând un mandat de la ultima descendentă a boierilor interbelici, în timp ce aceasta se afla pe patul de moarte. Retrocedarea pe care au făcut-o la Mangalia, în complicitate cu Zanfir Iorguș, se referă tot la averea familiei Movilă.

Traseul prin care Iorguș a devenit proprietar la Comorova

Alte hectare despădurite din vechea pădure Comorova au fost retrocedate de Zanfir Iorguș către persoana fizică Virginia Gheorghiu. Pe același patent infracțional care s-a aplicat și la Constanța, de Radu Mazăre și ai lui, Virginia Gheorghiu a vândut o parte din terenul retrocedat de la primăria lui Iorguș, chiar către familia lui Iorguș. În acest fel, fostul primar, cu părinții săi din Barcea de Galați și cu un unchi de la București au devenit proprietari de terenuri agricole în zona pădurii Comorova.

După toate aceste manopere administrative și imobiliare, primarul Iorguș a inițiat un PUZ criminal, prin care pădurea, dar și terenurile din marginea ei, care erau deja pe persoană fizică, au fost introduse în intravilan, pentru dezvoltarea turistică. Din 2005, un grup de jurnaliști, o asociație ecologistă și doi consilieri locali au început să se împotrivească proiectului de defrișare a pădurii. Scandalul a fost atât de mare, încât Iorguș, supranumit în epocă ”Soarele Mangaliei”, a dat înapoi. La alegerile din 2008, situația de la Comorova i-a cauzat apusul.

Rocada naș-fin

Scaunul de primar a fost câștigat atunci de Claudiu Tusac, un tip căruia Iorguș i-a botezat un copil. Cu alte cuvinte, cumătrul lui Iorguș a devenit primar și a condus orașul. Și nu l-a condus oricum, ci cu mână de fier. În aceeași toamnă, fostul primar a fost ales deputat.

Profitând de excesele lui Tusac, Iorguș s-a erijat în liderul opoziției din oraș. Pe acest val, în anul 2012, a candidat din nou la Primăriei. Într-o primă fază, a și câștigat alegerile locale, însă la repetiție le-a pierdut în favoarea actualului primar, Cristian Radu.

Rocada cu Foleanu

După alți patru ani, Iorguș a revenit în spațiul public și tot ca lider al opoziției, dirijând lupta politică împotriva primarului PNL. Ne referim aici la o opoziție formată din PSD și ALDE. Într-o primă fază a jocului, Iorguș a declarat că îl susține pe avocatul Paul Foleanu să candideze la Primărie din partea PSD. Însă, în ultima clipă, Foleanu a dispărut din peisaj, pe fondul unor probleme în partid. În acel context, Zanfir Iorguș s-a înscris candidat independent, netezind drumul spre o nouă victorie lui Cristian Radu.

Rocada Iorguș-Foleanu l-a băgat pe acesta din urmă într-un con de umbră. Urmându-l pe mentorul său, cunoscutul avocat a virat de la dreapta la stânga, apoi a evoluat neconvingător în sceneta candidaturii anunțate din partea marelui partid socialist. Vorbim de o situație nemeritată, în contextul în care Foleanu era o voce importantă în Mangalia, dar mai ales o voce de dreapta. De dragul unui plan al lui Iorguș, Foleanu și-a vândut identitatea ideologică, eșuând lamentabil ca pion secundar în partidul care a livrat țării cele mai sonore cazuri de impostură intelectuală, de corupție și nepotism.

Ultima rocadă

După cum spuneam, istoria se repetă în 2020. De data aceasta vorbim de o rocadă Zanfir Iorguș – Nicu Moroianu. Și Moroianu este de fel un personaj de dreapta. Fost țărănist, dedicat moderației, ideilor creștin-democrate, antreprenoriatului curajos și luptei pentru domnia legii, Moroianu s-a lăsat târât în siajul tenebros al lui Zanfir Iorguș. La îndemnul acestuia, cel mai cunoscut om de turism al Mangaliei a făcut pasul spre PSD, la fel ca Paul Foleanu, în urmă cu 4 ani. Și tot ca Foleanu a eșuat în această rocadă strâmbă, injustă, necuvenită.

Și, până la urmă, din fața cui s-a dat la o parte Nicu Moroianu? Din fața unui tip cu un trecut atât de urât? Din fața unui tip fără busolă ideologică? Din fața unui tip fără o urmă de fibră morală? Din fața unui tip care a scăpat cu greu dintr-un dosar penal, abia în calea de atac?

După cum spuneam, Paul Foleanu, în 2016, și Nicu Moroianu, în 2020, nu meritau să ajungă bătaia de joc a lui Zanfir Iorguș.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Clienții lui Hașotti au scos la vânzare cariera retrocedată fraudulos de la Sibioara

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

O agenție imobiliară din Bacău a împânzit site-urile de vânzări cu un anunț care se referă la un teren foarte valoros din județul Constanța. ”Vă propunem spre vânzare suprafața de 23 hectare, situată în mijlocul carierei de piatră de la Sibioara, județul Constanța, conform imaginilor din prezentare.” – se arată în anunț. Prețul cerut de agenția din Bacău este de 6.750.000 de euro. În descrierea bunului imobil apar date despre caracteristicile rocilor din cariera Sibioara, precum densitatea aparentă, capacitatea de absorbție, rezistența la compresiune în stare uscată sau rezistența la șoc mecanic. De asemenea, sunt menționate STAS-urile compatibile pentru betoane și mixturi asfaltice, dar și un întreg istoric de obiective realizate cu piatră din cariera Sibioara, precum Tribunalul Constanța, Baroul Constanța, McDonald’s Delfinariu, Selgros, Metro II, sediul CEC, Tomis Mall, platforme și piste pentru avioanele grele de la aeroportul militar Mihail Kogălniceanu, hoteluri și restaurante pe întregul litoral, stații petroliere, diguri marine și amenajări portuare.

Cum să te lauzi cu rezultatele unei firme partenere NATO

Ce nu spune agenția imobiliară din Bacău este faptul că întregul istoric de obiective nu aparține proprietarilor acestui teren scos la vânzare, ci grupului de firme Somaco Construct – Comprest Util, deținut de antreprenorul constănțean Grigore Comănescu. Pistele speciale de la aeroportul militar Mihail Kogălniceanu au fost executate de Comprest Util, după ce aceasta a obținut statutul de companie parteneră NATO. Vorbim de o lucrare strategică, de importanță internațională. De asemenea, grupul de firme al lui Grigore Comănescu a participat la lucrările de extindere a plajelor din Constanța sau la extinderea digului de larg al Portului Constanța, lucrări strategice, finanțate din fonduri europene în cadrul unor proiecte coordonate de o companie multinațională. Prefabricatele din beton utilizate în cadrul acestor lucrări speciale au fost produse pe baza patentului furnizat de unul din cele mai prestigioase institute de cercetare din lume, cu sediul în Franța, care a intrat în parteneriat cu grupul de firme al lui Grigore Comănescu. Nu în ultimul rând, din același grup de firme al lui Grigore Comănescu face parte și compania Asfalt Dobrogea, care operează una din cele mai performante stații de mixturi asfaltice din România, constituită pe baza unui transfer de tehnologie din Austria și Germania. Desigur, calitatea betoanelor și mixturilor asfaltice depinde de rocile cu totul speciale de la Sibioara. Însă depinde, în aceeași măsură, de seriozitatea grupului de afaceri deținut și condus de Grigore Comănescu din 1991 până în prezent.

Antreprenorul Grigore Comănescu, la o emisiune despre lupta sa cu mafia din Constanța

Gestul agenției imobiliare din Bacău de a se folosi de seriozitatea și rezultatele unor firme partenere NATO este în sine o șmecherie. Situația ar fi de tolerat dacă s-ar reduce la atât. Însă acest teren din inima carierei de piatră a fost retrocedat fraudulos, prin meșteșuguri avocățești, de actualii vânzători. După ce l-au țepuit pe omul de afaceri, retrocedând o parte din cariera sa pe baza unor minciuni ordinare, parcă e prea mult ca aceeași beneficiari ai abuzului să se laude și cu istoricul de afaceri al antreprenorului. Or fi ei intangibili și protejați de un întreg sistem, însă abuzurile prin care au retrocedat și mai ales prin care au intrat în posesia tabulară a terenului minier, ar trebui cunoscute și sancționate de autoritățile judiciare.

Retrocedarea mincinoasă de la Sibioara

Povestea retrocedării frauduloase a carierei de la Sibioara începe în anul 2005, atunci când două verișoare, ambele septuagenare, au revendicat un teren agricol de 20 de hectare. O parte din acest teren se suprapunea peste cariera de la Sibioara. Iar o altă parte se suprapunea peste groapa de gunoi, plină cu mii de tone de deșeuri, a localității Sibioara. Ambele amplasamente erau exceptate prin lege de la retrocedare. Într-o primă etapă, revendicarea a fost respinsă de Comisia Locală Lumina. În acest context, cele două bătrâne l-au angajat pe avocatul Ionel Hașotti și au inițiat un proces de fond funciar împotriva Comisiei Locale Lumina și a Comisiei Județene. Compania minieră, care deținea cariera, nu a fost citată în proces, pe atunci fiind permise astfel de golănii ordinare.

Comisia Județeană nu s-a apărat în niciun fel, nu a făcut întâmpinare, nu a depus note de ședință sau concluzii și nu a trimis un jurist la proces. În schimb, Comisia Locală a angajat o casă de avocatură. Presupunem că aceasta s-a înțeles cu partea adversă, pentru că doar prin acord comun se putea ajunge la numirea unui expert tehnic judiciar din afara ariei Curții de Apel Constanța, așa cum s-a întâmplat în acest proces. L-am numit mai sus pe expertul Tudorel Vizireanu, parașutat de la Brăila. Acesta a întocmit un plan cadastral, fără viza OCPI, atestând în fals că terenul în litigiu este liber de sarcini și, în consecință, numai bun de retrocedat ca teren agricol.

La termenul decisiv al litigiului, din octombrie 2008, avocatul Ionel Hașotti a mințit că nu există dovadă că ar exista vreo carieră de piatră pe terenul revendicat. Nefiind contrazis de avocatul părții adverse, Hașotti a câștigat procesul. Instanța a obligat cele două comisii de fond funciar să retrocedeze terenul clienților lui Hașotti, exact pe amplasamentul stabilit de expert.

Ani grei, retrocedarea dispusă de instanță nu s-a putut concretiza, din cauza unor suprapuneri descoperite de OCPI, precum și din cauza litigiilor. Ne referim aici la litigiile cu Somaco Construct, dar și la litigiile prin care Hașotti a cerut în numele clienților săi daune de jumătate de milion de euro de la stat, pentru lipsa de folosință a carierei retrocedate ca teren agricol.

Opera fostului prefect Adrian Nicolaescu

Fostul prefect Adrian Nicolaescu (foto dreapta) i-a făcut jocurile lui Ionel Hașotti (foto stânga)

Sub presiunea procesului de daune, în anul 2016, fostul prefect Adrian Nicolaescu a încălcat flagrant procedura legală, prin aceea că emis o hotărâre a Comisiei Județene Constanța, prin care a suplimentat Anexa 22 la HG 890/2005, cu numele moștenitorilor carierei de la Sibioara. O astfel de hotărâre nu putea fi dată decât în baza unei propuneri motivate a Comisiei Locale Lumina. Însă Comisia Locală nu a vrut să își asume o astfel de responsabilitate, știind că Anexa 22 este destinată exclusiv terenurilor agricole. Nicolaescu a rezolvat situația din pix, încălcând flagrant procedura.

Prin aceeași hotărâre, fostul prefect a obligat Comisia Locală Lumina să emită actele de punere în posesie a clienților lui Hașotti, pe baza raportului de expertiză, parte din hotărârea judecătorească de retrocedare din anul 2008.

Hotărârea judecătorească a fost încălcată

În martie 2016, Comisia Locală a încercat să facă punerea în posesie conform hotărârii judecătorești. Însă, ghinion de neșansă, Oficiul de Cadastru nu a putut valida această documentație, dintr-un motiv banal: schița din 2008 cuprinsă în hotărârea judecătorească era greșită. Vorbim de un desen mizerabil, făcut fără aviz de la OCPI, după cum l-a tăiat capul pe expertul parașutat de la Brăila. Acest individ desenase amplasamentul așa-zis agricol peste proprietățile unor oameni și companii.

În fața acestor dovezi, în mod normal trebuiau sesizate organele penale, fiind în mod vădit vorba de un fals grosolan. Însă actorii din plan administrativ s-au decis să încalce hotărârea judecătorească, pe care pretindeau că o aplică, făcând punerea în posesie pe alte suprafețe care erau libere în vecinătate, dar care nu fuseseră incluse în hotărârea judecătorească.

Alchimia prin care s-a schimbat categoria de folosință și destinația terenului

Mai departe, fostul prefect Nicolaescu a emis un titlu de proprietate în beneficiul clienților lui Hașotti: Elena Mitrofan, Constantin Muscalu și Valeriu Muscalu (cei doi bărbați fiind moștenitorii Georgetei Muscalu, care a decedat între timp). Titlul emis de prefect se referă la 3 loturi de teren, în suprafață totală de 20 de hectare, înscrise în categoria de folosință ”Alte terenuri neagricole”. Însă titlul de proprietate trebuia să corespundă cu Anexa 22, în care – ATENȚIE! – nu există rubrică pentru ”Alte terenuri neagricole”. Potrivit regulamentului adoptat de Guvern pe 4 august 2005 și publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 732/11.08.2005, în Anexa 22 nu puteau fi cuprinse decât terenuri cu destinație agricolă, care au făcut parte dintr-o cooperativă agricolă de producție. Vorbim deci de terenuri care au fost cultivate sau incluse în alte forme de producție agricolă. Așadar, terneuri eminamente agricole. 

Pe de altă parte, regulamentul aplicabil universal spune că această categorie de folosință, a altor terenuri neagricole, se referă la ravene, râpe, tufărișuri, pâlcuri de arboret, drumuri și altele asemenea, situate în perimetrul terenurilor cu destinație agricolă.

Însă carierele de piatră nu sunt râpe sau pâlcuri de arboret. Carierele sunt prin excelență neagricole, pentru că legea le definește în grupa terenurilor cu destinație specială, alături de suprafețele folosite pentru transporturile rutiere, feroviare, aeriene și navale, pentru exploatări miniere și petroliere, pentru rețelele de transport energetice, pentru nevoile de apărare a țării sau pentru monumentele și siturile arheologice. Așadar, vorbim de un teren prin excelență neagricol, oprit prin lege de la retrocedare (art. 4 alin. 1 din Legea 1/2000).

Pe acest teren retrocedat ca ”agricol” nu se cultivă decât piatră

Cunoscând exact încadrarea legală, fostul prefect l-a înscris cu de la sine putere în Anexa 22, ca teren eminamente agricol. După cum am arătat, la baza acestei decizii nu s-a aflat o propunere motivată a Comisiei Locale din Lumina, un studiu, o lucrare cadastrală sau măcar o constatare în teren. Terenul minier a fost vârât în anexa cu terenuri agricole în mod arbitrar, la discreția fostului prefect, cu încălcarea flagrantă a hotărârilor de Guvern.

În pasul doi, același teren a fost înscris în categoria ”Alte terenuri NEAGRICOLE”, atât în procesul-verbal de punere în posesie, cât și în titlul de proprietate semnat de Adrian Nicolaescu. Cu alte cuvinte, terenul a fost transformat din pix, dintr-un câmp arabil (ceea ce n-a fost niciodată) într-o râpă neagricolă (ceea ce iarăși n-a fost niciodată). Printr-o ultimă magie, râpa neagricolă din titlul de proprietate a fost înscrisă în Cartea Funciară în categoria de folosință Curți-Construcții, cu mențiunea trecută într-o rubrică de observații, că ar fi vorba de o carieră de piatră.

Și așa, din magie în magie, terenul cu destinație specială, oprit prin lege de la retrocedare, s-a metamorfozat scriptic în câmp arabil, în râpă neagricolă, iar la final în cariera care era de la bun început și care, din cauza naturii sale, nu putea fi retrocedată în veci ca teren agricol.

Drumuri de exploatare scoase abuziv din domeniul public

Și faptele vădit penale din cazul Sibioara nu se opresc aici. Astfel, Consiliul Local Lumina a decis, tot în 2016, să dezafecteze din domeniul public al comunei drumurile de exploatare din cariera de piatră, pentru a putea fi retrocedate. Aceste drumuri nu au fost luate în calcul de expertul parașutat de la Brăila, care a desenat după cum l-a tăiat capul amplasamentul destinat retrocedării, de ca și cum drumurile n-ar fi existat de fel. În loc să-i facă plângere penală expertului derbedeu care a atentat la proprietatea publică, inalienabilă și imprescriptibilă prin Constituție, geniile de la Lumina au ridicat din degete pentru ca domeniul public să poată fi devalizat.

Daunele și impunitatea magicienilor

În 2019, Tribunalul Constanța a acordat daune de 612.430,92 de lei către clienții lui Hașotti, pentru lipsa de folosință a terenului cu destinație minieră în perioada 2008 – 2016. Bani câștigați din piatră seacă, de la Primăria Lumina și Prefectura Constanța! La această sumă, s-a mai adăugat o lipsă de folosință a terenului agricol, de 7.719,34 de lei, și despăgubiri morale de 9.000 de euro. Primăria Lumina a achitat partea sa din sumă. Prefectura nu a comunicat până acum dacă a achitat sau nu despăgubirile. Fostul prefect Adrian Nicolaescu, artizanul magiilor descrise mai sus, a fost trimis în judecată într-un alt dosar, pe motiv că a refuzat să pună în aplicare o hotărâre de retrocedare la fel de trasă de păr ca și aceasta de la Sibioara. Evident, din această împrejurare reiese atitudinea duplicitară a fostului prefect. Pentru că un om dintr-o bucată, condus de convingeri iar nu de interese obscure, ar fi procedat la fel în cele două cazuri de retrocedare perfect identice.

Ionel Hașotti a câștigat toate procesele civile. Plângerile penale împotriva sa, a expertului care a atestat în fals că terenul ar fi fost liber de sarcini sau a moștenitorilor au fost clasate. Desigur, clasarea nu este în sine un motiv de impunitate. Oricând se poate redeschide o acțiune penală. Poate din acest motiv, beneficiarii abuzurilor se căznesc acum să vândă cariera printr-o agenție imobiliară din Bacău, unde, probabil, nu s-a dus încă ecoul abuzului de la Constanța. Va urma!

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: