Connect with us

Exclusiv

Apele Române revendică terenurile furate de primarul din Agigea în Golful Pescarilor

Publicat

la

Administrația Bazinală de Ape Dobrogea Litoral a deschis o acțiune în revendicare imobiliară la Judecătoria Constanța împotriva societății Golful Pescarilor SRL Agigea. Instituția care exercită dreptul de administrare a plajelor în numele statului revendică un teren de 1.700 de metri pătrați din zona litorală, care a ajuns în mod fraudulos în proprietatea societății mai sus numite. Acțiunea a fost depusă la Judecătoria Constanța pe 14 iulie 2020, așa cum ne-a confirmat directorul ABADL, Bogdan Bola. Prin cererea de chemare în judecată, se solicită ca această societate administrată de ginerele primarului Cristian Maricel Cîrjaliu și de alți doi oameni de afaceri, să restituie terenul la stat. ABADL mai cere radierea mențiunilor prin care s-a înscris în cartea funciară dreptul de proprietate al firmei Golful Pescarilor. De asemenea, solicită anularea contractului prin care societatea a cumpărat terenul de la Primăria Agigea în anul 2014.

În mare parte, litigiul are legătură cu faptele penale pentru care primarul Maricel a fost trimis recent în judecată, în baza rechizitoriului întocmit de șeful DNA Constanța, Andrei Bodean. Istoricul acestui tun imobiliar de proporții a fost documentat și prezentat pe larg de Ordinea.Ro, în cadrul unui serial de investigație, din anul 2017 încoace.

”Unealta” furată de la Radu Mazăre și Nicolae Matei

În esență, trebuie să știți că toate hoțiile cu terenuri de la Agigea s-au desfășurat după un patent infracțional care a mai fost utilizat de Radu Mazăre, la Constanța, și de Nicolae Matei, la Năvodari. Aceștia au furat întâi terenuri de la stat. Ne referim la hălci de plaje, faleze și terenuri din cuveta și zona de protecție a lacurilor naturale. Deși aceste bunuri aparțin de drept statului, primarii-infractori le-au inventariat formal, fără o dovadă legală a dobândirii, în domeniul privat al localităților pe care le conduceau. Cu alte cuvinte, au făcut acte false că acele bunuri ar fi fost, chipurile, ale localităților pe care le conduceau, deși erau ale statului de drept, adică prin Constituție și prin Legea Apelor. În pasul doi, au înstrăinat bunurile furate din pix, prin retrocedare, concesiune sau vânzare. O parte din bunuri au ajuns, mai apoi, prin suveică, la rubedeniile lor. Primul este acum la pușcărie, iar al doilea a fost deja la pușcărie, s-a eliberat, iar acum așteaptă soluția în alte două dosare penale (dosarul retrocedărilor și dosarul Taberei de Copii).

Radu Mazăre și Nicolae Matei au fost campioni la retrocedări. Fratele lor politic de la Agigea, Maricel Cîrjaliu, este campion la concesiuni și vânzări. Un consilier PSD-ist din gașca primarului Maricel colecta șpăgi pentru concesiunile scoase la licitație de Primăria Agigea. Ne referim aici la ”săgeata” Dorel Manea. Acesta a fost prins în flagrant-delict în timp ce șpăguia niște oameni de afaceri pentru terenuri de pe malul lacului Agigea. Ca urmare, a luat toate faptele asupra sa și a făcut câțiva ani de pușcărie.

Pe de altă parte, terenurile furate din pix, au fost în parte vândute, la prețuri subevaluate, de către Primăria Agigea, iar aceste operațiuni au fost orchestrate direct de Maricel Cîrjaliu.

Tunul imobiliar din Golful Pescarilor

Primarul din Agigea a luat unealta infracțională de la Radu Mazăre și Nicolae Matei, dar a și perfecționat-o, în sensul că a furat și de la privați, inventariind scriptic la Primărie mai toate terenurile fără intabulare de pe raza localității. Terenul din Golful Pescarilor făcea parte exact din această categorie a terenurilor neintabulate. Însă chiar primarul Maricel eliberase adeverințe oficiale, în care atesta că terenul din golf, în suprafață de peste 8.000 de metri pătrați, este proprietatea societății piscicole Sarda Fish SRL Agigea, cea care continua activitatea de pescuit marin începută în zonă din vremea comunismului. După o vreme, mânat de o lăcomie fanariotă, Maricel s-a răzgândit. A inventariat terenul la Primărie, l-a lotizat, a schimbat numele străzii și tot tacâmul de șmecherii în acte, după care a concesionat un lot de 1.700 de metri pătrați către societatea Cherhana Bibanu SRL pentru derularea de activități piscicole. Această firmă, care era deținută atunci de un afacerist obscur din Constanța, a demolat vinciurile pescărești ale firmei Sarda Fish și mai apoi s-a apucat de construit un fel de baracă.

La scurt timp, afaceristul constănțean a vândut întreaga afacere către un mecanic auto din Agigea, pe numele său Dumitru Stanciu. Acesta era nimeni altul decât finul de cununie al lui Bogdan Cîrjaliu, fratele primarului Maricel. În 2014, primarul localității a trimis-o pe secretara UAT-ului la notariat, împreună cu ”săgeata” fratelui său. Cei doi au încheiat un act autentic, prin care Comuna Agigea a vândut lotul de 1.700 mp către Cherhana Bibanu, la prețul unei garsoniere. Vânzarea  nu a fost aprobată de Consiliul Local, iar prețul nu a fost stabilit printr-o procedură competitivă sau măcar printr-un raport de evaluare. Cel mai probabil, prețul a fost scos din burtă de Maricel, mai ales că, așa cum a demonstrat procurorul DNA, banii au fost plătiți de fratele primarului din Agigea, care și-ar fi împrumutat, chipurile, finul să poată face achiziția.

Ginerele lui Maricel, mare patron cu o investiție de 100 de lei

După ce a cumpărat locul pe mai nimic, săgeata familiei Cîrjaliu a cedat jumătate din firmă către doi afaceriști potenți de la Constanța, care au băgat bani pentru a ridica actualul restaurant Golful Pescarilor. La un moment dat, ei au schimbat și numele firmei, din Cherhana Bibanu SRL, în Golful Pescarilor SRL. Ani buni, afacerea a fost coordonată în fapt de ginerele primarului Maricel. După ce informația a răsuflat, ajungând în paginile Ordinea.Ro și la alte publicații locale, ginerică a fost băgat oficial în firmă, dobândind 10 procente dintr-o afacere care se cifrează la un milion și jumătate de euro pe an, pe baza unui aport la capital de 100 de lei. Evident că tranzacția nu a avut o justificare comercială, fiind în fapt o reglare de conturi în interiorul unei găști. 

Abuzurile lui Maricel împotriva concurenței

După cum am arătat mai sus, păgubiții acestei afaceri ilicite a primarului Maricel Cîrjaliu au fost pescarii de la Sarda Fish. După ce au reclamat situația organelor penale, aceștia au avut de suferit din partea administrației locale. Și nu doar ei, ci și firma Pescăria lui Matei SRL, care a ridicat primul restaurant pescăresc la Agigea, pe un teren în proprietate, intabulat, care nu a făcut obiectul operațiunii frauduloase de inventariere în domeniul privat al localității, așa cum s-a întâmplat la Sarda Fish. Pescăria lui Matei este deținută de fiul asociaților de la Sarda Fish. Și atunci, primarul a extins acțiunile sale și asupra familiei celor care și-au luat cutezanța să-l reclame organelor penale.

Vorbim de acțiuni abuzive în cascadă, precum controale fără justificare reală, amenzi aplicate discreționar sau refuzul emiterii unor acte pentru branșarea la utilități. Ca să vă faceți o idee, la inițiativa lui Maricel, Consiliul Local Agigea a instituit un impozit special pentru bărcile de pescuit, lovind direct în cele două firme, acestea fiind singurele din localitate care aveau în patrimoniu astfel de ambarcațiuni. La un moment dat, Primăria a fabricat un fel de lege locală, prin care a obligat firmele din localitate să depună declarații cu privire la consumul de apă din rețeaua RAJA. Inițiativa era în sine o prostie monumentală, pentru că nimeni nu poate fi obligat să declare câtă apă bea, ce mănâncă sau câtă hârtie igienică folosește. Nu e treaba unei autorități locale să știe astfel de aspecte. Nici Stalin la vremea lui nu a avut asemenea pretenții. Neaflând de ”legea” inventată de Maricel, cele două firme nu au declarat consumul de apă la Primărie. Evident că asta aștepta Maricel de la bun început. Ca urmare, le-a trimis amenzi de câte 50.000 de lei. Nu în ultimul rând, Maricel a săpat un șanț de-a lungul drumului public din vecinătatea Pescăriei lui Matei. Apoi a montat un indicator cu parcarea interzisă la marginea străzii. O vară întreagă, clienții veniți la Pescăria lui Matei au primit amenzi de la Poliția Locală.

O manevră penală

Pescarii nu s-au lăsat intimidați și nu și-au retras plângerea penală de la DNA. În acest context, Maricel a căutat să le fabrice o acuzație de natură penală, la un parchet inferior. Cu ceva ajutor a și reușit să găsească o copie a unui act de vânzare-cumpărare încheiat între SC Marea Neagră SA și SC Condemar SA, două societăți de stat care au deținut platforma piscicolă de la Agigea, pe vremuri. În copia obținută de Maricel, suprafața platformei piscicole este mai mică (lipsind și lotul de 1.700 mp vândut firmei Cherhana Bibanu/Golful Pescarilor). Pe baza acestei suspiciuni,  patronii Sarda Fish s-au trezit trimiși în judecată pentru uz de fals. Cu alte cuvinte, firma de stat Condemar SA a obținut bunul imobil de la cealaltă firmă de stat, Marea Neagră SA, pe baza unui fals. Mai apoi, bunul a ajuns la Sarda Fish, care ar fi uzat de așa-zisul fals comis de antecesorii săi, atenție, pentru a depune plângere penală împotriva lui Maricel Cîrjaliu pentru înstrăinarea frauduloasă a lotului de 1.700 mp. Prin reducere la esență, fapta penală comisă de patronii Sarda Fish ar fi aceea că au îndrăznit să-i facă plângere la DNA lui Maricel Cîrjaliu. Făcându-le plângere penală patronimor Sarda Fish, Maricel a urmărit de fapt să lase dosarul penal de la DNA fără parte-vătămată. 

În ciuda acestor manevre, anul acesta, Maricel Cîrjaliu și secretara UAT, Ancuța Calust, au fost trimiși în judecată pentru abuz în serviciu în legătură cu tunul imobiliar din Golful Pescarilor. Tranzacția cu terenul de 1.700 mp este un element central în rechizitoriul întocmit de șeful DNA Constanța. Același teren este acum revendicat de Apele Române. Instituția de stat susține că întreaga suprafață de 1.700 mp a făcut parte din corpul de plajă, solicitând din acest motiv anularea intabulării și a actului de vânzare din anul 2014, precum și întoarcerea bunului în patrimoniul de stat. În mod cert, așa cum reiese și dintr-un raport de expertiză extrajudiciară întocmit de un expert foarte cunoscut, o parte din lotul de 1.700 de metri pătrați a fost o fâșie de plajă. Însă aspectele tehnice vor fi lămurite în cadrul procesului civil pe baza unor procedee științifice, așa cum este absolut normal. Acțiunea ABADL este îndreptată și împotriva Ministerului de Finanțe, cel care exercită dreptul de proprietate asupra terenurilor de stat.

Maricel, iubitorul de neam și de copaci

Trebuie să mai spunem că, în timp ce Apele Române deschideau procesul de revendicare imobiliară, Maricel Cîrjaliu a cerut public demisia directorului ABADL. Totuși, primarul din Agigea n-a suflat un cuvințel despre natura descrisă mai sus a problemei, căutând un alt nod în papură. Costumat într-o ie de țăran, primarul din Agigea s-a filmat în albia secată a unui pârâu din comună. El s-a plâns că cei de la Ape au tăiat 30-40 de salcâmi pe care edilul i-ar fi plantat cu ceva ani în urmă, în albia de pârâu. Evident că, așa cum spune și directorul ABADL (vezi AICI întreaga postare), copacii nu se plantează pe cursurile de apă, pentru că legea nu permite așa ceva. În sfârșit, dacă nu știați, Cîrjaliu se îmbracă în ie de țăran, ca să inducă ideea că nu e un hoț de duzină, ci un mare patriot și iubitor de copaci. 

Comments

comments

Exclusiv

Mascaradă la Hârșova. Viceprimărița și-a dat demisia pentru a fi aleasă din nou, un pic mai legal decât data trecută

Publicat

la data de

Scris de

Primarul din Hârșova și consilierii locali din anturajul său au pus ieri în scenă o veritabilă mascaradă politică. La inițiativa lui Viorel Ionescu, aleșii locali au fost convocați în ședință extraordinară pentru a alege un nou viceprimar, după ce ocupanta postului, Dumitra Stan, și-a dat demisia din această funcție. În mod bizar, Dumitra Stan a fost propusă din nou, a acceptat propunerea și a fost votată pentru a exercita funcția de viceprimar, pe care abia o părăsise prin demisie. Deși totul pare o mare caterincă, în realitate vorbim de aspecte grave și de un război juridic în care s-au pronunțat hotărâri judecătorești. Or, din acest punct de vedere, era necesar ca viceprimărița să fie realeasă, un pic mai legal decât data trecută. Legal până la capăt tot nu a fost acest proces, după cum vom explica mai jos. Și nici moral, deoarece vorbim și de trădarea unor PSD-iști care au votat în beneficiul puterii! 

Primul viceprimar, cu biroul la cimitir

Ceea ce se întâmplă acum la Hârșova izvorăște cumva din ultimul proces electoral. Primarul localității, Viorel Ionescu, a fost racolat anul trecut de PNL, după un mandat în fruntea orașului din partea ALDE. El a reușit să câștige un nou mandat de primar, însă nu și majoritatea în Consiliul Local. PSD a scos cel mai bun scor la alegerile pentru Consiliu, obținând 8 mandate. Deși PNL a obținut mai puține voturi, la redistribuire a primit tot 8 mandate. În Consiliu a mai intrat și partidul Pro România cu un consilier.

Pe 2 noiembrie 2020, primarul a convocat Consiliul Local în vederea alegerii viceprimarului. Propunerea sa a fost Dumitra Stan de la PNL – ”o persoană în care am încredere și alături de care am făcut echipă și în mandatul trecut. Cred, în continuare, că Hârșova are nevoie de liniște și de o echipă care să asigure continuitate. Este posibilă, însă, și constituirea unei majorități care să impună un viceprimar al opoziției, dar care nu va avea atribuții și care va încasa o indemnizație degeaba, doar pentru a fi împotriva primarului.”. Declarația primarului a fost citată de site-ul www.harsova.ro. 

La ședință, așa cum anticipase primarul, s-a format o majoritate PSD – Pro România, iar reprezentantul acesteia, Emil Paraschiv, a fost ales viceprimar. La scurt timp, Ionescu și-a pus amenințarea în practică. Astfel, viceprimarul ales a primit un birou la cimitirul din localitate și atribuții spre ZERO (să se ocupe de utilajele Primăriei). A fost nevoie ca majoritatea de 9 consilieri să voteze o hotărâre expresă ca Paraschiv să fie lăsat să lucreze în biroul din Primărie. Însă această decizie n-a ajutat prea mult. 

Una din postările lui Emil Paraschiv, din perioada în care a fost viceprimar

Prefectul se implică, iar consilierii aleg ILEGAL un nou viceprimar

Pe 19 noiembrie 2020, Instituția Prefectului a atacat în contencios administrativ hotărârea locală prin care Paraschiv fusese ales viceprimar. Iar după lege, HCL-ul s-a suspendat de drept. Profitând de această situație, pe 8 decembrie 2020, primarul Ionescu a întocmit un proiect de hotărâre pentru alegerea unui nou viceprimar. Documentația a fost trimsă spre avizare comisiei juridice a Consiliului Local. Însă comisia a considerat că nu există toate informațiile necesare, motiv pentru care a amânat discutarea și avizarea proiectului.

Potrivit legii, niciun proiect de hotărâre nu poate ajunge la vot, în plenul Consiliului Local, fără avizul comisiei de specialitate. Cu toate acestea, proiectul neavizat a fost supus la vot, în ședința de Consiliu din 18 decembrie 2020. În acest fel s-a desfășurat procedura de alegere a unui nou viceprimar, iar Dumitra Stan de la PNL a fost aleasă în funcție cu cele 8 voturi liberale și cu încă un vot provenit din tabăra PSD. Secretarul general al orașului a opiniat că hotărârea nu este legală și a refuzat să o semneze. 

Trădătorul

La scurt timp după ședință, PSD Constanța a decis să-l excludă din partid pe consilierul Marian Paștea, care votase la vedere diverse proiecte ale primarului, de unde și suspiciunea că își exercitase votul secret de la alegerea viceprimarului pe aceeași linie. Prefectul a luat act de excluderea lui Paștea și a întocmit un ordin de încetare a mandatului. Însă la scurt timp, probabil pe fondul unor obligații politice, și-a revocat propriul ordin, lăsându-l pe trădător în funcție, ca să voteze contrar voinței electoratului. 

”Trădătorul”, primarul narcisist și prefectul

Au urmat două procese de contencios administrativ.

Acțiunea Prefectului, admisă de instanță

În primul rând, vorbim de procesul inițiat de Prefect contra Consiliului Local, la care ne-am referit mai sus. Pe 8 aprilie 2021, acțiunea Prefectului a fost admisă, pe fond, de Tribunalul Constanța. Apărările Consiliului Local au fost respinse ca neîntemeiate și la fel intervenția accesorie în favoarea Consiliului Local depusă de Emil Paraschiv. Mai apoi, pe 8 septembrie 2021, Curtea de Apel Constanța a anulat recursul formulat de Consiliul Local Hârșova, deoarece acesta era semnat – ATENȚIE!!! – de persoane care nu aveau calitatea să reprezinte această autoritate (practic, recursul a fost semnat de niște consilieri locali, după ce majoritatea din jurul primarului a refuzat să ducă procesul mai departe). Ca urmare, recursul intervenientului Paraschiv a fost la rândul său respins, ca neavenit, iar criticile sale nici nu au mai fost examinate. 

Tribunalul apreciază că alegerea Dumitrei Stan a fost ilegală

În al doilea rând, vorbim de procesul prin care Emil Paraschiv a atacat hotărârea de Consiliu Local 140 din 18 decembrie 2020, prin care Dumitra Stan a fost aleasă în funcția de viceprimar. Reprezentându-se pe sine în acest nou proces, nefiind așadar un simplu intervenient în favoarea altei persoane, Paraschiv a reușit să se facă auzit. Iar pe 12 iulie 2021, Tribunalul Constanța i-a dat câștig de cauză, anulând HCL-ul din decembrie 2020 prin care fusese aleasă Dumitra Stan. Instanța a evidențiat 3 vicii ale HCL-ului din decembrie: 1 – lipsa avizului comisiei juridice, 2 – încălcarea procedurii legale pentru situațiile în care secretarul general refuză semnarea hotărârii (așa cum a fost cazul) și 3 – faptul că postul de viceprimar nu era vacant, întrucât acțiunea Prefectului de a ataca alegerea lui Paraschiv conducea de drept doar la suspendarea temporară a HCL-ului, nu la apariția condițiilor pentru alegerea altei persoane. 

Extrase din Sentința Civilă 1317, prin care a fost anulată HCL 140/18.12.2020 privind alegerea Dumitrei Stan în funcția de viceprimar

Mascarada

Pe 6 august 2021, primarul din Hârșova, ca reprezentant al Consiliului Local, a declarat recurs. Șansele sale de a răsturna argumentele instanței de fond nu sunt prea mari, în contextul în care acestea sunt clare și surprind esența cazului. Cel mai probabil, cântărind aceste șanse, Viorel Ionescu a luat decizia să organizeze mascarada realegerii viceprimăriței, după cum spuneam: un pic mai legal decât data trecută. Mai legal a fost faptul că, de data aceasta, postul de viceprimar a fost vacantat, după ce HCL-ul pentru alegerea lui Paraschiv a fost anulat definitiv, pe 8 septembrie 2021 de instanța de contencios administrativ. Nu întâmplător, chiar la două zile distanță, pe 10 septembrie, viceprimărița a înregistrat documentul prin care își anunța demisia din funcție începând cu 14 septembrie.

În cele câteva zile, proiectul de hotărâre pentru alegerea unui nou viceprimar a fost înaintat comisiilor de specialitate. Comisia juridică nu a emis aviz. Însă proiectul a fost avizat de comisia socială, ceea ce ar putea fi un pic mai legal dacă punem în balanță situația total ilegală fără aviz, pe de o parte, cu situația existenței unui aviz, chiar dacă de la o comisie nepotrivită, pe de altă parte. În sfârșit, rămâne de văzut ce va avea de spus secretarul general, dar nu credem să fie emoții în această privința pentru primar și pentru majoritatea sa, câștigată la vot sau cumpărată.

Ca să fie clar, la mascarada alegerii unui nou viceprimar în persoana vechiului viceprimar au participat cei 8 consilieri PNL și încă doi de la PSD. Un vot din cele 10 a fost anulat, astfel că viceprimărița a fost realeasă cu 9 voturi pentru. Cel puțin un vot a fost de la PSD. Iar pe viitor, la cum se prefigurează colaborarea lui Florin Cîțu cu PSD-iștii, nu ne-ar mira să vedem o unanimitate tăcută și dispusă să voteze orice în spatele primarului Viorel. 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Cine ”coafează” parcurile din Agigea: o firmă fără angajați, fără cifră de afaceri… dar cu relații în Golf

Publicat

la data de

Scris de

O firmă înființată pentru producția de hârtie igienică, a cărei singură ispravă de până acum a fost aceea de a-și completa obiectul de activitate cu prestații de coafură și înfrumusețare, a ajuns să toarne alei de beton și să amenajeze locuri de joacă în Agigea.  

N-au trecut decât trei săptămâni de când primarul din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu, posta pe contul său de Facebook o filmare, prin care se lăuda că a început să amenajeze parcul Mihai Eminescu din localitate cu alei de beton, un loc de joacă pentru copii și o platformă cu echipamente de fitness. La acel moment, am semnalat că la parcul băgat în modernizare nu exista o amenajare de șantier și nici banalul, dar obligatoriul, panou informativ cu titlul investiției, numărul autorizației de construire și prestatorul lucrărilor.

La câteva zile distanță, autorul rândurilor de față a filmat în parcul Mihai Eminescu, la o acțiune de dezinsecție organizată de consilierul local Gabriel Ciobanu (viceprimar ales, dar nerecunoscut și neacceptat în Primărie de ”jupânul” Maricel). Cu acea ocazie, am dat nas în nas cu echipa de constructori. Un bărbat, trecut ușor de 40 de ani, ne-a interzis să îl filmăm (vezi AICI). Totuși, la insistențele lui Gabriel Ciobanu, acesta a precizat că reprezintă firma Lux R.I.M. SRL, care fusese contractată de Primărie. Dacă nu ar fi fost întâmplarea de mai sus, raporturile dintre Primăria Agigea și această firmă s-ar fi consumat într-o discreție totală.

O firmă concepută pentru producția de hârtie igienică

În realitate, așa cum rezultă din documentarea noastră, firma în cauză se numește Lux R.I.M. Soft SRL. Aceasta a fost înființată în anul 2015 de Marius Ghiță (cel care ne întâmpinase pe ”șantier”). Sediul social al firmei se află în satul Movilița din comuna Topraisar. Potrivit anunțului publicat la înființare în Monitorul Oficial al României, firma are ca activitate principală fabricarea produselor de uz gospodăresc și sanitar, din hârtie sau carton. Este vorba de codul CAEN 1722, care se referă – potrivit site-ului caen.ro – la fabricarea de: hârtie igienică, șervețele pentru curățarea tenului, batiste, prosoape, șervețele de masă, prosoape și tampoane igienice, scutece pentru adulți și copii, pahare, farfurii și tăvi.

Tot din Monitorul Oficial al României aflăm că, pe 5 noiembrie 2018, Marius Ghiță a decis să extindă activitatea firmei cu un  cod pentru coafură și alte activități de înfrumusețare.

Activitate ZERO, experiență ZERO

Până pe 31 decembrie 2020, Lux RIM Soft SRL n-a apucat să fabrice niciun sul de hârtie igienică și nici să coafeze pe nimeni. Ca dovadă, Marius Ghiță a depus declarații de inactivitate pe proprie răspundere la organul fiscal, după cum atestă portalul Confidas.Ro și site-ul Ministerului de Finanțe.

Așadar, la începutul acestui an, firma avea zero angajați, zero venituri, zero activități și zero competență. Ca urmare, nimic, dar absolut nimic, nu o recomanda pentru a fi contractată de Primăria Agigea în vederea efectuării unor lucrări de construcții. Cu toate acestea, societatea a fost aleasă de primarul localității, pe baza unor relații de gașcă, după cum vom demonstra în cele ce urmează. Vorbim mai jos de relații care se degajă din activitatea unor persoane în rețeaua Facebook (rețea definită drept spațiu public de instanțele de judecată din România).

Prietenia virtuală cu fratele și cumnata primarului

În primul rând, trebuie să spunem că Marius Ghiță nu are un cont de facebook, însă soția sa deține două. Un cont al soției sale prezintă activitatea ei profesională, de specialist în tehnici și terapii de înfrumusețare, precum volumizarea buzelor cu hyaluron pen, epilare definitivă cu laser dioda, tratamente faciale cu oxigen hiperbaric etc. Soția lui Marius Ghiță nu ascunde prietenia, cel puțin virtuală, cu fratele și cumnata primarului din Agigea.

În poze, la Golful Pescarilor

Mai multe fotografii publicate pe Facebook îi înfățișează pe soții Ghiță la restaurantul Golful Pescarilor din Agigea.

Vorbim de un restaurant deținut de Ionuț Cătălin Nuțoaia Cîrjaliu (50%), Petre Daniel Popa (25%) și Mihai Cristian Lupoiu (25%). Primul dintre aceștia este chiar ginerele primarului din Agigea. De asemenea, Petre Daniel Popa, pe scurt Dan Popa, este prietenul intim al lui Maricel Cîrjaliu și ctitor, alături de edil, al bisericii de lemn de pe malul lacului Agigea.

Primarul din Agigea a fost trimis în judecată anul trecut pentru fapte de corupție cu privire la includerea abuzivă a terenurilor din zona Golful Pescarilor în domeniul privat al localității. După inventarierea frauduloasă a terenurilor, edilul a vândut un lot important, în anul 2014, la un preț subevaluat, către firma care deține restaurantul Golful Pescarilor. La acel moment, societatea era deținută 100% de Dumitru Stanciu, finul lui Bogdan Cîrjaliu. Stanciu le-a declarat procurorilor DNA că a plătit terenul cu bani împrumutați de la nașul său. La scurt timp de la achiziția terenului de pe malul mării la preț de garsonieră, Stanciu a cedat 50% din firmă către afaceriștii constănțeani Popa și Lupoiu. În noua structură, firma a ridicat restaurantul din Golf și a ajuns să deruleze afaceri de peste un milion de euro pe an. 

În 2018, în afacerea Golful Pescarilor a fost cooptat și Ionuț Cătălin Nuțoaia Cîrjaliu, ginerele lui Maricel Cîrjaliu, care a primit 20 de procente din afacerea de milioane de euro cu un aport simbolic de 200 de lei. Concomitent, Dumitru Stanciu, finul lui Bogdan Cîrjaliu, și-a redus participația la 30%, refuzând practic să aducă un aport în numerar de 200 de lei care i-ar fi asigurat în continuare 50% din firmă. E limpede că la mijloc a fost un aranjament dubios, de transfer al bunului de la interpus către beneficiarul dinainte știut, în speță primarul din Agigea. 

O vreme, firma a funcționat cu următorii asociați: Dumitru Stanciu – 30%, Dan Popa – 25%, Mihai Lupoiu – 25% și Ionuț Nuțoaia Cîrjaliu – 20%. Pe 18 decembrie 2020, Stanciu și-a cesionat și celelalte 30 de procente din firmă către ginerele primarului. De data aceasta, cesiunea s-a făcut cu bani, Nuțoaia Cîrjaliu achitând 50.000 de euro în schimbul părților sociale. Schimbarea structurii a fost publicată în Monitorul Oficial pe 15 aprilie 2021, dată de la care familia primarului deține oficial jumătate din acest restaurant cu o poveste penală în spate.  

Prietenii soților Ghiță s-au tras în sanie cu Maricel

În fotografiile de la Golf, soții Ghiță apar în anturajul unui antreprenor local specializat în montarea de pergole retractabile, precum și a soției acestuia. Vorbim de o prietenie veche, de familie, care nu s-a consumat doar la restaurantul primarului, ci și în concedii prin țară și străinătate. Mai departe, prietenii intimi ai soților Ghiță apar în fotografii alături de Dan Popa și Mihai Lupoiu de la Golful Pescarilor. Și legăturile nu se opresc aici. Prietenii soților Ghiță au petrecut începutul de an 2020 în Bucovina, alături de primarul din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu, și de alte persoane. O fotografie de atunci, înfățișându-l pe Maricel într-o sanie trasă de un cal, a ajuns pe Facebook, pe contul unei persoane din acest grup.

Există numeroase alte detalii care atestă apartenența soților Ghiță la un grup social mai larg, grup din care face parte și primarul din Agigea. Nu intrăm în aceste detalii, pentru a nu afecta mai mult decât este necesar aspecte care țin de viața privată. În orice caz, datele prezentate sunt suficiente pentru a susține că firma lui Marius Ghiță, Lux RIM Soft SRL, cu activitate ZERO și CAEN-uri de frumusețe corporală și producție de hârtie igienică, a fost aleasă de Primăria Agigea pe criterii de gașcă.

Cel mai probabil, aceste relații de grup au contat în privința atribuirii lucrărilor de modernizare a parcurilor din Agigea către societatea din Movilița care, repetăm, avea zero angajați, zero activitate, zero cifră de afaceri și zero competență, necalificându-se pentru astfel de lucrări. Dar nu ne surprinde. Așa merg lucrurile la Agigea, nu după lege, ci după diverse cumetrii și favoritisme.

Citește și:

Exclusiv. Cîrjaliu sifonează fondurile europene de pescuit spre gașca de la Golful Pescarilor

 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Constanța Altfel și-a mai luat o palmă. PUZ-ul Lăpușneanu, păstrat aproape intact de instanță

Publicat

la data de

Scris de

La sfârșitul săptămânii trecute, Tribunalul Constanța a anulat parțial PUZ-ul bulevardului Alexandru Lăpușneanu, la cererea Instituției Prefectului. PUZ-ul fusese aprobat prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Constanța nr. 102/30.04.2015. Hotărârea locală a fost anulată doar în privința Coeficientului de Utilizare a Terenului (CUT) aprobat de consilierii locali pentru un amplasament aflat în proprietatea companiei Cambela Prod. Toate celelalte reglementări ale PUZ-ului au rămas în vigoare. Hotărârea nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs.

Un interes aparte cu privire la anularea PUZ-ului Lăpușneanu a fost manifestat de Asociația Constanța Altfel, fondată de actualii conducători ai Primăriei, Vergil Chițac și Felicia Ovanesian. La inițiativa acestora, în anul 2019, ONG-ul a atacat în mod direct PUZ-ul la instanța de judecată. Ei urmăreau blocarea, nu doar a investiției Cambela Prod, care a rămas la stadiul unei gropi în pământ, ci și a altor proiecte aflate atunci aproape de finalizare. Este vorba în primul rând de blocul Comprest Util de pe Lăpușneanu, care a atras furia fondatorilor Altfel.

În paralel, PUZ-ul a mai fost atacat de Instituția Prefectului și de o altă asociație nonguvernamentală. Iar toate aceste demersuri au fost conexate într-un singur proces, împotriva unui singur pârât, Consiliul Local Municipal. Beneficiarii PUZ-ului au depus cereri de intervenție accesorie.

Pe parcursul judecății de la Constanța, a avut loc o schimbare de paradigmă la nivelul Justiției naționale. Astfel, anul trecut a fost admis un Recurs în Interesul Legii, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că asociațiile nonguvernamentale nu mai pot iniția procese în contencios obiectiv. ONG-urile sunt persoane juridice de drept privat, astfel încât, în rând cu toți particularii, trebuie să facă dovada unui prejudiciu personal pentru a sta în astfel de litigii. 

Deși s-a chinuit să însceneze un așa-zis prejudiciu, Constanța Altfel n-a reușit decât să se facă de râs. Iar după mai multe recuzări ale magistraților, asociația s-a ales și cu o amendă pentru rea-credință. Șicanările nu au folosit la nimic ”salvatorilor”, care au pierdut în cele din urmă procesul pe fond, pe lipsa calității procesuale active, în luna iunie anul curent.

De la acel moment, a mai rămas de soluționat doar plângerea Instituției Prefectului, singura care fusese formulată în deplină calitate procesuală activă. Constanța Altfel a depus cerere de intervenție accesorie, sprijinind poziția procesuală a reclamantului. Pe 20 august, Tribunalul Constanța a dat câștig de cauză Prefectului, anulând parțial HCL 102/2015 ”exclusiv în referire la Coeficientul de Utilizare al Terenului (CUT) stabilit pentru amplasamentul situat la 183 B”, adică pe lotul Cambela Prod. Nicio altă prevedere a PUZ-ului Lăpușneanu nu a fost anulată de instanță. Or, din acest motiv, rezultatul poate fi privit ca un eșec al Asociației Constanța Altfel care și-a cam pierdut din forță de când emanații săi au pus mâna pe oraș și și-au dat arama pe față.

Rămâne de văzut dacă primarul Vergil Chițac va declara recurs. Pe lege, primarul este obligat să uzeze de toate căile de atac în apărarea legalității PUZ-ului adoptat de Consiliul Local. Însă, în mod paradoxal, cetățeanul Chițac și-a exprimat convingerea că PUZ-ul este ilegal, atunci când era președinte la Constanța Altfel și l-a atacat în instanță. Acum, același Chițac, ajuns primar, trebuie să susțină contrariul, luptând cu Prefectul și implicit cu asociația pe care a fondat-o și de care nici nu se poate lepăda cu totul. De ce nu se poate lepăda? Un motiv ar fi acela că funcția de președinte la Constanța Altfel a fost preluată de Samir Gafar, un intim al actualului primar, în vreme ce nora lui Chițac ocupă și ea un loc în Consiliul Director. Colac peste pupăză, asociația este reprezentată convențional de o avocată care are sediul profesional acasă la Felicia Ovanesian și care s-a obligat să-i achite acesteia un purcoi de bani, după cum reiese din declarația de avere a doamnei city-manager. Or toate aceste aspecte bat spre nepotism și spre conflict de interese, două păcate pe care ”imaculații” Altfel le-au criticat la alții.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: