Connect with us

Exclusiv

Apele Române revendică terenurile furate de primarul din Agigea în Golful Pescarilor

Published

on

Administrația Bazinală de Ape Dobrogea Litoral a deschis o acțiune în revendicare imobiliară la Judecătoria Constanța împotriva societății Golful Pescarilor SRL Agigea. Instituția care exercită dreptul de administrare a plajelor în numele statului revendică un teren de 1.700 de metri pătrați din zona litorală, care a ajuns în mod fraudulos în proprietatea societății mai sus numite. Acțiunea a fost depusă la Judecătoria Constanța pe 14 iulie 2020, așa cum ne-a confirmat directorul ABADL, Bogdan Bola. Prin cererea de chemare în judecată, se solicită ca această societate administrată de ginerele primarului Cristian Maricel Cîrjaliu și de alți doi oameni de afaceri, să restituie terenul la stat. ABADL mai cere radierea mențiunilor prin care s-a înscris în cartea funciară dreptul de proprietate al firmei Golful Pescarilor. De asemenea, solicită anularea contractului prin care societatea a cumpărat terenul de la Primăria Agigea în anul 2014.

În mare parte, litigiul are legătură cu faptele penale pentru care primarul Maricel a fost trimis recent în judecată, în baza rechizitoriului întocmit de șeful DNA Constanța, Andrei Bodean. Istoricul acestui tun imobiliar de proporții a fost documentat și prezentat pe larg de Ordinea.Ro, în cadrul unui serial de investigație, din anul 2017 încoace.

”Unealta” furată de la Radu Mazăre și Nicolae Matei

În esență, trebuie să știți că toate hoțiile cu terenuri de la Agigea s-au desfășurat după un patent infracțional care a mai fost utilizat de Radu Mazăre, la Constanța, și de Nicolae Matei, la Năvodari. Aceștia au furat întâi terenuri de la stat. Ne referim la hălci de plaje, faleze și terenuri din cuveta și zona de protecție a lacurilor naturale. Deși aceste bunuri aparțin de drept statului, primarii-infractori le-au inventariat formal, fără o dovadă legală a dobândirii, în domeniul privat al localităților pe care le conduceau. Cu alte cuvinte, au făcut acte false că acele bunuri ar fi fost, chipurile, ale localităților pe care le conduceau, deși erau ale statului de drept, adică prin Constituție și prin Legea Apelor. În pasul doi, au înstrăinat bunurile furate din pix, prin retrocedare, concesiune sau vânzare. O parte din bunuri au ajuns, mai apoi, prin suveică, la rubedeniile lor. Primul este acum la pușcărie, iar al doilea a fost deja la pușcărie, s-a eliberat, iar acum așteaptă soluția în alte două dosare penale (dosarul retrocedărilor și dosarul Taberei de Copii).

Radu Mazăre și Nicolae Matei au fost campioni la retrocedări. Fratele lor politic de la Agigea, Maricel Cîrjaliu, este campion la concesiuni și vânzări. Un consilier PSD-ist din gașca primarului Maricel colecta șpăgi pentru concesiunile scoase la licitație de Primăria Agigea. Ne referim aici la ”săgeata” Dorel Manea. Acesta a fost prins în flagrant-delict în timp ce șpăguia niște oameni de afaceri pentru terenuri de pe malul lacului Agigea. Ca urmare, a luat toate faptele asupra sa și a făcut câțiva ani de pușcărie.

Pe de altă parte, terenurile furate din pix, au fost în parte vândute, la prețuri subevaluate, de către Primăria Agigea, iar aceste operațiuni au fost orchestrate direct de Maricel Cîrjaliu.

Tunul imobiliar din Golful Pescarilor

Primarul din Agigea a luat unealta infracțională de la Radu Mazăre și Nicolae Matei, dar a și perfecționat-o, în sensul că a furat și de la privați, inventariind scriptic la Primărie mai toate terenurile fără intabulare de pe raza localității. Terenul din Golful Pescarilor făcea parte exact din această categorie a terenurilor neintabulate. Însă chiar primarul Maricel eliberase adeverințe oficiale, în care atesta că terenul din golf, în suprafață de peste 8.000 de metri pătrați, este proprietatea societății piscicole Sarda Fish SRL Agigea, cea care continua activitatea de pescuit marin începută în zonă din vremea comunismului. După o vreme, mânat de o lăcomie fanariotă, Maricel s-a răzgândit. A inventariat terenul la Primărie, l-a lotizat, a schimbat numele străzii și tot tacâmul de șmecherii în acte, după care a concesionat un lot de 1.700 de metri pătrați către societatea Cherhana Bibanu SRL pentru derularea de activități piscicole. Această firmă, care era deținută atunci de un afacerist obscur din Constanța, a demolat vinciurile pescărești ale firmei Sarda Fish și mai apoi s-a apucat de construit un fel de baracă.

La scurt timp, afaceristul constănțean a vândut întreaga afacere către un mecanic auto din Agigea, pe numele său Dumitru Stanciu. Acesta era nimeni altul decât finul de cununie al lui Bogdan Cîrjaliu, fratele primarului Maricel. În 2014, primarul localității a trimis-o pe secretara UAT-ului la notariat, împreună cu ”săgeata” fratelui său. Cei doi au încheiat un act autentic, prin care Comuna Agigea a vândut lotul de 1.700 mp către Cherhana Bibanu, la prețul unei garsoniere. Vânzarea  nu a fost aprobată de Consiliul Local, iar prețul nu a fost stabilit printr-o procedură competitivă sau măcar printr-un raport de evaluare. Cel mai probabil, prețul a fost scos din burtă de Maricel, mai ales că, așa cum a demonstrat procurorul DNA, banii au fost plătiți de fratele primarului din Agigea, care și-ar fi împrumutat, chipurile, finul să poată face achiziția.

Ginerele lui Maricel, mare patron cu o investiție de 100 de lei

După ce a cumpărat locul pe mai nimic, săgeata familiei Cîrjaliu a cedat jumătate din firmă către doi afaceriști potenți de la Constanța, care au băgat bani pentru a ridica actualul restaurant Golful Pescarilor. La un moment dat, ei au schimbat și numele firmei, din Cherhana Bibanu SRL, în Golful Pescarilor SRL. Ani buni, afacerea a fost coordonată în fapt de ginerele primarului Maricel. După ce informația a răsuflat, ajungând în paginile Ordinea.Ro și la alte publicații locale, ginerică a fost băgat oficial în firmă, dobândind 10 procente dintr-o afacere care se cifrează la un milion și jumătate de euro pe an, pe baza unui aport la capital de 100 de lei. Evident că tranzacția nu a avut o justificare comercială, fiind în fapt o reglare de conturi în interiorul unei găști. 

Abuzurile lui Maricel împotriva concurenței

După cum am arătat mai sus, păgubiții acestei afaceri ilicite a primarului Maricel Cîrjaliu au fost pescarii de la Sarda Fish. După ce au reclamat situația organelor penale, aceștia au avut de suferit din partea administrației locale. Și nu doar ei, ci și firma Pescăria lui Matei SRL, care a ridicat primul restaurant pescăresc la Agigea, pe un teren în proprietate, intabulat, care nu a făcut obiectul operațiunii frauduloase de inventariere în domeniul privat al localității, așa cum s-a întâmplat la Sarda Fish. Pescăria lui Matei este deținută de fiul asociaților de la Sarda Fish. Și atunci, primarul a extins acțiunile sale și asupra familiei celor care și-au luat cutezanța să-l reclame organelor penale.

Vorbim de acțiuni abuzive în cascadă, precum controale fără justificare reală, amenzi aplicate discreționar sau refuzul emiterii unor acte pentru branșarea la utilități. Ca să vă faceți o idee, la inițiativa lui Maricel, Consiliul Local Agigea a instituit un impozit special pentru bărcile de pescuit, lovind direct în cele două firme, acestea fiind singurele din localitate care aveau în patrimoniu astfel de ambarcațiuni. La un moment dat, Primăria a fabricat un fel de lege locală, prin care a obligat firmele din localitate să depună declarații cu privire la consumul de apă din rețeaua RAJA. Inițiativa era în sine o prostie monumentală, pentru că nimeni nu poate fi obligat să declare câtă apă bea, ce mănâncă sau câtă hârtie igienică folosește. Nu e treaba unei autorități locale să știe astfel de aspecte. Nici Stalin la vremea lui nu a avut asemenea pretenții. Neaflând de ”legea” inventată de Maricel, cele două firme nu au declarat consumul de apă la Primărie. Evident că asta aștepta Maricel de la bun început. Ca urmare, le-a trimis amenzi de câte 50.000 de lei. Nu în ultimul rând, Maricel a săpat un șanț de-a lungul drumului public din vecinătatea Pescăriei lui Matei. Apoi a montat un indicator cu parcarea interzisă la marginea străzii. O vară întreagă, clienții veniți la Pescăria lui Matei au primit amenzi de la Poliția Locală.

O manevră penală

Pescarii nu s-au lăsat intimidați și nu și-au retras plângerea penală de la DNA. În acest context, Maricel a căutat să le fabrice o acuzație de natură penală, la un parchet inferior. Cu ceva ajutor a și reușit să găsească o copie a unui act de vânzare-cumpărare încheiat între SC Marea Neagră SA și SC Condemar SA, două societăți de stat care au deținut platforma piscicolă de la Agigea, pe vremuri. În copia obținută de Maricel, suprafața platformei piscicole este mai mică (lipsind și lotul de 1.700 mp vândut firmei Cherhana Bibanu/Golful Pescarilor). Pe baza acestei suspiciuni,  patronii Sarda Fish s-au trezit trimiși în judecată pentru uz de fals. Cu alte cuvinte, firma de stat Condemar SA a obținut bunul imobil de la cealaltă firmă de stat, Marea Neagră SA, pe baza unui fals. Mai apoi, bunul a ajuns la Sarda Fish, care ar fi uzat de așa-zisul fals comis de antecesorii săi, atenție, pentru a depune plângere penală împotriva lui Maricel Cîrjaliu pentru înstrăinarea frauduloasă a lotului de 1.700 mp. Prin reducere la esență, fapta penală comisă de patronii Sarda Fish ar fi aceea că au îndrăznit să-i facă plângere la DNA lui Maricel Cîrjaliu. Făcându-le plângere penală patronimor Sarda Fish, Maricel a urmărit de fapt să lase dosarul penal de la DNA fără parte-vătămată. 

În ciuda acestor manevre, anul acesta, Maricel Cîrjaliu și secretara UAT, Ancuța Calust, au fost trimiși în judecată pentru abuz în serviciu în legătură cu tunul imobiliar din Golful Pescarilor. Tranzacția cu terenul de 1.700 mp este un element central în rechizitoriul întocmit de șeful DNA Constanța. Același teren este acum revendicat de Apele Române. Instituția de stat susține că întreaga suprafață de 1.700 mp a făcut parte din corpul de plajă, solicitând din acest motiv anularea intabulării și a actului de vânzare din anul 2014, precum și întoarcerea bunului în patrimoniul de stat. În mod cert, așa cum reiese și dintr-un raport de expertiză extrajudiciară întocmit de un expert foarte cunoscut, o parte din lotul de 1.700 de metri pătrați a fost o fâșie de plajă. Însă aspectele tehnice vor fi lămurite în cadrul procesului civil pe baza unor procedee științifice, așa cum este absolut normal. Acțiunea ABADL este îndreptată și împotriva Ministerului de Finanțe, cel care exercită dreptul de proprietate asupra terenurilor de stat.

Maricel, iubitorul de neam și de copaci

Trebuie să mai spunem că, în timp ce Apele Române deschideau procesul de revendicare imobiliară, Maricel Cîrjaliu a cerut public demisia directorului ABADL. Totuși, primarul din Agigea n-a suflat un cuvințel despre natura descrisă mai sus a problemei, căutând un alt nod în papură. Costumat într-o ie de țăran, primarul din Agigea s-a filmat în albia secată a unui pârâu din comună. El s-a plâns că cei de la Ape au tăiat 30-40 de salcâmi pe care edilul i-ar fi plantat cu ceva ani în urmă, în albia de pârâu. Evident că, așa cum spune și directorul ABADL (vezi AICI întreaga postare), copacii nu se plantează pe cursurile de apă, pentru că legea nu permite așa ceva. În sfârșit, dacă nu știați, Cîrjaliu se îmbracă în ie de țăran, ca să inducă ideea că nu e un hoț de duzină, ci un mare patriot și iubitor de copaci. 

Comentarii pe Facebook

Autentifica-te pe Facebook pentru a comenta

Adrian Cârlescu este absolvent al Facultăţii de Filozofie a Universităţii din Bucureşti (1998), finalizată cu o teză de licenţă coordonată de profesorul Gabriel Liiceanu, şi a unui masterat de filozofia culturii în cadrul aceleiaşi facultăţi (2000). Activează în presa locală, constănţeană, din anul 1998. A fost reporter şi editor de ştiri la MTC TV, redactor-şef la Replica de Constanţa, redactor în departamentul de investigaţii la Ziua de Constanţa, co-fondator la Dezvăluiri.Ro. De-a lungul timpului a publicat anchete jurnalistice despre retrocedările lui Radu Mazăre, introducerea Pădurii Comorova în intravilan şi vânzarea ei, abuzul judiciar de la Fruvimed Medgidia SA, geneza Fondului Proprietatea, jaful din piscicultură, interesele din zona investiţiilor în energia eoliană, averea ascunsă şi faptele reprobabile ale unor politicieni, magistraţi sau oameni de afaceri abonaţi la lucrări publice. În 2014, a publicat cartea-document „Columbia – spectacolul morţii. Regimul de detenţie în Colonia Cernavodă a Canalului Vechi”. În 2015, a publicat, alături de dr. Sorin Marcel Colesniuc, lucrarea „O istorie a oraşului Cernavodă”, redactând, în baza documentelor de arhivă, secţiunea dedicată evoluţiei oraşului din 1878 până în prezent.