Connect with us

Exclusiv

Asociația Constanța Altfel a ajuns la disperare. Pierde procesele și recuză abuziv magistrații

Publicat

la

Disperare mare în tabăra Asociației Constanța Altfel, care a ajuns să piardă procese pe bandă rulantă. Ca să mai întindă pelteaua și să-și mai salveze reputația de măciucă împotriva mediului de afaceri, ONG-ul a trecut la recuzarea magistraților, în mod abuziv, după cum vom arăta mai jos.

Asociația Constanța Altfel a fost înființată în anul 2017 de actualii conducători ai Primăriei Constanța, Vergil Chițac și Felicia Ovanesian. Până în octombrie 2020, ONG-ul a inițiat zeci de procese în contencios administrativ, contestând autorizații de construire emise de Primăria Constanța și PUZ-uri aprobate de Consiliul Local. Inițial, asociația s-a legitimat procesual în toate aceste litigii prin scopul său statutar, de protecție a mediului înconjurător. Cererile de chemare în judecată au fost semnate de Vergil Chițac, iar acțiunile au fost susținute în fața instanțelor de avocata Felicia Ovanesian și de asociata sa profesională, Cristina Toxin. Ulterior, ONG-ul și-a completat actele statutare cu activități pe linie de urbanism, pentru a se legitima retroactiv în procesele începute și pentru a începe altele noi. Nici alte reglementări generale nu au scăpat vigilenței Constanța Altfel, cum ar fi de pildă vechiul regulament de parcare, atacat și desființat în instanță.

Că resortul acestor acțiuni a fost unul politic s-a văzut abia după ce Chițac a câștigat Primăria, iar Ovanesian a fost unsă administrator public al orașului. Sub bagheta celor doi, autoritatea locală a introdus un regulament al parcărilor mai abuziv, cu taxe mult mai mari, a transformat și mai multe străzi în sensuri unice decât făcuse fosta administrație și a permis, după cum relatează presa locală, construirea în continuare pe spațiile verzi.

Chițac și-a lăsat nora în conducerea Asociației Constanța Altfel

Cei doi s-au retras oficial din Constanța Altfel. Însă această structură continuă procesele începute împotriva Primăriei și Consiliului Local, pentru anularea PUZ-urilor și autorizațiilor de construire. ONG-ul este reprezentat în procese de Cristina Toxin, fosta asociată profesională a Feliciei Ovanesian și datornică a acestei cu 200.000 de euro, după cum reiese din declarația de avere depusă de city-managerul Constanței.

Printre decidenții actuali de la Constanța Altfel se numără și Roxana Gheorghe, iubita fiului lui Vergil Chițac.

Soția, fiul și ”nora” lui Chițac au participat, ca invitați, la ceremonia de învestire a Consiliului Local din 2020.

Ajuns primar, Vergil Chițac s-a retras din asociație, dar locul eliberat a fost ocupat de nora sa neoficială.

Aceasta din urmă își împarte timpul decizând la asociația care se judecă în contradictoriu cu Primăria și, concomitent, reprezentând Primăria și pe primarul Chițac în numeroase consilii de administrație ale unor școli, după cum a demonstrat presa locală constănțeană (vezi AICI).

În sfârșit, Bogdan Chircorian, un coparticipant procesual în litigiile Constanța Altfel, a fost angajat la RAEDPP, însă continuă să se judece cu autoritatea locală, în procese mai vechi și mai noi.

Cele arătate mai sus trădează o viermuială de interese și un război nelegitim, în care aceeași gașcă reprezintă, prin diferitele ei falange, și reclamantul și pârâtul.

RIL-ul și primele procese pierdute

În ciuda acestor aranjamente, lucrurile nu merg chiar bine pentru Constanța Altfel. După cum spuneam, asociația a început să piardă procese importante. Iar acest trend are cauze obiective. Ne referim aici la o decizie de o importanță colosală pronunțată anul trecut de secțiile unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, într-un recurs în interesul legii (RIL). Prin acest RIL, s-a stabilit că asociațiile de tipul Constanța Altfel nu mai au dreptul să inițieze acțiuni în contencios obiectiv, pe baza interesului public la aerul curat.  Asociațiile trebuie să probeze încălcarea unui drept subiectiv sau afectarea unui interes legitim privat. Însă Constanța Altfel a atacat mai toate proiectele imobiliare din oraș și cum nu se poate învecina chiar cu toți investitorii pentru a pretinde vreo vătămare, a început, firesc, să piardă. Numeroase acțiuni au fost deja respinse, unele pe fond, altele și-n recurs, pe considerentul că ONG-ul nu are calitate procesuală activă. Ne referim aici, cu titlu de exemplu, la procesele câștigate de Solid House (8096/118/2019), Cambela Prod (21398/212/2019***), Cristian Impex (21838/212/2019), MEMIŞ CELIK ONUR (7429/118/2020) sau investitorii din PUZ-ul Mamaia (dosar 968/118/2019). În toate aceste cazuri, asociația fondată de Chițac a pierdut din pricina RIL-ului, fiind trimisă la plimbare pentru lipsa calității procesuale active.

Războiul cu societatea Comprest Util

Dar primul proces pierdut pe considerentul lipsei de calitate a fost cel stârnit de asociație împotriva companiei Comprest Util, care a construit un bloc pe bulevardul Lăpușneanu, cu parcare subterană, pe un teren cumpărat cu bani grei (două milioane de euro) de la Primărie. Autorizațiile Comprest Util au fost atacate în 2018, când construcția era aproape finalizată. Asociația a stârnit un limbaj al urii împotriva investitorului, iar postacii Constanța Altfel au împânzit internetul cu declarații că blocul ar trebui demolat. În ciuda acestor campanii agresive, anul trecut acțiunea Constanța Altfel a fost respinsă definitiv de Curtea de Apel Galați, care a apreciat că ONG-ul nu are calitate procesuală activă, întrucât nu a suferit nicio vătămare personală.

În paralele cu acest proces, ONG-ul fondat de Chițac & Ovanesian a atacat, tot din 2018, și PUZ-ul Lăpușneanu. Vorbim de un proces care se desfășoară în continuare, în faza de fond. După soluția de la Galați, s-a găsit un singur locatar din zona Lăpușneanu care să intervină în acest dosar al PUZ-ului pentru a  reclama vătămarea unor interese personale. Unul singur. Vorbim aici de Sorin Daon, un tip care a fost angajatul lui Gabriel Comănescu – mogulul care l-a sprijinit pe Chițac pentru a ajunge primar. Și asta explică totul.

Prin intervenția sa, Daon a atacat PUZ-ul, dar și autorizațiile de construire ale Comprest Util, cerând aplicarea soluției extreme de demolare a blocului din temelii. Însă extremismul acesta nu se baza pe nimic. Prin urmare, instanța a decis să-l elimine din proces pe Daon, pe considerentul lipsei calității procesuale active. O hotărâre în acest sens a fost pronunțată pe 13 aprilie 2021.

Recuzările

Pe 16 aprilie, la primul termen de judecată, înțelegând foarte clar soarta litigiului, avocata Asociației Constanța Altfel, Cristina Toxin, a formulat o primă cerere de recuzare a judecătorului, legat de soluția dispusă cu privire la Daon. Magistratul a formulat și cerere de abținere. Însă atât cererea de abținere, cât și cererea de recuzare au fost respinse ulterior, de completul competent.

Procesul împotriva PUZ-ului s-a reluat pe 14 mai 2021, la același magistrat. Toxin a luat prima cuvântul, anunțând că are două noi cereri de recuzare a magistratului. Prima cerere relua, în mod inadmisibil, motivele legate de eliminarea lui Daon din proces. Iar a doua cerere, la fel de inadmisibilă, se referea la un alt proces, cu totul diferit, al Tribunalului Constanța. Recuzările abuzive pot fi sancționate potrivit Codului de Procedură Civilă. Iar potrivit practicii Inspecției Judiciare din cadrul CSM, conduita de acest tip reprezintă o tentativă de știrbire a prestigiului profesional al magistraților și o formă de subminare a încrederii în actul de justiție. Judecătorul nu a sancționat derapajul avocatei. Însă nici nu a permis întreruperea ședinței pe baza recuzărilor abuzive. Ca dovadă, au avut loc dezbateri cu privire la calitatea procesuală a Asociației Constanța Altfel, iar instanța a rămas în pronunțare asupra acestei excepții ridicate în proces.

Toxin: ”Dacă nu mai puteți, mutați-vă din oraș”

Nu vom prezenta argumentele părților și nici o opinie personală cu privire la cele susținute de acestea. Însă nu putem să nu menționăm că, la finalul dezbaterilor, proprietarul Comprest Util, Grigore Comănescu, a cerut cuvântul instanței pentru a arăta că din cauza tertipurilor Constanța Altfel, procesul a ajuns în al patrulea an calendaristic. ”Nu mai pot” – s-a justificat Grigore Comănescu în fața instanței. ”Dacă nu mai puteți, mutați-vă din oraș” – acesta a fost replica halucinantă a Cristinei Toxin.

Cam asta este mentalitatea, se pare, la Constanța Altfel. Cine nu este mulțumit să se mute. Cine nu îi laudă să fie dat afară din oraș – după cum amenința Felicia Ovanesian presa ostilă în urmă nu cu multă vreme. Acest spirit se pare că s-a păstrat în interiorul ONG-ului, după cum trădează ieșirea Cristinei Toxin. Probabil, în imaginația lor de grup, acești domni și doamne se cred deja stăpâni ai orașului, având pretenția să-i alunge de pe tarlaua lor pe antreprenorii care au mai făcut câte ceva la viața lor și care plătesc sute de angajați și o sumedenie de taxe, directe și indirecte, Primăriei. Cu alte cuvinte, să plece cei care au făcut ceva concret, ca să rămână stăpâni acești oameni de mare ispravă, făuritori de taxe și biruri, inventatori de sensuri unice aiuritoare, mațe fine și nasuri subțiri cărora le put până și coșurile de gunoi care costă sub 3.000 de lei bucata. Că altceva nu prea au mai făcut Chițac și ai lui, în ciuda minciunilor nerușinate debitate în campanie.

În perfectă cunoștință de cauză

Trebuie să mai spunem că, anul trecut, Asociația Constanța Altfel a intervenit în RIL-ul din cauza căruia pierde acum procesele. ONG-ul a formulat un memoriu amicus curiae, în care a încercat să-i convingă pe judecătorii instanței supreme să lase asociațiilor nonguvernamentale rolul de jandarm al acțiunilor populare, ca să se poată război cu investitorii privați pe baza unor considerente ce țin exclusiv de interesul public. Argumentele Constanța Altfel au fost respinse ca incorecte. Cu toate acestea, cunoscând exact situația, ONG-ul continuă procesele în care și-a pierdut calitatea. Opinăm că recuzările abuzive și persistența asociației în astfel de acțiuni ar putea fi o formă de presiune și o instigare voalată adresată magistraților de a încălca decizia obligatorie stabilită în RIL. Iar așa ceva nu ar trebui trecut cu vederea.

Comments

comments

Exclusiv

Fostul viceprimar din Agigea conduce o comisie care ar putea să șteargă furtul de plaje și faleze. Scrisoarea deschisă a unui jurnalist

Publicat

la data de

Jurnalistul Alexandru Căutiș, care descrie de câțiva ani cum terenuri ale statului român, în speță plaje și faleze, au fost însușite de ”infractori din mediul politic”, a adresat astăzi o scrisoare deschisă premierului Nicolae Ciucă.  El atrage atenția că ”se încearcă legalizarea hoțiilor prin intermediul unei Comisii Interministeriale” ce are ca obiect de activitate clarificarea situației terenurilor aferente zonei costiere aflate în proprietatea statului român. La conducerea acestei structuri a fost numit un om fără experiență, conform lui Căutiș. Este vorba de fostul viceprimar și administrator public al comunei Agigea, Dan-Ștefan Chiru, care ocupă funcția de secretar de stat la Ministerul Mediului, cu susținerea organizației PSD Constanța și a fostului său șef, primarul Cristian Maricel Cîrjaliu. Culmea, acesta din urmă a fost trimis în judecată pentru furtul unui teren aflat exact în zona costieră a Mării Negre. Jurnalistul Alexandru Căutiș dezvăluie că această comisie, care are ca atribuție și formularea de propuneri în vederea unor modificări legislative, ar urmări mutarea granițelor Apelor Române și modificarea datelor oficiale ”astfel încât infracțiunile trecute să fie șterse”.

Scrisoarea deschisă o puteți citi integral la finalul articolului.

Câteva date oficiale despre Comisie

Comisa despre care face vorbire jurnalistul Alexandru Căutiș a fost înființată prin Decizia 371 din 20 iunie 2022, a premierului Nicolae Ciucă. Potrivit actului semnat de primul ministru, această structură fără personalitate juridică se află în coordonarea Ministerului Mediului, la nivel de secretar de stat, și este formată din reprezentanți ai Ministerului de Finanțe, Ministerului Dezvoltării, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerul  Apărării Naționale, Administrației Naționale Apele Române, Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară și Instituției Prefectului județului Constanța.

Comisia are trei obiective:

  1. clarificarea situației terenurilor de stat din zona costieră
  2. analizarea cadrului legal aplicabil gestionării plajelor și falezelor
  3. identificarea unor soluții legislative necesare pentru formularea de propuneri de lege ferenda în domeniul de activitatea.

Expresia ”de lege ferenda” înseamnă ”despre legea care urmează să fie elaborată”.

Așadar, rezultatul vizat în final va fi elaborarea unei legi cu privire la regimul proprietății în zona costieră, administrarea bunurilor de stat etc.

Câteva detalii despre devalizarea domeniului de stat din zona costieră

Devalizarea statului român de bunurile din domeniul public are o tradiție lungă la malul mării. Ne referim în primul rând la retrocedările dispuse de fostul primar al Constanței, Radu Mazăre, și de fostul primar din Năvodari, Nicolae Matei. Cei doi au orchestrat inventarierea scriptică în domeniul privat al localităților pe care le conduceau a unor terenuri care aparțineau de drept domeniului public de stat. Vorbim, în principal, de plaje și faleze. Ulterior, terenurile (care prin Constituție nu puteau fi înstrăinate) au fost retrocedate unor privați.

Radu Mazăre a fost condamnat definitiv și se află acum în închisoare. Însă terenurile retrocedate prin fraudă la lege în zona de plajă și faleză nu s-au reîntors în patrimoniul statului, procedura de recuperare fiind anevoioasă. Așa se face că, în ciuda Constituției, a legilor și a hotărârilor judecătorești, zona costieră constănțeană face în continuare obiectul unor planuri imobiliare. Ultimul scandal pe această temă s-a desfășurat anul acesta, în legătură cu proiectul Primăriei Constanța de a înființa o rută de acces, peste faleză, între strada Prelungirea Bucovina și plaja Modern. Publicația Constanța.Info (vezi AICI) a dezvăluit că șoseaua în cauză ar fi fost utilă dezvoltării unui ansamblu rezidențial în zona taluzului de către o firmă dirijată printr-un interpus de Ion Dumitrache, liderul interimar (numit fără a fi ales) al organizației municipale a PSD Constanța.

Un tun imobiliar, similar în privința inventarierii terenurilor din pix, a fost dat și de primarul din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu. Acesta a fost trimis în judecată în anul 2020. Edilul a fost acuzat că ar fi urmărit să transfere o parte din acest teren furat prin inventariere către finul fratelui său, în vederea construirii restaurantului Golful Pescarilor. În respectivul lot se află și bucăți din plaja Mării Negre. La momentul trimiterii în judecată a primarului din Agigea, 50% din restaurant se afla în patrimoniul ginerelui său, Ionuț Cătălin Nuțoaia-Cîrjaliu.

Deși trimis în judecată, Cîrjaliu se bucură de sprijinul șefilor săi de partid, de la Constanța, care și-au afirmat crezul fierbinte în prezumpția de nevinovăție. Mai mult, mâna dreaptă a lui Maricel, fostul viceprimar și administrator public al comunei Agigea, Dan -Ștefan Chiru, a fost numit secretar de stat la Ministerul Mediului, coordonând acum chiar comisia care ar avea ca obiectiv, conform jurnalistului Alexandru Căutiș, ștergerea infracțiunilor trecute.

În sfârșit, trebuie să mai spunem că autorul scrisorii deschise, Alexandru Căutiș, a investigat, cu perseverență și tenacitate, situația unor terenuri din zona de plajă și faleză, din partea de sud a litoralului românesc, de asemenea înscrise din pix în domeniul privat al unei comune, în vederea înlesnirii constuirii unor restaurante în buza mării.

În continuare, puteți citi integral scrisoarea deschisă a lui Alexandru Căutiș:

Scrisoare deschisă către domnul Nicolae Ciucă, prim-ministrul României

”Bună ziua, domnule prim-ministru!

V-am comunicat în repetate rânduri date concrete despre cum plajele/falezele României au fost prăduite de infractori din politica românească. În urma demersurilor mele, dublate de acțiunile dumneavoastră hotărâte, am reușit momentan să încetinim jaful generalizat cu privire la domeniul public de interes național, constituit de plajele/falezele litoralului românesc. Spun să “încetinim” fiindcă de stopat NU a fost stopat. Ba mai mult, în ciuda implicării dumneavoastră, azi se încearcă “legalizarea” hoțiilor prin intermediul unei Comisii Interministeriale gestionate de Ministerul Mediului. Pentru ca dreptul de proprietate al statului român asupra plajelor/falezelor să fie respectat nu era nevoie de o comisie. Conform unei bine-cunoscute vorbe românești, “dacă vrei să îngropi aflarea adevărului faci o comisie”… Dar să presupunem că acea Comisie Interministerială va fi o comisie în sprijinul autorității statale, că va lucra urgent, eficient și decisiv pentru impunerea respectării Constituției României, a legilor actuale ale țării și a respectării domeniului public. În acest caz coordonatorul Comisiei Interministeriale ar trebui să fie, evident, un om cu experiență în gestionarea dreptului de proprietate al statului român. Domnule prim-ministru, întrebați cine este coordonatorul Comisiei Interministeriale. Cum este posibil ca o comisie (care presupunem că nu e făcută doar ca să amâne și să “îngroape” niște hoții) să fie condusă de un domn care ca experiență are la activ doar funcția de vice-primar de comună, comuna Agigea! Cum este posibil așa ceva?

Îmi fac datoria și vă transmit public ceea ce v-am transmis și oficial:

Domnule premier, urmăriți cum a fost creată comisia aceea, cine a făcut numirile, pe ce criterii. Veți înțelege atunci și scopurile ascunse ale acelei comisii.

Domnule premier, niște infractori din mediul politic, care dețin cârciumi pe plajele și falezele statului român, construite ILEGAL, de ordinul zecilor (v-am transmis oficial aceste date, cu cifre) vor ca ilegalitățile lor să devină normalități prin deciziile Comisiei Interministeriale. Cu alte cuvinte, prin încălcarea Constituției României, a legilor azi în vigoare și a principiilor fundamentale ale statului român se dorește mutarea granițelor oficiale ale Apelor Române, modificarea datelor oficiale, eventual a unor legi, astfel încât infracțiunile trecute să fie șterse. Aceste grave modificări vor servi proprietarilor de cârciumi ilegal amplasate azi pe plajele/falezele statului român.

Domnule premier, sunteți consacrat în plan public ca militar de carieră, în primul rând. Nu se poate ca în mandatul dumneavoastră de premier să fie pusă în balanță autoritatea statală a României de dragul unor cârciumi! Aveți posibilitatea de a verifica în mod foarte acut ceea ce invoc în paragraful precedent. Știu sigur ce spun și, mai dureros este că știu și ce se mai urmărește pe viitor, în siajul reușitei furtului de plaje/faleze: urmează iazurile și lacurile României, care, printr-o stratagemă similară ar ajunge la persoane private. Ar fi un dezastru în contextul crizei apei, tot mai accentuate an de an.

Domnule premier, deși v-am comunicat oficial, în privat, aceste date (sprijinite pe situații concrete, multiple) am dorit să le transmit și printr-un mesaj public, fiindcă gravitatea faptelor ce se pun azi la cale în Guvernul pe care-l conduceți, fără ca dumneavoastră să le girați, este una foarte mare!

Domnule general Nicolae Ciucă, funcția de premier este trecătoare și condiționată politic. Calitatea de militar al acestei țări o aveți însă în eternitate și ea trebuie să rămână neștirbită, în sensul cel mai profund: respectul total față de avutul public, național, al țării pe al cărui drapel ați jurat la început de carieră.

Cu Dumnezeu înainte!

jurnalistul Alexandru Căutiș”.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Avocatul Ionel Hașotti, beneficiar al monstruoasei legi a acvaculturii. Ce alte falsuri a manipulat avocatul în spețe de zeci de milioane de euro

Publicat

la data de

Unul dintre beneficiarii legii acvaculturii, recent atacate la Curtea Constituțională de către Președintele României, este un client al controversatului avocat constănțean, Ionel Hașotti. Acesta este rudă cu deputatul Bogdan Bola, unul dintre inițiatorii monstruoasei legi prin care, așa cum a sesizat Klaus Iohannis, se încearcă ”stingerea regimului de proprietate publică” pe care îl au terenurile de sub lacurile naturale. Potrivit Constituției, aceste terenuri sunt în domeniul public de stat și nu pot fi vândute. Însă legea, inventată recent, obligă Guvernul să le treacă, din pix, în domeniul privat de stat, atribuind exercitarea dreptului de proprietate către Agenția Națională de Pescuit și Acvacultură. La rândul ei, ANPA este obligată prin aceeași lege să vândă terenurile de sub lacuri către deținătorii de active piscicole. Sintagma ”active piscicole” se referă la: diguri, instalații, unelte de pescuit etc. Iar așa, terenurile inalienabile ale statului român pot ajunge pe mâini private, prin câteva trăsături de condei.

15 hectare de lac

Ionel Hașotti reprezintă, de ani de zile, ca avocat, o firmă care a obținut folosința unei hălci din lacul Siutghiol, pe baza unor falsuri ordinare. Firma se numește acum Master Fishing SRL, însă în trecut s-a numit Agil SRL.

În anul 2003, domeniul piscicol se afla în portofoliul ADS, care prin lege avea în administrare terenuri cu destinație agricolă din domeniul privat al statului român.  Directorul ADS de la acea vreme, Corneliu Popa, a încheiat cu AGIL SRL un contract de arendă pentru 15 hectare de teren cu destinație agricolă din bazinul acvatic al lacului Siutghiol, zona Palazu Mare. Contractul era plin de falsuri intelectuale.

 

În realitate, lacul nu era teren agricol, ci figura în categoria, cu totul distinctă, de ”terenuri acoperite permanent de ape”. Și nu se afla în administrarea ADS, pentru că nu era inclus în domeniul privat de stat, ci în domeniul public de stat. Popa a schimbat situația din pix. Ba mai mult, bomba de contract dădea clienților lui Hașotti dreptul să schimbe ei înșiși categoria de folosință a terenului (fără opreliști, deci chiar și în curți-construcții) și să facă investiții pe el.

Individul de la ADS, Corneliu Popa, și-a luat ani grei de închisoare pentru fapte similare, însă situația de la Siutghiol a rămas fără urmări.

Profitând de litera parșivă și ilegală a contractului de arendă, clienții lui Hașotti au edificat niște diguri în lac, fără să existe vreun indiciu cu privire la vreo autorizație de construire. În 2007, le-au și intabulat, deși acordul de intabulare depus la OCPI nu poartă semnătura directorului CNAFP (urmașa ADS în gestiunea sectorului piscicol, antecesoarea actualei ANPA). Practic și acest document este un FALS.

Cu toate aceste ilegalități vădite, avocatul Hașotti a inițiat ulterior zeci de procese pentru clienții săi, încercând să le obțină un contract de concesiune pe termen lung asupra bucății de lac. Însă o dezlegare favorabilă nu s-a putut obține, deoarece lacul Siutghiol se afla de facto în administrarea Apelor Române.

Războiul juridic pentru lacuri

În anul 2010, printr-o lege strâmbă, lacul Siutghiol a fost trecut în administrarea primăriilor riverane. Iar cu ocazia transferului, niște zeci de hectare de lac s-au evaporat din pix. Situația s-a complicat și mai mult în anii următori, când o instanță de judecată a stabilit că dreptul de a administra lacul Siutghiol ar aparține ANPA, iar nu Apelor Române… deși după Legea 42/2010, pe atunci în vigoare,acest drept de administrare aparținea primăriilor riverane. Iar primăriile nici măcar nu au fost citate în proces.

În 2020, legea care transferase lacul de la Apele Române la primării a fost declarată neconstituțională în ansamblul său. Iar Curtea Constituțională a opinat că bunul statului trebuie să revină în administrarea Apelor Române, de la care fusese smuls prin legea strâmbă. Cei care se luptaseră prin instanțele comune pentru ca lacurile să fie la ANPA au rămas cu buza umflată. Dar nu pentru mult timp. Ca dovadă, de dată recentă a apărut monstruoasa lege a acvaculturii, care stinge regimul de proprietate publică pentru terenurile de sub lacuri, așa cum denunță chiar președintele României în sesizarea sa recentă de neconstituționalitate.

Având parcă premoniția acestei evoluții, avocatul Ionel Hașotti s-a luptat în instanțe ca ANPA să fie cea obligată să le încheie clienților săi un contract de concesiune pentru cele 15 hectare de lac, de la Palazu Mare. Premoniția nici nu e greu de înțeles, având în vedere că unul dintre inițiatorii monstruoasei legi a acvaculturii este chiar ruda sa mai îndepărtată, deputatul Bogdan Bola. Legătura de rudenie a fost menționată chiar de către tatăl deputatului, fostul prefect Eugen Bola, într-o declarație pentru Evenimentul Zilei.

Dacă legea va trece de controlul de constituționalitate declanșat la sesizarea Președintelui României, clienții lui Hașotti, în calitate de proprietari de diguri în lac, vor putea cumpăra cele 15 hectare arendate în modalitatea ilegală arătată mai sus. Și câte nu se pot face pe 15 hectare în una din cele mai bune zone din municipiul Constanța!?

Falsurile de la Sibioara și Kogălniceanu

Ionel Hașotti nu manipulează niște falsuri cu consecințe atât de cumplite, pentru prima dată în activitatea sa profesională. Recent, Parchetul Curții de Apel Constanța a descoperit că avocatul s-a folosit de acte de succesiune falsificate material și intelectual de clienți de-ai săi pentru a obține retrocedarea carierei de piatră de la Sibioara. Clienții din această speță se numesc Elena Mitrofan și Margareta Muscalu (decedată între timp). Detalii despre acest caz puteți citi AICI.

Ionel Hașotti a mai reprezentat-o pe Elena Mitrofan și în alte procese, prin care aceasta a cerut să i se retrocedeze terenul fix de sub hotelul Emi din Mihail Kogălniceanu. Femeia a adus de la ea de acasă un așa-zis act de epocă, prin care proba că bunica ei din Sibioara ar fi făcut un schimb de terenuri cu statul român, culmea, în 1949,  într-o perioadă în care statul lua proprietăți și oferea la schimb doar ani de pușcărie. Bunica a fost mai norocoasă. Numai că acest act vădit contrar realității a fost depus de Mitrofan în două versiuni diferite, cu scrisuri diferite, după cum puteți observa în facsimilul de mai jos.

Printre vecinii menționați în actul așa-zis de epocă figura și un personaj care avea doar zece ani la prezumptiva dată a întocmirii hârtiei. Dovada în acest sens este chiar mormântul acestuia, descoperit de jurnaliștii Ordinea.Ro.

În cele din urmă, falsul pe care îl manipula avocatul Ionel Hașotti ca să obțină bunuri nemeritate pentru clienta sa nu a produs niciun câștig, fiind contrazis total de expertize. Însă ani de zile, zeci de consilieri locali din Mihail Kogălniceanu și doi primari au fost urmăriți penal pentru că nu i-au dat satisfacției clientei lui Ionel Hașotti, refuzând să o pună în posesie pe terenul de sub hotel. Aceștia au avut bunurile personale sub sechestru și reputația făcută praf. Iar unii din ei au murit cu imaginea stricată, înainte să se dovedească faptul că toate acuzațiile erau pur și simplu scornite.

60 de milioane de euro

Un alt fals epocal manipulat de Ionel Hașotti se referă la retrocedarea fostului sediu social al RATC, din vecinătatea lacului Tăbăcărie din Constanța. Terenul de 10 hectare în discuție aparținuse în perioada interbelică familiei Damadian, care avea acolo o moară. Însă această familie și-a vândut proprietatea la începutul anilor 40. Ca urmare, până la naționalizarea din 1948, moara a funcționat cu numele ultimului proprietar, Iani Panait Gheorghiu.

Contrar acestei situații de fapt, Ionel Hașotti a susținut în instanță că statul român ar fi preluat acest teren fără un titlu după 1945. Iar instanța l-a crezut și a autorizat retrocedarea bunului către clienții săi. În realitate, un titlu de naționalizare a existat și s-a publicat în Monitorul Oficial al României, însă acesta era emis pe numele ultimului proprietar.

Deși au existat dosare penale legate de această speță, avocatul Hașotti și clienții săi au scăpat basma curată de fiecare dată. Terenul de la Tăbăcărie a fost vândut cu 60 de milioane de euro.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Un consătean al lui Felix Stroe, partener de nădejde, bine plătit, al administrației Chițac

Publicat

la data de

Primăria Constanța a dezvoltat o relație specială cu o societate de proiectare controlată de un inginer de 72 de ani, născut în același cătun din județul Buzău în care a venit pe lume și senatorul Felix Stroe, liderul PSD Constanța. La scurt timp de la formarea alianței naționale dintre PSD și PNL, consăteanul lui Stroe a fost chemat la Primărie ca să facă parte dintr-un grup de experți sub coordonarea viceprimarului liberal Ionuț Rusu. Firma ”expertului” a primit contracte importante de la Confort Urban și de la Primărie, exact în specialitatea în care el oferea municipalității sfaturi… gratuite.

Consăteni

Pe consăteanul lui Felix Stroe îl cheamă Dan Mocanu, iar firma, în care acesta din urmă deține 86% din părțile sociale, se numește ”Co. Proiect SRL”. Societatea funcționează în Constanța, pe strada Cuza Vodă nr. 32, într-un imobil închiriat de la o persoană fizică numită Emil Mazăre.

Localitatea în care s-au născut, deopotrivă, la o diferență de numai 5 ani, Stroe și Mocanu s-a numit Valea Teancului din județul Buzău. Vorbim la trecut, deoarece situația din anii 50 s-a schimbat, iar cătunul nașterii celor doi a devenit în 1968 un cartier al satului învecinat, Zorești, din comuna Vernești. Cel puțin Felix Stroe este foarte legat în continuare de locurile natale, buzoiene, deținând terenuri și case – moștenite sau cumpărate – în comunele Vernești, Siriu și Poșta Câlnău.

Contracte

Pe vremea când Felix Stroe conducea compania de apă, această entitate a atribuit către firma consăteanului său numeroase contracte prin metoda ”cumpărare directă”. Vorbim de contracte mici și perfect legale, pentru proiectarea unor drumuri sau întocmirea documentațiilor necesare obținerii unor avize. După ce Stroe a plecat de la conducerea companiei de apă, firma consăteanului său nu a mai primit lucrări de la această entitate. AICI puteți vedea toate contractele încheiate de Co.Proiect SRL prin metoda ”cumpărare directă”. 

În Co. Proiect SRL, Dan Mocanu este asociat cu Dan Alin Gheorghiu, de 71 de ani, care deține 14% din firmă. Până în 2012, Gheorghiu a fost director al Sucursalei de Servicii Port din cadrul CN Administrația Porturilor Maritime Constanța. Această sucursală se ocupă oficial de captarea, tratarea și distribuția apei potabile în Portul Constanța. Cu alte cuvinte, Gheorghiu era un fel de Felix Stroe al Portului Constanța pe linie de apă și canalizare. Și concomitent era asociat într-o firmă chiar cu un consătean de-ai lui Stroe. În mod bizar, sub conducerea lui Gheorghiu, sucursala a devenit tot mai mică și tot mai dependentă de compania de apă condusă de Felix Stroe. Cel mai probabil, la mijloc au fost și cauze obiective.

Fluidizări

Până în 2020, Co. Proiect SRL a prestat intens și pentru Primăria Constanța, care era condusă de Decebal Făgădău, coleg de partid și subordonat politic al lui Felix Stroe. Un proiect aparte a fost fluidizarea circulației prin înființarea sensului giratoriu care gâtuie traficul la intersecția bulevardului Mamaia cu strada IG Duca. În același proiect era inclusă și o bandă pentru viraj la dreapta, de pe bulevardul Mamaia pe strada Mihai Viteazu, dedicată autobuzelor.  Dan Mocanu a întocmit devizul general pentru lucrare, evaluând fluidizarea la 2.046.549,32 de lei, ceea ce înseamnă peste 400.000 de euro.

Extras din documentația întocmită de Co. Proiect SRL. Întregul document poate fi citit AICI.

Ultima prestație notabilă a firmei lui Dan Mocanu în perioada Făgădău a fost un studiu de prefezabilitate, având ca obiect înființarea unui nou bulevard în prelungirea străzii Madrid. Dan Mocanu a recomandat amenajarea noii artere cu 4 benzi de circulație, trotuare, piste de bicicliști… și nici măcar un singur loc de parcare. Întreaga documentație poate fi citită AICI

Acest bulevard, care urmează să facă legătura între Tomis Plus și Aurel Vlaicu, a fost prevăzut și desenat pentru prima dată în anul 2011, în documentația de reactualizare a PUZ-ului Palazu Mare III. Reglementările au fost adoptate prin HCL 121/16.05.2011. Hotărârea a fost semnată fix de Felix Stroe, în calitatea sa de atunci, de președinte de ședință.

PSD-ul se cumințește, consăteanul lui Stroe reintră în cărți

În 2020, filiala PSD de la malul mării a pierdut alegerile locale și a trecut în opoziție față de noua administrație liberală a lui Vergil Chițac. Felix Stroe și-a dat demisia de la conducerea companiei de apă, însă a reușit să acceadă în Parlament, ca senator, rămânând în prim-planul vieții publice. O vreme, partidul a făcut opoziție pe bune, însă pe parcurs s-a potolit.

În toamna anului 2021, când PSD-ul se cumințise de-a binelea, firma deținută de consăteanul lui Stroe a început din nou să colaboreze cu Primăria Constanța. În speță, Co. Proiect SRL a primit două contracte prin cumpărare directă de la Confort Urban. Pe 10 septembrie 2021, i s-a atribuit o lucrare de 89.880 de lei pentru întocmirea documentației necesare modernizării bulevardului Mamaia, între intersecția cu strada Soveja și sensul giratoriu de la Pescărie. Al doilea contract a venit pe 1 noiembrie 2021 și avea ca obiect proiectarea și asistența tehnică la modernizarea intersecției dintre bulevardele Mamaia și Aurel Vlaicu. Valoarea: 38.970 de lei plus TVA. Modernizarea a constat în amenajarea unui sens giratoriu din ”bidoane” la intrarea în stațiune.

În grupul de experți pentru fluidizare

Pe 18 ianuarie 2022, consăteanul lui Stroe a fost chemat la Primărie, la cabinetul viceprimarului PNL Ionuț Rusu, participând la constituirea unui ”grup de specialiști” în fluidizarea traficului rutier. Informația a fost dată publicității chiar de vicele Rusu, care a postat pe contul lui de Facebook fotografii de la întâlnire și mulțumiri pentru Dan Mocanu și alți doi specialiști.

”Am constituit un grup de lucru, format din experți în sistematizare rutieră, prin intermediul căruia s-au generat soluții concrete pentru implementarea de măsuri care să răspundă nevoilor cetățenilor.” – a mai punctat viceprimarul liberal.

Mai departe, colaborarea a mers ca unsă. Pe de o parte Mocanu oferea sfaturi gratuite, iar pe de altă parte firma sa primea contracte pentru diverse documentații.

Pe 15 aprilie 2022, Co. Proiect SRL a primit un nou contract cu societatea Primăriei, Confort Urban. Vorbim de o cumpărare directă, fără licitație publică, în valoare de 13.198 de euro plus TVA. De acești bani, firma specialistului trebuia să livreze documentații tehnice și supraveghere de șantier pentru soluții de fluidizare a traficului în zona intersecției dintre bulevardele Aurel Vlaicu și Lăpușneanu. Deocamdată, nu s-a fluidizat nimic.

Din nou bulevardul Madrid

Apoi, pe 14 iulie 2022, consăteanul lui Stroe a semnat un contract chiar cu primarul Constanței, Vergil Chițac (vezi contractul AICI și fișa achiziției AICI). În acest caz, vorbim de o procedură de achiziție simplificată, pentru care s-a publicat anunț de participare în SICAP. Firma lui Dan Mocanu a fost singura participantă. Contractul are ca obiect întocmirea documentației tehnico-economice (studiul de fezabilitate, avize etc) pentru viitorul bulevard Madrid. Consăteanul lui Stroe va încasa 330.850 de lei plus TVA. Și mai mult ca sigur, bulevardul va rămâne tot fără locuri de parcare. Că așa e la Madrid!

Ce spune viceprimarul Rusu

I-am adresat câteva întrebări viceprimarului Ionuț Rusu. Acesta spune că persoanele cooptate în ”grupul de experți” nu au fost plătite pentru sfaturile lor.

”Pe domnul inginer Dan Mocanu l-am cunoscut in diferite întâlniri cu cei de la Confort Urban, City Bus, Poliția Locală etc, el  coordonând  mai multe proiecte majore, pe linie de inginerie drumuri, din municipiul Constanta, cum ar fi: bulevardul Mamaia de la IG Duca la Pescărie, giratoriu intrare Mamaia etc.”.

L-am mai întrebat pe viceprimar dacă găsește vreo problemă în faptul că firma lui Dan Mocanu a câștigat aceste contracte exact în materia în care oferea sfaturi municipalității în calitate de membru al grupului de experți.

”Contractul/contractele Ing Mocanu sunt rezultat al achiziției direcției de specialitate din cadrul  Confort Urban. Eu când mă întâlnesc cu Ing Mocanu si restul echipei discutam pe problemele pe care le avem în derulare și/sau care pot afecta și alte proiecte prezente sau viitoare. Eu mă ocup de management drumuri publice si voi ține cont de expertiza specialiștilor care sunt în contract cu UAT Constanța sau instituții subordonate, astfel încât  toate proiectele să se armonizeze cât mai bine pentru a evita desincronizări.” – a declarat Ionuț Rusu. Acesta a omis din răspunsul său tocmai contractul pentru studiul de fezabilitate al bulevardului Madrid, care este rezultat al procedurii de achiziție a Primăriei.

În sfârșit, l-am întrebat pe viceprimar dacă are cunoștință de faptul că specialistul care oferă sfaturi gratuite și, totodată, câștigă contracte este consătean cu Felix Stroe.

”Aud pentru prima dată” – a răspuns laconic viceprimarul.

Am putea concluziona, așadar, că această colaborare se datorează unor simple coincidențe. Dar ce coincidențe!

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: