Connect with us

Exclusiv

Asociația Constanța Altfel a ajuns la disperare. Pierde procesele și recuză abuziv magistrații

Publicat

la

Disperare mare în tabăra Asociației Constanța Altfel, care a ajuns să piardă procese pe bandă rulantă. Ca să mai întindă pelteaua și să-și mai salveze reputația de măciucă împotriva mediului de afaceri, ONG-ul a trecut la recuzarea magistraților, în mod abuziv, după cum vom arăta mai jos.

Asociația Constanța Altfel a fost înființată în anul 2017 de actualii conducători ai Primăriei Constanța, Vergil Chițac și Felicia Ovanesian. Până în octombrie 2020, ONG-ul a inițiat zeci de procese în contencios administrativ, contestând autorizații de construire emise de Primăria Constanța și PUZ-uri aprobate de Consiliul Local. Inițial, asociația s-a legitimat procesual în toate aceste litigii prin scopul său statutar, de protecție a mediului înconjurător. Cererile de chemare în judecată au fost semnate de Vergil Chițac, iar acțiunile au fost susținute în fața instanțelor de avocata Felicia Ovanesian și de asociata sa profesională, Cristina Toxin. Ulterior, ONG-ul și-a completat actele statutare cu activități pe linie de urbanism, pentru a se legitima retroactiv în procesele începute și pentru a începe altele noi. Nici alte reglementări generale nu au scăpat vigilenței Constanța Altfel, cum ar fi de pildă vechiul regulament de parcare, atacat și desființat în instanță.

Că resortul acestor acțiuni a fost unul politic s-a văzut abia după ce Chițac a câștigat Primăria, iar Ovanesian a fost unsă administrator public al orașului. Sub bagheta celor doi, autoritatea locală a introdus un regulament al parcărilor mai abuziv, cu taxe mult mai mari, a transformat și mai multe străzi în sensuri unice decât făcuse fosta administrație și a permis, după cum relatează presa locală, construirea în continuare pe spațiile verzi.

Chițac și-a lăsat nora în conducerea Asociației Constanța Altfel

Cei doi s-au retras oficial din Constanța Altfel. Însă această structură continuă procesele începute împotriva Primăriei și Consiliului Local, pentru anularea PUZ-urilor și autorizațiilor de construire. ONG-ul este reprezentat în procese de Cristina Toxin, fosta asociată profesională a Feliciei Ovanesian și datornică a acestei cu 200.000 de euro, după cum reiese din declarația de avere depusă de city-managerul Constanței.

Printre decidenții actuali de la Constanța Altfel se numără și Roxana Gheorghe, iubita fiului lui Vergil Chițac.

Soția, fiul și ”nora” lui Chițac au participat, ca invitați, la ceremonia de învestire a Consiliului Local din 2020.

Ajuns primar, Vergil Chițac s-a retras din asociație, dar locul eliberat a fost ocupat de nora sa neoficială.

Aceasta din urmă își împarte timpul decizând la asociația care se judecă în contradictoriu cu Primăria și, concomitent, reprezentând Primăria și pe primarul Chițac în numeroase consilii de administrație ale unor școli, după cum a demonstrat presa locală constănțeană (vezi AICI).

În sfârșit, Bogdan Chircorian, un coparticipant procesual în litigiile Constanța Altfel, a fost angajat la RAEDPP, însă continuă să se judece cu autoritatea locală, în procese mai vechi și mai noi.

Cele arătate mai sus trădează o viermuială de interese și un război nelegitim, în care aceeași gașcă reprezintă, prin diferitele ei falange, și reclamantul și pârâtul.

RIL-ul și primele procese pierdute

În ciuda acestor aranjamente, lucrurile nu merg chiar bine pentru Constanța Altfel. După cum spuneam, asociația a început să piardă procese importante. Iar acest trend are cauze obiective. Ne referim aici la o decizie de o importanță colosală pronunțată anul trecut de secțiile unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, într-un recurs în interesul legii (RIL). Prin acest RIL, s-a stabilit că asociațiile de tipul Constanța Altfel nu mai au dreptul să inițieze acțiuni în contencios obiectiv, pe baza interesului public la aerul curat.  Asociațiile trebuie să probeze încălcarea unui drept subiectiv sau afectarea unui interes legitim privat. Însă Constanța Altfel a atacat mai toate proiectele imobiliare din oraș și cum nu se poate învecina chiar cu toți investitorii pentru a pretinde vreo vătămare, a început, firesc, să piardă. Numeroase acțiuni au fost deja respinse, unele pe fond, altele și-n recurs, pe considerentul că ONG-ul nu are calitate procesuală activă. Ne referim aici, cu titlu de exemplu, la procesele câștigate de Solid House (8096/118/2019), Cambela Prod (21398/212/2019***), Cristian Impex (21838/212/2019), MEMIŞ CELIK ONUR (7429/118/2020) sau investitorii din PUZ-ul Mamaia (dosar 968/118/2019). În toate aceste cazuri, asociația fondată de Chițac a pierdut din pricina RIL-ului, fiind trimisă la plimbare pentru lipsa calității procesuale active.

Războiul cu societatea Comprest Util

Dar primul proces pierdut pe considerentul lipsei de calitate a fost cel stârnit de asociație împotriva companiei Comprest Util, care a construit un bloc pe bulevardul Lăpușneanu, cu parcare subterană, pe un teren cumpărat cu bani grei (două milioane de euro) de la Primărie. Autorizațiile Comprest Util au fost atacate în 2018, când construcția era aproape finalizată. Asociația a stârnit un limbaj al urii împotriva investitorului, iar postacii Constanța Altfel au împânzit internetul cu declarații că blocul ar trebui demolat. În ciuda acestor campanii agresive, anul trecut acțiunea Constanța Altfel a fost respinsă definitiv de Curtea de Apel Galați, care a apreciat că ONG-ul nu are calitate procesuală activă, întrucât nu a suferit nicio vătămare personală.

În paralele cu acest proces, ONG-ul fondat de Chițac & Ovanesian a atacat, tot din 2018, și PUZ-ul Lăpușneanu. Vorbim de un proces care se desfășoară în continuare, în faza de fond. După soluția de la Galați, s-a găsit un singur locatar din zona Lăpușneanu care să intervină în acest dosar al PUZ-ului pentru a  reclama vătămarea unor interese personale. Unul singur. Vorbim aici de Sorin Daon, un tip care a fost angajatul lui Gabriel Comănescu – mogulul care l-a sprijinit pe Chițac pentru a ajunge primar. Și asta explică totul.

Prin intervenția sa, Daon a atacat PUZ-ul, dar și autorizațiile de construire ale Comprest Util, cerând aplicarea soluției extreme de demolare a blocului din temelii. Însă extremismul acesta nu se baza pe nimic. Prin urmare, instanța a decis să-l elimine din proces pe Daon, pe considerentul lipsei calității procesuale active. O hotărâre în acest sens a fost pronunțată pe 13 aprilie 2021.

Recuzările

Pe 16 aprilie, la primul termen de judecată, înțelegând foarte clar soarta litigiului, avocata Asociației Constanța Altfel, Cristina Toxin, a formulat o primă cerere de recuzare a judecătorului, legat de soluția dispusă cu privire la Daon. Magistratul a formulat și cerere de abținere. Însă atât cererea de abținere, cât și cererea de recuzare au fost respinse ulterior, de completul competent.

Procesul împotriva PUZ-ului s-a reluat pe 14 mai 2021, la același magistrat. Toxin a luat prima cuvântul, anunțând că are două noi cereri de recuzare a magistratului. Prima cerere relua, în mod inadmisibil, motivele legate de eliminarea lui Daon din proces. Iar a doua cerere, la fel de inadmisibilă, se referea la un alt proces, cu totul diferit, al Tribunalului Constanța. Recuzările abuzive pot fi sancționate potrivit Codului de Procedură Civilă. Iar potrivit practicii Inspecției Judiciare din cadrul CSM, conduita de acest tip reprezintă o tentativă de știrbire a prestigiului profesional al magistraților și o formă de subminare a încrederii în actul de justiție. Judecătorul nu a sancționat derapajul avocatei. Însă nici nu a permis întreruperea ședinței pe baza recuzărilor abuzive. Ca dovadă, au avut loc dezbateri cu privire la calitatea procesuală a Asociației Constanța Altfel, iar instanța a rămas în pronunțare asupra acestei excepții ridicate în proces.

Toxin: ”Dacă nu mai puteți, mutați-vă din oraș”

Nu vom prezenta argumentele părților și nici o opinie personală cu privire la cele susținute de acestea. Însă nu putem să nu menționăm că, la finalul dezbaterilor, proprietarul Comprest Util, Grigore Comănescu, a cerut cuvântul instanței pentru a arăta că din cauza tertipurilor Constanța Altfel, procesul a ajuns în al patrulea an calendaristic. ”Nu mai pot” – s-a justificat Grigore Comănescu în fața instanței. ”Dacă nu mai puteți, mutați-vă din oraș” – acesta a fost replica halucinantă a Cristinei Toxin.

Cam asta este mentalitatea, se pare, la Constanța Altfel. Cine nu este mulțumit să se mute. Cine nu îi laudă să fie dat afară din oraș – după cum amenința Felicia Ovanesian presa ostilă în urmă nu cu multă vreme. Acest spirit se pare că s-a păstrat în interiorul ONG-ului, după cum trădează ieșirea Cristinei Toxin. Probabil, în imaginația lor de grup, acești domni și doamne se cred deja stăpâni ai orașului, având pretenția să-i alunge de pe tarlaua lor pe antreprenorii care au mai făcut câte ceva la viața lor și care plătesc sute de angajați și o sumedenie de taxe, directe și indirecte, Primăriei. Cu alte cuvinte, să plece cei care au făcut ceva concret, ca să rămână stăpâni acești oameni de mare ispravă, făuritori de taxe și biruri, inventatori de sensuri unice aiuritoare, mațe fine și nasuri subțiri cărora le put până și coșurile de gunoi care costă sub 3.000 de lei bucata. Că altceva nu prea au mai făcut Chițac și ai lui, în ciuda minciunilor nerușinate debitate în campanie.

În perfectă cunoștință de cauză

Trebuie să mai spunem că, anul trecut, Asociația Constanța Altfel a intervenit în RIL-ul din cauza căruia pierde acum procesele. ONG-ul a formulat un memoriu amicus curiae, în care a încercat să-i convingă pe judecătorii instanței supreme să lase asociațiilor nonguvernamentale rolul de jandarm al acțiunilor populare, ca să se poată război cu investitorii privați pe baza unor considerente ce țin exclusiv de interesul public. Argumentele Constanța Altfel au fost respinse ca incorecte. Cu toate acestea, cunoscând exact situația, ONG-ul continuă procesele în care și-a pierdut calitatea. Opinăm că recuzările abuzive și persistența asociației în astfel de acțiuni ar putea fi o formă de presiune și o instigare voalată adresată magistraților de a încălca decizia obligatorie stabilită în RIL. Iar așa ceva nu ar trebui trecut cu vederea.

Comments

comments

Exclusiv

Un primar cu dosar penal face sondaj despre corupția din primăria sa

Publicat

la data de

Scris de

Primăria Medgdia a lansat un sondaj on-line pentru a afla părerea locuitorilor despre fenomenul corupției în localitate.

”Primăria municipiului Medgidia vă invită să completați chestionarul privitor la modul în care dumneavoastră, în calitate de cetățeni ai municipiului Medgidia, percepeți fenomenul corupției în urma interacțiunii cu angajații Primăriei Municipiului Medgidia și ai altor instituții din subordinea acesteia.” – se arată în anunțul publicat de autoritatea locală pe Facebook.

Chestionarea locuitorilor cu privire la fenomenul corupției din Primărie este o activitate de bază în cadrul unui proiect finanțat din fonduri europene prin Programul Operațional Capacitate Administrativă. Răspunsurile rămân anonime, iar informațiile colectate de Primărie vor servi, cel puțin declarativ, la îmbunătățirea serviciilor oferite publicului.

Fals intelectual

Valentin Vrabie este primar la Medgidia din anul 2016, după ce, anterior, a ocupat aceeași funcție, timp de mai multe mandate, la Primăria comunei Peștera. În luna iulie 2020, el a fost trimis în judecată, la instanța penală a Judecătoriei Medgidia, în baza unui rechizitoriu întocmit de Parchetul Curții de Apel Constanța. Primarul este acuzat de fals intelectual, în legătură cu emiterea unui certificat de atestare fiscală. Documentul emis de Vrabie atesta în fals că o societate comercială de pe raza localității nu ar fi înregistrat datorii la taxe și impozite. În realitate, firma în cauză, controlată de socrul fostului președinte al Consiliului Județean Constanța, figura cu debite restante față de bugetul local al municipiului Medgidia.

”Martori amenințați”

Momentul esențial din cursul procesului penal s-a consumat pe 17 noiembrie 2021, atunci când instanța a încuviințat audierea martorilor protejați sub pseudonimele Colibri și Scatiu. Prin aceeași Încheiere, judecătorul fondului a conferit celor doi calitatea de ”martori amenințați”, dispunând ca aceștia să fie audiați fără a fi prezenți în sală, prin intermediul mijloacelor audiovideo de transmitere, cu vocea și imaginea distorsionate. Cercetarea judecătorească a fost încheiată pe 12 ianuarie 2022. Pronunțarea sentinței penale a fost programată pentru 26 ianuarie 2022.

Funcționar cu nouă fapte penale recunoscute

În trecut, Primăria Medgidia a avut probleme de natură penală și cu Direcția Națională Anticorupție. În anul 2020, un funcționar public apropiat primarului Vrabie a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu procurorii DNA, recunoscând astfel nouă fapte de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată. În urma acordului, funcționarul s-a ales cu un avertisment.

Discriminare

În sfârșit, primarul din Medgidia a avut probleme și din partea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării. El a fost reclamat pentru discriminare de două angajate concediate în mod abuziv. Consiliul a dat dreptate celor două angajate. Valentin Vrabie a contestat soluția în dosarul 390/36/2021 al Curții de Apel Constanța, în care se judecă în contradictoriu cu CNCD și cu persoanele fizice Alexandra Georgiana Moșescu și Oana Buzoianu. În acest dosar, a fost fixat un termen de judecată pentru 14 februarie 2022.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

O firmă cu dosar penal din siajul lui Flutur ar putea schimba țevile de termoficare din Constanța

Publicat

la data de

Scris de

O firmă din Bucovina, trimisă în judecată de procurorii DNA și despre care s-a spus că este protejată de PNL-istul Gheorghe Flutur, ar putea semna un contract de aproximativ 18 milioane de euro cu Primăria Constanța, condusă de liberalul Vergil Chițac. Flutur și Chițac fac parte din aceeași tabără care a decis alegerea lui Florin Cîțu în funcția de președinte al PNL.

Investiția Primăriei Constanța are ca obiect înlocuirea conductelor termice primare pe un traseu de 21,6 kilometri din zona bulevardelor Lăpușneanu și 1 Decembrie. Banii vin de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, condus de prietenul lui Cîțu, Dan Vâlceanu (PNL). Contractul de finanțare dintre Minister și Primărie a fost semnat pe 7 ianuarie 2022. Însă administrația locală a lansat licitația pentru alegerea unui constructor încă din octombrie 2021, sub clauza suspensivă că poate anula procedura dacă nu primește fondurile (vezi AICI). Probabil și din acest motiv, în ”competiție” a fost depusă o singură ofertă (vezi AICI).

Potrivit datelor din portalul de achiziții publice (SICAP), oferta unică de participare la această licitație a fost depusă de un consorțiu de 4 firme din Botoșani, București, Brașov și Constanța.

Liderul asocierii este Elsaco Electronic SRL Botoșani, o firmă cu 257 de angajați, care a derulat afaceri de 170 de milioane de lei în 2020. Firma a fost înființată în anul 1994 de coordonatorul ei, Valeriu Iftime, și de alți trei colegi de facultate ai acestuia, de la Institutul Politehnic din Iași, Ovidiu Jitaru, Doru Popa și Petru Parfenov.

Imperiul Elsaco

Iftime este doctor inginer, președinte al Camerei de Comerț din Botoșani, dar și ”patron” al clubului de fotbal FC Botoșani care ocupă un excelent loc 3 în campionatul național.

În jurul Elsaco Electronic gravitează și alte firme create de acești băieți deștepți (fără nicio urmă de ironie) de la Botoșani. Împreună formează un veritabil imperiu de afaceri.

Imperiul Elsaco se ocupă de termoficare, rețele de apă și irigații, distribuie repartitoare de căldură, vinde softuri, telefoane, computere, montează diverse automatizări, rețele electrice sau sisteme de telegestiune pentru utilități. De asemenea, elaborează documentații (SF-uri, PT-uri, strategii), montează panouri fotovoltaice decontate prin programul guvernamental ”Casa Verde” și face demersuri pentru dezvoltarea unor parcuri eoliene în județele Botoșani și Galați. La nevoie, mai ridică, pe bani public, și câte un centru de sănătate. 

Clienții sunt de regulă autoritățile locale și instituțiile de stat din toate zonele țării. În Pandemie, grupul s-a adaptat ca să vândă scanere termice pentru aeroporturi sau tablete pentru elevii goniți, de către virus, din școli.

Concurență trucată și dosar penal pentru lucrări fictive

În 2017, două companii din grupul Elsaco împreună cu alți jucători importanți de pe piața repartitoarelor de căldură s-au aflat în centrul unei investigații efectuate de Consiliul Concurenței. Companiile anchetate împărțiseră țara în zone de influență sau, dacă vreți, în feude, stabilind totodată și tarifele percepute de la populație. Firmele din grupul Elsaco și-au recunoscut faptele și au scăpat cu amenzi de numai 2,2 milioane de lei. Decizia Consiliului Concurenței poate fi accesată AICI

La sfârșitul aceluiași an, Elsaco Electronic SRL Botoșani a fost trimisă în judecată, ca persoană juridică, de către procurorii DNA, sub acuzația de complicitate la abuz în serviciu și obținere de foloase necuvenite. Abuzul în sine a fost imputat companiei publice de termoficare din Botoșani (Modern Calor SA), care ar fi plătit către Elsaco trei facturi de peste un milion de lei, fără ca firma condusă de Valeriu Iftime să fi prestat acele lucrări.  Mai multe detalii AICI

Vărul cel mare

Cu aceasta ajungem și la legăturile dintre Elsaco și familia Flutur. Întreaga țară îl cunoaște pe Gheorghe Flutur, care a fost ministru al Agriculturii și mai ales al Pădurilor în guvernarea PNL-PDL. Flutur a avut trei mandate de senator, iar acum se află la al treilea mandat de președinte al Consiliului Județean Suceava. El este, totodată, prim-vicepreședinte al PNL, fiind ales la congresul care l-a făcut pe Cîțu președinte.   

Mai puțin cunoscut la nivel național este faptul că Gheorghe are un văr care a fost primar, tot PDL și PNL, la Botoșani, în perioadele 2004 – 2012 și 2016 -2020. Faptele penale evocate mai sus s-au petrecut în mandatului vărului Cătălin Flutur.

Consătenii

Și tot în mandatul vărului, tipul deștept de la Elsaco a devenit întâi președinte la FC Botoșani, apoi proprietar al acestui club de fotbal. Bineînțeles, clubul a primit finanțare de la Primăria Botoșani, de regulă câte un milion de lei pe an. La rândul ei, firma Elsaco a primit contracte în valoare de 120 de milioane de lei ca să modernizeze sistemul de termoficare al municipiului Botoșani – după cum se relatează în presa din regiunea Moldova.

Soția lui Valeriu Iftime și vărul Flutur sunt născuți, deopotrivă, în aceeași comună, Vârfu Câmpului. Comuna se află la 25 de kilometri de Botoșani și 24 de Suceava. Soții Iftime dețin aici pensiunea ”Moșia Cai de Poveste”, plus o exploatație agricolă și un conac boieresc. Și Cătălin Flutur a deținut până de curând un teren agricol la Vârfu Câmpului, însă a scăpat de el, după cum a consemnat, în 2020, în ultima declarație de avere depusă ca primar. 

Sponsor și propagandist

Jurnaliștii au relatat că, de-a lungul anilor, Elsaco a sponsorizat PDL și PNL. De asemenea, un tip care a fost viceprimar PNL și chiar președinte al PNL Botoșani activează de mai bine de opt ani în conducerea grupului Elsaco.

La alegerile locale din 2020, Valeriu Iftime a apărut într-un clip electoral pentru PNL (vezi AICI). El a îndemnat alegătorii să voteze candidatul liberal pentru funcția de primar al orașului Bucecea, care este situat la mijlocul distanței dintre Vârfu Câmpului și Botoșani. Ulterior, afaceristul a declarat că a sprijinit omul, nu partidul.

Legăturile cu Suceava vărului cel mare

În perioada 2008-2009, Elsaco s-a ocupat și de modernizarea a 40 de puncte termice din Suceava și a rețelei de distribuție aferentă. Cu această ocazie, Elsaco a dobândit și un cvasi-monopol al repartitoarelor de căldură, pe care le-a montat consumatorilor, ”beneficiind de un suport puternic din partea Primăriei”, după cum relatează presa din Suceava (vezi AICI).

Primarul localității (PDL-istul, acum liberal, Ion Lungu) era subordonat politic lui Gheorghe Flutur.

În 2015, același primar din Suceava a băgat în faliment compania de termoficare a orașului (care avea producția și distribuția la un loc). Producția a fost preluată de Bioenergy Suceava SA, în acționariatul căreia se aflau și tăietorii de păduri de la Schweighofer, dar și investitori români care au pus în funcțiune o centrală în cogenerare, pe biomasă (resturi vegetale rezultate, de regulă, din exploatarea pădurilor).

În același context, distribuția a fost delegată de Primărie către Thermonet SRL, o firmă abia înființată, în care Elsaco Electronic SRL Botoșani deținea 49% din părțile sociale.

Între timp, participațiile românești în cele două firme au fost vândute, întregul sistem (producție și distribuție) fiind deținut acum de firme din Austria. Ca o coincidență, în toate cele trei mandate de senator, Gheorghe Flutur a fost membru în grupul de prietenie România-Austria.

De asemenea, compania condusă de Ifteme și-a construit o pensiune turistică (El Quatro) în județul Suceava, la Voroneț, cu fonduri europene. Contractul de finanțare a fost semnat pe 9 iunie 2010 cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, condus atunci de PDL-ista Elena Udrea.

Zeci de milioane de euro, de la primării liberale

Relația dintre verii Flutur și afaceristul de la Elsaco ar putea fi ilustrată și de fotografia de mai jos:

Captură video. Sursa: Banulbotosanean.ro

În repetate rânduri, grupul Elsaco a transmis presei că nu există nicio legătură între licitațiile câștigate și vreo influență politică. De altfel, pe zona de termoficare, Elsaco a câștigat contracte de zeci de milioane de euro în localități liberale, precum Arad, Brașov, Cluj, Oradea sau Timișoara, însă totodată a executat lucrări și pentru fostele administrații PSD-iste din Iași, Focșani, Craiova și Constanța. La malul mării, firma din regiunea verilor Flutur a montat sisteme termice la blocurile pentru tineri construite de Radu Mazăre.

La licitația de acum, de la Constanța, Elsaco are drept parteneri firma bucureșteană Sicor SRL și firma constănțeană Fluid Development SRL (cea care a primit de la administrația Chițac lucrarea de înlocuire a conductelor termice primare de pe Ștefan cel Mare). O a patra firmă, Iovidia Com SRL Brașov, este subcontractor.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Asociațiile care hărțuiesc firmele de construcții, puse la punct de Curtea Constituțională

Publicat

la data de

Scris de

Pe 23 decembrie 2021, s-a publicat în Monitorul Oficial Decizia 461 a Curții Constituționale a României. Curtea a analizat o excepție de neconstituționalitate ridicată de o firmă din Constanța în cadrul unui proces cu Asociația Constanța Altfel. Firma constănțeană a arătat că mai multe prevederi din Legea contenciosului administrativ ar putea fi neclare și deci neconstituționale. Legea stabilește că procesele în contencios pot fi declanșate de particulari doar când un act administrativ (ca de exemplu un PUZ sau o autorizație de construire) lezează drepturile lor subiective sau interesele lor legitime private. Diverse ONG-uri, care sunt persoane juridice de drept privat, adică particulari, contestă PUZ-uri sau autorizații de construire fără să fi suferit o vătămare, acționând exclusiv în apărarea interesului public. Or legea ar putea fi neclară, de vreme ce unii judecători admit, iar alții resping calitatea procesuală activă a ONG-urilor în aceste cazuri.

Salvatorii

Înainte de a prezenta decizia CCR, trebuie să amintim că moda atacării proiectelor imobiliare de către diverse asociații nonguvernamentale durează de câțiva ani. ONG-iștii spun că dezvoltatorii sunt niște ”rechini imobiliari”, ale căror proiecte distrug spațiile verzi, aglomerează cartierele, le poluează și în acest fel produc o degradare a calității vieții. ONG-iștii se descriu drept ”salvatori urbani”, luptând cu ”rechinii” pentru beneficiul marelui public.  

Cele mai cunoscute ONG-uri din țară care contestă PUZ-uri și autorizații de construire sunt Asociația Salvați Bucureștiul, Asociația pentru Protecția Urbanistică a Clujului (APUC) și Asociația Constanța Altfel. Acestea au fost lăudate în spațiul public pentru inițiativele lor. Însă au fost și criticate, în sensul că în spatele narațiunii mai sus prezentate ar urmări de fapt scopuri politice sau hărțuirea unor investitori.

Singura opinie care contează

La malul mării, a fost înființată, în anul 2017, Asociația Constanța Altfel. ONG-ul a deschis numeroase procese în care a contestat diverse PUZ-uri și autorizații de construire. Acțiunile au fost redactate și susținute de Felicia Ovanesian, o avocată arogantă și fără scrupule, mai bogată decât mulți ”rechini imobiliari”.

Înainte de a întoarce foaia și a poza în imaculata apărătoare a interesului public, Ovanesian apărase interese private extrem de controversate. Printre clienții ei s-au numărat rechini imobiliari care au încălcat reguli urbanistice, după cum au constatat instanțele de judecată, sau alții care urmăreau să ridice blocuri în zone care ar trebui protejate, pe faleză sau pe malul lacului Tăbăcărie. Ovanesian a semnat o tranzacție extrajudiciară cu Radu Mazăre, în numele italienilor de la Fincogero (vezi AICI documentul). Și tot ea a oferit servicii juridice pentru Georgică Giurgiucanu, marele rechin de la retrocedări.

Captură: Ziua de Constanța – publicația care a scris pentru prima dată despre faptul că Giurgiucanu a fost clientul Feliciei Ovanesian. Articolul AICI.

După ce a prestat pentru rechini și pentru condamnatul de la retrocedări, s-a erijat într-o voce imaculată, trăgând după ea și alte persoane, afectându-le credibilitatea. Răutatea și aroganța Feliciei Ovanesian se văd acum când declară că singura opiniei juridică valabilă și care contează pentru ea este doar opinia ei. E limpede că și la Constanța Altfel a contat doar opinia avocatei.

Grav este faptul că o parte din procesele inițiate de Constanța Altfel au fost stârnite din nimic sau din răutate, putând fi calificate drept hărțuiri.

O iarbă de două milioane de euro

Este cazul proceselor inițiate de Constanța Altfel în vederea blocării investiției Comprest Util. Această firmă a construit un bloc de locuințe pe bulevardul Alexandru Lăpușneanu, pe un teren cumpărat (în 2004) cu două milioane de euro de la Primăria Constanța. Două PUZ-uri succesive care includeau și acest teren au fost adoptate fără probleme, cu toate dezbaterile impuse de lege. De asemenea, societatea a obținut autorizații de construire și apoi de supraetajare cu un etaj, în condițiile legii. În 2019, când blocul era aproape finalizat, actele de urbanism ale firmei au fost atacate de Asociația Constanța Altfel, pe motiv că ar fi în interesul publicului ca acest teren să fie păstrat de cumpărătorul său ca spațiu verde. De cealaltă parte, investitorul a afirmat că a plătit Primăriei două milioane de euro pe teren ca să poată construi, nu ca să cultive iarbă. Procesele pentru anularea și suspendarea autorizației de construire au fost câștigate definitiv de Comprest Util. De asemenea, Comprest Util a câștigat pe fond procesul în care Asociația Constanța Altfel a solicitat anularea PUZ-ului Lăpușneanu.

Grigore Comănescu, proprietarul Comprest Util, la blocul de pe Lăpușneanu, în perioada procesului.

În octombrie 2019, în cadrul procesului de suspendare a autorizației de construire, societatea Comprest Util a ridicat excepția de neconstituționalitate la care ne-am referit mai sus. Legea stabilește că ONG-urile pot invoca apărarea interesului public doar în subsidiar, după ce se legitimează procesual printr-o vătămare a unui drept subiectiv sau a unui interes legitim privat. Or fără să sufere nicio vătămare, ONG-ul cerea suspendarea autorizației de construire fluturând un interes public (și acela aberant). Acționând la fel în diferite procese, Constanța Altfel a convins mulți judecători să-i recunoască legitimarea procesuală activă. Însă alți judecători nu s-au lăsat înduplecați. Or, de vreme ce aceeași lege putea fi interpretată fie că ar da, fie că n-ar da calitate procesuală activă ONG-urilor, Comprest Util s-a plâns că prevederile legale sunt neclare și deci neconstituționale.

Stop joc, de la ÎCCJ

Înainte ca excepția să fie soluționată de Curtea Constituțională, aceeași situație a fost analizată în cadrul unui recurs în interesul legii (RIL), judecat și soluționat (prin Decizia 8/2020) de Înalta Curte de Casație și Justiție, în luna martie 2020.

Decizia 8/2020 sugerează că ONG-urile care se luptă cu PUZ-urile și autorizațiile de construire în scopul formal al apărării interesului public uzurpă atribuții date în sarcina instituțiilor de stat, singurele care au acces la contenciosul obiectiv. Instanța supremă a stabilit că asociațiile private, ca toți privații din această țară, au deschisă doar calea contenciosului subiectiv, putând să apere interesul public doar în subsidiar, dacă probează în principal că au suferit o vătămare. Înalta Curte a mai stabilit că acțiunile populare, precum acelea inițiate de ONG-uri, sunt pur și simplu interzise.

Ce spune CCR

În mod vădit, completul de RIL de la ÎCCJ s-a pronunțat pe aceeași problemă semnalată de Comprest Util Curții Constituționale. Totuși, excepția de neconstituționalitate și-a urmat cursul ei firesc, fiind soluționată prin decizia 461, publicată în Monitorul Oficial pe 23 decembrie 2021. Excepția a fost respinsă deoarece Curtea Constituțională s-a mai pronunțat unitar asupra aceleiași situații prin deciziile 939/2006, 66/2009, 750/2009, 168/2011 și 349/2012. Curtea și-a reafirmat practica anterioară, conform căreia, cităm:

”prin acțiunea introdusă, persoanele fizice și persoanele juridice de drept privat trebuie să dovedească mai întâi că a avut loc o încălcare a dreptului sau a interesului lor legitim privat, după care să susțină în sprijinul cererii și vătămarea interesului public, ce decurge din actul administrativ atacat. Prin adoptarea textului criticat, legiuitorul a urmărit să „paralizeze“ așa-numitele „acțiuni populare“ intentate de unele persoane fizice sau persoane juridice de drept privat care, neavând argumente să dovedească o vătămare a unui drept sau interes legitim privat propriu, recurg la calea acțiunilor întemeiate exclusiv pe motivul vătămării interesului public.”.

Așadar, nu există o bază legală și constituțională pentru acțiunile populare. Și nu a existat niciodată, motiv pentru care ONG-urile care au acționat așa ar putea ajunge în situația delicată de a suporta financiar deranjul de ani de zile creat unor firme.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: