Conecteaza-te cu noi
SEAS

Exclusiv

Justiția lui pește. 15 hectare din lacul Siutghiol vor fi concesionate ca teren agricol

Published

on

Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat o decizie definitivă prin care a obligat Agenția Națională de Pescuit și Acvacultură să concesioneze fără licitație publică un teren de 15 hectare  ”cu destinație agricolă” din bazinul acvatic al lacului Siutghiol, către o firmă reprezentată de casa de avocatură Hașotti. Prin concluziile depuse la dosar, ANPA a argumentat că nu deține niciun act de constituire a dreptului de a administra lacul Siutghiol. Agenția a arătat că, din acest motiv, nu poate înscrie terenul în discuție în Cartea Funciară și nici în contabilitatea proprie, nu-l poate reevalua și nici nu poate garanta liniștita și utila folosință a bunului ca obligație într-un contract de concesiune. Tot în concluziile depuse, ANPA a arătat că legea îi interzice să procedeze la concesionarea directă a terenurilor, fără licitație publică. În ciuda acestor aspecte extrem de clare și perfect fundamentate, instanța supremă a dat satisfacție casei de avocatură Hașotti și clienților acesteia.

Cum au luat clienții lui Hașotti o bucată de lac în arendă

Raporturile litigioase la care ne referim în articolul de față au la origine un contract de asociere încheiat în iulie 2001, între societatea piscicolă de stat Pestom SA și Agil SRL Constanța. Având lacul Siutghiol în exploatare, societatea de stat a decis să atribuie 100 de hectare din luciul de apă către Agil SRL, în vederea exploatării piscicole. Prin contract, Agil se obliga să verse o cotă de asociere (în fapt o chirie mascată) în valoare de 400 de dolari pe an.

În august 2002, Pestom a emis o adresă către Agil, în care arăta că se poate dispensa de 15 hectare din bazinul acvatic al lacului Siutghiol, din zona Palazu Mare, pe considerentul că acea suprafață ar fi fost colmatată și stufizată, nefiind necesară societății de stat.

Pe baza acestei adrese, Agil SRL a ajuns să încheie un contract de arendă cu Agenția Domeniilor Statului (ADS), la începutul anului 2003, pentru cele 15 hectare de lac. Actul de arendă a fost semnat din partea ADS de Corneliu Popa, un tip care avea să fie condamnat la 8 ani de închisoare în dosarul ICA, alături de Dan Voiculescu, și la 5 ani de închisoare în dosarul serelor din Codlea și Oradea.

O monstruozitate juridică

ADS avea în administrare, prin legea ei de înființare, terenurile agricole din domeniul privat al statului. Însă lacul Siutghiol, ca toate celelalte lacuri naturale din România, face parte din domeniul public al statului, iar nu din domeniul privat. În al doilea rând, lacul este încadrat de drept în categoria terenurilor aflate permanent sub ape, iar nu în categoria terenurilor cu destinație agricolă. Din această perspectivă, contractul s-a bazat pe schimbarea din pix a destinației terenului și a regimului de proprietate publică.

Extrase din contractul care a băgat lacul din pix în domeniul privat, ca suprafață agricolă aptă a fi retrocedată.

Ca o consecință a acestei monstruozități juridice, Agenția recunoștea expres în cuprinsul contractului de arendă că terenul (în fapt, cuveta lacului) ar putea face obiectul procedurilor de retrocedare (care sunt interzise total cu privire la domeniul public). De asemenea,  Agenția acorda arendașului dreptul să facă investiții pe teren (adică în cuveta lacului) și să-i schimbe categoria de folosință. O altă clauză stipula că durata arendei se întinde până la semnarea unui contract de concesiune de lungă durată.

Diguri intabulate printr-un acord fără semnătură

Așa cum era de așteptat, arendașul a profitat de situație, făcând și investiții, schimbând și categoria de folosință a terenului.

În anul 2007, Agil a obținut înscrierea dreptului de proprietate, în Cartea Funciară, asupra a trei diguri edificate în lacul Siutghiol. Fiind vorba de construcții care ocupau suprafața arendată de la stat, societatea trebuia să depună un acord de intabulare din partea administratorului legal al terenului de stat.

O parte din documentele de intabulare au fost folosite de casa de avocatură Hașotti în proceduri judiciare și astfel am putut lua cunoștință de ele. Printre aceste documente utilizate de casa Hașotti se află un acord de intabulare, cu antetul Companiei Naționale de Administrare a Fondului Piscicol (succesoarea ADS în domeniul piscicol). Însă documentul nu are număr de înregistrare și nu este semnat de directorul Corneliu Popescu. De asemenea, lipsește ștampila care trebuia aplicată în dreptul semnăturii.

Cele 3 diguri construite în lacul Siutghiol figurează acum în proprietatea clienților lui Hașotti. Între timp, firma și-a schimbat numele, din Agil SRL, în Master Fishing SRL.

În momentul de față, potrivit extrasului informativ de carte funciară, terenul în discuție are categoria arabil – pe 1,6 hectare și ape stătătoare – pe 13,3 hectare.

Complicațiile

Timp de 18 ani, Master Fishing (fostă Agil) nu a reușit să obțină un contract de concesiune.

În perioada 2003-2009, piscicultura a fost ”plimbată” de la ADS la Compania de Administrare a Fondului Piscicol, înapoi la ADS, iar în final la ANPA. În tot acest timp, lacul Siutghiol a fost administrat de Apele Române, în baza unui drept izvorât din Legea Apelor 107/1996 și a inventarelor succesive ale bunurilor din domeniul public de stat – ultimul aprobat prin HG 1705/2006. În 2010, prin Legea 42, lacul a fost luat din administrarea Apelor Române și trecut în administrarea consiliilor locale riverane, din Constanța, Ovidiu și Năvodari.

În acest context, societatea s-a judecat cu toate autoritățile și instituțiile menționate mai sus (cele 3 primării, ADS, ANPA și Apele Române). Procesul a început în anul 2011 și a trecut prin două cicluri procesuale. În 2019, Curtea de Apel Constanța a obligat Municipiul Constanța să încheie în favoarea Master Fishing un contract de concesiune fără licitație pentru cele 15 hectare din lacul Siutghiol. Instanța a reținut că ”terenul are destinație agricolă în sensul legii, astfel cum a fost determinat în raportul de expertiză”.

Legea 42 – neconstituțională. Inventarul – anulat parțial

Hotărârea a fost atacată în recurs de Municipiul Constanța, de ANPA și de Master Fishing (pe motiv că nu a obținut și penalități de 1.000 de lei pe zi). După declararea recursurilor, Primăria Constanța a pierdut dreptul de administrator al lacului Siutghiol, ca urmare a faptului că Legea 42/2010 a fost declarată neconstituțională prin Decizia CCR 708/06.10.2020. În acest context, Master Fishing a cerut ca ANPA să fie cea obligată să-i încheie contractul de concesiune.

Casa Hașotti a invocat în sprijinul cererii o hotărâre de contencios administrativ, rămasă definitivă pe 12 iunie 2020, prin care a fost anulată parțial Hotărârea de Guvern 1705/2006 privind aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului. În speță, au fost anulate pozițiile din anexa 12 a HG-ului, în care lacurile din județul Constanța figurau toate în administrarea Apelor Române (AICI puteți citi hotărârea)

Din dezbateri, din istoricul administrării acestor bunuri și din probatoriul administrat în cauză, această instanță și-a format convingerea că dreptul de a administra lacurile din județul Constanța ar aparține ANPA. Cel puțin în cazul lacului Siutghiol, aflat și el în discuție în acel proces, convingerea instanței încălca flagrant Legea 42/2010, pe atunci în vigoare, care spunea că dreptul de administrare aparține consiliilor locale riverane – deci nu ANPA. Hotărârea, cu toate neajunsurile ei evidente, folosea cererii casei Hașotti ca ANPA să fie cea obligată să încheie contractul de concesiune a bucății de lac.

Extras din concluziile ANPA, în care se afirmă că hotărârea de anulare a inventarului nu conduce la recunoașterea unui drept de administrare al ANPA asupra lacului Siutghiol.

ANPA recunoaște că nu are act de constituire a dreptului de administrare

La termenul de judecată din 3 martie 2021, instanța a pus în vedere părților să depună precizări cu privire la suprafața de 15 hectare de lac și cu indicarea dovezilor care au stat la baza inventarierii dreptului de administrare a lacului. Inventarierea este o procedură scriptică, declarativă de drepturi, care trebuie să se bazeze pe dovezi de constituire a dreptului.

Dovezile cerute de instanță n-au fost depuse la dosar. Însă, prin concluziile scrise trimise instanței, ANPA a arătat că nu deține niciun act prin care i s-ar fi constituit vreun drept de administrare. De asemenea, a arătat că în lipsa acestui act nu poate face înscrieri în Cartea Funciară cu privire la terenul de 15 hectare, nu-l poate prinde în contabilitate, nu-l poate reevalua și nu poate exercita obligații într-un eventual contract de concesiune, cu privire la garantarea liniștitei și utilei folosințe a bunului. Mai simplu spus, Agenția arăta că nu are bunul în posesie și ca atare nu-l poate concesiona.

Extras din concluziile ANPA

ANPA a mai arătat că legea ei de funcționare nu îi permite să atribuie terenuri în concesiune fără licitație, acest lucru fiind interzis și de Codul Administrativ. De asemenea, a făcut trimitere la sesizarea de neconstituționalitate formulată de președintele Klaus Iohannis cu privire la o ordonanță de urgență, prin care se reglementa posibilitatea ca ANPA să procedeze la concesionarea terenurilor piscicole fără licitație publică. Curtea Constituțională a stabilit că așa ceva nu este constituțional.

Extras din concluziile depuse de ANPA.

Între ciocan și nicovală

În ciuda acestor aspecte extrem de clare, instanța a dat satisfacție societății reprezentate de casa Hașotti, deși ANPA nu are posesia terenului, nu are act de constituire a dreptului de administre a lacului și nu are dreptul de a face concesiuni fără licitație publică. Intuim că hotărârea va fi greu de pus în aplicare. Practic, ANPA va fi între ciocan și nicovală. Dacă șefii acesteia vor pune în aplicare hotărârea judecătorească, riscă să fie acuzați de încălcarea legii cu privire la procedurile de concesiune. Dacă vor opta să respecte legea, riscă să fie acuzați de încălcarea unei hotărâri judecătorești.

Bucata de lac agricol care va face obiectul concesiunii, văzută de la stradă.

Bani grei din piatră seacă

O situație similară a fost generată de avocatul Ionel Hașotti și în litigiul privind cariera de la Sibioara. Vorbim de o carieră care a fost retrocedată de o instanță locală, în anul 2008, ca teren agricol, deși în realitate era carieră, iar legea interzicea în mod expres retrocedarea carierelor. Comisiile de fond funciar – locală și județeană – s-au blocat timp de 8 ani în dilema de a respecta legea sau hotărârea care încălca legea. La urmă, clienții lui Hașotti au primit și terenul ”agricol”, dar și despăgubiri imense de la stat, pentru cei 8 ani de lipsă de folosință a carierei (mai multe detalii AICI). Cel mai probabil, povestea terenului agricol din lac va conduce la foloase similare.

Comentarii pe Facebook

Autentifica-te pe Facebook pentru a comenta

Adrian Cârlescu este fondator și redactor-șef al publicației Ordinea.Ro. Activează în presa locală constănţeană din anul 1998. A fost reporter şi editor de ştiri la MTC TV, redactor-şef la Replica de Constanţa, redactor în departamentul de investigații la Ziua de Constanţa, co-fondator la Dezvăluiri.Ro, redactor de investigații la Constanța.ro. Este absolvent al Facultăţii de Filosofie a Universităţii din Bucureşti (1998), finalizată cu o teză de licenţă coordonată de profesorul Gabriel Liiceanu, şi a unui master de filosofia culturii (2000). Este autor al volumului „Columbia – spectacolul morţii. Regimul de detenţie în Colonia Cernavodă a Canalului Vechi”, Editura Ex Ponto, Constanța, 2014, și coautor coordonator al volumului ”O istorie a orașului Cernavodă”, Editura Star Tipp, Slobozia, 2015.

Advertisement





Despre Noi

Știri și investigații din județul Constanța.
Aici găsiți subiectele care contează.

Asociația Puterea Civică

Forma legală: ONG/Asociație
Cod de Identificare Fiscală: 24860568

Adresa: Constanța, Bd. IC Brătianu nr. 48, Bl. G29 (Complex Intim), Et. 1, Biroul 7.

Telefon: 0241.625.564

E-mail: ordinea.ro@gmail.com




Copyright © 2018 Ordinea.RO - Theme by MVP Themes, powered by WordPress. Administrat, Implementat, Optimizat de Takmate Solutions