Connect with us

Exclusiv

Bărbierul din Agigea. Primarul Maricel ”sifonează” fondurile europene pentru pescuit la mafia sa personală

Adrian Cârlescu

Publicat

la

Din nou despre fondurile europene pentru pescuit de care și-a bătut joc Asociația Grup Local Dobrogea Sud, condusă de edilul din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu! De data aceasta, vorbim de ultima speranță a primarului PSD-ist de a dirija fondurile din programul aflat acum în derulare spre comunitatea pescărească. Să rămână, măcar de data aceasta, ceva palpabil în urmă, iar nu ca data trecută doar patru ediții de festival pe vremuri ploioase și fără niciun folos pentru pescari. Asociația condusă de Cîrjaliu a selectat deja un proiect pentru construirea unei pensiuni pescărești. Dar, ce să vezi!,  fondurile vor merge tocmai la mafia personală a primarului din Agigea. Vorbim aici de directorul de la Agigeaserv Util, societatea Primăriei. Belghiz Bolat, directorul în discuție, a fost angajatul Asociației Grup Local Dobrogea Sud. Acum, soția sa urmează să primească bani europeni din fondurile controlate de asociație. Pensiunea pescărească va fi ridicată pe un teren concesionat de la Primărie, pe malul lacului Agigea, cu statut de rezervație naturală. Acest statut e doar pe hârtie, pentru că în realitate, zona a fost inclusă într-un PUZ controversat, la inițiativa lui Cîrjaliu, în dauna evidentă a mediului înconjurător.  

Bani de la UE pentru comunitățile pescărești

Într-un articol trecut (vezi AICI), am explicat pe larg filozofia aplicată de Uniunea Europeană pentru încurajarea sectorului piscicol din țara noastră. Prima etapă de infuzie a fondurilor din programul operațional pentru pescuit (POP) trebuia să se deruleze între 2007 și 2013. Din motive specific românești, programul a început de facto în 2012 și s-a încheiat în 2016, cu rezultate deloc satisfăcătoare. Din 2016, se implementează, cu o întârziere de doi ani, un nou program operațional pentru pescuit și afaceri maritime (POPAM), în exercițiul căruia ne aflăm în momentul de față.

Fondurile europene pentru pescuit sunt gestionate de o autoritate de management din subordinea ministerului român al agriculturii. Pentru a se asigura că banii vor ajunge să acopere nevoi reale, Uniunea a rezervat comunităților pescărești un rol privilegiat. Astfel, pescarii au fost încurajați să înființeze asociații de tip FLAG cu rolul de a elabora strategii de dezvoltare locală și de a selecta proiectele relevante la nivel local, în vederea finanțării din fonduri europene.

FLAG-ul condus de Cîrjaliu a prăpădit primele fonduri      pe festivaluri și salarii

În anul 2013, profitând de această oportunitate, primarul din Agigea s-a cățărat în fruntea pescarilor sud-dobrogeni. În calitate de președinte al Asociației Grup Local Dobrogea Sud, Maricel a ajuns să coordoneze o strategie de dezvoltare în valoare de 3,5 milioane de euro. Ce s-a ales de bani v-am spus în articolul trecut: absorbția fondurilor a fost de 17%, acesta fiind al doilea cel mai prost rezultat la nivel național. La ”comunitățile pescărești” au ajuns doar 14% din bani. Însă pescarii nu s-au ales nici măcar cu o undiță sau cu un cârlig. Nimic. Toți banii s-au tocat pe muzică așa-zis pescărească, în două festivaluri, unul la Eforie și altul în Vama Veche, fiecare cu câte două ediții organizate la începutul și la sfârșitul sezonului estival 2015. Diferența de 3% a cheltuit-o asociația condusă de Cîrjaliu, pe salarii și diverse. Printre salariați s-a aflat și Belghiz Bolat, directorul de la Agigeaserv Util.

Banii din noul program operațional merg la nevasta lui Belghiz Bolat

În momentul de față, după cum am arătat mai sus, ne aflăm în exercițiul unui nou program operațional. Asociația condusă de primarul PSD-st de la Agigea a obținut banii să întocmească o nouă strategie locală și dreptul să se ocupe de implementarea ei. Belghiz Bolat nu mai este angajatul FLAG-ului. Însă o firmă deținută de soția sa a fost deja selectată pentru a primi aproximativ 190.000 de euro din fondurile alocate strategiei. Este vorba de Aybo Pescuit și Turism SRL Agigea, deținută de Cătălina Ionela Bolat, care vrea să ridice o pensiune pescărească, regim de înălțime P+1, pe un teren de 566 de metri pătrați concesionat de la Primărie, pe malul lacului Agigea. 

Maricel Cîrjaliu a aprobat ca banii europeni să ajungă la soția lui Bolat

Aybo Pescuit și Turism SRL a fost înființată pe 10 august 2018, exact în scopul accesării fondurilor de pescuit gestionate de FLAG-ul din Agigea. O lună mai târziu, cu acordul Consiliului Local, societatea a devenit titulară în contractul de concesiune nr. 7161/08.04.2016. Practic, soția lui Belghiz Bolat a preluat o concesiune acordată de Primărie, unei terțe persoane, cu doi ani înainte de înființarea firmei Aybo Pescuit și Turism SRL.  Acest contract a fost încheiat în baza unei licitații publice organizate pe 4 aprilie 2016. Anunțul de licitație se găsește și acum pe site-ul Primăriei. Terenul măsoară 566 de metri pătrați și se află în prima linie de la lac. 

La câteva luni după ce a obținut terenul în concesiune, mai exact pe 18 noiembrie 2018, soția lui Bolat a solicitat de la APM Constanța acordul de mediu pentru proiectul ”Construire pensiune turistică P+1 cu specific pescăresc, împrejmuire teren și bazin vidanjabil”. Cu toate avizele obținute, firma Aybo a aplicat la Asociația Grup Local Dobrogea Sud, pe măsura 3, care se referă la ”sporirea valorii adăugate a produselor pescărești”. Pe 12 februarie 2019, președintele prim-pescar, Cristian Maricel Cîrjaliu a aprobat selectarea proiectului. Pe 19 februarie 2019, proiectul a fost înscris într-o listă finală, fiind transmis autorității de management a programului operațional, prin care vin banii Europei. Obiectivul a fost atins. Noile fonduri nu se vor mai prăpădi pe festivaluri inutile. Din banii Europei se va construi un obiectiv concret, însă nici de această dată pescarii veritabili nu se vor alege cu nimic. Toți banii merg la fostul angakat al asociației conduse de Cîrjaliu. Să fie acolo, în familie!

O rezervație naturală, distrusă de interese imobiliare

După cum spuneam mai sus, locul ales pentru ridicarea pensiunii se află pe malul lacului Agigea. Formal, lacul Agigea este rezervație naturală. Încă din anul 2008, primarul Maricel Cîrjaliu a plănuit să invadeze vecinătatea directă a rezervației, în scopul dezvoltării turistice. În 2012, în mod total inexplicabil, Agenția de Protecție a Mediului din Constanța a emis aviz fără raport de mediu pentru un PUZ întocmit de Primăria Agigea în zona rzervației. În baza acestui act, terenurile de lângă lac au fost introduse în intravilan. După ce a rezolvat această problemă în mod miraculos, Maricel a obținut fonduri pentru a trage curent și apă. La un moment dat, edilul s-a plâns presei că autoritățile centrale nu au vrut să-i aprobe o inițiativă… am spune noi, de-a dreptul bolnavă, prin care insul dorea să betoneze malurile lacului cu statut de rezervație naturală. Chiar și așa, Maricel nu s-a descurajat. El a lotizat terenurile de lângă lac și a organizat zeci de licitații publice în vederea concesionării. La un moment dat, un consilier local din gașca lui Maricel a fost ridicat pe sus de procurorii DNA, din locul în care negocia șpăgi pentru a aranja câștigarea unor licitații de concesiune în PUZ-ul lacului. După cum s-a consemnat în stenogramele din dosarul penal, șpăgarul susținea că toate licitațiile pentru terenurile din zonă sunt trucate. Coruptul din anturajul lui Maricel a fost condamnat, fără a mai turna pe nimeni. Vorbele pe care le spusese la negocierea șpăgilor au rămas fără urmări. Ceva probleme vor fi fost, de vreme ce, iată, în 2018, nevasta lui Bolat a preluat fluierând un astfel de contract de concesiune, încheiat în 2016.

Belghiz Bolat a fost angajatul cumnatei lui Maricel

Este evident că toată afacerea este un aranjament ordinar de la un capăt la altul. Belghiz Bolat este un intim al primarului Maricel și asta explică pe deplin și salariile pe care le-a încasat de la FLAG, și concesiunea preluată în 2018 pe malul lacului, și selectarea soției pentru a beneficia de 190.000 de euro din strategia pentru pescuit. Relațiile dintre cei doi coboară adânc în timp. Bolat este fiul unui frizer din Agigea. El a terminat Academia Navală Mircea cel Bătrân din Constanța, în anul 2007, cu o diplomă de inginer mecanic. În loc să se îndrepte spre zona navigației, s-a angajat, ca inginer, la firma Crisbo Service SRL, care era deținută de Cristiana Cîrjaliu, cumnata lui Maricel.

La începutul anului 2008, Belghiz este plantat ca inginer la Regia Autonomă Județeană de Drumuri și Poduri, din subordinea Consiliului Județean Constanța. Consiliul era condus de Nicușor Constantinescu, prieten de nădejde al lui Maricel Cîrjaliu. Însă Maricel, deși învârtea afaceri pe picior mare, era un simplu consilier local, care năzuia să ajungă primar. Războiul pe care îl ducea cu Ion Ioniță, primarul în funcție, era unul crâncen. Cum orice vot conta, Cîrjaliu s-a decis să îl includă pe Belghiz Bolat pe un loc eligibil pe lista de candidați a PSD-ului pentru Consiliul Local. În mai multe ocazii, s-a lăudat în presă că este singurul candidat care promovează un membru al comunității musulmane. În 2008, Maricel a devenit primar. Belghiz a devenit consilier local.

Băiatul frizerului a moștenit o avere fabuloasă

Un an mai târziu, părinții lui Bolat au făcut o donație Primăriei. Ei au cedat două terenuri în zona de vest a localității. Primăria a acceptat donația, sub motivația de a înființa un drum public, în speță strada Dropiei. Ulterior, în zonă a apărut un cartier de vile. Pe 12 august 2010, Bolat a fost numit director la Agigeaserv Util, o întreprindere publică deținută de Comuna Agigea, care se ocupă de lucrările din localitate, plătite de la buget. An de an, îi trec milioane de lei printre degete. Din declarațiile de avere depuse de-a lungul anilor în această calitate, aflăm că acesta a moștenit în anul 2014, după decesul mamei, o adevărată comoară imobiliară, respectiv cote proporționale dreptului său de urmaș din trei case cu o suprafață construită totală de 600,50 de metri pătrați, un apartament de 77 mp și terenuri intravilane în suprafață de 14.022 de metri pătrați. În 2017, după mai multe dezmembrări și vânzări de case și terenuri, tipul s-a decis să scape de întreaga avere, care era compusă atunci din cote în 18 terenuri intravilane, în suprafață de 12.009 mp, într-o casă și un apartament. Toate bunurile au fost donate tatălui său, rămânând în familie. După ce a devenit oficial sărac lipit pământului, Belghiz Bolat a concesionat un teren de 300 de metri pătrați de la Primărie. În ultima sa declarație de avere, din 2019, acesta apare în continuare fără casă și fără terenuri în proprietate. În schimb, a declarat câștiguri salariale de 69.564 de lei (adică 5.797 de lei net/lună). Soția sa a câștigat 48.000 de lei (adică 4.000 de lei net/lună).

Sora lui Belghiz, angajată la Primărie

Tatăl lui Belghiz Bolat, bătrânul frizer al localității, figurează titular în mai multe investiții imobiliare pe raza comunei. De asemenea, sora lui Belghiz, care se numește Filis Bolat, și-a ridicat de curând o casă de 181 de metri pătrați. Ea a lucrat o perioadă în Primăria Agigea, la serviciul de taxe și impozite. În declarația de avere depusă în această calitate în anul 2016, Filis menționează 22 de terenuri intravilane. În mare parte, este vorba de terenuri pe care le deținea împreună cu fratele și tatăl ei, după decesul mamei. Însă, în listă apar și 4 terenuri pe care le-a dobândit în anul 2015, prin donație. Situația ei particulară ne arată că nu contează dacă te-ai născut în familia unui frizer. Dacă ai noroc, te poți trezi cu donații de mii de metri pătrați de la cine știe cine. Păi se întâmplă, nu-i așa?

 

Comments

comments

Exclusiv

Taxa de două milioane de euro a Primăriei Năvodari, desființată în penal

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Taxa fiscală de două milioane de euro instituită de fostul primar din Năvodari, Nicolae Matei, în sarcina societății Somaco Construct SRL, a fost desființată definitiv de secția penală a Tribunalului Constanța. Societatea menționată, care exploatează complexul turistic Verona din Mamaia Nord, a amenajat malul lacului Siutghiol, cu pat de piatră spartă, nivelat la nivelul solului cu un strat uniform de nisip. Intervenția a avut loc în anul 2007, cu acordul Apelor Române. Cinci ani mai târziu, Primăria Năvodari a inclus terenul consolidat în proprietatea sa, deși acesta aparținea de drept statului român. Ulterior, autoritatea  a pretins că plaja splendidă din imagine nu este ceea ce vedeți cu ochii, ci un depozit de materiale de construcții pe domeniul public al localității. Pe baza acestei aprecieri false, Primăria a aplicat societății o taxă asimilată activităților comerciale desfășurate pe domeniul public. Prin urmare, Somaco Construct a fost impusă la plată cu două milioane de euro pentru activități de depozitare. Au urmat mai multe procese civile și penale. În 2017, Parchetul Curții de Apel Constanța a constatat definitiv că funcționarii Primăriei Năvodari se fac vinovați de fals intelectual. Aceștia nu au fost trimiși în judecată, datorită prescripției. Însă Parchetul a cerut instanței penale să desființeze înscrisul falsificat, în speță decizia de impunere fiscală de două milioane de euro din 14 august 2012.

Procesul a ajuns la final, iar magistrații au dispus, pe 21 octombrie 2019, desființarea înscrisului falsificat. Mai jos puteți citi comunicatul de presă transmis de Somaco Construct SRL în urma câștigării acestui proces penal:

”Tribunalul Constanța a desființat cea mai mare taxă fiscală emisă în România

O decizie de impunere fiscală a Primăriei Năvodari, în valoare de două milioane de euro, a fost desființată definitiv de instanța penală a Tribunalului Constanța. Hotărârea magistraților se referă la fapte penale săvârșite de mai mulți funcționari ai Primăriei Năvodari în anul 2012. Hotărârea este favorabilă companiei locale Somaco Construct SRL, față de care Primăria Năvodari a întreprins demersuri de executare începând cu anul 2015. Timp de aproape cinci ani, compania a avut sechestru pe conturile bancare și pe clădiri, fiind astfel nevoită să își restrângă activitatea și să nu mai participe la licitațiile publice.

Decizia de impunere fiscală în cuantum de două milioane de euro a fost emisă de Primăria Năvodari în data de 14 august 2012. Autoritatea locală a susținut că Somaco Construct SRL, care deține complexul turistic Verona de 4 stele, ar fi depozitat, în vecinătatea acestuia, pe malul lacului Siutghiol, materiale de construcții, în speță piatră și nisip. Primăria a aplicat o taxă specială asimilată faptelor de comerț pe domeniul public. Aceasta a fost calculată retroactiv, începând cu anul 2010, având cuantumul de două milioane de euro.

În anul 2012, compania locală a depus plângere penală pentru abuz în serviciu și fals intelectual, susținând că nu a depozitat niciodată materiale de construcții. Aceasta a realizat o lucrare de consolidare a malului surpat al Lacului Siutghiol, cu acordul Apelor Române. Materialele de construcții utilizate se află în infrastructura terenului, iar nu depozitate pe teren.

În anul 2017, Parchetul Curții de Apel Constanța a preluat dosarul penal și a făcut cercetări în cauză. Funcționarii Primăriei Năvodari implicați în emiterea deciziei de impunere fiscală au fost găsiți vinovați de fals intelectual. Aceștia nu au mai putut fi trimiși în judecată, pe fondul prescrierii răspunderii penale. Însă, unitatea de parchet a sesizat instanța penală în vederea desființării deciziei de impunere fiscală. Acest proces a debutat la începutul anului 2018, fiind soluționat definitiv pe 21 octombrie 2019. Instanța a desființat înscrisul falsificat.

”Ni s-a făcut dreptate după 7 ani de procese și plângeri penale. Grupul nostru de firme, în care activează aproximativ 600 de salariați, a traversat momente extrem de dificile. Din cauza litigiilor, activitatea întregului grup de firme a fost obstrucționată în privința participării la licitațiile publice și a accesului la creditare din partea băncilor. La un moment dat, Primăria Năvodari ne-a tas banii de salarii din conturi. Am văzut în această perioadă încercări repetate ale acestui grup politic și infracțional de a timora procurori și judecători. Știm că s-au făcut presiuni imense. După ce infracțiunea a fost constatată definitiv și Parchetul a cerut anularea deciziei falsificate, Primăria Năvodari ne-a calculat accesorii de încă două milioane de euro. Alții beneficiau de amnistii fiscale acordate de Primăria Năvodari, în timp ce nouă ni se calculau dobânzi și penalități la o taxă fictivă, unică prin cuantumul ei. Ne dorim ca ceea ce ni s-a întâmplat nouă, un grup de firme cu 600 de salariați, să nu se mai întâmple niciodată, pentru nimeni.” – declară Grigore Comănescu, antreprenorul care deține compania Somaco Construct SRL.”. 

 

 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Instanța obligă DNA Constanța să ancheteze efectiv furtul terenurilor de stat de la Siutghiol

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

În 2017, doi cunoscuți jurnaliști de investigație – Oreste Teodorescu și Paul Iurea – au sesizat Direcția Națională Anticorupție cu privire la furtul terenurilor de stat de pe malul și din cuveta lacului Siutghiol. Sesizarea venea în urma unei emisiuni care s-a filmat pe malul lacului, la Năvodari, fiind difuzată la Nașul TV. În studioul improvizat în natură au mai participat atunci omul de afaceri constănțean Grigore Comănescu, jurnalistul și scriitorul Florian Bichir, precum și sus-semnatul, Adrian Cârlescu, autorul articolului de față. Am discutat cu toții cazul năucitor al omului de afaceri Grigore Comănescu, proprietarul companiei Somaco Construct SRL, care s-a pomenit cu o taxă fiscală de două milioane de euro, la cinci ani după ce amenajase malul lacului Siutghiol, cu acordul Apelor Române, în dreptul complexului turistic de patru stele pe care l-a ridicat la Năvodari. Dezbaterea noastră s-a purtat în principal pe câteva aspecte din conduita fostului primar din Năvodari, Nicolae Matei, și a funcționarilor implicați în această taxare, nu doar unică în lume prin cuantumul ei halucinant, ci și imbecilă. Ba chiar, am putea spune, de o imbecilitate șocantă.

Nu rezumăm aici întreaga discuție din emisiune. Dar spunem că, în locul lui Grigore Comănescu, victimă a unei astfel de taxări aberante putea fi oricine. De pildă, putea fi un șofer care s-ar fi decis să nu-i mai aștepte pe șpăgarii nesimțiți de la Primăriei să astupe groapa în care își rupea în fiecare zi amortizoarele mașinii. Și care, la cinci ani distanță după ce-a astupat-o pe banii lui, s-ar fi trezit că Primăria pretinde că nu a astupat groapa, ci a depozitat pietriș în ea, fiind scos dator cu o sumă halucinantă… pentru că depozitarea e productivă și face bani.

În cazul lui Grigore Comănescu nu vorbim de o groapă în șosea. Vorbim de malul lacului care se surpa. Societatea omului de afaceri tocmai cumpărase, în 2007, cu 1,8 milioane de euro, un teren de peste 8.000 de metri pătrați, pe care se aflau deja construite fundații pentru opt vile turistice. Urma să continue proiectul, cu ceva modificări. Însă apa din lac se infiltra în fundația vilelor, punând în pericol întreaga investiție. Ca să combată situația, a cerut Apelor Române, care administrau lacul și malurile sale, să intervină. Directorul instituției de stat a răspuns în scris că există un proiect de consolidare a malurilor, dar neavând fonduri a îndemnat investitorul să facă lucrarea pe banii lui. Ceea ce acesta a și făcut.

După cinci ani, Primăria Năvodari a intabulat terenurile consolidate de firma lui Grigore Comănescu, parte în domeniul public, parte în domeniul privat al localității. În domeniul public a ajuns o fâșie de teren, de 923 de metri pătrați, chiar la limita apei. Primăria a mințit că vrea să amenajeze o aleea de promenadă, având astfel justificarea să se declare proprietară asupra terenului. În realitate, aleea era o ficțiune totală, deoarece pleca din gardul unei proprietăți private și se oprea în gardul altei proprietăți private. Ca să urce pe alee, doritorii trebuiau să vină cu barca. Aceste detalii nu au contat. Nu le-a analizat nimeni. Cert e că, pe baza acestei minciuni ordinare, terenul a fost trecut în domeniul public al localității. Evident că aleea fără cap și fără coadă nu s-a făcut niciodată. Mai departe, terenurile de pe lângă drumul imaginar au fost și ele intabulate, de data aceasta în domeniul privat al Primăriei.

În mod normal, consolidarea făcută de Somaco era o pleașcă pentru Primărie, care pe munca și pe banii acestei firme își putea face mult mai ușor aleea de promenadă. Că avea pe ce să o facă: pe un teren consolidat cu piatră extrem de dură, de cea mai înaltă calitate, adusă de la cea mai bună carieră de granit din Dobrogea, cariera Sibioara. Doar că nu dorea să o facă. Tot ce doreau indivizii de la Primăriei era să-l stoarcă de bani pe omul de afaceri. Ca dovadă, în luna mai 2012, autoritatea locală a amendat societatea pentru construcție neautorizată, cu 40.000 de lei. Somaco a contestat în instanță, reușind să reducă amenda la 1.000 de lei.

Înfuriat de această îndrăzneală, fostul primar penal al localității (care avea să facă pușcărie pentru o mită, nu mult după această ispravă) a sucit-o ca la Ploiești, susținând dintr-o dată că societatea nu a construit o platformă de consolidare, cum susținuse și o amendase anterior, ci că ar fi depozitat piatră și nisip în locurile publice. Desigur, depozitarea e o activitate productivă, care se taxează la metru pătrat, pe zi de folosință. Că, vorba aceea, dacă vinzi piatră și nisip, faci niște bani și ai de unde. Pe baza acestei noi minciuni ordinare, funcționarii Primăriei au făcut un calcul pe ani de zile, oprindu-se la două milioane de euro.

Revenim la emisiunea din 2017. S-a mai discutat acolo despre procesul civil, prin care Somaco Construct a cerut desființarea deciziei de impunere fiscală, care nici măcar nu avea număr de înregistrare. Halal Primărie care face decizii de impunere fără să le înregistreze!  Societatea a câștigat procesul pe fond, la Curtea de Apel Constanța, dar a pierdut definitiv la Înalta Curte de Casație și Justiție. Completul de la ÎCCJ a confundat raportul de expertiză judiciară, care spunea că niciodată nu s-a depozitat nimic pe teren, cu un așa-zis co-raport întocmit de un politruc de la PSD angajat de primarul din Năvodari să mintă în favoarea sa.

S-a mai discutat în emisiune de dosarul penal de la Parchetul Judecătoriei Constanța, cu multiple tentative de mușamalizare. Mai multe soluții de clasare date anapoda de procurori care fac de râs haina statului au fost desființate pe rând de instanțele de judecată. Ultimul dintre procurorii de caz a făcut cercetări efective, fiind obligat de instanță, și a constatat că niciodată nu s-au depozitat materiale de construcții, i-a audiat pe funcționari, a constat că aceștia au mințit, dar la urmă a dat o nouă clasare pe baza unor subterfugii rușinoase. De ce rușinoase? Pentru că și această ordonanță de clasare avea să fie desființată, la rândul ei, de judecătorul de cameră preliminară, în 2018. Dosarul există și acum, e în lucru, dar nu se întâmplă nimic în el.

Scandalizați de toate aceste potlogării de la Constanța, la scurt timp după emisiune, cei doi jurnaliști de investigație, Oreste Teodorescu și Paul Iurea, s-au dus la DNA. Instituția era condusă atunci de Laura Codruța Kovesi. În principal, cei doi au sesizat aspecte față de care niciodată până atunci nu s-au făcut verificări pe linie penală, în speță modalitatea de însușire a terenurilor de pe malul lacului Siutghiol de către Primăria Năvodari. Vorbim de terenuri care aparțin statului prin declarația Constituției, precum și prin legea organică a apelor. Dar Primăria Năvodari n-a furat de la stat doar terenurile folosite ca să mâzgălească taxa fiscală de două milioane de euro. Sunt multe alte suprafețe furate din lac, așa cum avea să constate Curtea de Conturi, la scurt timp după deschiderea dosarului penal de la DNA. De altfel, și Ordinea.Ro a atras atenția că Primăria Năvodari a intabulat un teren cu apă și stuf, de 2,5 hectare, din coada lacului Siutghiol. Mincinoșii ordinarii de la Primărie au mințit că bucata de lac ar fi o pădure, reușind astfel să obțină intabularea unui bun de stat. Și sunt multe exemple, pe care nu le mai amintim acum.

Dacă acest dosar cu un impact și o miză uriașă ar fi rămas la structura centrală a DNA, cu siguranță aspectele de fapt ar fi fost cercetate temeinic. Însă nu a rămas. Dosarul a fost repartizat la Constanța și a fost clasat pe 12 martie a.c.. Soluția de clasare a fost contestată de păgubiții din acest caz, în speță Administrația Națională Apele Române și Somaco Construct SRL. ANAR vrea înapoi toate terenurile furate de Primăria Năvodari de pe malul și din cuveta lacului. Celălalt păgubit, Somaco Construct SRL, are de ani de zile bunurile sub ipotecă legală, instituită de Primărie, pe baza ficțiunii de două milioane de euro. Plângerea lor împotriva soluției de neurmărire/ netrimitere în judecată a hoților de terenuri de stat a fost admisă de secția penală a Tribunalului Constanța pe 4 octombrie a.c.. Așa cum se arată pe portalul instanțelor de judecată, Tribunalul a dispus ”trimiterea cauzei procurorului, în vederea completării urmăririi penale și realizarea unei anchete efective”. Pam-Pam!

Istoria clasărilor cazului de la Năvodari este extrem de interesantă sub aspectul argumentelor invocate de procurori. Prima clasare s-a dat în contextul în care, Somaco Construct SRL a câștigat procesul de contencios fiscal pe fond, la Curtea de Apel Constanța. Motivat de acest aspect, primul procuror de caz a spus că problema este una civilă și nu se impune urmărirea penală a făptuitorilor. Această soluție a fost desființată de instanța de judecată, care a obligat unitatea de Parchet de pe lângă Judecătoria Constanța să continue cercetarea penală sub aspectul infracțiunii de fals intelectual împotriva funcționarilor de la Primărie. A doua clasare, pe motive similare, a fost desființată de prim-procurorul Parchetului Judecătoriei, care a constatat că procurorul de caz nu făcuse anchetă efectivă. Ca urmare, a fost schimbat procurorul de caz. Un nou magistrat a preluat cauza și a făcut cercetări efective, constatând că terenul nu fusese niciodată ocupat. Cu toate acestea, și el a dispus o soluție de clasare, pe motiv că, între timp, Înalta Curte de Casație și Justiție pronunțase o soluție civilă în favoarea Primăriei Năvodari. 

Și acest argument, care nu diferea în esență de cel invocat la prima clasare, a fost desființat de o instanță penală, în 2018. Judecătorul de cameră preliminară a stabilit că o soluție civilă nu este cauză de impunitate. Soluția civilă, de contencios fiscal, s-a dat în baza unei analize cu privire la respectarea legii civile. Or, din acest motiv, instanța civilă nu a analizat și nici nu avea competența să o facă, dacă făptașii de la Primăria Năvodari au încălcat legea penală. În sfârșit, ultima clasare, dată de DNA Constanța, în dosarul furtului de terenuri, a fost motivată tot în sensul unui impediment pe care l-ar constitui hotărârea civilă la urmărirea penală a făptașilor. Ei bine, iată că instanța de la Tribunalul Constanța a înlăturat acest impediment, stabilind că unitatea de parchet trebuie să facă o anchetă efectivă. În toate aceste faze, Primăria Năvodari a susținut prin avocații ei că nu trebuie să se facă nicio anchetă penală, pentru că există o soluție civilă, pe care am arătat cum au câștigat-o. Însă, oricât de buni ar fi avocații Primăriei, și e clar că sunt printre cei mai buni, avem deja trei instanțe de judecată care au spus în mod definitiv că soluția din dosarul civil nu poate fi fluturată de făptași ca să scape de urmărirea penală.

Mai avem în această poveste constatări devastatoare ale Curții de Conturi, ale comisiei de abuzuri a Senatului, ale Ministerului de Finanțe, ale Administrației Naționale Apele Române și ale altor instituții ale statului. Toate acestea vorbesc despre faptul că Primăria s-a înstăpânit fraudulos pe bunurile statului. O parte din terenurile furate de la stat au ajuns deja pe mâini private. Nimeni nu va mai putea achiesa la mirajul stârnit de avocații Primăriei Năvodari, care cer cu disperare să nu se cerceteze faptele sub aspectul penal. Ba uite că se vor cerceta! Pentru că așa spun judecătorii care nu se lasă timorați de niște politicieni șmecheri, care nu vor să răspundă.

Artizanul acestor furturi de proporții în dauna statului este fostul primar din Năvodari, PSD-istul Nicolae Matei. Deși dat afară din partidul său în perioada în care a fost condamnat pentru că a încercat să mituiască un polițist ca să scape de niște dosare penale, Matei a fost reprimit în PSD și anul acesta chiar a fost uns într-un for de conducere județeană al formațiunii politice. El se bucură de o susținere la fel de vie, nu doar în plan politic, ci și la nivelul justiției locale, beneficiind de tergiversarea dosarelor penale.  Nu lipsit de relevanță este și faptul că Matei este coinculpat în dosarul retrocedărilor alături de o fostă judecătoare. În acest caz, rechizitoriul întocmit de DNA susține că fostul primar a mituit-o pe judecătoarea care avea să-i devină colegă de lot, în scopul obținerii unor hotărâri judecătorești prin fraudă la lege în favoarea unor interpuși. Vă dați seama? Fosta judecătoare, care avea o funcție de conducere, un salariu uriaș și o poziție socială excepțională, și-a distrus cariera pentru o nenorocită de șpagă, de care, între noi fie vorba, chiar nu avea nevoie. 

După cum vedeți, zeița Justiției nu doarme. Am mai spus și cu alte ocazii: terenurile de stat sunt ale noastre, ale tuturor. Când niște unii de o lăcomie ieșită din comun fură terenurile de stat, ne fură pe fiecare dintre noi. Ghinionul lor este acela că există oameni care nu vor să se lase furați și mai ales magistrați corecți care nu se lasă intimidați de hoții din politică. Va urma!

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

”Primarul Colgate” din Hârșova vrea să le mănânce ficații și consilierilor locali

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Cel mai zâmbăreț primar din județul Constanța nu este nici cel mai pozitiv, nici cel mai corect din branșa sa. Ne referim aici la ”primarul Colgate” din Hârșova, Viorel Ionescu, și la prestația sa din cadrul ultimului episod al serialului de investigații ”Județe la stăpân” de la Pro Tv, difuzat duminică, 13 octombrie a.c.. Pro Tv l-a făcut cunoscut întregii țări, ca un edil incapabil să termine proiectele începute, care a făcut învârteli bizare cu banii publici, dar mai ales ca un personaj de un cinism cu totul remarcabil.

”Ăsta sunt eu, domnișoară!”. ”Vreau să le mănânc ficații”

”Vreau să le mănânc ficații” – a spus Viorel Ionescu la adresa membrilor echipei ProTv. Ionescu purta lavaliera televiziunii la cămașă. Cu toate acestea, el nu s-a prins că vorbele sale se înregistrează. Ca urmare, de fiecare dată când a dispărut din câmpul vizual al aparatului de filmat, a continuat să trăncănească și să dea de gol un caracter urât, mascat până acum în spetele unui zâmbet dulceag. ”Ăsta sunt eu, domnișoară!” – a punctat primarul în spatele ușii închise, după ce a povestit unei angajate ce mare chestie a făcut dumnealui filmându-i pe cei de la PRO TV care veniseră să îl filmeze pe el. Ionescu a dat publicității filmările sale, de care era așa de mândru. Nu știm ce impact au avut și cât au reușit să schimbe din percepția publicului. În schimb, emisiunea Pro Tv a fost deja văzută de milioane de telespectatori și internauți din România. Grație acesteia, avem dovada că primarul din Hârșova este genul care mănâncă ficații adversarilor cu zâmbetul pe buze.

Ficat de consilier

După ce Ionescu s-a dat de gol cu privire la cinismul comportamentului său, putem afirma că acesta le mănâncă ficații cu zâmbetul pe buze și consilierilor locali din orașul său. În cele ce urmează vom relata o serie de apucături bizare ale primarului în raport cu aleșii de la care trebuie să obțină aprobarea pentru proiectele sale. După cum știe toată lumea, consilierii locali nu sunt angajații Primăriei, nu sunt subordonații primarului și nu se află la cheremul acestuia. Ei au joburile lor, din care își câștigă existența. Însă fiind aleși să îi reprezinte pe cetățeni și să ia decizii în numele lor, consilierii trebuie să participe la ședințele convocate de primar. Pentru asta primesc o indemnizație lunară.

În decurs de două săptămâni, primarul din Hârșova a convocat cinci ședințe ordinare și trei extraordinare. S-a întâmplat în zilele de 26, 28, 29 și 30 septembrie, apoi pe 2, pe 9, pe 10 și pe 11 octombrie. Ședința din 11 octombrie a rămas fără obiect, după ce singurul proiect înscris pe ordinea de zi a fost supus dezbaterii în ședința din 10 octombrie. Toate ședințele au fost programate pentru ora 11 dimineața. După cum spuneam mai sus, consilierii locali nu sunt angajații Primăriei. Ei au joburile lor, de la care nu pot lipsi, în miezul zilei, de câte ori are chef primarul să-i cheme la ședințe.

Primarul Viorel și Codul Viorica

Deși este limpede pentru orice om de bună-credință că aceste convocări în cascadă reprezintă o formă de hărțuire, comportamentul primarului nu poate fi calificat ca abuz în serviciu. El nu a încălcat nicio lege și nu riscă nimic. În mod paradoxal, acest comportament este cât se poate de legal și respectă litera, cam strâmbă, e drept, dar totuși în vigoare, a noului cod administrativ adoptat anul acesta, prin ordonanță de urgență, de guvernul Viorica Dăncilă. Acest cod bizar îl obligă pe primar să convoace cel puțin o ședință ordinară în fiecare lună de mandat, dar nu-i spune unde să se oprească. Practic, îi dă mână liberă să convoace ședințe ordinare de câte ori are chef și poate mâzgăli o oportunitate. De ce le mai zice ordinare, dacă pot fi convocate aleatoriu și câte or fi la număr, nu se știe. Codul lui Dăncilă nu prevede sancțiuni atunci când primarul uită să-i cheme pe consilieri la ordinară sau atunci când abuzează – în sensul de dicționar – de acest mecanism și îi cheamă prea des. Pe legea veche, 215/2001, ședințele ordinare se organizau o dată pe lună.

Tot după Codul lui Dăncilă, consilierii locali nu au voie să lipsească nemotivat de la ședințe, de orice tip ar fi ele, ordinare sau extraordinare. Absențele lor pot fi motivate doar când fac dovada, cu acte, că au fost internați în spital, că s-au aflat în concediu medical la domiciliu, că au fost plecați într-o deplasare în afara țării, că le-a murit soțul, soția sau o rudă de până la gradul II.  Ei nu pot lipsi motivat atunci când le moare o mătușă, un unchi sau un nepot de frate ori de soră. Concediul de odihnă nu poate motiva o absență; nici deplasarea în țară; nici faptul că angajatorul nu-i permite alesului să o taie de la muncă, în miezul zilei, când poate nu se găsește un înlocuitor.

Pe de altă parte, oricâte ședințe ar programa primarul, consilierul local primește aceeași indemnizație lunară. Dacă participă la mai multe ședințe, nu primește bani în plus, însă dacă absentează nemotivat riscă sancțiuni. Consilierii pot fi amendați cu 10% din indemnizație la două absențe nemotivate. Dacă sunt prea vocali, pot fi dați afară din ședință cu absență nemotivată. Cumva, ca în învățământul socialist. De asemenea, Codul prevede situații în care consilierii își pot pierde de drept mandatele, legat de absența de la ședințe sau de neadoptarea de hotărâri, pe o perioadă mai lungă de timp.

Consilierii PSD s-au înmuiat și au votat execuția bugetară

Speculând situația creată de noul cod administrativ și având de dus un război cu o majoritate care i-a devenit ostilă, primarul din Hârșova a început să convoace ședințe de consiliu, după pofta inimii sale. După limbajul său, le-a mâncat ficații consilierilor locali, care s-au trezit chemați de 8 ori, în două săptămâni, de fiecare dată de la ora 11. Presiunea de acest tip permisă de Codul lui Dăncilă a dat roade. Ca dovadă, după ce consilierii PSD și PNL au lipsit în bloc de la 3 ședințe extraordinare consecutive, s-au dus grămadă la ședința ordinară următoare. La 4 absențe nemotivate consecutive, pe o interpretare posibilă a legii, riscau deja să fie azvârliți afară din Consiliu. Pe 9 octombrie, la a șase ședință, consilierii PSD s-au înmuiat și au votat decisiv pentru aprobarea execuției bugetare pe trimestrul II. Vorbim aici de o situație care trebuia aprobată încă din luna iulie. Primarul nu s-a prezentat cu proiectul în fața Consiliului Local, în termenul legal. Respins de mai multe ori, în ședințele anterioare, proiectul a fost aprobat în cele din urmă.

Mai tare de ficat, un liberal a refuzat să semneze hotărârea

Președintele de ședință, Emil Paraschiv de la PNL, a refuzat să semneze hotărârea adoptată prin votul majoritar al consilierilor PSD și ALDE. Acesta a motivat în scris că prin hotărârea adoptată au fost aprobate două anexe care nu pot fi identificate. În fapt, Primăria le-a trimis consilierilor un singur fișier anexă, care cuprinde niște tabele de venituri și cheltuieli. Expunerea de motive a primarului era făcută în bătaie de joc, având singura motivație că se impune aprobarea contului de execuție… nu se știe din ce motive, că nu s-a detaliat nimic. Raportul de aprobare întocmit de direcția economică a Primăriei este un copy/paste la fel de jalnic. Legal ar fi fost ca proiectul să cuprindă date concrete, ușor de urmărit, așa cum se prezintă toate proiectele similare din alte localități. Am arătat într-un articol trecut că tabelele trimise de Ionescu nu arată gradul de realizare a veniturilor și cheltuielilor sau acela de a realizare a investițiilor. Cel puțin, în ultima privință, demonstrația din emisiunea Pro Tv, în care s-au prezentat nimicurile realizate din marile proiecte aflate la un pas de a fi pierdute, ar putea reprezenta o cauză a lipsei acestor raportări procentuale. Ce să raporteze primarul? Mai nimicul care se vede? Suntem curioși să vedem ce atitudine va avea Prefectul Județului Constanța față de această bătaie de joc.  

La a șaptea ședință, consilierii au cerut să voteze în avans și proiectul unic pentru care fusese convocată a opta ședință. Și au votat… cei cu ficații mâncați. Ne oprim aici. Într-un articol viitor vă spunem cum se judecă Primăria Hârșova împotriva Curții de Conturi, pentru ca Viorel Ionescu să nu achite din buzunarul său o deplasare în SUA și Canada. Va urma!

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: