Primarul din Cernavodă, Liviu Negoiță, s-a făcute de râs într-un videoreportaj difuzat de postul de televiziune Kanal D. Acesta nu cunoștea absolut nimic despre un fenomen reflectat tot mai intens în presa internațională, anume că un număr impresionant de tinere din orașul pe care îl conduce au fost și sunt traficate pentru servicii sexuale, de rețele de proxenetism cu bazele în Cernavodă. Negoiță a declarat, cu o mimică de elev prost, dar agasat că i se pun întrebări incomode, că nu știe nici măcar de unde vine numele cartierului Columbia. În mijlocul interviului, edilul s-a supărat subit pe un angajat al Primăriei, pe care l-a tratat ca pe ultimul negru de pe plantație. După ce s-a răcorit cu angajatul, arătându-i cine e șeful în zonă, primarul s-a îndreptat glonț spre vicele său, Șerif Cârjali, șuierându-i acestuia printre dinți, într-un stil băiețesc, de cartier, că ei doi vor avea probleme. Negoiță nici nu a băgat de seamă că incidentul era filmat, din spatele său, de cameramanul Kanal D.
Jurnaliștii de la Kanal D au realizat un videoreportaj, în care au sugerat că orașul Cernavodă se apropie ca profil de Caracal, locul terifiant al asasinării Alexandrei Măceșanu. Ei au plecat în investigația lor de la un material difuzat de publicația The Guardian, care a intervievat familia unei fete traficate din cartierul Columbia. În materialul The Guardian se afirma că 7 fete din 10, din Cernavodă, ajung să practice prostituția. Jurnaliștii Kanal D au plecat pe urmele acestei informații șocante, la Cernavodă. Coordonatele au fost stabilite din capul locului, pe baza unor scurte interviuri acordate de trecători. Întreaga suflare din oraș cunoștea problema, însă persoanele intervievate pe stradă au spus aproape la unison că se tem să ofere detalii concrete.
În piațeta din fața Primăriei, jurnaliștii Kanal D au fost întâmpinați de viceprimarul Șerif Cîrjali, care a acceptat bucuros să vorbească în fața camerei. Acesta a recunoscut existența fenomenului, dar a subliniat că informațiile n-ar mai fi de actualitate. ”Cernavoda este curată, nu mai vedem pe stradă, v-am spus, am monitorizat tot orașul, vedeam dacă ar fi fost prostituate pe străzi.” – a spus Cîrjali. Acesta a recunoscut că în trecut, în cartierul Columbia, ar fi existat rețele de proxenetism, ”curve” și persoane rău famate, însă a dat asigurări că zona s-a schimbat atât de mult încât el s-ar muta acolo.
Nu de aceeași părere a fost edilul Liviu Negoiță, care – în mod evident deranjat de subiect – a declarat că nu cunoaște nimic despre infracționalitate. El l-a certat pe reporterul Kanal D că îi pune întrebări tendențioase și a subliniat că ”în absolut toate cartierele din Cernavodă trăiesc oameni civilizați”. Înainte să bage gunoiul sub preș, Negoiță a mai spus că nu știe nici măcar de unde vine numele cartierului Columbia.
Advertisement
Răspunsurile primarului sunt o dovadă a derivei intelectuale și morale în care se află conducerea acestui oraș, care nici măcar nu realizează dimensiunile unui fenomen care ține întreaga suflare în frică. Lipsa busolei intelectuale a primarului se observă și din incapacitatea sa de a explica, măcar cât un elev de liceu, de unde vine numele cartierului Columbia, mai ales că acest nume face parte din istoria localității, obligatoriu de știut de unul care se pretinde pregătit să o conducă. Ei bine, numele Columbia provine dintr-o perioadă istorică în care orașul Cernavodă era cea mai industrializată localitate din județul Constanța. În 1901, în prejma localității, pe malul Dunării, în zona denumită atunci ”Zăvoiu”, a fost înființată una din cele mai moderne rafinării petroliere din România. În 1913, rafinăria a început să lucreze în parteneriat cu Societatea de Petrol Franco-Română Columbia, care în urma unei fuziuni avea să integreze și activele de la Cernavodă. Din acest motiv, rafinăria de la Cernavodă, care se numise până atunci Traian, a primit numele oficial: rafinăria Columbia.
În 1929, pe fondul crizei economice, unitatea a fost închisă, iar instalațiile petroliere au fost demontate. Dealul pe care funcționase aceasta a continuat să poarte numele Columbia. În 1950, pe dealul Columbia, golit de instalații, a fost organizată o colonie de muncă forțată, unde au fost aduși deținuți politici pentru a săpa canalul Dunăre-Marea Neagră. Construcția canalului vechi a durat până în 1953, timp în care, în medie, s-au aflat aici 20.000 de deținuți politici. În 1953, la Columbia s-au petrecut atrocități crunte, săvârșite de comandantul Florian Cormoș și de brigadierul șef Nicolae Cârcu. Acesta din urmă obișnuia să-i curenteze pe deținuți și să-i violeze. De multe ori îi bătea cu o bâtă pe ”bandiții” internați la infirmerie, pe motiv că ar sabota măreața lucrare socialistă. Din ordinul lui Cormoș, mai mulți deținuți care sufereau de epilepsie au fost udați cu furtunul și scoși la muncă pe un ger cumplit, pe o faleză înaltă a Dunării, la o carieră de piatră. Mulți din aceștia au decedat. Un alt deținut a fost ținut în carceră până când picioarele i s-au cangrenat și i-au putrezit în bocanci. Alți deținuți au fost ținuți câte 18 ore la muncă, fără mâncare și apă, pierzându-și viața în acel regim de exterminare. Cormoș și Cârcu au fost arestați pentru acte de teroare în 1953, la pachet cu torționarii de la Midia, Poarta Albă și Salcia. Deși au fost condamnați la moarte de un tribunal militar, Gheorghe Gheorghiu-Dej, stalinistul dement care conducea atunci România, le-a comutat pedeapsa în muncă silnică pe viață. După doi ani, torționarii au fost eliberați din ordinul lui Alexandru Drăghici, șeful Securității, fiind trimiși în case de tratament și apoi reintegrați în muncă pe linia de penitenciare, cu drept de pensie și pentru perioada de detenție.
După ororile de la canalul vechi, lagărul de exterminare de la Columbia a fost transformat în colonie penitenciară pentru deținuții de drept comun. În anii 70, dealul a fost terasat, iar aici au fost construite blocurile comuniste care formează acum cartierul Columbia. Presa internațională susține că din acest cartier se racolează intens tinere pentru industria sexuală occidentală. După cum am expus mai sus, primarul localității, care colectează voturi importante din cartierul Columbia, bagă gunoiul sub preș, negând total o realitate care țipă în presa occidentală. Cernavodă este un oraș cu un buget impresionant. Drama acestor fete nu-i mișcă deloc pe liderii locali Liviu Negoiță, Șerif Cîrjali și Marian Iordache, care conduc Primăria într-o formă de triumvirat, tocând banii pe petreceri, iar în trecut pe achiziții de electronice și electrocasnice de la un coafor (vezi AICI).
Adrian Cârlescu este fondator și redactor-șef al publicației Ordinea.Ro. Activează în presa locală constănţeană din anul 1998. A fost reporter şi editor de ştiri la MTC TV, redactor-şef la Replica de Constanţa, redactor în departamentul de investigații la Ziua de Constanţa, co-fondator la Dezvăluiri.Ro, redactor de investigații la Constanța.ro. Este absolvent al Facultăţii de Filosofie a Universităţii din Bucureşti (1998), finalizată cu o teză de licenţă coordonată de profesorul Gabriel Liiceanu, şi a unui master de filosofia culturii (2000). Este autor al volumului „Columbia – spectacolul morţii. Regimul de detenţie în Colonia Cernavodă a Canalului Vechi”, Editura Ex Ponto, Constanța, 2014, și coautor coordonator al volumului ”O istorie a orașului Cernavodă”, Editura Star Tipp, Slobozia, 2015.
