Connect with us

Exclusiv

Primăria Năvodari minte cu nerușinare în procesul taxei abuzive de două milioane de euro

Publicat

la

Primăria Năvodari se luptă cu toate armele, inclusiv cu un întreg arsenal de minciuni sfruntate, pentru a menține în ființă o taxă abuzivă de două milioane de euro. Ultimul asalt din acest război irațional s-a consumat ieri la Tribunalul Constanța, în fața unui complet specializat în cauze penale. Avocata Primăriei Năvodari a răspuns cu o serie de mistificări și enormități acuzațiilor aduse de Parchetul Curții de Apel Constanța, de statul român (prin Ministerul de Finanțe), de Apele Române și de societatea taxată abuziv cu două milioane de euro. De asemenea, reprezentanta convențională a Primăriei a combătut constatările Parchetului, ale Curții de Conturi, ale comisiei de abuzuri a Senatului, ale Direcției Antifraudă Fiscală, ale Ministerului Administrației și Internelor, ANAR și MFP. Instituțiile statului sunt în eroare – a sugerat avocata combinată cu cea mai problematică Primărie din acest județ, care a fost condusă de doi primări încarcerați pentru fapte de corupție, și de actualul, nu tocmai străin de aceleași probleme.

Rețeta de furat terenuri de la stat

Minciunile mai noi, pe care le vom trece mai jos în revistă, altoiesc minciuni mai vechi, concepute de fostul primar penal din Năvodari, Nicolae Matei. Cuvântul ”penal” nu este o figură de stil. Tipul a fost condamnat pentru fapte de corupție, a stat o vreme închis la Poarta Albă, iar acum, deși este liber ca pasărea cerului, este inculpat în alte dosare penale de răsunet care vizează retrocedări frauduloase de terenuri, sifonarea banilor publici și furtul taberei de copii de la Năvodari. Marea rețetă a lui Nicolae Matei, pe care am prezentat-o în repetate rânduri în Ordinea.Ro, se referă la însușirea frauduloasă a unor terenuri de stat, de pe malul mării, din tabăra de copii și de pe malul lacului Siutghiol, în proprietatea Primăriei, urmată de înstrăinarea acestora. De pildă, terenurile din tabăra de copii, care sunt terenuri de stat atribuite în folosință sindicatelor din România încă din perioada comunistă, au fost înscrise fraudulos în inventarul bunurilor private ale Orașului Năvodari, pe baza unei simple hotărâri de Consiliu Local inițiate de Matei. În pasul doi, consilierii locali au votat ca aceste terenuri furate de la stat să fie transmise în proprietatea unei societăți, în care Orașul Năvodari primea 40% din acțiuni, iar o firmuliță a cumnatului fără forme legale al lui Matei primea controlul absolut, cu 60%.

Nicolae Matei și Florin Chelaru, în vremurile în care se considerau puternici și dezlegați.

Jaful imobiliar de la Siutghiol

Patentul descris mai sus a fost aplicat de Nicolae Matei și în privința terenurilor de stat de pe malul lacului Siutghiol. Tot malul, dar și hălci întregi din lac, așa cum ar fi zona de stuf de la Mamaia-Sat, despre care am scris AICI, au fost inventariate din pix în proprietatea Primăriei, deși aparțineau prin Constituție și prin lege organică domeniului public de stat. O mică parte din terenul furat de la stat se află între luciul de apă și complexul de vile Verona, al societății Somaco Construct SRL. Pe această porțiune, malul lacului fusese consolidat de Somaco Construct, cu avizul Apelor Române emis în anul 2007. Vorbim de o construcție permanentă, în speță de o platformă de consolidare, cu piatră de carieră în subsol și un strat uniform de nisip la nivelul solului. Toată investiția a fost plătită de Somaco, deoarece Apele Române au motivat că nu au bani.

Amendă pentru construcție neautorizată

În luna martie 2012, Primăria a intabulat terenul furat de la stat. La scurt timp, autoritatea locală a amendat societatea cu 40.000 de lei pentru construcție neautorizată/ amenajarea terenului și a obligat-o să procedeze la demolare. Somaco a depus plângere contravențională la instanță, apărându-se cu avizul obținut de la Apele Române. Amenda nu a fost anulată, ci a fost redusă la 1.000 de lei. Însă, cel mai important lucru, instanța a respins demolarea. Nicolae Matei a insistat, emițând dispoziția de primar 1015/08.08.2012, prin care obliga societatea să demoleze construcțiile neautorizate: spații verzi, alei pietonale, plajă, dușuri, 4 cheuri de amarare. Dușuri și cheuri de amarare erau din pix, pentru nu existau la fața locului, iar spațiile verzi și aleile nu sunt supuse autorizării, potrivit legii române. Dispoziția lui Matei a fost desființată de instanță.

O suceală de două milioane de euro

Pe 12 august 2012, enervat la culme de îndrăzneala firmei Somaco, Nicolae Matei a trimis pe adresa acesteia o decizie de impunere fiscală de două milioane de euro. Primăria s-a sucit, susținând acum că nu ar fi vorba de o construcție permanentă, ci de o depozitare provizorie de materiale de construcții. Un fel de grămezi neconsolidate de piatră și nisip. Deși devenise, și încă în mod fraudulos, proprietară pe teren în martie 2012, Primăria a o pretins taxa retroactiv, din anul 2010.

Procurorul Teliceanu constată că nu s-a depozitat nimic

Procurorul Viorel Teliceanu a constatat că niciodată terenul nu a fost ocupat cu materiale de construcții, cum au mințit funcționarii lui Matei

Evident că grămezile n-au existat niciodată. Faptul că pe teren nu s-au depozitat niciodată materiale de construcții a fost reținut pentru prima dată de Parchetul Judecătoriei Constanța, în anul 2016. În ciuda constatării sale, procurorul de caz, Viorel Teliceanu, a clasat dosarul penal pe baza unui viciu procesual, fără a îndrepta paguba suferită de această societate. Vorbim aici de debitul principal de două milioane de euro, care a rămas în ființă, de accesorii de încă două milioane de euro, de sechestrul pus pe bunuri și pe conturi, dar și de imposibilitatea firmei de a mai participa la licitații.

Falsul intelectual, constatat de Parchetul Curții de Apel

În 2017, cazul a fost preluat de Parchetul Curții de Apel Constanța, care a constatat că susținerea Primăriei cu privire la depozitarea de materiale este un fals intelectual. Funcționarii implicați în săvârșirea faptelor penale, deși au recunoscut că nu au văzut niciodată grămezile, nu au mai putut fi trimiși în judecată, din cauza prescripției. Însă, de data aceasta, Parchetul a cerut instanței să anuleze decizia de impunere falsificată intelectual.

Procurorul de ședință s-a erijat în avocat al Primăriei

Într-o primă fază, decizia falsă de două milioane de euro a fost desființată de Judecătoria Constanța. Însă Primăria Năvodari, condusă de Florin Chelaru, tovarășul politic al fostului primar penal Matei, a depus o contestație la Tribunal. Cererea a fost admisă și astfel dosarul a fost returnat Judecătoriei, în vederea rejudecării. În mod bizar, procurorul de ședință, așa cum rar se întâmplă, a pledat împotriva șefilor săi de la Parchet. El a ținut partea Primăriei, arătând că aceasta este proprietara terenului și ca urmare decizia de impunere n-ar trebui desființată. Ce treabă avea regimul de proprietate? Adică ce? Faptul că terenul ar fi al Primăriei, înseamnă că funcționarii acesteia pot emite decizii prin fals intelectual, susținând în mod mincinos că au fost grămezile care n-au fost de fapt pe teren?

4 contestații. Statul român intră în proces

Soluția generată de această conduită a fost atacată cu patru contestații, de Parchetul Curții de Apel Constanța, de statul român prin Ministerul Finanțelor Publice, de Apele Române și de societatea Somaco Construct. Interesul statului este acela de a-și afirma dreptul de proprietate asupra terenurilor de pe malul lacului, pe care le revendică și într-un proces civil inițiat încă din 2018.

După cum am arătat în partea introductivă a articolului de față, această contestație s-a judecat ieri, la Tribunalul Constanța. De data aceasta, Parchetul a fost reprezentat de un procuror de ședință bine pregătit profesional, care a susținut, așa cum era firesc, propria contestație a Parchetului și admiterea celorlalte contestații din dosar. Primăria Năvodari a combătut toate evidențele din proces, care se bazează, așa cum am spus, pe constatări ale Parchetului, ale Curții de Conturi, ale Direcției Antifraudă Fiscală, ale comisiei de abuzuri a Senatului României etc. Toate aceste instituții spun că terenul pentru care s-a emis taxa fiscală aparține de drept statului român și că niciodată nu a fost ocupat cu grămezi de materiale.  

Aberații

Aici intervine minciuna altoită a Primăriei Năvodari, care a susținut că nu se opune și nu contestă dreptul de proprietate al statului asupra cuvetei și zonei de protecție a lacului, mistificând însă că proprietatea Primăriei ar fi undeva în spatele zonei de protecție. În realitate, terenul în discuție se suprapune fix peste cuveta lacului și peste zona de protecție, cum atestă toate dovezile. Primăria a evocat dreptul său de proprietate asupra terenului, pe motiv că a obținut intabularea. Însă, la momentul de față, neexistând cadastru general la nivelul țării, încă nu se aplică prevederea din Codul Civil conform căreia intabularea va deveni dovadă a proprietății. Până atunci, Primăria trebuie să exhibe un titlu pentru dreptul său de proprietate, care nu poate fi o adeverință sau o hotărâre confecționată în regie proprie. Legea spune că în domeniul privat al localităților pot fi înscrise doar bunuri dobândite legal. Însă Primăria nu a dobândit legal aceste terenuri și nici nu le putea dobândi, în absența unui act de dezafectare din domeniul public al statului sau a unui act de transfer între stat și UAT. Așa ceva nu există, iar dacă ar fi existat, cu siguranță Primăria și-ar fi prezentat dovezile în fața instanței. 

Avocata Primăriei a continuat seria mistificărilor, evocând un raport de expertiză întocmit în anul 2013. Ea a susținut că raportul ar confirma ocuparea terenului de către Somaco Construct SRL cu spațiu verde, hidranți, alee, banner publicitar etc. O fi, nu contestă nimeni. Dar decizia de două milioane de euro s-a dat pentru depozitarea de materiale de construcții, nu pentru depozitarea de iarbă, nu pentru depozitarea unei alei și nu pentru depozitarea unui banner. Ceea ce a omis mistificatoarea să spună este faptul că raportul de expertiză din 2013 atestă fără dubiu că: ”nu s-a identificat nisip de râu și piatră spartă depozitate (în sens tehnic depozitele se definesc ca grămezi neconsolidate de materiale)… Materialele identificate în infrastructura terenului în litigiu nu se aflau depozitate pe teren, ci intrau în componența lucrărilor de consolidare a terenului.”. Treaba e simplă: nu s-a depozitat nisip și piatră, cum a mințit Primăria ca să jupoaie societatea de turism de două milioane de euro. De fapt, aici e esența problemei, că taxa se bazează pe un fals intelectual. Chiar dacă Primăria ar avea dovezi că este proprietara terenului, deși nu are, acest aspect nu poate anula minciuna de două milioane de euro. 

S-au dat în vileag

În sfârșit, avocata Primăriei s-a dat în vileag evocând argumentele legate de plajă, utilizate în trecut chiar de fostul condamnat penal Nicolae Matei. Ea răbufnit că statul român ar încerca să inducă în eroare instanța de judecată susținând că e vorba de o lucrare hidrotehnică, când de fapt Somaco ar fi făcut lucrarea pentru că nu avea plajă în fața vilelor. Păi, chiar așa, dacă vorbim de plajă, unde sunt grămezile de materiale? Unde este caracterul provizoriu al depozitării? Păi ce, venea patronul de la Somaco să mai vândă niște nisip de pe plajă, ca apoi să-l completeze la loc? Și dacă vorbim de extindere în lac, în vederea înființării unei plaje, nu e clar că această ”plajă” reprezintă teren câștigat din cuveta lacului? Orice amenajare în cuveta unui lac, fie că îi spunem plajă, platformă de consolidare, lucrare hidrotehnică sau pur și simplu teren asanat ori câștigat din lac nu schimbă regimul de proprietate al suprafeței în cauză, după cum scrie negru pe alb în lege. Dar, după cum spuneam, avocata lui Matei și-a lui Chelaru a răbufnit la nervi, dând în vileag întreaga situație. Gura păcătosului…

Comments

comments

Exclusiv

Manevra de la iluminatul festiv al Medgidiei (documente)

Publicat

la data de

Scris de

Iluminatul festiv de sărbători a debutat anul acesta cu stângul la Medgidia. Luminițele trebuiau să funcționeze de la 1 decembrie, însă de Ziua Națională muncitorii firmei contractate de Primărie lucrau pe deșelate să pună becuri în copaci. Oamenii în salopete s-au cățărat cu scara pe balcoanele instituțiilor publice. Fiind sărbătoare, ușile erau închise. Neputința de a onora clauzele contractuale a fost justificată de firma adusă de primar prin condițiile grele din pandemie. În realitate, aceeași firmă mai are un contract și la Primăria Constanța, mai greu și mai bănos. Cel mai probabil, pofta de câștig a firmei a fost mai mare decât capacitatea de a presta lucrări atât de ample. 

Un grup taiwanez

Firma la care ne referim se numește RC Energo Install SRL Buzău. RC este prescurtarea de la Romcarbon SA Buzău, compania mamă (unic acționar la RC Energo Install). Romcarbon este unul dintre cei mai mari procesatori de polimeri și deșeuri plastice din sud-estul Europei. Afacerea este controlată de investitori anonimi prin firme offshore înregistrate în Cipru și Insulele Cayman. De partea executivă, aflată la vedere, se ocupă un cetățean din Taiwan.

Constanța – cel mai mare contract de iluminat festiv din România

RC Energo Instal SRL lucrează și pentru Primăria Constanța. De curând, Ordinea.Ro a arătat că Primăria Constanța a organizat o licitație deschisă pentru iluminatul festiv de sărbători. Singurul ofertant interesat de achiziție (asocierea RC Energo Install – Luxten Lighting Company SA București) a împușcat un million de euro pentru a împodobi marile bulevarde, Piața Ovidiu și parcul Țara Piticilor. Vorbim de cea mai mare sumă oferită anul acesta pentru iluminatul festiv de către o municipalitate din România.

Articolul Ordinea.Ro despre iluminatul festiv al Constanței în 2021 îl puteți citi AICI.

Înaintea licitației, Primăria Constanța a fost sponsorizată de o asociație din siajul Romcarbon care promovează prietenia dintre Taiwan și România. Primarul liberal al Constanței, Vergil Chițac, a fost membru al comisiei de prietenie România-Taiwan din Senatul României, în perioada în care a fost parlamentar. Prietenia continuă și după ce fostul senator a ajuns primar.

Medgidia – o achiziție de un milion de lei

Primăria Medgidia, condusă tot de un liberal, s-a orientat de asemenea spre grupul taiwanez de la Romcarbon. O procedură simplificată de achiziție a iluminatului festiv a fost lansată de administrația Vrabie, printr-un anunț publicat în SICAP, în data de 17 septembrie 2021. Autoritatea contractantă evalua achiziția la un milion de lei plus TVA. La termenul limită de depunere a ofertelor, pe 29 septembrie 2021, o singură firmă s-a înscris la procedură, respectiv RC Energo Install. Prin urmare, firma a fost declarată câștigătoare în baza ofertei de 998.875 de lei plus TVA.

Contractul a fost modificat la două zile după semnare

Potrivit contractului încheiat pe 8 noiembrie 2021, RC Energo Install avea obligația să monteze și să pună în funcțiune sistemul de iluminat festiv în așa fel încât acesta să funcționeze deplin în perioada 1 decembrie 2021 – 15 ianuarie 2022.

La două zile după semnarea înțelegerii, firma prestatoare a notificat Primăria că nu poate onora acest termen din cauza condițiilor de pandemie. În baza acestei scuze, administrația Vrabie a fost de acord să încheie un act adițional la contractul de servicii, prin care obligația firmei a fost împinsă de pe 1 decembrie, pe 6 decembrie 2021. Toate celelalte clauze au rămas intacte. Și ne referim în primul rând la valoarea contractului, care a rămas la fel. În loc să pretindă daune contractuale pentru nerespectarea termenelor, Vrabie a fost de acord să plătească aceeași sumă pentru un termen mai scurt. Că doar nu plătește din propriul buzunar.

Un bonus de 20.000 de euro

Prin Contract, Primăria se obligase să achite 79.970 de lei pentru montarea instalațiilor, 29.988,75 de lei pentru demontare și 888.916,25 de lei pentru închirierea acestora. Intuim că închirierea se referea la perioada 1 decembrie – 15 ianuarie, adică 46 de zile. Pe un calcul simplu, valoarea chiriei era de 19.324 de lei pe zi. Pe cinci zile, acelea șterse din contract prin efectul actului adițional, valoarea chiriei era de 96.621 de lei, ceea ce înseamnă aproximativ 20.000 de euro. În mod normal, această sumă trebuia scăzută din contract, însă, după cum am arătat, actul adițional nu prevede nimic în această privință.  

Iluminatul festiv s-a scumpit de 7 ori

Trebuie să mai spunem că, în anul 2020, Primăria Medgidia a lucrat tot cu RC Energo Install SRL Buzău, pe baza unui contract atribuit direct, fără nicio procedură formală de achiziție publică. În acest sens, autoritatea contractantă a publicat în SICAP un anunț de cumpărare directă, pe 25 noiembrie 2020. Buzoienii au încasat anul trecut 134.710 lei plus TVA pentru un pachet de iluminat festiv care includea 477 de ornamente și instalații de 17 tipuri. Anul acesta, colaborarea s-a scumpit de șapte ori și ceva, ajungând de la 134.710 lei la aproape un milion de lei.

Mai jos puteți vedea câteva imagini surprinse în ziua de 1 decembrie 2021 în Medgidia, cu muncitorii firmei de iluminat muncind pe deșelate ca să respecte termenul adiționat cu primarul liberal.

Am solicitat un punct de vedere de la Primăria Medgidia cu privire la situația iluminatului festiv. Punctul de vedere nu a fost încă transmis redacției. În momentul în care îl vom primi, îl vom publica aici.

Download (PDF, 299KB)

 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Consiliul Local Agigea a fost DIZOLVAT. S-a împlinit pohta primarului PSD-ist

Publicat

la data de

Scris de

Tribunalul Constanța a admis astăzi acțiunea inițiată de secretarul general al Comunei Agigea, fostul polițist Traian Bureța, de constatare a dizolvării Consiliului Local al acestei localități. Totodată, instanța a respins toate cererile de intervenție în interes alăturat Consiliului Local formulate de o serie de consilieri locali care s-au opus dizolvării. Pofta primarului din Agigea, PSD-istul Cristian Maricel Cîrjaliu, s-a îndeplinit. Acesta a anunțat cu fală, încă din luna aprilie a acestui an, că urmează dizolvarea deliberativului local în cadrul mai multor emisiuni. Iar acum, o instanță locală i-a dat satisfacție. 

Tribunalul a făcut aplicarea articolului 143, aliniatul 1, libera b) din Codul Administrativ, care sancționează cu dizolvarea conduita Consiliilor Locale care nu adoptă nicio o hotărâre în trei ședințe ordinare sau extraordinare ținute pe parcursul a patru luni calendaristice. Strict formal, la Agigea ne aflăm în situația prevăzută de lege, în sensul că nu există nicio hotărâre validată a Consiliului Local în acest mandat.

Situația tensionată a apărut încă din 12 noiembrie 2020, când primarul PSD-ist Maricel Cîrjaliu a convocat Consiliul Local în vederea alegerii președintelui de ședință, a comisiilor de specialitate și a viceprimarului localității. Partidele non-PSD reprezentate în Consiliul Local au constituit atunci o majoritate. În consecință, a fost ales președinte de ședință Daniel Niță de la PER, iar viceprimar al localității, Gabriel Ciobanu de la USR. Totodată, au fost constituite comisiile de specialitate ale Consiliului Local, care au și întocmit procese-verbale de constituire. Cu toate acestea, hotărârile în cauză nu au fost recunoscute de primar și de scretarul general al comunei. De altfel, cel din urmă a redactat un prim proces-verbal al ședinței, în care a consemnat o situație nereală în privința numărului de voturi exprimate de consilierii locali pentru cei doi candidați la funcția de viceprimar, Gabriel Ciobanu și Dan Chiru (PSD). Practic, secretarul general ar fi notat că a anulat după ședință un vot exprimat pentru Ciobanu, ceea ce ar fi condus la un scor egal între candidați. Însă în procesul-verbal trebuiau consemnate doar situațiile din cadrul ședinței, iar nu decizii și împrejurări, legale sau nu, chiar nu contează, care au avut loc ulterior ședinței. Daniel Niță spune că a refuzat semnarea procesului-verbal. Declarațiile sale sunt confirmate de o înregistrare audio care a parvenit redacției Ordinea.Ro (vezi AICI). Ulterior, a fost întocmit un nou proces-verbal al ședinței, în care secretarul general a menționat numărul corect de voturi exprimate la alegerea viceprimarului. Însă în noul document, se arăta că hotărârile nu ar fi fost supuse la vot, iar rezultatul deliberării nu ar fi fost anunțat explicit de către președintele de ședință. 

În baza acestei susțineri, secretarul general al comunei Agigea a refuzat redactarea hotărârilor. Situația a fost analizată și de Instituția Prefectului, care a pus în vedere secretarului genaral să redacteze hotărârile. Numai că, între timp, secretarul general și-a dat demisia. Iar această joacă s-a prelungit cu o duzină de funcționari promovați de Cîrjaliu să ocupe temporar funcția. Și aceștia și-au dat demisiile pe rând, fără să redacteze nicio hotărâre. 

Pe de altă parte, profitând de conduita secretarilor generali pe care el i-a numit, Maricel Cîrjaliu a pretins că nu există nicio hotărâre adoptată. El a mai convocat în două rânduri Consiliul Local, cerând revotarea comisiilor de specialitate, fără avizul cărora nu poate funcționa Consiliul Local și nu pot fi adoptate hotărâri locale. Prima ședință de acest fel nu a condus la niciun rezultat, deoarece consilierii locali din majoritatea anti-PSD au cerut o amânare până la pronunțarea unui punct de vedere din partea Instituției Prefectului. Primarul a repetat ședințaîn luna ianuarie 2021. Iar de data aceasta, la lucrări au participat toți consilierii, dar și doi reprezentanți ai Prefectului. Aceștia din urmă au transmis, verbal și în scris, opinia că ședința din 12 noiembrie 2020 a fost legală, insistând ca secretarul general să redacteze hotărârile. Maricel și ai lui au refuzat. Iar în acest context, așa cum declară Gabriel Ciobanu, consilierii din coaliția anti-PSD au fost de acord, ca un gest de maturitate, să revoteze comisiile de specialitate. Ei ar fi cerut o pauză de consultări de 15 minute. Însă profitând de acest răgaz, primarul și-ar fi luat consilierii PSD-iști și pe secretarul general care trebuia să asigure asistența de specialitate a ședinței, părăsind clădirea, conform celor susținute de Gabriel Ciobanu. 

La începutul lunii februarie 2021 (a patra de la declanșarea ostilităților), consilierii USR Agigea au depus la Primărie o cerere de convocare a Consiliului Local. Primarul și secretarul nu s-au sinchisit să mai răspundă. Jocul lor era deja făcut. Ca urmare, în luna aprilie a fost promovat un nou secretar general la Agigea, în persoana fostului șef al Poliției Locale, Traian Bureța. Acesta a depus la Tribunalul Constanța cererea de constatare a dizolvării Consiliului Local. Condițiile formale de dizolvare erau îndeplinite, însă este vizibil faptul că întreaga situație a fost premeditată de actualul primar, întreaga sa conduită trădând urmărirea acestui scop. 

Astăzi, cererea lui Bureța a fost admisă de Tribunal. Consiliul Local a fost dizolvat. Hotărârea este definitivă. Prin urmare, la Agigea vor avea loc alegeri parțiale pentru alegerea unui nou Consiliu Local. În opinia noastră, decizia instanței locale naște un precedent periculos, de care vor putea uza toți primarii care n-au chef să convoace Consiliul Local și nici să-i primească pe consilieri prin Primărie. Legea nu are doar literă, are și spirit. Or ceea ce s-a întâmplat la Agigea nu este deloc în spiritul legii. 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Agigea. Restaurant nou, pe un teren furat de la stat de clanul Cîrjaliu (documente)

Publicat

la data de

Scris de

De câteva zile, pe buza falezei din zona Steaua de Mare – Agigea, a început să se construiască un nou restaurant. Proiectul este dezvoltat de soțul unei învățătoare care a predat la Agigea și care primește aprecieri pe Facebook de la fiica și cumnata primarului Cristian Maricel Cîrjaliu. Înainte să ajungă la familia învățătoarei, terenul a fost plimbat printr-o suveică imobiliară între Primărie, contabila care vidanjează fosele din comună, fratele primarului și un fost asociat al firmei de vidanjare. Aceștia și-au vândut bunul imobil între ei, la prețuri ireale, ca să se piardă o informație esențială, anume că terenul a fost mărit din pix cu o porțiune din faleza Mării Negre, parte componentă a domeniului public de stat. Iar legăturile cu mariceii din Agigea nu se opresc aici. Astfel, constructorul angajat de investitor să ridice noul restaurant a modernizat parcurile din Agigea, pe baza unui contract care i-a fost atribuit de Maricel, fără buget aprobat, fără hotărâre de Consiliu și fără anunț de atribuire urcat în SICAP.

Terenul furat de la stat

În primul său mandat de primar al Agigei, Maricel Cîrjaliu s-a îngrijit să inventarieze mai toate terenurile libere, și numai bune de furat, de pe raza comunei sale. Prin HCL 18 din 29 ianuarie 2010, o ”gașcă” de terenuri cu statut incert a fost inclusă scriptic în domeniul privat al comunei. La poziția 820 din anexa HCL a fost înscris un teren de 250 de metri pătrați de pe strada Emil Racoviță nr. 65. Potrivit datelor din inventar, bunul imobil se învecina cu domeniul public pe laturile de sud și est (adică înspre mare).

Fiind situat pe buza falezei, terenul în cauză avea un statut incert. Mai multă certitudine putea aduce o delimitare a terenurilor cu Apele Române, instituția care, potrivit legii, administrează domeniul public de stat constituit din plaje și faleze.

Pe 10 martie 2010, Primăria a făcut o delimitare, dar nu cu Apele Române, ci cu ea însăși. Vorbim aici despre un proces-verbal de vecinătate, încheiat de Primăria Agigea (ca proprietar) cu Primăria Agigea (ca vecin pe toate cele 4 laturi ale proprietății). În ambele ipostaze, Primăria era reprezentată de viceprimarul Dan Chiru, zis Danchi.

Actele de inventariere, de majorare a suprafeței și de intabulare le puteți consulta AICI in extenso. Documentele cu probleme sunt semnate de Dan Chiru. Maricel Cîrjaliu a semnat doar o adeverință. 

Danchi a fost de acord cu el însuși că terenul ar fi fost împrejmuit cu gard și că ar fi măsurat cu 100 de metri pătrați mai mult decât în acte. Cel mai probabil, gardul n-a existat decât în această hârtie, pentru că nimeni nu-și amintește de el. Iar dacă a existat aievea, nu putea fi făcut decât de proprietar, adică de Primărie, în cele câteva zile scurse de la inventariere. În mod cert, terenul s-a lăbărțat prin această procedură cu 100 de metri pătrați peste faleza de stat. Statul care era vecin nu a fost invitat la delimitare. Iar cadastristul care a contrasemnat această documentul a reușit mai apoi să obțină intabularea terenului cu suprafața de 350 de metri pătrați.

Suveica

Ulterior, terenul a fost învârtit printr-o suveică, după cum urmează:

Prin Contractul de schimb 2217/28.12.2011, terenul a ajuns de la Primărie la Elisabeta Magdalena Andrei – contabila care se ocupă de firmele familiei Cîrjaliu.

Prin Contractul de vânzare-cumpărare 1880/29.08.2012, contabila a vândut 3 terenuri, în suprafață totală de 2.212 mp, către Scan SRL, firmă fondată de Maricel Cîrjaliu, dar deținută la acel moment de fratele său Bogdan și de cumnata sa Cristiana. Toate cele 3 terenuri au aparținut la bază Primăriei Agigea, fiind scoase din patrimoniul acesteia în scopul îmbogățirii familiei Cîrjaliu. Firma Scan a plătit în numerar 15.000 de euro pentru cele 3 terenuri, fapt dovedit notarului prin declarația părților, iar nu printr-un instrument de plată, așa cum ar fi fost normal. Din acest motiv, există suspiciunea că vânzarea nu a avut o componentă financiară reală, fiind una scriptică, la vrăjeală (mai multe detalii AICI).

Suveica imobiliară: primarul a scos terenurile din patrimoniul comunei Agigea pe baza unui contract de schimb încheiat cu contabila fostelor sale firme. Ulterior, contabila a vândut o parte din bunurile primite către firma fondată de primar și deținută la acel moment de fratele și cumnata sa.

Până în 2020, terenul s-a aflat în patrimoniul acestei firme. Suprafața de 350 de metri pătrați, ca și alte suprafețe din vecinătate, a servit drept parcare pentru restaurantul Golful Pescarilor. Clienții acestui restaurant parcau pe terenul lui Bogdan Cîrjaliu și coborau spre restaurant, pe treptele amenajate în ”carnea” falezei de către primarul Maricel. La momentul de față, restaurantul Golful Pescarilor este deținut, în proporție de 50%, de către ginerele primarului – Ionuț Nuțoaia Cîrjaliu. Primarul este judecat într-un dosar penal tocmai pentru furtul terenului de la Golf și vânzarea acestuia către firma deținută acum de rubedeniile sale.

În 2020, înainte ca Maricel să fie trimis în judecată, fratele său a vândut terenul de pe faleză către Niculae Voicu, prin Contractul de vânzare-cumpărare 1627/15.05.2020, pentru 10.000 de euro. Voicu este co-fondatorul societății Asus Service SRL, alături de contabila Elisabeta Magdalena Andrei. Firma Asus s-a ocupat ani de zile de vidanjarea foselor septice de pe raza comunei Agigea, încasând pentru serviciile sale sume halucinante de la Primărie (detalii AICI și AICI).

Like&Love

La trei luni distanță, prin Contractul 1825/05.08.2020, fondatorul firmei de vidanjare a vândut terenul de pe faleză către TCV Up Mission SRL Constanța, cu 15.000 de euro. Firma fusese fondată cu fix un an înainte de Costin-Valentin Teodorovici din Constanța.  

În luna octombrie 2020, Teodorovici s-a căsătorit cu prietena lui, Mihaela Drăghici. Aceasta este fiica adoptivă a unui fost consilier local, putred de bogat, din Cernavodă. Mihaela este învățătoare, iar o perioadă a predat la Școala Ion Borcea din Agigea. Anterior căsătoriei, aceasta a promovat pe contul ei de Facebook restaurantul Golful Pescarilor, al familiei Cîrjaliu, și a adunat aprecieri de la Sorina Nuțoaia Cîrjaliu, fiica primarului. Fotografiile de la nuntă au fost apreciate atât de fiica primarului, cât și de cumnata acestuia, Cristiana Cîrjaliu (semnatară a contractului de vânzare-cumpărare prin care SC Scan SRL a dobândit terenul de pe faleză, vândut mai departe către TCV Up Mission SRL). Cartea Funciară a imobilului poate fi consultată AICI

Pe 1 februarie 2021, Maricel Cîrjaliu a emis certificatul de urbanism cu numărul 63 în beneficiul TCV Up Mission, stabilind coeficienți urbanistici opozabili acestei firme în baza unui PUD din 1991 și a Planului Urbanistic General provizoriu (adică întocmit fără avize) din anul 2009. Singurul aviz solicitat de la firmă a fost cel emis de Agenția pentru Protecția Mediului Constanța. Firma lui Teodorovici a depus documentația de obținere a avizului APM pe 17 februarie 2021, pentru împrejmuirea terenului și construirea unui restaurant P+1.

Cel mai probabil, localul va avea o clientelă formată din șoferii de TIR-uri care parchează peste drum, la firma Andi Trans SRL deținută pe jumătate de Anghel Dragu, cunoscut în comunitatea locală drept finul primarului Maricel. Firma finului a concesionat terenul pe care se află parcarea de TIR-uri de la Primărie, după ce Primăria a obținut acel teren de la contabila primarului, în baza contractului de schimb mai sus evocat (mai multe detalii AICI).

TCV Up Mission SRL a obținut avizul APM pe 3 martie 2021. În perioada de consultare, nu au fost depuse contestații. Pe 4 octombrie 2021, proiectul noului restaurant a primit autorizație de construire de la Primăria Agigea.

Acte depuse la Agenția de Protecția Mediului Constanța de TCV Up Mission SRL, consultate de Ordinea.Ro

Șantierul

Între timp, firma și-a schimbat sediul social din Constanța, în localitatea Agigea, pe strada Pescărușului nr. 4. Iar săptămâna trecută s-a apucat de amenajarea șantierului, pe terenul de pe buza falezei. Pe panoul de obiectiv se arată că lucrarea va fi realizată de către societatea Lux RIM Soft SRL. Vorbim fix de firma care a primit contractul pentru amenajarea parcului Mihai Eminescu din Agigea, în vara acestui an. Societatea nu avea niciun istoric în spate, însă patronul ei apărea și el în poze la Golful Pescarilor, ca mai toți afaceriștii care au reușit să obțină ceva de la Primăria Agigea. În acest caz, firma a fost aleasă discreționar de primarul Maricel, fără aprobarea Consiliului Local (care nici nu funcționează, întrucât primarul nu are chef să-l convoace potrivit obligației sale legale), fără buget adoptat și fără vreo achiziție competitivă anunțată în SICAP  (mai multe detalii AICI și AICI).

Deci iată cum, la Agigea, pe buza falezei, va răsări un nou restaurant, pe un teren furat din domeniul public de stat și învârtit de primar, de contabila sa și de familia sa, printr-o suveică imobiliară. Și dintre toți constructorii de la malul mării, tocmai firma avantajată de primar s-a găsit să îl ridice.

 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: