Connect with us

Exclusiv

Cum și-a bătut joc primarul din Agigea de fondurile europene pentru pescuit. 17% – absorbție. Salarii pentru politruci. Un festival al ochiului de pește

Adrian Cârlescu

Publicat

la

Comunitățile pescărești din sudul județului Constanța au ratat accesarea de fonduri europene, din cauza intereselor obscure și a incompetenței grosiere a primarului PSD-ist din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu. Acesta s-a erijat în lider al pescarilor sud-dobrogeni, deși parcursul său profesional, de polițist, administrator al unui târg de legume și apoi de primar, nu-l recomanda cu nimic pentru această misiune. Asociația Grup Local Dobrogea Sud, la cârma căreia s-a cățărat, încă din anul 2013, primarul din Agigea, a fost desemnată să selecteze proiectele comunității pescărești în vederea obținerii de fonduri europene. Banii alocați strategiei de dezvoltare au fost tocați pe un festival pescăresc la Eforie și un festival al ochiului de pește, la Vama Veche. 7 contracte de finanțare au fost reziliate, de bune ce erau, iar unul nu a mai început niciodată. De pe urma aventurii, nu a câștigat niciun membru al comunității de pescari. În schimb, Cîrjaliu și-a recompensat apropiații cu salarii din fondurile europene pentru pescuit. Un politruc din gașca sa, la fel de habarnist și străin de domeniu, a muls, trei ani la rând, salarii nemeritate din fondurile europene. Să fie bine, ca să nu fie rău! În timp ce se ocupa de reinventarea pisciculturii sud-dobrogene pe ritmuri de festival, primarul prim-pescar ducea o luptă la baionetă pentru distrugerea pescuitului local, în contra firmelor de profil Sarda Fish și Pescăria lui Matei. Sarda Fish a fost tâlhărită de terenuri și de vinciurile pescărești chiar de Primăria lui Cîrjaliu. Aceeași Primărie a pus o taxă fabuloasă pe bărcile de pescuit. La rândul ei, Poliția Locală a făcut controale și a dat amenzi cu nemiluita la Pescăria lui Matei, în mod abuziv, după cum au constat instanțele de judecată. Din cauza acestui comportament feudal al primarului, Sarda Fish s-a retras din asociația comunității pescărești, în care avea calitatea de membru fondator. Locul eliberat a fost imediat luat de o firmă fără nicio legătură cu pescuitul, care se ocupă de un hotel la Eforie Nord. Patronii acesteia sunt asociați cu ginerele primarului la restaurantul pescăresc, cu pește de import, Golful Pescarilor. Din cauza acestor interese obscure și a prostiei, dezvoltarea sectorului piscicol s-a înecat de tot. În ciuda eșecului lamentabil, Cîrjaliu e prim-pescar în continuare și conduce, la fel de prost, inserția de fonduri europene, până în 2023.

Programul Operațional pentru Pescuit și rolul comunităților pescărești

Uniunea Europeană a pompat bani grei în dezvoltarea sectorului de pescuit din România. Primul program operațional pentru pescuit a fost proiectat pentru perioada 2007 – 2013. Însă, din cauza nepriceperii părții române, implementarea acestuia a început în 2010 și s-a încheiat abia în 2016. Din capul locului, filozofia UE a fost aceea de a-i implica în selectarea proiectelor chiar pe reprezentanții comunităților pescărești. Aceștia au fost chemați să înființeze grupuri locale sau FLAG-uri (Fisheries Local Action Groups). 22 de structuri de acest tip au primit dreptul să selecteze proiectele comunităților pescărești, pentru a fi finanțate de UE.

Cîrjaliu s-a cățărat pe spinarea pescarilor, pentru a ajunge șef de FLAG

Marea oportunitate de dezvoltare a fost ”mirosită” în județul Constanța abia în anul 2013, când programul operațional trebuia deja să se închidă. Atunci, la inițiativa fostului președinte al Consiliului Județean, PSD-istul Nicușor Constantinescu (acum, pușcăriaș de drept comun), s-au pus bazele înființării a două FLAG-uri. Vorbim aici de asociațiile Grup Local Dobrogea Nord și Grup Local Dobrogea Sud. Prima era competentă pentru zona aflată la nord de Canalul Dunăre Marea Neagră. A doua, pentru zona aflată la sud de canal.  Printre fondatorii FLAG-ului de sud se numărau Asociația Pescarilor Profesioniști din Mangalia, Asociația Pescarilor și Recoltatorilor de Fructe de Mare din Tuzla, companiile de pescuit maritim Sarda Fish SRL Agigea și Dec Fish SRL Sinoe, specialistul piscicol Gabriel Dimoftache, primăriile din Agigea și Tuzla, Asociația Comunelor din România și Fundația Pro Litoral condusă de cunoscuta promotoare de turism, Corina Martin. Sediul asociației a fost stabilit în Primăria Agigea, iar funcția de președinte a fost atribuită primarului Cîrjaliu.

Partener cu UE

Încă de la bun început, FLAG-ul de la Agigea a obținut generoase fonduri europene, pentru a elabora și derula o strategie de dezvoltare locală a comunităților pescărești din Dobrogea de Sud. Atât s-a priceput și atât l-a dus mintea pe mister president, încât strategia a fost denumită în mod comunist și oarecum în bătaie de joc: ”Dobrogea de Sud – mereu deschisă poartă albastră”. După ce a fost deschisă această poartă albastră, FLAG-ul condus de Maricel a primit dreptul să selecteze proiecte pentru dezvoltarea sectorului piscicol în Dobrogea de Sud. De asemenea, a primit stipendii importante pentru asigurarea cheltuielilor de funcționare, incluzând aici salarii, furnituri de birou, materiale de curățenie, carburanți și lubrefianți, licențe IT, deplasări, publicații, reclamă și altele.

Hop și sinecuriștii

Potrivit site-ului mfinanțe.ro, în 2013,  asociația a avut 10 angajați, în 2014 – 7 angajați, iar în 2015 – 8 angajați. Mai toți au fost apropiați ai primarului. Cu titlu de exemplu, un sinecurist al FLAG-ului a fost chiar directorul de la Agigeaserv Util SRL, întreprinderea publică a Comunei Agigea care se ocupă de pietruiri și asfaltări, de reparat garduri și alte treburi gospodărești. Pe director îl cheamă Belghiz Bolat și a terminat inginerie electromecanică la Academia Navală Mircea cel Bătrân din Constanța.

Presa locală a susținut că acesta a pus umărul la campaniile electorale ale lui Cîrjaliu, fiind răsplătit cu postul de director la Agigeaserv Util. În perioada 2013-2015, el a fost plătit și din fondurile obținute de la Uniunea Europeană de FLAG-ul condus de Cîrjaliu. Potrivit declarațiilor de avere, Bolat a încasat 43.385 de lei cu titlul de salariu de la Asociația GLDS.

Extras din declarația de avere depusă în anul 2016 de Belghiz Bolat, director general/manager la Agigeaserv Util SRL. Acesta a fost plătit din fondurile europene pentru pescuit, prin Asociația Grup Local Dobrogea Sud condusă de Maricel Cîrjaliu

Directorul economic de la Agigeaserv Util, pe numele său Daniel Naciu Raiciu, a fost de asemenea plătit pe statele Asociației GLDS. În 2016, din slujba sa principală de la Agigeaserv, Raiciu a câștigat 17.781 de lei. Însă, în același an, a ridicat 33.671 de lei de la FLAG. Vorba aceea: are balta pește! 

Extras din declarația de avere depusă în anul 2016 de Daniel Naciu Raiciu, director economic la Agigeaserv Util SRL. Și el a fost plătit din fondurile europene pentru pescuit, prin Asociația Grup Local Dobrogea Sud condusă de Maricel Cîrjaliu

12 proiecte de anvergură, care erau 10

În 2014, FLAG-ul condus de Maricel și slujit de angajați precum Belghiz și Raiciu, a comunicat că a selectat și depus în vederea finanțării 12 proiecte de mare anvergură. Prin acestea urmau să apară, pe fonduri europene, un debarcader cu punct de primă-comercializare a peștelui la Tuzla, o unitate de prelucrare a peștelui la Dunăreni, două ateliere de confecționat/construit bărci și ambarcațiuni pescărești, două pensiuni eco-turistice și două sate pescărești. La aceste obiective durabile se adăugau 4 ediții de festival, bifate ca 4 proiecte distincte. În realitate, vorbim doar de două proiecte… petrecărețe, fiecare cu câte două ediții. Este vorba de Festivalul Pescăresc propus de Primăria Eforie (condusă atunci de PSD-istul Ovidiu Brăiloiu) și de festivalul Fish Eye Fest – Vama Veche, propus de Asociația Ad Patres din Constanța. Pentru cele 12 proiecte, care erau de fapt doar 10, valoarea ajutorului financiar nerambursabil solicitat de la Uniune s-a ridicat la 17.625.476,79 de lei. (vezi AICI documentul).

Un festival al ochiului de pește

În 2015, proiectele petrecărețe s-au consumat din scurt, la început și la sfârșit de vară, fără niciun folos practic pentru comunitățile de pescari. De pe urma lor au rămas doar câteva ode și amintiri. Consemnăm aici cuvintele meșteșugite așternute de Asociația Ad Patres, în august 2015, într-un comunicat de presă la debutul ediției secunde a festivalului ochiului de pește de la Vama Veche:

”Un line-up pentru toate gusturile, două scene, zeci de performance-uri, artă contemporană și delicii culinare dobrogene cu aromă de pește la grătar, iată ce promite ediția secundă Fish Eye Fest. De cu seară până la răsărit, în spațiul vibrant de la malul mării vor avea loc expoziții, ateliere, spectacole de teatru și proiecții de filme de artă. Un exercițiu de reinventare a dinamicii zonei costiere sud dobrogene în jurul comunităților locale de pescari, Fish Eye Fest militează pentru valorificarea patrimoniului natural și cultural al zonei Dobrogea Sud în vederea relansării economiei locale.”.

Așa s-a relansat pescuitul sud-dobrogean. Imagine de la Festivalul ochiului de pește, Vama Veche, 2015. Sursa foto: https://www.facebook.com/FishEyeFest/

Un spațiu vibrant… de la muzică

Prima ediție avusese loc de 1 mai, pe o ploaie mocănească. Organizatorii n-au recunoscut eșecul lamentabil. Dimpotrivă, ca să pară justificată cheltuiala, au susținut că 15.000 de oameni ar fi stat o noapte întreagă în ploaie, să asculte cântările vândute ca strategie de dezvoltare și ca semnal al reinventării dinamicii acestui spațiului vibrant. Desigur, spațiul era vibrant… de la muzică. La Eforie, în celălalt loc în care trebuia să vibreze relansarea economică a pescuitului sud-dobrogean, primarul de atunci, Ovidu Brăiloiu, a încropit niște lălăială de muzică populară, a naibii de scumpă.  

Cifrele dezastrului

Așa de bine s-a reinventat dinamica zonei costiere a Dobrogei de Sud, că în 2016 la finalul Programului Operațional pentru Pescuit, autoritatea de management a consemnat un veritabil dezastru: doar două contracte de finanțare, din cele 10 semnate, au fost duse la bun sfârșit. Este vorba de petrecerile cântăcioase, cu fum de la fripturile de hamsii, din Eforie și din Vamă.  7 contracte de finanțare, în valoare de 11.674.424,18 lei, au fost reziliate, de bune ce erau. În afara contractelor reziliate și a celor cântate în Vamă și la Eforii, a mai rămas un contract bun, nereziliat, dar care a eșuat și mai lamentabil, la categoria ”nu se implementează”.

În total, rata de absorbție a fondurilor a fost de 17,23%, ceea ce situează FLAG-ul de la Agigea pe locul doi… din coadă, la nivel național. Rezultate mai proaste a reușit să obțină doar FLAG-ul de la Vrancea, un județ cu un potențial piscicol aproape inexistent, care a intrat în poveste în ideea de a ciupi niște cheltuieli de funcționare și salarii pentru niște pile. Trebuie să mai spunem că FLAG-ul lui Maricel a cheltuit în toată această perioadă 730.405,54 de lei din fondurile UE, pe salarii și funcționare. Acești bani au fost calculați în rata de absorbție, care altfel ar fi fost de 14,23%. (vezi aici întregul studiu)

Extras din raportul privind gradul de absorbție a fondurilor europene prin Programul Operațional pentru Pescuit 2007 – 2013. Procentul de absorbție: 17,23% include și banii cheltuiți pe salarii, reclame și transport.

Interesele obscure ale primarului prim-pescar

După cum spuneam, comunitatea pescărească nu s-a ales cu niciun leu și cu niciun folos practic de pe urma faptului că în fruntea ei s-a cățărat, ca păduchele în frunte, un primar mânat de habarnism, dar mai ales de interese obscure.  Când spunem interese obscure, ne referim la faptele prin care Cristian Maricel Cîrjaliu a luat în ”cătarea puștii” activitatea de pescuit maritim de la Agigea. El a inventariat fraudulos în domeniul privat al localității terenurile de pe malul mării, pe care se aflau vinciurile companiei piscicole Sarda Fish SRL. Echipamentele au fost preluate fără niciun titlu de preluare, o dată cu terenul. Au fost pur și simplu tâlhărite și apoi dezafectate, pentru că stăteau în calea unor ambâțuri de grup, pentru care trăgea din greu primarul și totodată primul pescar… pârât de la Agigea.

În 2014, pe când Cîrjaliu activa ca lider al pescarilor sud-dobrogeni, Primăria Agigea a vândut o parte din terenul pescăresc de pe malul mării, mai exact 1.700 mp, către SC Golful Pescarilor SRL. În contract nu se menționa existența unei hotărâri de Consiliu Local pentru aprobarea vânzării. După cum nu se menționa existența unei licitații sau măcar a unui raport de evaluare a bunului. În aceste condiții, tranzacția s-a făcut la valoarea unui apartament de două camere, cu singura justificare că așa a vrut primarul. 

Acest loc, dotat cu vinciuri și bărci pescărești, a fost inventariat fraudulos în domeniul privat al comunei Agigea, la inițiativa lui Maricel Cîrjaliu. Ulterior, primarul a vândut terenul unei firme, care a distrus dotările pescărești, ca să ridice restaurantul Golful Pescarilor. Mai multe detalii AICI

De ce a vrut primarul așa, e cât se poate de clar. Firma era deținută atunci, 100%, de finul fratelui său. Ulterior, ”nepotul spiritual” al primarului s-a asociat, fifty-fifty, cu patronii firmei La Mer Noire SRL, demarând construirea restaurantului pescăresc Golful Pescarilor. În 2018, în firma cu restaurant a fost cooptat chiar ginerele primarului Maricel. Ginerică a dobândit o felie de 10% din acest business de 1,5 milioane de euro pe an, în baza unei ”investiții” de 100 de lei. Evident, tranzacția are dedesubturile ei, pentru că nicio logică de afaceri nu o poate justifica. (mai multe detalii AICI)

Pescarii de la Sarda Fish se retrag din FLAG. Locul e ocupat de hotelierii din Eforie

Același prim-pescar al Dobrogei de Sud a inventat o taxă fabuloasă pentru bărcile pescărești, pentru a lovi în singura activitate de pescuit marin din localitate, derulată de Sarda Fish SRL. Reamintim că societatea în cauză a făcut parte de la bun început dintre fondatorii FLAG-ului de sud. Practic, FLAG-ul s-a constituit și pe spinarea acesteia. Căci, dacă nu erau pescarii și comunitățile pescărești, Cîrjaliu nu s-ar fi putut cățăra în fruntea lor, ca prim-pescar al Dobrogei de Sud. Din cauza războiului stârnit de Cîrjaliu, Sarda Fish s-a retras din FLAG. Îndată, primarul a tras sforile pentru a o înlocui. Locul a fost ocupat de firma La Mer Noire SRL, atât de legată de familia sa. Însă aceasta nu are nicio activitate relevantă în sectorul piscicol, ocupându-se în realitate de administrarea unui hotel în Eforie Nord.  

FLAG-ul lui Maricel se laudă cu Sarda Fish, ca să obțină bani în continuare

Din anul 2016, a debutat noul program operațional pentru pescuit și afaceri maritime. După prăpădul de dinainte de 2016, pescarii din Mangalia s-au retras din FLAG-ul condus atât de prost de Cîrjaliu, înființând o structură asociativă aparte. De asemenea, pescarii din zona de sud-vest a județului, acolo unde se află marile amenajări piscicole, au înțeles cum merge treaba la Agigea. Ei l-au sărit pe Cîrjaliu și s-au dus direct la autoritatea de management a proiectului, reușind deja să acceseze fonduri consistente pe linie de ecologie. Primăria din Eforie a dezertat și ea din FLAG, ca mai toată lumea interesată să găsească oportunități reale de dezvoltare. În aceste condiții, FLAG-ul de sud a intrat rău de tot la apă. Teritoriul păstorit, care acoperea inițial toată Dobrogea de sud, s-a restâns la Agigea, Cumpăna, Techirghiol și Tuzla. Asociația a reușit să obțină fonduri pentru întocmirea unei noi strategii, bani de salarii și dreptul de a selecta proiecte de dezvoltare a zonei piscicole de peste 8 milioane de lei. FLAG-ul lui Maricel și-a câștigat noul rol strategic, după ce a evocat de zeci de ori în documentația depusă faptul că pe raza sa de competență funcționează societatea de pescuit maritim Sarda Fish SRL. Vă dați seama cum vine asta? După ce dai într-unul să-l omori, să te folosești de numele lui ca să-i prostești pe alții de buna ta credință?

Mut ca un pește. A mers pe burtă, ca țiparul pe fundul mării

Desigur, Maricel n-a suflat o vorbă despre vinciurile pe care le-a furat de la Sarda Fish. N-a zis nimic despre maniera scandaloasă prin care le-a făcut loc pe malul mării celor de la Golful Pescarilor. În continuare e mut ca un pește în privința plângerilor penale, scormonite pe acte de acum 18 ani, prin care își imaginează că societatea de pescuit va fi alungată de la Cherhana. Desigur, n-a zis nimic despre controalele și amenzile aplicate în cascadă primului restaurant construit în zonă, Pescăria lui Matei, care au degenerat în aproape 40 de procese și dosare penale. Cîrjaliu a mers pe burtă sau ca țiparul pe fundul mării, ca să nu se afle la autoritatea de management că unul pornit să demoleze pescuitul local s-a erijat în primul pescar al zonei, partener cu Uniunea Europeană la împărțirea banilor de dezvoltare. Cum împarte el fondurile disponibile în noul program operațional pentru pescuit, vă spunem cu lux de amănunte în episodul viitor. În esență nu este nimic diferit: banii ajung în alte părți (vă spunem la cine), iar nu la comunitatea de pescari, pe spatele căreia se cațără cu nesimțire jupânul Primăriei din Agigea.  Va urma!

Comments

comments

Exclusiv

Năvodariul în vremuri de pandemie: bani tăiați de la biserici și contre politice între Matei și oamenii lui Chelaru

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Deși pandemia de Coronavirus îngrijorează întreaga opinie publică, la Năvodari există în continuare un război politic surd și preocupări ce par total inadecvate acestei perioade. Cumva, această stare de fapt este de înțeles, deoarece competiția pre-electorală era (și, iată, încă este) mai intensă decât oriunde în județ. Înainte de decretarea stării de urgență la nivel național, în localitate apăruseră și primii fluturași pre-electorali, în speță abțibilduri cu însemnele Partidului Neamul Românesc și cu numele fostului primar Nicolae Matei, lipite la intrarea în numeroase scări de blocuri. După cum este de notorietate, fostul primar și-a anunțat intenția de a candida ca independent, susținut de Partidul Neamul Românesc. Pe lângă susținerea acestei formațiuni, în care s-au înrolat foștii consilieri locali PSD Liviu Stan, Ilie Coman și Liliana Cheizis, fostul primar Matei se mai bucură de spijinul unui aliat puternic: Arhiepiscopia Tomisului.

Abțibildurile cu Matei au fost lipite înainte de decretarea stării de urgență.

Vorbim aici de o susținere care s-a conturat în timp, devenind în ultima perioadă extrem de vizibilă. O primă dovadă a alianței lui Matei cu biserica a apărut în spațiul public la începutul acestui an, când fostul primar se afla în certurile despărțirii cu fostul său emul, Florin Chelaru, primarul în funcție al localității.  La acel moment, Matei s-a fotografiat cu arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Teodosie Petrescu, după liturghia susținută de înalta față bisericească la Mănăstirea Năvodari. A urmat apoi momentul 8 martie 2020, când Matei și-a anunțat public intenția de a candida ca independent pentru un nou mandat de primar al orașului, susținut de Partidul Neamul Românesc. Lansarea a avut loc în cadrul unei petreceri organizate la un cunoscut restaurant din localitate. Cu această ocazie, preotul Andrei Salomia, de la biserica Buna Vestire din centrul localității, i-a oferit binecuvântarea sa fostului primar. Salomia l-a numit ”prietenul meu Matei” și a vorbit despre stima și iubirea pe care i le poartă, subliniind că el însuși dorește binele orașului, motiv pentru care nu ar putea să stea deoparte. Petrecerea a avut loc în perioada postului religios, însă acest fapt nu l-a împiedicat pe ”marele preot Andrei” să participe și să-și ofere întreaga susținere fostului primar Matei. 

La câteva zile distanță, chiar Înalt Prea Sfințitul Teodosie a oficiat o slujbă de maslu la biserica popii Andrei. Cu acea ocazie, arhipeiscopul Tomisului a utilizat formularea ”stimate domnule primar onorific Nicolae Matei”, în condițiile în care fostul primar se număra printre mirenii prezenți la slujbă. O asemenea funcție de primar onorific nu există, astfel încât formula lui Teodosie pare mai degrabă o formă de lingușire și trădează sprijinul oferit de acest influencer în sutană pentru fostul primar. 

Același arhiepiscop și-a dat girul pentru o procesiune cu moaște la Năvodari, care la rândul ei putea avea însemnătate electorală pentru fostul primar Nicolae Matei.  Evenimentul nu a mai avut loc, după ce Guvernul a interzis cu totul manifestările religioase cu public. 

Desigur, cam toată viața noastră socială și politică s-a comprimat, în aceste vremuri de pandemie. Însă Nicolae Matei a continuat să activeze politic pe Facebook. Pe 24 martie a.c., acesta a publicat o fotografie cu un corcoduș urban, notând că arborele a scăpat de drujba lui Chelaru. De asemenea, fostul primar s-a implicat în controverse publice pe tema finanțării clubului de rugby din localitate, condus de un apropiat al primarului Florin Chelaru. Chiar astăzi, fostul primar a publicat un comentariu cu limbaj licențios pe contul său de Facebook, în care a dat asigurări că el nu va desființa echipa de rugby dacă va ajunge primar al orașului, dar a cerut oprirea jafului. ”Consilerii PNL, PSD si PMP sunt si ei complici! Nu voi desfiinta echipa de rugby dar trebuie oprit jaful! Aloo DNA sa vina Domnilor “dreptatea” si la ei!” – a încheiat apoteotic fostul primar. 

Cel puțin până acum, Nicolae Matei nu a fost un suporter al DNA, această unitate de parchet obținând o condamnare penală împotriva sa, pentru care a și executat mai multe luni de închisoare. Deși postarea sa pare total ruptă din contextul actual, aceasta ar putea avea legătură cu faptul că, pe 26 martie 2020, consilierii locali PSD, PNL și PMP au votat o rectificare a bugetului orașului Năvodari, prin care banii alocați cultelor religioase au fost redirecționați pentru campania de luptă împotriva Covid 19. Inițiativa i-a aparținut consilierului PNL Dan Dumitrescu, fiind votată în unanimitate de consilierii prezenți la ședința extraordinară a Consiliului Local Năvodari. Trebuie notat în mod special faptul că prin rectificare nu au fost tăiați bani de la sport, probabil acesta fiind substratul atacului lansat de Nicolae Matei. 

Mai departe, pe baza rectificării de buget, Primăria din Năvodari a lansat o amplă campanie de igienizare a scărilor de blocuri. În acest context, o publicație locală a publicat un articol cu titlul ”Mizerii electorale! Un candidat la Primăria Năvodari încercă să blocheze dezinfecția scărilor de bloc împotriva COVID 19”. În cuprinsul articolului, sunt redarte inițialele candidatului, respectiv N.M. Însă un alt candidat la Primărie cu inițialele N.M. nu mai există în afara lui Nicolae Matei. Jurnaliștii afirmă că N.M. ar fi reclamat la 112 că substanța folosită în cadrul acțiunii de dezinfecție ar afecta sănătatea oamenilor. Raportarea s-ar fi soldat cu deplasarea polițiștilor în vederea verificărilor. 

Lupta politică a continuat cu o postare a fostului primar Nicolae Matei pe Facebook, în care acesta acuză în mod direct voluntarii implicați în acțiunea de dezinfecție că utilizează în spații interioare materiale de dezinfecție destinate spațiilor exterioare. De data aceasta, Matei a făcut un apel la DIICOT, pentru a verifica situația.

 

 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

ÎPS Teodosie: ”Stimate domnule primar onorific Nicolae Matei”

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Conduita Arhiepiscopiei Tomisului în această perioadă de pandemie a stârnit mai multe controverse în spațiul public. Cea mai cunoscută dintre acestea se referă la împrejurarea reflectată într-o filmare postată pe 15 martie a.c., în care arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Teodosie, apare împărtășind cu aceeași linguriță zeci de credincioși care participau la o slujbă religioasă. De asemenea, înalta față bisericească a stârnit controverse în spațiul public în urma unei filmări postate pe 19 martie a.c., filmare în care a afirmat despre Covid-19 că ”această boală contagioasă este o bătaie a lui Dumnezeu, așa cum spune rugăciunea, pentru păcatele noastre”. Deși mai puțin cunoscută, din seria gafelor lui Teodosie din perioada de pandemie face parte și o adresare pe care acesta a folosit-o față de fostul primar al orașului Năvodari, Nicolae Matei. Cu puțin timp înainte de decretarea stării de urgență la nivel național, Teodosie a oficiat o slujbă de maslu la biserica ”Buna Vestire” din centrul orașului Năvodari. Cu această ocazie, arhiepiscopul Tomisului și-a deschis cuvântul de învățătură cu formula introductivă: ”Prea cucernici părinți, stimate domnule primar onorific Nicolae Matei, iubiți credincioși”. 

Cuvântarea ierarhului a fost filmată, iar filmarea a fost postată pe contul de Facebook al Arhiepiscopiei, pe 14 martie 2020. După cum se poate observa din montajul prezentat de instituția bisericească, la slujba religioasă a participat și fostul primar din Năvodari, Nicolae Matei. Formula de adresarea utilizată de Teodosie nu are nicio bază reală și legală. Astfel, în legislația națională nu există funcția de primar onorific al unei localități. Cel mai pobabil Teodosie l-a menționat pe Nicolae Matei sub titulatura imaginară de ”primar onorific” pentru a-i crea un mic avantaj electoral… chiar și în vremuri de coronavirus.  

După cum am relatat în cadrul mai multor articole, Teodosie s-a fotografiat la începutul acestui an cu Nicoale Matei și cu Nicu Moruzi – fostul președinte al PSD Năvodari și unul din colaboratorii cei mai apropiați ai fostul primar. ”Ședința foto” a avut loc după o slujbă religioasă oficiată de ÎPS Teodosie la Mănăstrirea din Năvodari. Arhiepiscopul nu a rostit numele lui Nicolae Matei în timpul acelei slujbe religioase. Mai multe detalii AICI.

Pe 8 martie 2020, Nicolae Matei a organizat o petrecere la un restaurant din localitate, de ziua femeii. La chiolhan a participat, în straie preoțești, și preotul Andrei Salomia, parohul bisericii din centrul localității. Matei l-a anunțat pe acesta cu formula ”marele preot Andrei” și l-a invitat să îl binecuvânteze, în contextul în care tocmai explicase petrecăreților că vrea să candideze independent la Primărie. Salomia l-a binecuvântat. Mai mult, preotul l-a numit pe fostul primar ”prietenul meu Matei” și a vorbit despre stima și iubirea pe care i le poartă. În aceeași cuvântare, preotul de la Buna Vestire a spus despre criticii săi personali că și-ar fi vândut sufletul. Salomia făcea referire la un scandal declanșat după ce a fost filmat butonând de zor telefonul mobil, în timp ce spovedea formal un credincios. Deși criticat în presă, Salomia a fost apărat de Arhiepiscopia Tomisului, care a lămurit că acesta nu a încălcat taina spovedaniei, întrucât ar fi răspuns unui mesaj urgent. 

Citește și:

Nicolae Matei, binecuvântat de popa Andrei la un chiohan în postul Paștelui

Ajutorul pe care îl primește Nicolae Matei din partea Arhiepiscopiei Tomisului ar putea fi explicat prin faptul că fostul primar a fost extrem de darnic față de biserică, în perioada în care a condus localitatea, inițiind hotărâri de Consiliu Local prin care au fost alocate sume importante unităților de cult. În ultimii ani, bisericile au primit finanțări foarte mici de la bugetul orașului Năvodari. 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Se pregătește o nouă mușamalizare în dosarul retrocedării de lângă Tom-Carrefour Constanța

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Femeia din Mihail Kogălniceanu care a reușit să-și mute un teren de 19 hectare din comuna ei natală direct în intravilanul Constanței, pe malul lacului Siutghiol, vizavi de centrul comercial Tom-Carrefour, trage sfori incredibile pentru a-și soluționa problemele de natură penală. Ultimul dosar, în care Zoea Rădulescu este urmărită penal alături de primărița din Mihail Kogălniceanu, Ancuța Belu, și de alte persoane, a intrat într-un conflict de competență între Parchetul Curții de Apel (PCA) Constanța și DNA Constanța. Dosarul PCA ajunsese într-un stadiu avansat, în speță începerea urmăririi penale și instituirea sechestrului asigurător asupra terenului de pe malul lacului Siutghiol. În acest context, a apărut ca din senin un alt denunț depus la DNA Constanța încă din decembrie 2019, care se referă la aceleași fapte cercetate de PCA începând cu luna ianuarie 2020. Teoretic, dosarul de la DNA este mai vechi, dar are exact același conținut. Vorbim de aceleași fapte și de aceeași făptași. Singura diferență este aceea că dosarul de la Parchetul Curții de Apel a plecat de la sesizarea părții vătămate, în speță a omului de afaceri Gheorghe Alexa, în vreme ce dosarul de la DNA Constanța este stârnit de un denunț depus, ATENȚIE!, chiar de un partener de afaceri imobiliare al Zoei Rădulescu. Colac peste pupăză, dosarul de la DNA este instrumentat de un procuror care nu s-a evidențiat decât prin clasări, unele de-a dreptul șocante. De aici și suspiciunea că totul este o manevră pusă la cale de beneficiara jafului de la Siutghiol, care a mai uzat în trecut de metode bizare de fraudare a sistemului de repartizare aleatorie a cauzelor de judecată.

La fabrica de clone

Până acum, totul a curs în favoarea Zoei Rădulescu, o fostă fruntașă țărănistă care a obținut în anul 2000 două procese-verbale de punere în posesie asupra unei suprafețe agricole de 18 hectare în comuna sa natală Mihail Kogălniceanu. Ea a reușit să convingă o fostă judecătoare suspectată de corupție că terenul ei din Mihail Kogălniceanu ar fi de fapt situat pe malul lacului Siutghiol, în intravilanul Constanței și n-ar avea 18, ci 19 hectare. Pe fosta judecătoare o cheamă Corina Eugenia Jianu și actualmente este o simplă inculpată, într-un celebru dosar penal referitor la retrocedări frauduloase de terenuri pe malul Mării Negre. Ca să ajungă la controversata Jianu, Zoea Rădulescu a depus mai multe plângeri clonate, având același conținut. Ulterior, țărănista a renunțat la celelalte dosare înregistrate, alegând astfel să fie judecată de Jianu. Vorbim de o manevră aplicată în două dosare de judecată consecutive, ambele câștigate de Zoea Rădulescu pe baza unor argumente care țin de zona demenței psihopatologice.  

Fosta judecătoare a rescris geografia patriei

Zoea Rădulescu a obținut în primul rând rescrierea totală a geografiei patriei. Astfel, în prima hotărâre judecătorească din anul 2008 Jianu a delirat că terenurile din Constanța s-au aflat în limitele comunei Mihail Kogălniceanu în anul 2000, deși cele două localități nu s-au învecinat niciodată, fiind situate la 25 de kilometri distanță, despărțite de orașul Ovidiu. Fosta judecătoare s-a bazat în mare parte pe un raport de expertiză extrajudiciară întocmit de expertul Florin Dumitrescu din Medgidia. În aceeași hotărâre, Jianu a anulat titlurile de proprietate ale unor cetățeni din Constanța, care dobândiseră terenuri pe malul lacului Siutghiol, în zona Tom-Carrefour, și care le vânduseră omului de afaceri Gheorghe Alexa. Aceste persoane nu aveau nicio calitate procesuală, întrucât nu mai dețineau nici posesia, nici proprietatea terenurilor care ajunseseră cu ani grei înainte la Gheorghe Alexa. Cu toate acestea, Jianu a golit zona de proprietarii care nu mai erau proprietari. În al doilea proces, actuala inculpată de la retrocedări a obligat Prefectura Constanța să anuleze titlurile de proprietate ale Zoei Rădulescu din Mihail Kogălniceanu și să-i ofere acesteia noi titluri pentru cele 19 hectare din Constanța.

Primărița din Mihail Kogălniceanu pune umărul la tun

Aici a intrat în schemă Primăria din Mihail Kogălniceanu, care s-a apucat să elaboreze documentații de fond funciar pentru terenurile din Constanța. O funcționară a scris pe o mizerie de hartă desenată cu pixul că ar fi conformă cu un original pe care nu l-a văzut nimeni niciodată. Apoi, o specialistă în cadastru a plecat de la harta care nu bate cu niciun original pentru a compune un plan actualizat de situație. Acesta din urmă a fost întocmit, însă nu este vizat de OCPI Constanța, așa cum era legal și obligatoriu. În plus, planul delimitează un amplasament liber pe malul lacului Siutghiol. Dar, ce să vezi, amplasamentul este sensibil diferit față de cel stabilit prin hotărârea judecătorească. Vorbim de o diferență de 5,2 hectare, adică de un teren care aparținea Municipiului Constanța. Cu toate acestea, situația nu a fost verificată de primărița din Mihail Kogălniceanu, care a ajuns să semneze noi procese verbale de punere în posesie a Zoei Rădulescu pe terenul din trupul Constanței. Practic, pe semnătura primăriței de la țară, 52.000 de metri pătrați din intravilanul orașului au fost furați municipalității… din pix.  

Expertul inventator, achitat de o judecătoare… tot din Kogălniceanu

Cazul retrocedării de la Tom-Carrefour a devenit extrem de cunoscut opiniei publice. În anul 2016, expertul din Medgidia care a pus umărul la rescrierea geografiei patriei a fost trimis în judecată de Parchetul Curții de Apel Constanța. Totodată, unitatea de parchet a cerut anularea hărții în pix la care ne-am referit mai sus și a altor înscrisuri falsificate intelectual. După ce a fost condamnat pe fond, expertul a fost achitat în apel pe 30 decembrie 2019. Din completul de judecată a făcut parte și o judecătoare născută în Mihail Kogălniceanu (detalii complete într-un articol viitor). Hotărârea judecătorească nu a fost încă motivată nici la momentul de față, deși atât presa, cât și o importantă parte a magistraturii locale așteaptă cu nerăbdare să palpeze argumentația care a condus la această situație.

Dosarul 11

În ianuarie 2020, după răsturnarea de situație din dosarul penal, partea vătămată a depus un nou denunț, în privința modului în care au fost întocmite documentațiile de fond funciar de la Primăria din Mihail Kogălniceanu. Noul dosar 11/P/2020 a intrat pe făgașul său uzual. Astfel, Zoea Rădulescu, funcționara care a certificat corespondența cu originalul lipsă și specialista care a redesenat planul de amplasament au fost puse sub acuzație de fals și/sau uz de fals. Totodată, primărița localității, Ancuța Belu, a fost acuzată de neglijență în serviciu. Unitatea de parchet a instituit sechestru asupra terenului de la Siutghiol.

Procurorul Conortos, servicii indirecte pentru fosta judecătoare Jianu

Cu toate acestea, Zoea Rădulescu s-a pomenit iarăși în circumstanțe extrem de favorabile. Astfel, beneficiara tunului imobiliar a atacat sechestrul instituit de PCA, iar un judecător de la o instanță inferioară i-a dat câștig de cauză, pe baza unei motivații care făcea trimitere la decizia penală, încă nemotivată, a completului care l-a achitat pe expertul care a pus umărul la rescrierea geografiei patriei. În al doilea rând, așa cum arătam în partea introductivă a articolului de față, s-a găsit pista prin care să se ceară preluarea întregii anchete de către un procuror de la DNA Constanța, evidențiat prin clasări controversate. Este vorba de Constantin Conortos, un tip despre care am relatat aici, în Ordinea.Ro, cum a dispus clasări fără cercetare atât în cazul retrocedării frauduloase a carierei de la Sibioara, cât și în cazul taxei fiscale de la Năvodari, de două milioane de euro. Atenție, dosarul Sibioara și dosarul taxei fiscale de la Năvodari au deopotrivă legătură cu fosta judecătoare Corina Eugenia Jianu, la fel ca și dosarul terenului de la Tom-Carrefour. După două clasări dispuse în beneficiul indirect al Corinei Eugenia Jianu, procurorul Conortos ar putea să aibă pe țeavă o nouă clasare în beneficiul indirect al aceleiași inculpate.

O delațiune aparent fără sens

Totul ar putea părea o simplă speculație. Însă trebuiie să știți că dosarul ajuns pe mâna lui Conortos este clonat pur și simplu după dosarul instrumentat, cu ceva rezultate, de Parchetul Curții de Apel Constanța. Totodată, actul de sesizare a DNA-ului este semnat de un prieten al Zoei Rădulescu. L-am numit mai sus pe Iulian Răileanu, un tip care a semnat un antecontract de vânzare-cumpărare cu Zoea Rădulescu, prin care urma să dobândească la un preț extraordinar de bun pentru el o halcă din terenul tunului descris în articolul de față. E limpede că beneficiarul acestei combinații nu avea niciun motiv real de supărare pe binefăcătoarea sa și cu atât mai puțin pe primărița din Mihail Kogălniceanu sau pe funcționarele din această localitate. Or tocmai lipsa unui mobil real generează suspiciuni.

În mod cert, după ce a întocmit dosarul penal pe baza delațiunii prin care Răileanu și-a turnat fără sens partenera de afaceri, Constantin Comortos a constatat că acesta are același conținut ca și dosarul de la Parchetul Curții de Apel. Și dintr-o dată, a apărut un sens. Astfel, Conortos a cerut aprobarea procurorului general al României pentru a prelua întreaga anchetă de la PCA. Întâmplarea vine în succesiunea altor mușamalizări obținute cu succes de Zoea Rădulescu, așa cu am precizat mai sus. Cererea urmează să fie analizată de procurorul general al României. Va urma!

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: