Conecteaza-te cu noi
SEAS

Exclusiv

Cum și-a bătut joc primarul din Agigea de fondurile europene pentru pescuit. 17% – absorbție. Salarii pentru politruci. Un festival al ochiului de pește

Published

on

Comunitățile pescărești din sudul județului Constanța au ratat accesarea de fonduri europene, din cauza intereselor obscure și a incompetenței grosiere a primarului PSD-ist din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu. Acesta s-a erijat în lider al pescarilor sud-dobrogeni, deși parcursul său profesional, de polițist, administrator al unui târg de legume și apoi de primar, nu-l recomanda cu nimic pentru această misiune. Asociația Grup Local Dobrogea Sud, la cârma căreia s-a cățărat, încă din anul 2013, primarul din Agigea, a fost desemnată să selecteze proiectele comunității pescărești în vederea obținerii de fonduri europene. Banii alocați strategiei de dezvoltare au fost tocați pe un festival pescăresc la Eforie și un festival al ochiului de pește, la Vama Veche. 7 contracte de finanțare au fost reziliate, de bune ce erau, iar unul nu a mai început niciodată. De pe urma aventurii, nu a câștigat niciun membru al comunității de pescari. În schimb, Cîrjaliu și-a recompensat apropiații cu salarii din fondurile europene pentru pescuit. Un politruc din gașca sa, la fel de habarnist și străin de domeniu, a muls, trei ani la rând, salarii nemeritate din fondurile europene. Să fie bine, ca să nu fie rău! În timp ce se ocupa de reinventarea pisciculturii sud-dobrogene pe ritmuri de festival, primarul prim-pescar ducea o luptă la baionetă pentru distrugerea pescuitului local, în contra firmelor de profil Sarda Fish și Pescăria lui Matei. Sarda Fish a fost tâlhărită de terenuri și de vinciurile pescărești chiar de Primăria lui Cîrjaliu. Aceeași Primărie a pus o taxă fabuloasă pe bărcile de pescuit. La rândul ei, Poliția Locală a făcut controale și a dat amenzi cu nemiluita la Pescăria lui Matei, în mod abuziv, după cum au constat instanțele de judecată. Din cauza acestui comportament feudal al primarului, Sarda Fish s-a retras din asociația comunității pescărești, în care avea calitatea de membru fondator. Locul eliberat a fost imediat luat de o firmă fără nicio legătură cu pescuitul, care se ocupă de un hotel la Eforie Nord. Patronii acesteia sunt asociați cu ginerele primarului la restaurantul pescăresc, cu pește de import, Golful Pescarilor. Din cauza acestor interese obscure și a prostiei, dezvoltarea sectorului piscicol s-a înecat de tot. În ciuda eșecului lamentabil, Cîrjaliu e prim-pescar în continuare și conduce, la fel de prost, inserția de fonduri europene, până în 2023.

Programul Operațional pentru Pescuit și rolul comunităților pescărești

Uniunea Europeană a pompat bani grei în dezvoltarea sectorului de pescuit din România. Primul program operațional pentru pescuit a fost proiectat pentru perioada 2007 – 2013. Însă, din cauza nepriceperii părții române, implementarea acestuia a început în 2010 și s-a încheiat abia în 2016. Din capul locului, filozofia UE a fost aceea de a-i implica în selectarea proiectelor chiar pe reprezentanții comunităților pescărești. Aceștia au fost chemați să înființeze grupuri locale sau FLAG-uri (Fisheries Local Action Groups). 22 de structuri de acest tip au primit dreptul să selecteze proiectele comunităților pescărești, pentru a fi finanțate de UE.

Cîrjaliu s-a cățărat pe spinarea pescarilor, pentru a ajunge șef de FLAG

Marea oportunitate de dezvoltare a fost ”mirosită” în județul Constanța abia în anul 2013, când programul operațional trebuia deja să se închidă. Atunci, la inițiativa fostului președinte al Consiliului Județean, PSD-istul Nicușor Constantinescu (acum, pușcăriaș de drept comun), s-au pus bazele înființării a două FLAG-uri. Vorbim aici de asociațiile Grup Local Dobrogea Nord și Grup Local Dobrogea Sud. Prima era competentă pentru zona aflată la nord de Canalul Dunăre Marea Neagră. A doua, pentru zona aflată la sud de canal.  Printre fondatorii FLAG-ului de sud se numărau Asociația Pescarilor Profesioniști din Mangalia, Asociația Pescarilor și Recoltatorilor de Fructe de Mare din Tuzla, companiile de pescuit maritim Sarda Fish SRL Agigea și Dec Fish SRL Sinoe, specialistul piscicol Gabriel Dimoftache, primăriile din Agigea și Tuzla, Asociația Comunelor din România și Fundația Pro Litoral condusă de cunoscuta promotoare de turism, Corina Martin. Sediul asociației a fost stabilit în Primăria Agigea, iar funcția de președinte a fost atribuită primarului Cîrjaliu.

Partener cu UE

Încă de la bun început, FLAG-ul de la Agigea a obținut generoase fonduri europene, pentru a elabora și derula o strategie de dezvoltare locală a comunităților pescărești din Dobrogea de Sud. Atât s-a priceput și atât l-a dus mintea pe mister president, încât strategia a fost denumită în mod comunist și oarecum în bătaie de joc: ”Dobrogea de Sud – mereu deschisă poartă albastră”. După ce a fost deschisă această poartă albastră, FLAG-ul condus de Maricel a primit dreptul să selecteze proiecte pentru dezvoltarea sectorului piscicol în Dobrogea de Sud. De asemenea, a primit stipendii importante pentru asigurarea cheltuielilor de funcționare, incluzând aici salarii, furnituri de birou, materiale de curățenie, carburanți și lubrefianți, licențe IT, deplasări, publicații, reclamă și altele.

Hop și sinecuriștii

Potrivit site-ului mfinanțe.ro, în 2013,  asociația a avut 10 angajați, în 2014 – 7 angajați, iar în 2015 – 8 angajați. Mai toți au fost apropiați ai primarului. Cu titlu de exemplu, un sinecurist al FLAG-ului a fost chiar directorul de la Agigeaserv Util SRL, întreprinderea publică a Comunei Agigea care se ocupă de pietruiri și asfaltări, de reparat garduri și alte treburi gospodărești. Pe director îl cheamă Belghiz Bolat și a terminat inginerie electromecanică la Academia Navală Mircea cel Bătrân din Constanța.

Presa locală a susținut că acesta a pus umărul la campaniile electorale ale lui Cîrjaliu, fiind răsplătit cu postul de director la Agigeaserv Util. În perioada 2013-2015, el a fost plătit și din fondurile obținute de la Uniunea Europeană de FLAG-ul condus de Cîrjaliu. Potrivit declarațiilor de avere, Bolat a încasat 43.385 de lei cu titlul de salariu de la Asociația GLDS.

Extras din declarația de avere depusă în anul 2016 de Belghiz Bolat, director general/manager la Agigeaserv Util SRL. Acesta a fost plătit din fondurile europene pentru pescuit, prin Asociația Grup Local Dobrogea Sud condusă de Maricel Cîrjaliu

Directorul economic de la Agigeaserv Util, pe numele său Daniel Naciu Raiciu, a fost de asemenea plătit pe statele Asociației GLDS. În 2016, din slujba sa principală de la Agigeaserv, Raiciu a câștigat 17.781 de lei. Însă, în același an, a ridicat 33.671 de lei de la FLAG. Vorba aceea: are balta pește! 

Extras din declarația de avere depusă în anul 2016 de Daniel Naciu Raiciu, director economic la Agigeaserv Util SRL. Și el a fost plătit din fondurile europene pentru pescuit, prin Asociația Grup Local Dobrogea Sud condusă de Maricel Cîrjaliu

12 proiecte de anvergură, care erau 10

În 2014, FLAG-ul condus de Maricel și slujit de angajați precum Belghiz și Raiciu, a comunicat că a selectat și depus în vederea finanțării 12 proiecte de mare anvergură. Prin acestea urmau să apară, pe fonduri europene, un debarcader cu punct de primă-comercializare a peștelui la Tuzla, o unitate de prelucrare a peștelui la Dunăreni, două ateliere de confecționat/construit bărci și ambarcațiuni pescărești, două pensiuni eco-turistice și două sate pescărești. La aceste obiective durabile se adăugau 4 ediții de festival, bifate ca 4 proiecte distincte. În realitate, vorbim doar de două proiecte… petrecărețe, fiecare cu câte două ediții. Este vorba de Festivalul Pescăresc propus de Primăria Eforie (condusă atunci de PSD-istul Ovidiu Brăiloiu) și de festivalul Fish Eye Fest – Vama Veche, propus de Asociația Ad Patres din Constanța. Pentru cele 12 proiecte, care erau de fapt doar 10, valoarea ajutorului financiar nerambursabil solicitat de la Uniune s-a ridicat la 17.625.476,79 de lei. (vezi AICI documentul).

Un festival al ochiului de pește

În 2015, proiectele petrecărețe s-au consumat din scurt, la început și la sfârșit de vară, fără niciun folos practic pentru comunitățile de pescari. De pe urma lor au rămas doar câteva ode și amintiri. Consemnăm aici cuvintele meșteșugite așternute de Asociația Ad Patres, în august 2015, într-un comunicat de presă la debutul ediției secunde a festivalului ochiului de pește de la Vama Veche:

”Un line-up pentru toate gusturile, două scene, zeci de performance-uri, artă contemporană și delicii culinare dobrogene cu aromă de pește la grătar, iată ce promite ediția secundă Fish Eye Fest. De cu seară până la răsărit, în spațiul vibrant de la malul mării vor avea loc expoziții, ateliere, spectacole de teatru și proiecții de filme de artă. Un exercițiu de reinventare a dinamicii zonei costiere sud dobrogene în jurul comunităților locale de pescari, Fish Eye Fest militează pentru valorificarea patrimoniului natural și cultural al zonei Dobrogea Sud în vederea relansării economiei locale.”.

Așa s-a relansat pescuitul sud-dobrogean. Imagine de la Festivalul ochiului de pește, Vama Veche, 2015. Sursa foto: https://www.facebook.com/FishEyeFest/

Un spațiu vibrant… de la muzică

Prima ediție avusese loc de 1 mai, pe o ploaie mocănească. Organizatorii n-au recunoscut eșecul lamentabil. Dimpotrivă, ca să pară justificată cheltuiala, au susținut că 15.000 de oameni ar fi stat o noapte întreagă în ploaie, să asculte cântările vândute ca strategie de dezvoltare și ca semnal al reinventării dinamicii acestui spațiului vibrant. Desigur, spațiul era vibrant… de la muzică. La Eforie, în celălalt loc în care trebuia să vibreze relansarea economică a pescuitului sud-dobrogean, primarul de atunci, Ovidu Brăiloiu, a încropit niște lălăială de muzică populară, a naibii de scumpă.  

Cifrele dezastrului

Așa de bine s-a reinventat dinamica zonei costiere a Dobrogei de Sud, că în 2016 la finalul Programului Operațional pentru Pescuit, autoritatea de management a consemnat un veritabil dezastru: doar două contracte de finanțare, din cele 10 semnate, au fost duse la bun sfârșit. Este vorba de petrecerile cântăcioase, cu fum de la fripturile de hamsii, din Eforie și din Vamă.  7 contracte de finanțare, în valoare de 11.674.424,18 lei, au fost reziliate, de bune ce erau. În afara contractelor reziliate și a celor cântate în Vamă și la Eforii, a mai rămas un contract bun, nereziliat, dar care a eșuat și mai lamentabil, la categoria ”nu se implementează”.

În total, rata de absorbție a fondurilor a fost de 17,23%, ceea ce situează FLAG-ul de la Agigea pe locul doi… din coadă, la nivel național. Rezultate mai proaste a reușit să obțină doar FLAG-ul de la Vrancea, un județ cu un potențial piscicol aproape inexistent, care a intrat în poveste în ideea de a ciupi niște cheltuieli de funcționare și salarii pentru niște pile. Trebuie să mai spunem că FLAG-ul lui Maricel a cheltuit în toată această perioadă 730.405,54 de lei din fondurile UE, pe salarii și funcționare. Acești bani au fost calculați în rata de absorbție, care altfel ar fi fost de 14,23%. (vezi aici întregul studiu)

Extras din raportul privind gradul de absorbție a fondurilor europene prin Programul Operațional pentru Pescuit 2007 – 2013. Procentul de absorbție: 17,23% include și banii cheltuiți pe salarii, reclame și transport.

Interesele obscure ale primarului prim-pescar

După cum spuneam, comunitatea pescărească nu s-a ales cu niciun leu și cu niciun folos practic de pe urma faptului că în fruntea ei s-a cățărat, ca păduchele în frunte, un primar mânat de habarnism, dar mai ales de interese obscure.  Când spunem interese obscure, ne referim la faptele prin care Cristian Maricel Cîrjaliu a luat în ”cătarea puștii” activitatea de pescuit maritim de la Agigea. El a inventariat fraudulos în domeniul privat al localității terenurile de pe malul mării, pe care se aflau vinciurile companiei piscicole Sarda Fish SRL. Echipamentele au fost preluate fără niciun titlu de preluare, o dată cu terenul. Au fost pur și simplu tâlhărite și apoi dezafectate, pentru că stăteau în calea unor ambâțuri de grup, pentru care trăgea din greu primarul și totodată primul pescar… pârât de la Agigea.

În 2014, pe când Cîrjaliu activa ca lider al pescarilor sud-dobrogeni, Primăria Agigea a vândut o parte din terenul pescăresc de pe malul mării, mai exact 1.700 mp, către SC Golful Pescarilor SRL. În contract nu se menționa existența unei hotărâri de Consiliu Local pentru aprobarea vânzării. După cum nu se menționa existența unei licitații sau măcar a unui raport de evaluare a bunului. În aceste condiții, tranzacția s-a făcut la valoarea unui apartament de două camere, cu singura justificare că așa a vrut primarul. 

Acest loc, dotat cu vinciuri și bărci pescărești, a fost inventariat fraudulos în domeniul privat al comunei Agigea, la inițiativa lui Maricel Cîrjaliu. Ulterior, primarul a vândut terenul unei firme, care a distrus dotările pescărești, ca să ridice restaurantul Golful Pescarilor. Mai multe detalii AICI

De ce a vrut primarul așa, e cât se poate de clar. Firma era deținută atunci, 100%, de finul fratelui său. Ulterior, ”nepotul spiritual” al primarului s-a asociat, fifty-fifty, cu patronii firmei La Mer Noire SRL, demarând construirea restaurantului pescăresc Golful Pescarilor. În 2018, în firma cu restaurant a fost cooptat chiar ginerele primarului Maricel. Ginerică a dobândit o felie de 10% din acest business de 1,5 milioane de euro pe an, în baza unei ”investiții” de 100 de lei. Evident, tranzacția are dedesubturile ei, pentru că nicio logică de afaceri nu o poate justifica. (mai multe detalii AICI)

Pescarii de la Sarda Fish se retrag din FLAG. Locul e ocupat de hotelierii din Eforie

Același prim-pescar al Dobrogei de Sud a inventat o taxă fabuloasă pentru bărcile pescărești, pentru a lovi în singura activitate de pescuit marin din localitate, derulată de Sarda Fish SRL. Reamintim că societatea în cauză a făcut parte de la bun început dintre fondatorii FLAG-ului de sud. Practic, FLAG-ul s-a constituit și pe spinarea acesteia. Căci, dacă nu erau pescarii și comunitățile pescărești, Cîrjaliu nu s-ar fi putut cățăra în fruntea lor, ca prim-pescar al Dobrogei de Sud. Din cauza războiului stârnit de Cîrjaliu, Sarda Fish s-a retras din FLAG. Îndată, primarul a tras sforile pentru a o înlocui. Locul a fost ocupat de firma La Mer Noire SRL, atât de legată de familia sa. Însă aceasta nu are nicio activitate relevantă în sectorul piscicol, ocupându-se în realitate de administrarea unui hotel în Eforie Nord.  

FLAG-ul lui Maricel se laudă cu Sarda Fish, ca să obțină bani în continuare

Din anul 2016, a debutat noul program operațional pentru pescuit și afaceri maritime. După prăpădul de dinainte de 2016, pescarii din Mangalia s-au retras din FLAG-ul condus atât de prost de Cîrjaliu, înființând o structură asociativă aparte. De asemenea, pescarii din zona de sud-vest a județului, acolo unde se află marile amenajări piscicole, au înțeles cum merge treaba la Agigea. Ei l-au sărit pe Cîrjaliu și s-au dus direct la autoritatea de management a proiectului, reușind deja să acceseze fonduri consistente pe linie de ecologie. Primăria din Eforie a dezertat și ea din FLAG, ca mai toată lumea interesată să găsească oportunități reale de dezvoltare. În aceste condiții, FLAG-ul de sud a intrat rău de tot la apă. Teritoriul păstorit, care acoperea inițial toată Dobrogea de sud, s-a restâns la Agigea, Cumpăna, Techirghiol și Tuzla. Asociația a reușit să obțină fonduri pentru întocmirea unei noi strategii, bani de salarii și dreptul de a selecta proiecte de dezvoltare a zonei piscicole de peste 8 milioane de lei. FLAG-ul lui Maricel și-a câștigat noul rol strategic, după ce a evocat de zeci de ori în documentația depusă faptul că pe raza sa de competență funcționează societatea de pescuit maritim Sarda Fish SRL. Vă dați seama cum vine asta? După ce dai într-unul să-l omori, să te folosești de numele lui ca să-i prostești pe alții de buna ta credință?

Mut ca un pește. A mers pe burtă, ca țiparul pe fundul mării

Desigur, Maricel n-a suflat o vorbă despre vinciurile pe care le-a furat de la Sarda Fish. N-a zis nimic despre maniera scandaloasă prin care le-a făcut loc pe malul mării celor de la Golful Pescarilor. În continuare e mut ca un pește în privința plângerilor penale, scormonite pe acte de acum 18 ani, prin care își imaginează că societatea de pescuit va fi alungată de la Cherhana. Desigur, n-a zis nimic despre controalele și amenzile aplicate în cascadă primului restaurant construit în zonă, Pescăria lui Matei, care au degenerat în aproape 40 de procese și dosare penale. Cîrjaliu a mers pe burtă sau ca țiparul pe fundul mării, ca să nu se afle la autoritatea de management că unul pornit să demoleze pescuitul local s-a erijat în primul pescar al zonei, partener cu Uniunea Europeană la împărțirea banilor de dezvoltare. Cum împarte el fondurile disponibile în noul program operațional pentru pescuit, vă spunem cu lux de amănunte în episodul viitor. În esență nu este nimic diferit: banii ajung în alte părți (vă spunem la cine), iar nu la comunitatea de pescari, pe spatele căreia se cațără cu nesimțire jupânul Primăriei din Agigea.  Va urma!

Comentarii pe Facebook

Autentifica-te pe Facebook pentru a comenta

Adrian Cârlescu este fondator și redactor-șef al publicației Ordinea.Ro. Activează în presa locală constănţeană din anul 1998. A fost reporter şi editor de ştiri la MTC TV, redactor-şef la Replica de Constanţa, redactor în departamentul de investigații la Ziua de Constanţa, co-fondator la Dezvăluiri.Ro, redactor de investigații la Constanța.ro. Este absolvent al Facultăţii de Filosofie a Universităţii din Bucureşti (1998), finalizată cu o teză de licenţă coordonată de profesorul Gabriel Liiceanu, şi a unui master de filosofia culturii (2000). Este autor al volumului „Columbia – spectacolul morţii. Regimul de detenţie în Colonia Cernavodă a Canalului Vechi”, Editura Ex Ponto, Constanța, 2014, și coautor coordonator al volumului ”O istorie a orașului Cernavodă”, Editura Star Tipp, Slobozia, 2015.

Advertisement





Despre Noi

Știri și investigații din județul Constanța.
Aici găsiți subiectele care contează.

Asociația Puterea Civică

Forma legală: ONG/Asociație
Cod de Identificare Fiscală: 24860568

Adresa: Constanța, Bd. IC Brătianu nr. 48, Bl. G29 (Complex Intim), Et. 1, Biroul 7.

Telefon: 0241.625.564

E-mail: ordinea.ro@gmail.com




Copyright © 2018 Ordinea.RO - Theme by MVP Themes, powered by WordPress. Administrat, Implementat, Optimizat de Takmate Solutions