Connect with us

Administratie

Bugetul de stat pentru 2019: Deficit, în scădere la 2,55% din PIB, restricţii noi pentru bugetari și sute de milioane pentru drumurile județene

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Bugetul de stat pentru anul acesta este construit pe un Produs Intern Brut de 1.022,5 miliarde de lei, reprezentând o creştere de 5,5% faţă de 2018, o inflaţie medie anuală de 2,8% şi un deficit bugetar estimat la la 2,55% din PIB (cash) şi 2,57% din PIB (ESA), potrivit datelor prezentate joi seara de Ministerul Finanţelor Publice.

Proiectul de buget este configurat pe un cadru economic cu o creștere economică de 5,5% prevăzută pentru anul 2019 și un ritm mediu anual de 5,2% pe întreg orizontul 2020-2022.

Ținta de deficit bugetar cash pe anul 2019 este estimată la 2,55% din PIB, iar deficitul ESA la 2,57% din PIB, anul 2019 fiind primul an în care începe ajustarea deficitului bugetar, respectiv o ajustare de 0,39 puncte procentuale in termeni ESA fața de anul 2018 , care va continua pe orizontul 2020-2022, urmând ca acesta să ajungă în anul 2022 la 1,8 % din PIB, respectiv o ajustare de 0,77 puncte procentuale față de anul 2019.

Veniturile bugetului general consolidat proiectate pentru 2019 sunt estimate la 341,4 miliarde de lei, respectiv 33,4% din PIB. Potrivit estimărilor autorităţilor, cele mai mari venituri sunt prevăzute la contribuţiile de asigurări sociale – 11,5%, TVA – 6,8 %, accize – 3%, impozit pe salarii şi pe venit – 2,3% din PIB.

Cheltuielile bugetului general consolidat pentru anul 2019 sunt estimate la 367,5 miliarde lei, ceea ce reprezintă 35,9% din PIB. Cele mai mari ponderi în PIB le au cheltuielile cu asistenţa socială – estimate la 109,8 miliarde lei, respectiv 10,7% din PIB (se menţin la aceeaşi pondere ca şi în anul 2018) şi cheltuielile de personal – în sumă de 102,5 miliarde lei (10% din PIB).

Cursul luat în calcul la scrierea bugetului este de 4,6701 lei pentru un euro.  Între altele, raportul bugetului nu conţine prevederi legate de Prima Casă. De asemenea, nu există o poziţie bugetară care să arate valorificarea taxei pe lăcomie. Totodată, este prevăzută o creştere a pensiilor de la 1 septembrie. Iar cheltuielile de personal din bugetul de stat cresc cu peste 21% faţă de 2018.

Restricţii la cheltuieli de personal. Nu se mai dau tichete

Munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru sau în zilele libere se va compensa numai cu timp liber, cu anumite excepţii în cazul personalului din domeniile apararii, sigurantei si ordinii publice sau personalului cu statut special, spuneraportul care însoţeşte legea bugetului.

În perioada 2019-2021, instituţiile şi autorităţile publice nu acordă personalului premii, cu anumite exceptii in cazul sportivilor si colectivelor tehnice, studenților, elevilor şi profesorilor;

În perioada 2019-2021 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă.

În perioada 2019-2021 instituțiile și autoritatile publice nu acordă personalului bilete de valoare, cu excepția tichetelor de creșă reglementate de Legea 165/2018.

Proiectul poate fi consultat AICI.

Cheltuielile destinate investiţiilor în 2019 sunt prevăzute la 4,62% din PIB

Cheltuielile destinate investiţiilor în 2019 însumează 47,19 miliarde lei, reprezentând aproximativ 4,62% în PIB, potrivit datelor publicate joi seara de Ministerul Finanţelor Publice.

“În perioada 2017 – 2022, cheltuielile de investiţii s-au situat în permanenţă peste nivelul deficitului bugetar şi, deşi se constată o adâncire a deficitului în anul 2018, acesta intră pe traiectoria de ajustare începând cu anul 2019”, se arată în Raportul privind situaţia macroeconomică pe anul 2019 şi proiecţia acesteia pe anii 2020 – 2022

“O prioritate majoră a Guvernului o reprezintă îmbunătăţirea procesului de evaluare, selecţie, prioritizare şi implementare a investiţiilor publice, pentru a spori absorbţia fondurilor europene, în vederea descongestionării spaţiului fiscal şi a susţinerii creşterii economice”, se spune în document.

Potrivit sursei citate, cheltuielile de investiţii cuprind cheltuielile aferente programelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare (FEN postaderare), cheltuieli de capital şi cheltuieli aferente programelor cu finanţare rambursabilă.

“La capitolul ‘Investiţii’, alocarea bugetară prevede investiţii în infrastructură, sănătate, educaţie, agricultură, creşterea absorbţiei fondurilor europene, prin finanţarea unor proiecte prioritare care să conducă la realizarea unor rezultate concrete, înfiinţarea Fondului de Dezvoltare şi Investiţii, pentru finanţarea proiectelor de investiţii ale unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale în domenii prioritare principale şi secundare, cum sunt: sănătate, educaţie, apă – canalizare, reţea de energie electrică şi reţea de gaze, transport, drumuri, salubrizare, cultură, culte, sport şi locuinţe, dar şi pentru finanţarea proiectelor de investiţii ale universităţilor. Având în vedere că investiţiile constituie motorul creşterii economice şi al creării de locuri de muncă, construcţia bugetară a avut în vedere promovarea în continuare a unui mediu favorabil investiţiilor care stimulează creşterea. Pe întreg orizontul de referinţă, sumele alocate proiectelor de investiţii se majorează gradual, ajungând la aproximativ 3,9% din PIB în anul 2022 şi respectă regula de aur a finanţelor publice, respectiv nivelul investiţiilor este mai mare ca nivelul ţintei de deficit bugetar”, se mai menţionează în document.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 34,2 miliarde lei, cu 27,9% mai mari faţă de anul 2017, potrivit execuţiei preliminate a anului 2018.

În 2017, cheltuielile pentru investiţii s-au ridicat la 26,8 miliarde lei, respectiv 3,1% din PIB.

Veniturile bugetului general centralizat al unităţilor administrativ-teritoriale, estimate la 76,67 miliarde de lei

Veniturile bugetului general centralizat al unităţilor administrativ-teritoriale pe anul 2019 se estimează la 76,67 miliarde de lei, reprezentând 7,5% din Produsul Intern Brut, iar în cadrul acestora veniturile totale ale bugetelor locale se estimează la 57,65 miliarde de lei, respectiv 5,6% din PIB, în timp ce veniturile celorlalte bugete de la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale reprezintă 1,9% din PIB, potrivit datelor publicate joi seara de Ministerul Finanţelor Publice.

În Raportul privind situaţia macroeconomică pe anul 2019 şi proiecţia acesteia pe anii 2020 – 2022 se menţionează că veniturile proprii ale bugetelor locale (formate din impozite, taxe, contribuţii, alte vărsăminte, alte venituri) sunt estimate la 11,92 miliarde de lei şi reprezintă 20,7% din totalul veniturilor bugetelor locale, în creştere cu 1,1 puncte procentuale faţă de nivelul estimat al anului 2018.

“În anul 2019, prin derogare de la prevederile art. 32 şi 33 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, impozitul pe venit estimat a fi încasat la bugetul de stat la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale rămâne integral în judeţul pe raza căruia a fost încasat şi se repartizează pe unităţi administrativ-teritoriale potrivit Legii bugetului de stat. Regula se aplică şi pentru municipiul Bucureşti. Nivelul impozitului pe venit estimat a fi încasat în anul 2019 este de 22.219,9 milioane de lei”, se menţionează în document.

300 de milioane de lei vor fi alocate în 2019 pentru finanţarea drumurilor judeţene şi comunale.

“Repartizarea sumelor pe judeţe s-a făcut după criteriile propuse de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice astfel: 50% din sumă se repartizează în mod egal tuturor judeţelor, 15% din sumă direct proporţional cu lungimea drumurilor, 35% din sumă invers proporţional cu capacitatea financiară a judeţelor. Repartizarea sumelor pe unităţi administrativ-teritoriale se face în funcţie de lungimea şi starea tehnică a drumurilor, prin hotărâre, de către consiliul judeţean, după consultarea primarilor”, potrivit raportului.

Finanţarea învăţământului particular şi a celui confesional, acreditate, se va ridica la 178,6 milioane lei, repartizate pe judeţe potrivit propunerilor Ministerului Educaţiei Naţionale, în baza standardelor de cost.

De la bugetul de stat vor fi alocate subvenţii în sumă de 4,919 miliarde de lei, din care, în principal, pentru: finanţarea drepturilor acordate persoanelor cu handicap (94 milioane lei), acordarea ajutorului pentru încălzirea locuinţei cu lemne, cărbuni, combustibili petrolieri (50 milioane lei), finanţarea investiţiilor derulate potrivit Programului Naţional de Dezvoltare Locală, aprobat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 28/2013 (2,5 miliarde de lei); susţinerea derulării proiectelor finanţate din fonduri nerambursabile (FEN) postaderare (709 milioane de lei) implementate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale şi finanţarea investiţiilor în sănătate (714,5 milioane lei).

Bugetul general centralizat al unităţilor administrativ-teritoriale (BGCUAT), estimat pe anul 2019, este rezultat din cumularea veniturilor şi cheltuielilor bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, judeţelor şi municipiului Bucureşti, bugetelor instituţiilor publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii din bugetele locale sau integral din venituri proprii, bugetului împrumuturilor externe şi interne şi a bugetului fondurilor externe nerambursabile şi reflectă dimensiunea efortului financiar public al unităţilor administrativ-teritoriale pe anul 2019.

sursa: economica.net

Comments

comments

Administratie

Lista terenurilor care revin Constanței, după decizia din Dosarul retrocedărilor. Ce spune Făgădău despre relația cu Mazăre

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Pentru buna şi corecta informare a opiniei publice, având în vedere Hotărârea nr. 32/2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în Dosarul 6536/2/2008, Primăria Constanța a publicat Dispoziţiile emise de primarul municipiului Constanţa în perioada noiembrie 2002 – iulie 2005, desfiinţate prin Hotărârea Î.C.C.J., după cum urmează:

  1. Dispoziţia nr.3694/5.11.2002 – desfiinţată în parte, publicată integral; – click pentru vizualizare
  2. Dispoziţia nr.3750/12.11.2002 – desfiinţată în parte, publicată integral ; – click pentru vizualizare
  3. Dispoziţia nr.577/27.03.2003 – desfiinţată în parte, publicată integral ; – click pentru vizualizare
  4. Dispoziţia nr.835/18.04.2003 – desfiinţată în parte, publicată integral ; – click pentru vizualizare
  5. Dispoziţia nr.2992/29.10.2003 – desfiinţată şi publicată integral; – click pentru vizualizare
  6. Dispoziţia nr.3135/13.11.2003 – desfiinţată şi publicată integral; – click pentru vizualizare
  7. Dispoziţia nr.3332/9.12.2003 – desfiinţată şi publicată integral; – click pentru vizualizare
  8. Dispoziţia nr.679/11.03.2004 – desfiinţată şi publicată integral; – click pentru vizualizare
  9. Dispoziţia nr.796/19.03.2004 – desfiinţată şi publicată integral; – click pentru vizualizare
  10. Dispoziţia nr.1344/31.05.2004 – desfiinţată şi publicată integral; – click pentru vizualizare
  11. Dispoziţia nr.3414/21.12.2004 – desfiinţată şi publicată integral; – click pentru vizualizare
  12. Dispoziţia nr.2537/15.07.2005 – desfiinţată şi publicată integral. – click pentru vizualizare

Referitor la Dispoziţiile desfiinţate în parte, menţionăm că terenurile cuprinse în Hotărârea Î.C.C.J., ce revin în patrimoniul municipiului Constanţa, sunt evidenţiate prin marcare.

Primăria municipiului Constanţa întreprinde toate demersurile administrative şi judiciare necesare în vederea punerii în executare a Hotărârii nr. 32/2019 a Î.C.C.J.

Vă aducem la cunoștință faptul că Dispozițiile menționate mai sus pot fi vizualizate și pe site-ul Primăriei Constanța la următorul link:

http://www.primaria-constanta.ro/arhiva/detalii-stire?nws=ad6d8971-8a60-65e9-84cc-ff0000670d49&tip=Comunicate

Servicii de consultanță, asistență și reprezentare juridică pentru dosarul penal 6536/2/2008

Despre Dosarul retrocedărilor, pe ordinea de zi a ședinței de îndată a Consiliului Local Constanța, la inițiativa primarului Decebal Făgădău a fost introdus proiectul privind “achiziția serviciilor de consultanță, asistență și reprezentare juridică pentru punerea în executare a hotărării nr. 32/07.02.2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul penal nr. 6536/2/2008”.

“Vom analiza atent cele 12 dispoziții și vreau să îi asigur pe constănțeni că procesul va fi transparent. Am informat Camera Notărilor Publici privind situația terenurilor din dosar. Am dat dispoziție ca să fie identificate toate terenurile. Am remarcat faptul că acesta este un subiect fierbinte și am publicat pe site-ul Primăriei cele 12 dispoziții ale ICCJ. Ne dorim un proces transparent, clar și sigur. Hotărârea va naște situații complicate, fără îndoială iar punerea ei în aplicare trebuie făcută de specialiști, am completat echipa din aparatul de specialitate”, a declarat primarul Decebal Făgădău la finalul ședinței Consiliului Local.

De asemenea, referitor la situația sa patrimonială și fiscală, edilul a menționat că acestea se regăsesc în declarațiile sale de avere și interese.

“Nu am nimic de ascuns și nu mă simt vinovat de nimic. Am declarat cu toate detaliile și cu virgulă de la cine am cumpărat și cui i-am înstrăinat, atunci când a fost cazul. Nu sunt un om avut și cea mai mare bogăție a mea este familia, precum și faptul că am fost votat primarul municipiului Constanța. Voi aplica legea, voi respecta drepturile tuturor și a municipiului Constanța și voi pune în aplicare decizia Înaltei Curți. Dacă voi fi într-o stare de incompatibilitate, o voi anunța singur. Nu am nevoie de avocat pentru a comunica acest aspect”, a completat edilul și a ținut să explice că între el și fostul primar Radu Mazăre a exista o interdicție de comunicare impusă prin ordonanță, astfel încât inclusiv demisia lui Mazăre i-a fost adusă la cunoștință prin poștă.

Citiți și:

Radu Mazăre, 9 ani de ÎNCHISOARE cu EXECUTARE

NOTĂ! Pe numele fostului primar Radu Mazăre a fost emis un mandat internațional de urmărire. În prezent, despre fostul primar al Constanței se știe că este în Madagascar.

Comments

comments

Continuă să citești

Administratie

Proiect european, derulat cu succes în comuna Tuzla. Câți locuitori au calificare profesională pe banii UE

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Primarii și reprezentanții administrațiilor locale din Tuzla, Agigea și Cumpăna au prezentat astăzi importanța implementării unui proiect comun. Este vorba despre proiectul “Creșterea competitivității prin perfecționare, viziune și educație ACTIVE”. Proiectul este parte din Programul INTERREG V-A România – Bulgaria derulat prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.

Potrivit primarului comunei Tuzla, Reșit Taner, obiectivul general al implementării acestui proiect îl reprezintă schimbarea mentalității asupra menținerii pe piața muncii a populației vârstnice, prin asigurarea unei vieți sănătoase, mai productive, participative și independente pentru această categorie socială, cu impact pozitiv asupra sistemului general de protective socială, în beneficiul dezvoltării macroeconomice naționale.

În ceea ce privește scopul pentru care conducerea administrației comunei Tuzla a ales să implementeze acest proiect, edilul susține că acesta conttribuie la îmbunătățirea gradului de ocupare a forței de muncă pentru populația mai în vârstă, prin reducerea incompatibilității ocupaționale între cererea și oferta de locuri de muncă, incompatibilitatea generală în principal de lipsa unei pregătiri sau perfecționări profesionale.

Valoarea totală a proiectului (cu TVA) este de 446.981,32 de euro, din care: 379.934,1 euro reprezintă contribuția Uniunii Europene, iar 58.103,14 euro înseamnă valoarea cofinanțării naționale a României și Bulgariei. Totodată, diferența de 8.944,08 euro reprezintă valoarea cofinanțării proprii a partenerilor de proiect.

Grupul țintă îl reprezintă 200 de persoane, adică 50 de participant din fiecare locație parteneră de proiect, iar implementarea se face în 18 luni, respective de la 19.08.2017 la 18.02.2019.

Concret, cei interesați să se califice pe o meserie au avut la dispoziție programul de training vocational pentru 5 meserii, respectiv agent de securitate, baby sitter, administrator de pensiune, brutar / patiser și instalator sanitar, precum și organizarea a două târguri de muncă în Constanța și Balcik pentru angajatori, absolvenții cursurilor ACTIVE, instituții publice și populație.

La finalul proiectului, primarul din Tuzla a ținut să precizeze că au fost calificați 40 de agenți de securitate, 40 de persoane pentru meseria de baby – sitter, 40 de administrator de pensiune, 40 de persoane calificate pentru meseriile de brutar / patiser și 40 de instalatori sanitari. Totodată, 200 de persoane au primi calificare pentru cursul de calculator – nivel începător și au fost 200 de absolvenți de limbi străine, tot nivel începător.

Comments

comments

Continuă să citești

Administratie

Iridex MAJOREAZĂ prețul pentru serviciile prestate în comuna Tuzla

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Primăria Tuzla anunță locuitorii comunei de faptul că SC Iridex Group Salubrizare SRL practica, anul trecut, pentru serviciile prestate (primirea deșeurilor la centrul de management integrat Costinești), un preț de 75,3 lei tona, TVA inclus.

Începând cu 1 ianuarie 2019, SC Iridex Salubrizare SRL a majorat prețul practicat, acesta fiind de 122,20 lei/tona, TVA inclus.

Prin urmare, această majorare a dus la creșterea taxei de salubrizare cu 50% pe raza comunei Tuzla. Primăria face precizarea că procentul de majorare aplicat de SC Iridex este de 62% față de anul trecut.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: