Connect with us

Societate

Calea ferată București – Constanța, reabilitată pe bani europeni

Maria Ionescu

Publicat

la

Comisia Europeană a aprobat recent alocarea a 226,6 milioane de euro din Fondul de coeziune pentru proiectul retrospectiv “Reabilitarea liniei de cale ferată București – Constanța, tronsoanele București Nord – București Băneasa și Fetești – Constanța, potrivit unui comunicat al CE, remis, luni, Agerpres. ”Proiectul face parte din Programul Operațional Transport perioada 2007 – 2013, axa prioritară ‘Modernizarea și dezvoltarea rețelei TEN-T de bază în scopul dezvoltării unui sistem durabil de transport și integrării acestuia în rețelele de transport ale Uniunii Europene’. Lucrările de reabilitare a celor peste 80 de kilometri de cale ferată între București și Constanța, pe cele două tronsoane București Nord – București Băneasa, respectiv Fetești – Constanța, au fost finanțate inițial de statul român, valoarea totală a proiectului fiind de aproape 475 de milioane de euro”, se arată în document. Potrivit comisarului european, Corina Crețu, Comisia Europeană preia o parte din cheltuielile inițiale pe care statul român le-a făcut pentru lucrările de reabilitare a căii ferate între Capitală și Constanța. ”Această decizie se înscrie în linia asumată de Comisia Europeană în ceea ce privește cofinanțarea proiectelor retrospective, cu scopul de a crește absorbția fondurilor europene în România. Astfel, Comisia Europeană preia o parte din cheltuielile inițiale pe care statul român le-a făcut pentru lucrările de reabilitare a căii ferate între Capitală și Constanța. De altfel, ca urmare a muncii comune a experților din cadrul DG REGIO și autorităților naționale, în cadrul Grupului de lucru pentru o mai bună implementare, au fost aprobate proiecte retrospective în domeniul infrastructurii de transport din România în valoare de aproximativ 450 de milioane de euro din Fondul de coeziune și Fondul european de dezvoltare regional”, a spus Crețu.

S-a redus durata de călătorie

Prin proiectul de reabilitare a căii ferate între București și Constanța s-a urmărit în principal reducerea duratei de călătorie între cele două localități, precum și trecerea de la transportul preponderent rutier între Capitală și litoral spre un transport sigur și modern cu trenul, precum și reducerea poluării aerului. ”În urma lucrărilor de reabilitare a acestei porțiuni de cale ferată, se estimează că, până în anul 2030, aproximativ 3,7 milioane de pasageri vor folosi anual trenul pentru a parcurge distanța între București și Constanța, iar transportul feroviar de marfă pe această rută este estimată să ajungă până la 21 de milioane de tone anual. În prezent, trenurile de pasageri pot circula pe ruta București – Constanța cu viteze de până la 160 de km/oră, iar cele de marfă cu maximum 120 de km/oră”, menționează sursa citată. În prezent, rata de absorbție pentru Programul Operațional Transport în exercițiul bugetar 2007-2013, depășește 81%. În perioada de programare 2014 — 2020, România are alocate aproximativ 9,4 miliarde de euro pentru Programul Operațional pentru Infrastructură Mare (POIM), atât prin Fondul European de Dezvoltare Regională, cât și prin Fondul de Coeziune. Mai mult de jumătate din finanțarea totală (inclusiv cofinanțarea națională) pentru POIM – 6,8 miliarde de euro – este prevăzută pentru infrastructura de transport, 37% pentru dezvoltarea sectorului de mediu, iar 5% pentru sectorul energetic.

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Societate

”Navigatorii români sunt obstrucționați chiar de țara lor”, consideră liderii SLN

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

Navigatorii trebuie să fie tratați ca o categorie esențială în transportul internațional și nu numai declarativ.

Sindicatul Liber al Navigatorilor a înțeles gravitatea pandemiei și a fost alături de toți navigatorii pe tot parcursul anului 2020 și până în prezent, știindu-se implicarea noastră zi de zi si oră de oră.

Înca de la începutul pandemiei, Sindicatul Liber al Navigatorilor a cerut guvernanților ca navigatorii români să poată dispune în România de un centru de testare RT-PCR înaintea plecării în voiaj și asta susținem în continuare. SLN a cerut ca navigatorii să nu fie restricționați în drumul lor către nave și nici atunci când trebuie să fie repatriați. Mai mult, aceștia aveau nevoie să poată pleca la lucru către nave și de aceea trebuiau aprobate zboruri Charter special pentru navigatori și chiar utilizarea zborurilor umanitare făcute de operatorul aerian național la inițiativa MAE.

Cu oarecare întârziere, autoritățile din România au înțeles fenomenul și au reacționat, fiind o perioadă bună de timp în fruntea țărilor care respectau rezoluțiile internaționale ale IMO, ILO, UE, Camera Internațională de Comerț, ITF și ISF cu privire la desemnarea navigatorilor ca personal cheie în transportul internațional. S-a înteles că navigatorii nu reprezintă o sursă de infectare, cazurile de infecție de la nave au fost extrem de puține și toate din cauza contactului cu Autoritățile din porturile respective iar navele de croazieră și-au încetat activitatea de transport al turiștilor.

Odată cu apariția vaccinului împotriva Sars-CoV-2, Sindicatul Liber al Navigatorilor a cerut introducerea navigatorilor români în etapa lucrătorilor esențiali pentru vaccinare, cerând un centru special pentru vaccinarea navigatorilor, în urma discuțiilor purtate cu INSP și alte autorități din domeniu.

Zilele acestea, Autoritatea Maritimă din Cipru a propus demararea la scară mondială a vaccinării cu prioritate a navigatorilor, a celor 1.700.000 de oameni, și astfel, țările lumii să ridice orice obstacol sau restricție de liberă circulație, navigatorii să poată să facă schimbul de echipaj la timp, să poata coborî la uscat și activitatea de transport maritim a bunurilor să se poată face în siguranță.

Navigatorii sunt obosiți mental și fizic după un an de pandemie și de restricții în condițiile unei munci deosebit de periculoase care a ținut și ține economia mondială la suprafață. Susținem această initiativă și vom fi aproape pentru ca acest lucru să se întample și în România.

Tot zilele acestea, guvernul roman prin Departamentul pentru Situații de Urgență a dispus ca navigatorii sa fie testați RT-PCR înainte de a urca în avion la drumul de întoarcere către casă la fel ca orice alt cetațean, lucru care a avut repercusiuni imediate. Schimburile de echipaje la unele societăți au fost sistate, iar altele au fost foarte îngreunate.

”Insistențele și explicațiile noastre nu au putut convinge Guvernul Român că navigatorii nu sunt o sursă de infecție, că ei sunt izolați pe nava lor timp de luni bune și întreg procesul de îngreunare a schimburilor de echipaj va atârna greu în menținerea locurilor de muncă și așa greu de obținut pentru ei.”, precizează liderii Sindicatului Liber al Navigatorilor.

În opinia lor, ”navigatorii români sunt obstrucționați chiar de țara lor, cum nici o altă țară nu a mai făcut-o”. În Italia, Franța, Olanda, Marea Britanie, Germania, Spania etc., navigatorii sunt exceptați de la orice restricție atunci când călătoresc în interes de serviciu. Cum România poate face o asemenea gafă?

”Am crezut că nu s-a înțeles la început, apoi am explicat în detaliu dar acum vedem că lucrurile dăunează grav menținerii locurilor de muncă ale navigatorilor români aflați într-o competiție acerbă care abia așteaptă cea mai mică greșeală.”, au afirmat reprezentanții SLN.

De ce nu se înteleg lucruri care nu costă, nu sunt periculoase, sunt sigure și au rezulate benefice pentru toți? Pentru că navigatorii nu au o autoritate guvernamentală care să le reprezinte cauza.

SLN a susținut mereu că în Ministerul Transporturilor ar fi trebuit să existe un Departament Special pentru Navigatori (DSN) care să fie foarte aplecat pe problemele de educație, de muncă, de angajare, de certificare, de formare și apoi de promovare a unui produs care este cerut pe piața internaționala și care are beneficii incomensurabile.

Ca o comparație, Canalul Suez aduce anual peste 4 miliarde de dolari guvernului Egiptean, PIB-ul din Filipine este bazat 40% pe veniturile navigatorilor etc. România, cu această forță de muncă calificată și extrem de bine cotată în piața internațională, cu școli de renume internațional, cu un sprijin si lobby guvernamental ar putea exploata această nișă internațională cu beneficii pentru milioane de cetățeni româani.

SLN va iniția în continuare demersuri pentru exceptarea navigatorilor de la orice restricții și pentru crearea unui program de vaccinare special pentru navigatori, la fel ca în cazul personalului medical sau profesori.

România are și România poate pentru o Românie mai bună !

Comments

comments

Continuă să citești

Societate

Constanța. Autobuzele liniilor 44 și 51 circulă deviat pe sensul către Casa de Cultură

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

CT BUS anunță publicul călător că, începând cu 01.03.2021, autobuzele liniilor 44 și 51 circulă deviat pe sensul către Casa de Cultură pe următorul traseu: str Mihai Viteazu – str. Constantin Brătescu – str. I.G.Duca.

Totodată, autobuzele aparținând celor două trasee nu vor mai opri în stația ,,Școala 13” (amplasată pe str. Mihai Viteazu), ci vor opri în stația de pe str. I.G.Duca.

Devierea survine din cauza lucrărilor de resistematizare a circulației rutiere desfășurate de Primăria Municipiului Constanța pe str. Țepeș Vodă.

 

Comments

comments

Continuă să citești

Societate

(VIDEO) ÎPS Teodosie speră să se reînființeze Mitropolia Tomisului. Vezi ce demersuri s-au făcut

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

ÎPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului doreşte reînfiinţarea Mitropoliei Tomisului şi a depus în acest sens o solicitare la Sfântul Sinod. În cursul zilei de azi, în cadrul unei conferințe de presă a precizat că demersurile în acest sens ar putea dura două sau trei luni.

El a declarat, că şi-a dorit reînfiinţarea Mitropoliei la scurt timp după ce a devenit Arhiepiscop al Tomisului, adică din 2002, dar acest lucru nu s-a materializat atunci. El a menţionat că argumentele aduse acum sunt mai multe izvoare istorice recuperate care arată că au existat mitropoliţi în fiecare secol, iar în Constanța a fost mitropolie din secolul V.

“Mitropolie a fost și trebuie să fie! Am avut această inițiativă din anul 2002. Am făcut demersuri. Argumentele sunt mulţimea de izvoare recuperate. Chiar anul trecut pe baza căreia noi am înfiinţat Academia Tomitană, sunt din 85 de arhive şi biblioteci, foarte multe de la Vatican, se păstrează vestigiile înaintaşilor noştri de aici date că au existat mitropoliţi în fiecare secol, în care istoria nu consemnează că izvoarele s-au pierdut, Dobrogea a intrat în stăpânire străină şi a revenit în 1878, dar izvoarele s-au păstrat în diverse locuri”, a transmis ÎPS Teodosie.

ÎPS Teodosie a precizat că, în cursul săptămânii trecute, a înregistrat o adresă la Patriarhia Română, la Cancelaria Sfântului Sinod.

”Se fac pași în care argumentele să fie puse în lumină.  (…) Noi nu facem mitropolia ca o fantomă, dintr-o dată, ci să urmeze toate demersurile canonice care trebuie să pună în evidenţă acest scaun mitropolitan care este înscris şi în canoanele organizatorice ale sinoadelor ecumenice”, a precizat ÎPS Teodosie.

Înaltul prelat a precizat faptul că demersurile ar putea dura două-trei lini de zile, așa că nu este exclus ca până la Paște să avem Mitropolie la Constanța.

Urmăriți declarația sa integrală în video de mai jos:

Foto: Ilustrativ

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: