Exclusiv Slide

Camera de Conturi din Constanța, blat rușinos cu Primăria Năvodari, pentru salvarea lui Nicolae Matei

Mai 11, 2018 Adrian Cârlescu

În toamna anului trecut, auditorii Curții de Conturi au realizat un raport de control la Primăria Năvodari. Situația descoperită a fost de o gravitate ieșită din comun. În primul rând, auditorii au constatat că Primăria a raportat ani la rând procente umflate cu pompa la încasarea veniturilor proprii din taxe și impozite. În acest fel, autoritatea locală a accesat în mod necuvenit sume mai mari de bani de la bugetul de stat. În realitate, baza de impozitare era mai mare, însă a fost diminuată scriptic de șmecherii de la Taxe și Impozite, cu scopul de a umfla raportările, așa cum am arătat mai sus, dar în același timp și cu scopul de a avantaja tot felul de personaje arondate camarilei, care au fost iertate de orice obligație față de bugetul local. De exemplu, societatea Mat-Fish SRL, care deține lacul Tașaul în concesiune, nu a fost înregistrată fiscal și nu a plătit niciun șfanț pentru cele 1970,15 hectare pe care le exploata. Firma este deținută de un bărbat care se numește Doru Matei. De asemenea, restaurantul Cherhanaua Tașaul, care este o adevărată fabrică de profit, nu a fost înregistrat cu obligații de plată la bugetul local. Alte favoritisme total ilegale au fost făcute de Primărie unor firme intrate în insolvență. Autoritatea locală a ”uitat” să revendice în procedura falimentului obligații restante de 3,4 milioane de euro. Auditorii au mai constatat că mai multe firme din Portul Năvodari nu erau înregistrate cu obligații de plată, deși din punct de vedere legal datorau impozite bugetului local. În sfârșit, o companie specializată în transportul produselor petroliere a primit un teren… pe moca.

O taxă fiscală unică în lume

Dar cea mai mare parte a raportului Curții de Conturi se referea la situația creată în vecinătatea lacului Siutghiol, în zona Mamaia Nord. Verificările au fost declanșate ca urmare a solicitării Comisiei de Abuzuri a Senatului României, la rândul ei sesizată de compania Somaco Construct SRL, care deține, chiar vizavi de Phoenicia, complexul Verona, format din vile turistice de patru stele. În anul 2012, Primăria Năvodari, condusă pe atunci de penalul Nicolae Matei, a comunicat firmei Somaco Construct SRL o decizie de impunere fiscală, fără număr de înregistrare, în valoare de două milioane de euro. Vorbim aici de o taxă fiscală unică în lume. Primăria a pretins că, în perioada 2010-2012, Somaco Construct SRL ar fi depozitat materiale de construcție, în speță piatră și nisip, în locurile publice, respectiv pe un teren de 4646 mp aflat între complexul de vile și malul lacului Siutghiol, datorând 3 lei/mp/zi bugetului local.

Primăria lui Matei a furat terenul statului

Complexul Verona

Verificând această speță, Curtea de Conturi a stabilit o situație de fapt și de drept total diferită față de aceea impusă în mod discreționar de primăria lui Matei. În primul rând, s-a reliefat că firma în cauză nu a depozitat materiale de construcții, ci a realizat o lucrare hidrotehnică de apărare împotriva inundațiilor, a eroziunii și a infiltrațiilor care puneau în pericol siguranța vilelor turistice. Lucrarea a fost realizată în anul 2007.  Comparând hărțile cadastrale și imaginile din satelit în format ortofotoplan, dinainte și după efectuarea lucrării, auditorii au concluzionat că aceasta a fost realizată în parte pe malul lacului, în parte în cuveta lacului, ambele suprafețe aparținând de drept proprietății publice a statului. Consolidarea terenului statului nu putea conduce la schimbarea proprietarului. Cu toate acestea, în anul 2012, Orașul Năvodari și-a intabulat în proprietate terenul statului român, pretinzând că îl deține în proprietate în baza unui inventar adoptat prin vot cu un an înainte.

OCPI a încălcat grosolan procedura de dezmembrare

Curtea de Conturi spune că procedura de înregistrare la Cadastru a fost încălcată în mod grosolan. Astfel, Primăria a făcut două înscrieri distincte. Prima dintre acestea se referea la un teren de 3737 mp, trecut în domeniul privat al localității, pe baza unei adeverințe semnate de Nicolae Matei care atesta că această suprafață este neocupată și ar face parte dintr-un teren mai amplu, de 11.000 de metri pătrați, însușit în inventar, în anul 2011, fără coordonate cadastrale și vecinătăți. Din punct de vedere legal, nu se putea înscrie în cartea funciară doar o fracție din teren. Auditorii au constatat că OCPI a încălcat procedura proprie cu privire la dezmembrarea terenurilor. În mod similar, Primăria a cerut înscrierea în domeniul public a unui teren de 1827 mp, adeverind că acesta ar face parte dintr-un lot mai mare, de 2400 mp, la rândul său inventariat, și tot fără coordonate cadastrale și vecinătăți, în anul 2011. 927 mp pătrați se aflau în dreptul complexului Verona. În mod cert, înscrierea terenurilor în cartea funciară s-a făcut în deplină haiducie, cu o complicitate de zile mari a OCPI Constanța, condus pe atunci de Stere Sponte (foto), un năvodărean declarat de Matei și camarila sa cetățean de onoare și cadorisit cu un teren generos în zona turistică Mamaia Nord.

Discriminare pe față

Așadar, ai lui Matei au furat terenul statului, ca să poată pretinde milioane de euro de la firma Somaco Construct. Curtea de Conturi a constatat însă că taxa a fost discrimnatorie. Aici trebuie să spunem că, potrivit legii, taxa fiscală este prețul plătit de o persoană pentru beneficiul unei prestații a autorității publice. Or, din acest motiv, toate dosarele de taxă fiscală conțin în primul rând cererea respectivei persoane de a beneficia de o prestație. Analizând dosarele de această natură existente în arhiva Primăriei Năvodari, auditorii au constatat că toate se deschid cu astfel de cereri, mai puțin dosarul firmei Somaco Construct. E clar că în cazul de față vorbim de un tratament diferențiat fără o justificare obiectivă și rezonabilă, ceea ce însemnă discriminare. Conduita Primăriei se poate încadra în zicala ”pentru unii mumă, pentru alții ciumă”. Ca dovadă suplimentară, în timp ce pretindea milioane de euro de la Somaco, Primăria încasa redevențe de 0,92 de lei pe metru pătrat pe an de la vecinii acestei firme.

Primăria Năvodari, la judecată împotriva Camerei de Conturi

La capătul controlului, Curtea de Conturi a obligat Primăria Năvodari și Administrația Apelor Române să delimiteze și să înscrie corect în cadastrul apelor terenurile statului și în cartea funciară terenurile proprii ale localității. În disperare de cauză, Primăria Năvodari a contestat raportul Curții de Conturi la instanța de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Constanța. Însă contestația privește doar aspectul referitor la terenurile de la Siutghiol. Cu alte cuvinte, autoritatea locală și-a recunoscut vina pentru celelalte furăciuni descrise în partea introductivă a prezentului articol. Nu și pentru tunul taxei fiscale de două milioane de euro.

Juristul Camerei, umăr la umăr cu avocata lui Matei

E limpede că această verificare epocală ordonată de la București a încurcat apele la Camera de Conturi din Constanța. Cu toate acestea, Camera locală a trebuit să-și joace rolul formal de a apăra Raportul. În acest scop, la bară a fost trimis consilierul juridic Liviu Dragomir. Am participat și noi, alături de alți colegi din presa locală, la termenul de judecată din 9 mai a.c.. Din fundul sălii, se putea observa așezarea părților ca într-un teatru de luptă. În stânga sălii, la aceeași masă, lipiți umăr în umăr, se aflau avocata Primăriei Năvodari (care îl reprezintă și pe Nicolae Matei în diverse litigii) și consilierul juridic al Camerei de Conturi. La câțiva metri, în dreapta sălii, se aflau proprietarul firmei Somaco Construct, Grigore Comănescu, și doi dintre consilierii săi juridici. Somaco Construct a depus o cerere de intervenție accesorie în proces, în favoarea Camerei de Conturi. Așa cum era de așteptat, avocata Primăriei a cerut respingerea acesteia ca inadmisibilă. Luând cuvântul, la rândul său, consilierul juridic al Camerei de Conturi a menționat că lasă această chestiune la aprecierea instanței. Însă nu s-a oprit aici, continuând în fapt să expună concluzii de respingere. O asemenea conduită este din capul locului nefirească, întrucât prezența firmei în proces constituia un sprijin pentru pârâta Camera de Conturi. De asemenea, angajatul Camerei l-a denigrat în fața instanței pe unul din consilierii juridici ai firmei Somaco și a făcut aprecieri contrare Raportului pe care trebuia să îl apere. În loc să se lupte cu Primăria, care era partea adversă, juristul Camerei își critica aliatul, la umăr cu avocata Primăriei Năvodari. Oricum ai privi problema, e clar că la mijloc este un blat rușinos, ca atâtea altele care otrăvesc dreptatea și buna-credință. Deliberând, judecătoarea învestită să soluționeze cauza a respins susținerile comune ale Primăriei și Camerei de Conturi, statuând că cererea de intervenție accesorie a firmei Somaco Construct SRL este admisibilă în principiu. Procesul va continua cu participarea Somaco Construct, care va putea să formuleze apărările asupra cărora, din motive evidente de blat, juristul Camerei de Conturi cerea exclusivitatea.

Judecătorii obligă Parchetul să facă urmărire penală împotriva lui Matei

Să mai notăm că, situațiile de fapt constatate de Curtea de Conturi fac și obiectul unui dosar penal al Parchetului Curții de Apel Constanța deschis în anul 2017. De asemenea, la Parchetul Judecătoriei Constanța există un dosar penal înregistrat în anul 2012, în care s-au pronunțat până acum trei ordonanțe de clasare, cu toate infirmate în căile de atac exercitate de Somaco Construct. Procurorii de la Judecătorie au vrut să-l scoată basma curată pe Matei, însă de fiecare dată instanțele de judecată au infirmat soluțiile de clasare și au dispus continuarea urmăririi penale. Ultima decizie de acest tip a fost dată chiar luna trecută de Judecătoria Constanța. Între timp și climatul general din justiție s-a mai schimbat, după ce răspunderea disciplinară a magistraților a intrat în noi coordonate. De-acum, protejarea grupului infracțional nu se va mai face fără riscuri.

Comments

comments

Adrian Cârlescu

About The Author

Adrian Cârlescu este absolvent al Facultăţii de Filozofie a Universităţii din Bucureşti (1998), finalizată cu o teză de licenţă coordonată de profesorul Gabriel Liiceanu, şi a unui masterat de filozofia culturii în cadrul aceleiaşi facultăţi (2000). Activează în presa locală, constănţeană, din anul 1998. A fost reporter şi editor de ştiri la MTC TV, redactor-şef la Replica de Constanţa, redactor în departamentul de investigaţii la Ziua de Constanţa, co-fondator la Dezvăluiri.Ro. De-a lungul timpului a publicat anchete jurnalistice despre retrocedările lui Radu Mazăre, introducerea Pădurii Comorova în intravilan şi vânzarea ei, abuzul judiciar de la Fruvimed Medgidia SA, geneza Fondului Proprietatea, jaful din piscicultură, interesele din zona investiţiilor în energia eoliană, averea ascunsă şi faptele reprobabile ale unor politicieni, magistraţi sau oameni de afaceri abonaţi la lucrări publice. În 2014, a publicat cartea-document „Columbia – spectacolul morţii. Regimul de detenţie în Colonia Cernavodă a Canalului Vechi”. În 2015, a publicat, alături de dr. Sorin Marcel Colesniuc, lucrarea „O istorie a oraşului Cernavodă”, redactând, în baza documentelor de arhivă, secţiunea dedicată evoluţiei oraşului din 1878 până în prezent.