Connect with us

Exclusiv

Ioan Albu a declarat apel tardiv într-un proces cu o miză de jumătate de milion de euro

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Prefectul județului Constanța, Ioan Albu, s-ar putea alege cu o plângere penală de abuz în serviciu, după ce a ”uitat” să depună apel în termenul legal de zece zile față de o hotărâre pronunțată de Judecătoria Constanța în cel mai important proces al momentului. Golănia lui Albu este cu atât mai gravă cu cât i s-a atras atenția, pe 11 aprilie, într-o ședință de lucru de față cu mai mulți martori, că termenul de apel se împlinește pe 16 aprilie a.c. ”Da, da, vom face apel în termen” – ar fi zis Prefectul. Și zis a rămas! În fapt, cererea de apel a primit număr de înregistrare din condica Prefecturii pe 18 aprilie a.c., fiind depusă la instanța de judecată pe 19 aprilie a.c.. Deja era prea târziu.

Acțiunea Prefectului

Procesul măcelărit în parte de acest abuz uriaș al prefectului Albu a fost început de predecesorul său, Adrian Nicolaescu. În august 2016, acesta a solicitat instanței de judecată să anuleze un titlu de proprietate emis pentru niște clienți ai avocatului Ionel Hașotti, în anul 2016, în materializarea unei hotărâri de retrocedare pronunțate încă din 2008. Vorbim aici de un teren de 20 de hectare, retrocedat în comuna Lumina, satul Sibioara. 6 hectare din această suprafață retrocedată clienților lui Ionel Hașotti se suprapun peste cariera de piatră a companiei miniere Somaco Construct SRL Constanța, aparținând omului de afaceri Grigore Comănescu. Acesta cumpărase, cu ani buni înaintea retrocedării, părțile sociale ale Somaco Construct, plătind în schimbul lor suma de patru milioane de euro. Instituția Prefectului a cerut anularea titlului de proprietate motivat, întâi, de încălcarea articolului 4 aliniatul 1 din Legea 1/2000, care interzice în mod expres retrocedarea carierelor. În al doilea rând, Prefectul a invocat nulitatea absolută a titlului de proprietate și sub aspectul că actele prezentate de așa-zișii moștenitori sunt anterioare anului 1945, ultimul din ele datând din 1936. Or legea impune imperativ să se facă dovada proprietății cu acte ulterioare anului 1945. Acțiunea Prefectului a fost sprijinită prin cereri de intervenție accesorie formulate de către Somaco Construct SRL și primarul Comunei Lumina. De asemenea, comisia județeană și comisia locală Lumina, deși pârâte în proces, au susținut cererea prefectului, pledând la rândul lor pentru faptul că titlul de proprietate emis clienților lui Ionel Hașotti este lovit de nulitate.

Clienții lui Hașotti au câștigat procesul pe fond în baza unui fals ordinar

N-au trecut două sptămâni de când relatam aici despre modul în care judecătorul Gabriel Neacșu de la Judecătoria Constanța a respins acțiunea prefectului, indicând faptul că există la dosar un act ulterior anului 1945, respectiv o notificare din 1947. Am arătat cu lux de amănunte că acest înscris reprezintă un fals ordinar, întrucât este redactat pe baza regulilor ortografice care aveau să intre în vigoare abia la 1 ianuarie 1954.

Am arătat că înscrisul nu are număr de înregistrare, antet sau semnături, nu emană de la o instituție a statului, iar una din persoanele menționate acolo uitase subit numele fiicei sale, numind-o Maria, deși potrivit registrelor oficiale copila se numea Alexandrina. Ce mamă denaturată sau ce act hidos de fals! Într-o declarație notarială, de asemenea atașată dosarului de judecată, se afirmă solemn că acest înscris a fost păstrat de familia moștenitorilor. Or, de aici deducem că hârtia a fost ținută la naftalină timp de 59 de ani, nefiind utilizată decât în ultimul val de retrocedări, cel instituit de Legea 247/2005. De asemenea, am arătat că, într-un alt caz de retrocedare, de la Mihail Kogălniceanu, aceeași moștenitoare a produs două versiuni diferite ale unui act unic, una mai reușită, alta mai grosolană. Doar scrisul diferă și mâinile ce l-au isprăvit. În rest, conținutul e identic, atestând o enormitate neegalată niciunde: că un puști de 10 ani era proprietar deplin de terenuri. Beneficiind de protecția unor persoane importante, septuagenara care a produs aceste acte a rămas liberă ca pasărea cerului, ba chiar a solicitat și daune materiale de jumătate de milion de euro de la stat în legătură cu retrocedările sale. În sfârșit, la dosarul de judecată se mai găseau două acte trimise chiar în cursul judecății de către Arhivele Naționale, care atestau că autorul moștenitorilor s-a înregistrat la recensământul din 1941 cu doar 10 hectare de teren, iar nu cu 20, și că în 1953 statul român a naționalizat doar 8 hectare rămase în părăsire de pe urma sa, iar nu 20. Judecătorul fondului a apreciat tacit că actele oficiale nu valorează nimic în fața înscrisului cu aparență de fals la care ne-am referit mai sus.

Un termen pe conștiința lui Albu

Hotărârea pronunțată de judecătorul Neacșu a căzut ca un trăsnet. Pe 11 aprilie 2018, prefectul Albu a convocat o ședință, la care au fost invitați reprezentanții Primăriei Lumina și ai firmei Somaco Construct – care formulaseră cereri de intervenție accesorie în dosar, susținând acțiunea prefectului. Fiind a treia zi de Paști, șefa juridicului din Prefectură, Ștefania Mitițescu, care este adevăratul prefect, din umbră, al județului Constanța, nu a dorit să se prezinte. Chiar și așa, însă, ședința s-a ținut. În acest context, consilierul juridic al firmei Somaco Construct i-a pus în vedere prefectului Albu că termenul de apel se împlinește pe 16 aprilie. Acesta s-a angajat să îl respecte. Ulterior, în cadrul Prefecturii s-a redactat o cerere de apel, în care au fost evocate elementele de fals menționate mai sus, precum și alte critici punctuale și bine fundamentate – prea tehnice însă ca să le reproducem aici. Cum se spune în jargonul avocățesc, era un apel beton. Țipa adevărul sub semnătura prefectului! O dată ajuns sub ochii magistraților numiți să judece în calea de atac, procesul urma să aibă un curs previzibil.  Cu toate acestea, în mod total nejustificat, trădând o înțelegere golănească specifică mafiei retrocedărilor, instituția a dat număr de înregistrare cererii de apel pe 18 aprilie 2018. Documentul a fost depus la instanță pe 19 aprilie, când termenul legal era depășit de mult.

Beneficiarii abuzului

Pe 10 mai, avocatul pârâților, Ionel Hașotti, a depus un înscris la instanță în care a invocat excepția tardivității apelului declarat de Prefect. Hașotti a arătat că, potrivit potrivit dovezilor de comunicare, Prefectul a luat act de hotărârea pronunțată pe 15 martie 2018, astfel că termenul pentru exercitarea căii de atac s-a împlinit pe 16 aprilie. ”Apelul a fost introdus la data de 19.04.2018, motiv pentru care este tardiv” – a punctat acesta. Presupunem că ”moștenitorii” sunt deja fericiți, sperând ca notificarea cu aparență de fals să nu mai fie pusă în discuție și în acest fel să rămână proprietari, deși pe nedrept, măcar asupra terenului care nu se suprapune peste carieră. Aspectul referitor la încălcarea interdicției de retrocedare a carierelor rămâne principala cerere în proces, fiind susținută de societatea Somaco Construct SRL și în calitate directă de reclamantă. Desigur, Somaco a depus apelul său în termenul legal.  Primarul din Lumina și Comisia Locală Lumina au depus, de asemenea, apel în termen. Toate părțile au înțeles exact cum curgeau termenele, nu și prefectul județului, care se pregătește să joace pe cartea neglijenței în serviciu, pregătind chiar și un țap ispășitor care să-și ia fapta în răspundere. În realitate, însă, este vorba de un abuz evident și de o complicitate cu mafia retrocedărilor, iar nu de o banală neglijență în serviciu.

S-au tot chinuit să-i pună capac

Trebuie să mai spunem că acest proces a avut peripețiile lui, punctate de fiecare dată de publicația noastră. Anul trecut am semnalat că Prefectura s-a făcut de mai multe ori că uită să trimită juriștii în fața instanței de judecată. Critica noastră și-a găsit ecou chiar și într-o interpelare parlamentară. Atât de scandaloasă era situația, să vezi cum reclamantul se chinuie să-i lase pe pârâți să câștige un proces împotriva dreptății! În mod uzual, Instituția Prefectului urmărește procesele importante. Ca dovadă, consilierul juridic Roland Frunză este observat adeseori în sălile de judecată, pledând cu știință de carte și multă experiență în procesele Prefecturii. În litigiul de față, deși poate că este cel mai important, a fost adus să se ocupe în ultima perioadă un proaspăt angajat. Desigur, acesta ar putea fi scos țap ispășitor pentru apelul declarat tardiv. De ce nu l-a însărcinat prefectul pe cel mai experimentat consilier juridic al instituției să se ocupe de acest proces? Desigur, întrebarea este retorică, întrucât am arătat mai sus că Ioan Albu cunoștea data la care trebuia declarat apelul, după cum cunoștea la fel de bine importanța acestui litigiu. Dacă titlul clienților lui Hașotti rămâne valid, în ciuda probatoriului care demonstrează contrariul, Prefectura va fi obligată să le achite acestora daune materiale pentru punerea în aplicare cu mare întârziere a hotărârii de retrocedare din anul 2008. În acest sens, reamintim că moștenitorii cer daune materiale în cuantum de jumătate de milion de euro de la Prefectură și de la Primăria Lumina, într-un proces câștigat deja pe fond, care în momentul de față se află în apel la Tribunalul Constanța. Oare din acest motiv a declarat prefectul apel tardiv, ca să le plătească mușteriilor lui Hașotti o jumătate de milion de euro? Va urma!

 

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Exclusiv

Golănia juridico-financiară de la Căminul de Bătrâni Hârșova. Ionescu, un primar extraordinar

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Vara anului 2005. Un soare torid prăjește colinele din Hârșova. Primarul localității, liberalul Ionel Chiriță, se refugiază la Neptun, la o întâlnire de lucru a Alianței Dreptate și Adevăr. Are cu el un diplomat burdușit cu acte. La eveniment, se intersectează cu Gheorghe Barbu, ministrul protecției sociale. În câteva minute, îi spune oficialului că are în geantă trei proiecte sociale făcute ca la carte, după o vizită de documentare în Danemarca. Pe căprării: un adăpost pentru victimele violenței domestice, un centru after school și un cămin de bătrâni. Ministrul ascultă, cumpănește și îl invită la București, ca să deschidă aplicațiile.

Așa s-a născut proiectul căminului de bătrâni de la Hârșova. Primăria a pus la bătaie o clădire în care funcționase pe vremuri un sediu de CAP. Ministerul a venit cu fondurile necesare recompartimentării și modernizării. În anul 2008, investiția a fost finalizată. Două lucruri lipseau ca imobilul modernizat să funcționeze potrivit menirii sale: o centrală termică și recepția finală. În vara lui 2008, Chiriță pierde alegerile locale. La Primărie ajunge Tudor Nădrag, un tip cu o educație precară și pus pe hoții. Porțile căminului de bătrâni sunt ferecate cu lacăt. Opt ani rămân așa.

Abia în octombrie 2016, sub un nou primar, clădirea abandonată părea să își găsească în sfârșit menirea. Pe 27 octombrie 2016, edilul actual, Viorel Ionescu, s-a prezentat în plenul Consiliului Local, pentru a-și susține viziunea. Soluția găsită de el se referea la organizarea unei licitații publice pentru închirierea imobilului către o persoană fizică sau juridică, în scopul prestării, în regim privat, a serviciilor sociale. La o Fundație, ca în Danemarca, Suedia, Norvegia sau altă țară cu performanță în sistemul asistenței sociale, cu scopuri sănătoase și caritabile, nu s-a gândit. Dar bine că s-a gândit la o persoană fizică.

După dovada de largă viziune de mai sus, primarul și-a demonstrat talentul și în baliverne. Iată o motivație de-a dreptul memorabilă pe care a transpus-o în Studiul de Oportunitate înaintat aleșilor locali:

”În România, legislația europeană încurajează înființarea unităților medicale publice private. Dezvoltarea lor este motivată de beneficiile aduse, în special în condițiile în care România se confruntă cu o criză economică fără precedent”.

România a înregistrat cea mai mare creștere economică din toată Uniunea Europeană în anul 2016. Așadar, nici vorbă de criză economică fără precedent. Însă oral, în ședință, primarul a motivat total diferit oportunitatea închirierii. El i-a întrebat pe membrii comisiei sociale dacă bugetul local poate susține funcționarea căminului de bătrâni. Aceștia au răspuns că nu, mai ales că, nefăcând parte din comisia de specialitate economică, nici nu se pricepeau la chestiuni de buget. E limpede că proiectul închirierii s-a născut din neputință și interes. Vorbim aici de neputința de a asigura funcționarea clădirii din surse proprii, dar și de neputința de a aplica pentru o finanțare nerambursabilă, pe axele europene sau guvernamentale. Despre interes vă spunem mai jos.

În cadrul dezbaterii din Consiliu a contat foarte mult un amendament al consilierului local Ionel Dia, votat de o largă majoritate. Dia a propus o corecție profesională în caietul de sarcini, în sensul ca ”la licitația publică să participe numai persoane juridice, nu persoane fizice, care să facă dovada că au experiență în domeniu”. Păi cine a mai auzit de persoane fizice care operează cămine de bătrâni? Amendamentul lui Dia, votat de aleși, a devenit literă de lege… locală. Vorbim aici de HCL 113/27.10.2016, prin care s-a aprobat organizarea licitației, studiul de oportunitate și caietul de sarcini.

Lui Viorel nu i-a căzut cu tronc modificarea. Ca dovadă, cu prima ocazie, primarul a fraudat caietul de sarcini cu nonșalanță. Astfel, Primăria Hârșova a atribuit contractul de închiriere nr. 10/13.12.2016 a căminului de bătrâni de pe strada Vadului nr. 84, format din construcție în suprafață de 731,70 mp și curte de 1.271,58 mp, către o firmă lipsită de cea mai elementară experiență. Vorbim aici de SC Radar Cămin de Bătrâni SRL, o societate înființată pe 5 septembrie 2016, cu doar câteva luni înainte de a câștiga licitația. Radar nu a desfășurat niciun fel de activitate economică până în momentul de față, probat de faptul că pe site-ul oficial al Ministerului de Finanțe nu figurează cu date de bilanț. Contractul a fost încheiat pe zece ani, cu o chirie de 2.400 de lei pe lună (aproximativ 500 de euro).

Și neregulile nu se opresc aici. Astfel, potrivit clauzei 6.2 litera c) din contract, chiriașul avea obligația să obțină toate avizele, autorizațiile și dotările prevăzute de legislația în vigoare pentru desfășurarea activității. Căminul de bătrâni nu funcționează nici la momentul de față. Și nu funcționează… tocmai din lipsa autorizațiilor. În mod bizar, contractul cel deștept nu prevede posibilitatea rezilierii pentru neînceperea activității. Prevede în schimb rezilierea de drept în situația întreruperii activității comerciale pe timp de 3 luni. Însă, de vreme ce activitatea nu a început, e limpede că nu a fost întreruptă. Păi cum să întrerupi ceva ce nu a început? Așa ceva ar fi un non-sens. După 12 luni de așteptare, primarul Ionescu, exasperat că proiectul lui devenea un chix lamentabil, se decide să salveze aparențele, cu prețul încălcării grosolane a contractului și a caietului de sarcini. Oricum, ”pe caiet” :))) îl mai fraudase o dată. Pe 21 august 2017, Primăria a anunțat în SEAP că a atribuit direct un contract de 23.858 de lei plus TVA prin care a cumpărat de la o firmă din  București servicii de arhitectură pentru construcții.

”Autoritatea contractantă dorește încheierea unui contract de servicii pentru documentația tehnică necesară pentru obținerea avizului de securitate la incendiu și obținerea autorizației de funcționare PSI a Centrului Permanent de Îngrijire Persoane în Vârstă”, se arăta la rubrica dedicată descrierii achiziției.

Iată, așadar, că după ce i-a închiriat căminul fără dovada experienței, primarul l-a ajutat pe chiriaș, cu bani de la buget, ca să obțină autorizația. Ce au făcut, cum au făcut? Doar ei știu. Însă, în mod cert, căminul de bătrâni nu funcționează nici în momentul de față. Între timp, Ionescu a uitat de bătrânii bolnavi care meritau, încă din 2008, să aibă un centru al lor. În timp ce ei așteaptă, alesul lor mai pleacă în schimburi de experiență peste ocean, mai face un festival, mai zâmbește frumos în poze… să știe norodul că este, așa cum și-a scris pe tricou, ”un primar extraordinar”.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Primarul din Hârșova trebuie să achite din buzunarul său vizita în SUA și Canada

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Pe 23 aprilie 2018, la ora 10 dimineața, un funcționar de la compartimentul Achiziții din cadrul Primăriei Hârșova a finalizat procedura de cumpărare a unui pachet de transport cu avionul și de cazare în Canada și Statele Unite ale Americii. Pachetul a costat 32.457,85 de lei sau 6.964,32 de euro. La această sumă se adăuga TVA. Desigur, funcționarul nu acționase de capul său, ci cu ordin de la edilul Hârșovei, Viorel Ionescu. Acesta din urmă plănuia o vizită de serviciu în SUA și Canada. Dar plănuia de capul său, fără să întrebe în prealabil, așa cum era legal, Consiliul Local al orașului Hârșova. Abia pe 2 mai 2018, primarul a realizat că-i trebuie o aprobare. În disperare de cauză, Viorel Ionescu a convocat prin SMS aleșii locali într-o ședință de îndată. Caracterul ”de îndată” nu era întrunit, având în vedere că Ionescu deja își cumpărase biletul de avion cu o săptămână înainte, problema fiind așadar cunoscută din timp. Obedienți din fire, zece consilieri subordonați primarului n-au mai ținut cont de acest moft, votând inițiativa. Astfel a fost adoptată o hotărâre de aprobare a deplasării primarului peste ocean și de decontare a cheltuielilor, pe bază de documente justificative.

”Vizita de lucru are ca scop principal schimbul de experiență în domenii de interes comun: regenerare urbană, digitalizare, parteneriat public-privat, atragere de investiții străine, valorificare a potențialului de import-export, transport public, colectare deșeuri și reciclare, infrastructură”, se arăta în preambulul hotărârii adoptate.

Și tot în preambulul hotărârii se mai arată că, la baza inițiativei, ar sta o invitație primită de la Asociația Municipiilor din România – o structură din care fac parte doar localitățile cu rang de municipiu. Deși nu este membră AMR și nici nu ar avea cum să devină, UAT Hârșova ar fi primit o invitație de a participa la o misiune de informare pe probleme specifice… municipalităților.

Download (PDF, 760KB)

În intervalul 6 – 20 mai 2018, delegația din care a făcut parte și Viorel Ionescu de la Hârșova a vizitat aglomerările urbane Montreal și Ottawa din Canada, dar și metropolele americane Chicago și Washington. În fiecare metropolă vizitată, au avut loc întâlniri cu reprezentanții administrațiilor locale. Vorbim de 4 întâlniri mari și late, de aproximativ două-trei ore fiecare. În restul zilelor, program de voie.

Chiar și așa, agenda discuțiilor a fost total lipsită de învățăminte practice pentru singurul primar de oraș amestecat printre primarii de municipii și președinții de consilii județene care au participat la schimbul de experiență. Astfel, din comunicatele transmise de AMR, reies următoarele preocupări majore ale schimbului de experiență:

  • La Montreal, s-a discutat despre administrarea bugetului de 5,5 miliarde de dolari canadieni al acestei metropole, despre deszăpezire, mobilitate urbană și transportul public de persoane.
  • La Ottawa, delegația română a făcut un tur al orașului. Canadienii le-au prezentat primarilor români două șantiere în lucru. Este vorba despre un patinoar gigantic și despre o linie de metrou de suprafață.
  • La Chicago, s-a discutat de modernizarea aeroportului, despre globalizarea orașelor și despre câteva proiecte ale municipalității americane, cum ar fi de pildă introducerea de senzori de trafic în zonele aglomerate, prin care să se centralizeze într-o platformă digitală informațiile în timp real despre participanții la trafic.
  • La Washington, primarii români au aflat cum funcționează departamentul specializat în securitate, atacuri teroriste și uragane.


Cu experiența acumulată, Ionescu ar putea să-și propună modernizarea aeroporturilor din Municipiul Hârșova, câte or fi ele, construirea unei noi linii de metrou și prevenirea cu mai multă știință a atacurilor teroriste și a uraganelor. Ce-a învățat din programul de voie, vă arătăm cu altă ocazie.

La întoarcerea din misiune, primarul avea obligația legală să informeze Consiliul Local cu privire la schimbul de experiență. În acest sens, trebuie să știți că potrivit art. 44 din Legea 393/2004 privind statutul aleșilor locali, ”în urma îndeplinirii unor misiuni oficiale, aleșii locali sunt obligați să prezinte, la prima ședință ordinară de consiliu, un raport privind deplasările efectuate”. Legea stabilește și un termen maxim pentru îndeplinirea acestei obligații: 30 de zile. Deși au trecut luni bune de la schimbul de experiență, primarul Hârșovei a omis să informeze Consiliul Local cu privire la deplasarea peste ocean. Acest aspect a ieșit la iveală cu ocazia controlului tematic al Curții de Conturi. În aceste condiții, potrivit legii, sancțiunea aplicată este aceea ca primarul să suporte costurile deplasării din buzunarul său. Va urma!

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Felix Stroe, amintiri din copilărie: a vrut să fie ca Leontin Sălăjan, ministru al apărării naționale

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

În timp ce Horia Țuțuianu și Decebal Făgădău participau, alături de ministrul apărării naționale, Mihai Fifor, la deschiderea anului școlar la proaspăt reînființatul liceu militar din oraș, președintele PSD Constanța, Felix Stroe, lua parte la o ceremonie cu mult mai modestă, în satul Ciobanu din nordul județului, alături de primarul acestei localități, Tudorel Gurgu, și de fostul primar din Hârșova, Tudorel Nădrag. Gurgu și-a anunțat demisia din PSD în urmă cu două săptămâni, pe motiv că localitatea sa nu a primit bani de la Consiliul Județean, care s-ar fi transformat în ultima perioadă într-un soi de Horică SRL (aluzia fiind la președintele CJC, Horia Țuțuianu). De asemenea, Gurgu anunța că organizația PSD Ciobanu se va reorienta spre PMP. Mai mult, primarul din Ciobanu a și participat la școala de vară a PMP-ului de la Neptun, cu doar câteva zile înainte de începerea anului școlar. Certat la cuțite cu Țuțuianu, Gurgu a găsit resorturile să-l aducă la evenimentul său pe șeful lui Țuțuianu. În schimb, președintele Felix Stroe l-a numit pe primarul din Ciobanu prieten și a punctat că prietenia acestuia îl onorează. Stroe a lăudat faptul că Gurgu le-a oferit anul trecut biciclete elevilor din localitate și s-a arătat încrezător că, anul acesta, primarul le va aduce și tablete. De asemenea, le-a vorbit participanților de investiția RAJA în comuna Ciobanu, în rețeaua de apă și canalizare.

Însă cel mai spectaculos moment a fost acela în care Felix Stroe i-a îndemnat pe copii să își propună țeluri mărețe. El a dezvăluit în premieră că, în prima sa zi de școală, în satul său natal, Siriu, de pe valea Buzăului, la întrebarea învățătorului despre ce ar vrea să ajungă în viață, ar fi răspuns: ministru al apărării naționale. Ca o ironie de zile mari, în vreme ce Stroe dezvăluia visul său din copilărie alături de primarul aflat la cuțite cu Horia Țuțuianu, ministrul în funcție al apărării naționale (care poate nici n-a avut acest țel în viață) tocmai inaugura, la braț cu Țuțuianu, Liceul Militar din Constanța.

”În fiecare an, să știți că merg la deschiderea anului școlar la țară, în județ. Nu mă duc în oraș, nu mă duc la Liceul Mircea. Mă duc undeva la țară, pentru că retrăiesc în felul acesta prima mea zi de școală. (…) Vreau să știți, când a întrebat învățătorul nostru, în prima zi, ce vrem să ne facem când vom fi adulți… E prima dată când povestesc acest lucru. Și, noi, atunci, acum mulți ani, o fetiță a spus că vrea să fie croitoreasă. Erau meseriile acelui moment, copii. Lumea evoluează, dar atunci era ceva să fii, la țară, croitoreasă. Un al copil, un băiat, a spus că vrea să fie șofer. Era un lucru foarte important. Și astăzi orice muncă este foarte importantă și orice muncă face cinste celui care o face. Și când m-a întrebat pe mine, eram 12 copii, eu știam să citesc de la cinci ani, pentru că părinții mei sunt învățători. Și i-am spus învățătorului… Văzusem pe ziarul bunicului meu pe ministrul apărării naționale. Era un om, Leontin Sălăjan, era un om frumos, un bărbat frumos, un om tânăr, și m-a impresionat pe mine, îmbrăcat în uniformă. Și când m-a întrebat învățătorul meu ce vreau să mă fac, am zis: domnu* învățător, când voi fi mare vreau să fiu ministrul apărării naționale. Pur și simplu, săracul om a leșinat! Nimeni din satul nostru nu-și mai propusese să fie ministrul apărării naționale. Vă spun – iertați-mi lipsa de modestie – dar chiar așa a fost. Și cu îndârjire m-am gândit toată viața mea să învăț când a fost de învățat, să muncesc serios când a fost de muncă. Și, uitați, n-am ajuns ministrul apărării naționale, dar am fost ministrul transporturilor. Ce vreau să vă spun: este foarte important ceea ce-ți propui să faci în viață.” – le-a spus Felix Stroe copiilor din Ciobanu.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: