Connect with us

Exclusiv

Cariera Sibioara. Avocatul Hașotti a câștigat daune de peste 600.000 de lei de la Prefectură și Primăria Lumina

Publicat

la

Tribunalul Constanța a obligat, săptămâna trecută, comisiile de fond funciar de la Prefectură și Primăria Lumina să achite în solidar daune de peste 620.000 de lei către trei persoane reprezentate de avocatul Ionel Hașotti. Hotărârea a fost pronunțată în recurs și este irevocabilă. Banii reprezintă o reparație pentru lipsa de folosință a unui teren retrocedat în perimetrul de exploatare minieră Sibioara II – Valea cu izvorul. Retrocedarea a fost dispusă în anul 2008, însă cele două comisii de fond funciar au predat efectiv terenul către beneficiari abia în anul 2016. Pentru întârzierea de opt ani a procedurii de punere în posesie, clienții avocatului Ionel Hașotti au cerut, inițial, daune de jumătate de milion de euro. Mult nu a lipsit ca aceștia să obțină pretențiile integral, în ciuda unor aspecte mai mult decât scandaloase.

 

Cum s-a ajuns ca instituțiile statului să achite aceste daune? Totul a început în anul 2008, când Tribunalul Constanța a obligat cele două comisii de fond funciar să retrocedeze un teren de 20 de hectare, din satul Sibioara, comuna Lumina, către clienții avocatului Ionel Hașotti. Șase din cele 20 de hectare făceau parte din cariera de piatră Sibioara II – Valea cu Izvorul, exploatată legal, cu licență minieră, de SC Somaco Construct SRL. Vorbim aici de cea mai valoroasă carieră de granit din Dobrogea. Potrivit legii, terenurile cuprinse în exploatațiile miniere sunt exceptate de la retrocedare. Nu se retrocedează și punct.

Cu toate acestea, terenul care se suprapunea peste cariera Sibioara a fost retrocedat prin fraudă la lege. Decizia instanței s-a bazat în mare parte pe un raport de expertiză întocmit de un expert parașutat de la Brăila, care a consemnat în fals că terenul ar fi liber de sarcini în integralitatea sa. Acesta nu a cerut relații de la OCPI sau de la ANRM, instituții care puteau să comunice date despre existența licenței miniere. Însă nici nu a observat ochiometric existența carierei de piatră, în ciuda faptului că a consemnat în raportul său că s-a deplasat pe teren, la fața locului. Mai departe, bazându-se pe situația falsă reliefată de expert, avocatul Ionel Hașotti a susținut în fața instanței că ”nu există dovadă că există o carieră de piatră” pe terenul revendicat de clienții săi. Dovada exista, era licența minieră, însă nu exista nicio referință la acest document în dosarul de judecată. De altfel, proprietarul carierei, care plătise pentru aceasta 4 milioane de euro, nici nu a fost citat ca parte în proces, pe atunci fiind permise astfel de golănii ordinare.

După ce au retrocedat terenul, în baza minciunii că nu există o exploatație de carieră pe el, clienții lui Hașotti au cerut și au obținut în instanță sistarea exploatării miniere, evacuarea echipamentelor și demolarea construcțiilor, care, apropo, n-au existat niciodată, fiind absurd să existe clădiri într-o gaură de mină. Totuși, preț de opt ani, aceștia nu au fost puși în posesia terenului, din cauza litigiilor existente și a confirmării OCPI că retrocedarea încălca dreptul de proprietate și de folosință al companiei Somaco Construct și al unor persoane fizice care aveau titluri de proprietate perfect valide.

În anul 2013, beneficiarii retrocedării frauduloase au deschis procesul de daune, soluționat irevocabil chiar săptămâna trecută. Încă de la debutul procesului, avocatul Hașotti a cerut pentru clienții săi daune de jumătate de milion de euro, pentru lipsa de folosință a terenului minier, retrocedat prin fraudă la lege, și a terenului agricol, dar neproductiv. Instanța de fond a dispus efectuarea unor expertize tehnice de specialitate, în materie minieră și agricolă. Expertiza minieră a fost dată în sarcina unui expert din Valea Jiului. Acesta a realizat mai multe simulări de-a dreptul fantasmagorice, prin care a opinat că beneficiarii retrocedării ar fi putut să câștige 468.833,80 de euro, dacă ar fi primit în posesie, în 2008, terenul retrocedat în împrejurările mai sus descrise. Expertul a încercat să le umfle buzunarele clienților lui Hașotti, raportându-se la ce bani au făcut alții, în această perioadă, din terenuri cu exploatări, atenție!, de petrol și gaze. Instanța de fond nu a priceput șmecheria, astfel că a obligat cele două comisii de fond funciar să achite această sumă imensă către clienții avocatului Ionel Hașotti. De asemenea, aceștia mai primeau 8.836,80 de lei  pentru lipsa de folosință a terenului agricol, 9.000 de euro daune morale și cheltuieli de judecată. Hotărârea de fond a fost pronunțată pe 11 martie 2016, însă a fost comunicată cu mare întârziere părților. Ca urmare, recursul a început abia în ianuarie 2017.

Pe 14 februarie 2017, Tribunalul Constanța a păstrat daunele morale, însă a casat sentința civilă de fond în privința daunelor materiale acordate pentru lipsa de folosință a terenului minier și a celui agricol. Tribunalul a dispus refacerea expertizelor, obligând expertul să se raporteze doar la valorile practicate în privința exploatărilor de piatră. Deși misiunea trebuia să fie mai ușoară, în realitate s-a dovedit mai dificilă. Unul din experții implicați în cauză, care fusese într-un alt proces chiar expert-parte al clienților lui Hașotti, a fost amendat de două ori pentru tergiversare. Din acest motiv, procesul s-a încheiat abia pe 26 iunie 2019, atunci când instanța de recurs a stabilit irevocabil că cele două comisii de fond funciar trebuie să le achite clienților lui Ionel Hașotti daune materiale de 612.430,92 de lei pentru lipsa de folosință a terenului minier și de 7.719,34 de lei pentru lipsa de folosință a terenului agricol.

Grigore Comănescu a cumpărat compania minieră Somaco Construct în anul 2005, cu 4 milioane de euro. În 2008, cariera a fost retrocedată cu încălcarea art. 4 alin. 1 din Legea 1/2000 către clienții lui Ionel Hașotti. Deși abuzul este cunoscut, autoritățile judiciare refuză să facă lumină în acest caz.

Grigore Comănescu a cumpărat compania minieră Somaco Construct în anul 2005, cu 4 milioane de euro. În 2008, cariera a fost retrocedată cu încălcarea art. 4 alin. 1 din Legea 1/2000 către clienții lui Ionel Hașotti. Deși abuzul este cunoscut, autoritățile judiciare refuză să facă lumină în acest caz.

Ai lui Hașotti nu s-au mai ales cu jumătate de milion de euro, așa cum sperau la debutul procesului. Însă, chiar și acordarea acestor sume care echivalează cu 130.000 de euro, reprezintă un afront pentru orice justițiabil din această țară. În opinia noastră, este inadmisibil să se acorde daune pentru beneficiarii unui abuz, pe motiv că abuzul nu s-a împlinit la timp. Am arătat mai sus că terenul care se suprapune peste cariera de piatră și peste licența minieră a firmei Somaco Construct SRL nu putea fi retrocedat legal. Am arătat că avocatul implicat în această speță a mințit cu nesimțire că nu există nicio carieră, ca mai apoi, după ce clienții săi au primit-o, să ceară sistarea operațiunilor de exploatare și daune pentru lipsa de folosință a terenului minier.

În cazul retrocedării de la Sibioara sunt multe aspecte controversate. Însă poate cel mai bizar dintre ele este tocmai faptul că, din 2008 și până în prezent, cele două comisii de fond funciar nu au depus niciodată plângeri penale la Parchet. Târziu nu ar fi nici acum. Chiar dacă faptele penale sunt prescrie, constatarea lor ar putea duce la anularea efectelor produse. În privința faptelor, ne referim în principal la susținerile mincinoase ale avocatului Ionel Hașotti și ale expertului judiciar parașutat de la Brăila, care au indus în eroare, în anul 2008, instanța de judecată. Ar fi normal ca aceste fapte să fie investigate de procurori, mai ales că, la Constanța, există și altă speță celebră, în care a fost anulat un raport de expertiză la fel de mizerabil ca acesta din cazul Sibioara.

Ne-am referit mai sus la retrocedarea terenului situat pe malul lacului Siutghiol, vizavi de centrul comercial Tom-Carrefour. Terenul a fost retrocedat către o femeie din Mihail Kogălniceanu, după ce un expert corupt a consemnat în fals că moștenirea agricolă din Mihail Kogălniceanu s-ar afla în intravilanul municipiului Constanța. Parchetul Curții de Apel l-a pus pe acest expert sub acuzare. Individul a fost condamnat, iar efectul infracțiunii sale a fost anulat. Vorbim de două cazuri aproape identice, de retrocedări frauduloase. Cu atât mai mult s-ar impune o verificare a situației în cazul Sibioara, având în vedere că statul va trebui să achite, din banii contribuabililor, desigur, daunele dispuse de instanță. În fond, este de-a dreptul sfidător că, în cazul Tom-Carrefour, unde nu vorbim de daune plătite de stat, instituțiile statului s-au pus în mișcare soluționând problema, iar în cazul aproape identic de la Sibioara, în care însă statul a fost scos dator, neregulile frapante sunt ignorate cu desăvârșire. Echitabil ar fi ca și expertul din cazul Sibioara să fie cercetat, împreună cu avocatul mincinos, pentru că nimeni nu este mai presus de lege.

Comments

comments

Exclusiv

Jupânul PSD-ist Ion Dumitrache a pus mâna pe salubrizarea porturilor Constanța, Mangalia și Midia

Publicat

la data de

Scris de

Compania Națională Administrarea Porturilor Maritime Constanța a atribuit un contract sectorial de salubrizare de peste un milion de euro către o firmă din ”siajul” lui Ion Dumitrache, liderului PSD Constanța (organizația municipală). Firma este deținută oficial de o contabilă din Medgidia, însă toate dârele duc spre jupânul PSD-ist, așa cum vom explica mai jos.

Serviciul de salubrizare a căilor rutiere și pietonale a platformelor de circulație, a spațiilor verzi amenajate și neamenajate, precum și a terenurilor pe care sunt amplasate liniile de cale ferată aparținând CN AMPC SA Constanța din porturile Constanța (sector Nord, Sud, Midia) și Mangalia” a fost scos la licitație printr-un anunț publicat în SICAP pe 28 noiembrie 2021, la o valoare estimată de 5.665.020 de lei.

În linii mari, compania portuară dorea să obțină de acești bani: măturarea manuală a străzilor, trotuarelor și parcărilor, răzuirea rigolelor, întreținerea curățeniei, stropirea mecanică a spațiilor verzi, colectarea și transportul deșeurilor (anunțul de participare poate fi consumtat AICI)

După o serie de clarificări, la licitație s-au înscris doi ofertanți: Iridex Group Salubrizare SRL (o firmă care câștigase toate licitațiile anterioare începând cu anul 2008) și consorțiul format din Salport Midia SRL Constanța + Financiar Urban SRL Pitești.

În aprilie 2022, CN APMC a decis să atribuie contractul către consorțiul condus de Salport Midia SRL. Iridex a formulat o contestație la CNSC, prin care a cerut anularea procedurii, evocând printre altele incidența articolului 228 din Legea 99/2016 privind achizițiile sectoriale. Acest articol califică drept neconforme ofertele care nu respectă documentele achiziției, care prezintă semne de înțelegeri anticoncurențiale sau CORUPȚIE, sau care sunt anormal de scăzute. Situația reclamată de IRIDEX nu a fost analizată pe fond, petiția fiind respinsă pe motive procedurale, ca lipsită de interes. Prin urmare, nu știm dacă a fost vorba de corupție, neconformități sau de un preț care nu poate acoperi prestațiile în realitate, caz în care fie nu se prestează corespunzător, fie se ajustează valoarea prin act adițional ulterior.

Pe 10 iunie 2022, după respingerea contestației, CN APMC a semnat un contract cu Salport Midia SRL, la valoarea de 5.435.482,39 de lei plus TVA. Achiziția a fost anunțată în SICAP pe 17 iunie (vezi AICI).

În ”siajul” lui Dumitrache

Potrivit Risco.Ro, Salport Midia SRL este o firmă înființată în anul 2019 prin divizare din Salport SA. La momentul înființării, firma l-a avut drept asociat unic pe Cătălin Turcu, fost angajat al lui Ion Dumitrache la Șantierul Naval Midia SA (vezi sursa informației AICI).

Pe 19 februarie 2021, acest Turcu a cesionat părțile sociale către Comagra SRL, o firmă aflată, la rândul ei, în siajul lui Dumitrache.

Potrivit datelor oficiale, Comagra SRL este deținută de Elena Mușat, de 53 de ani, din Medgidia. Aceasta a fost timp de 20 de ani contabila șantierului naval Midia deținut de Dumitrache. Informația a fost prezentată public în anul 2020 de publicațiile România Liberă și Evenimentul Zilei, în contextul scandalului scufundării navei Hind Queen în rada Portului Midia, cu peste 14.000 de oi vii la bord. Sursele citate indicau atunci ipoteza că ambarcațiunea cu animale vii s-ar fi scufundat după ce coca navei ar fi fost perforată de o structură metalică improvizată pentru prelungirea terminalului operat de Comagra.

Statul român a cheltuit sume impresionante pentru ranfluarea navei și scoaterea cadavrelor de animale din apa mării. Ancheta oficială nu a stabilit nicio implicare a firmei Comagra sau a contabilei lui Dumitrache.

În sfârșit, legăturile Salport Midia SRL cu Dumitrache sunt întărite de faptul că această firmă are, de la înființare, sediul social în Constanța, pe strada Vârful cu Dor nr. 6. Or la aceeași adresă funcționează și ETT Company SRL, o firmă înregistrată, 100%, pe numele liderului PSD Ion Dumitrache. ETT Company SRL reprezintă interfața prin care Dumitrache controlează Șantierul Naval Midia, deținând oficial 78% din  acțiunile acestuia.

4 angajați, afaceri de 65.000 de euro

Firma din umbra lui Dumitrache care a împușcat contractul de salubrizare de peste un milion de euro are în spate rezultate financiare extrem de modeste. Potrivit Risco.Ro, în anul 2021, Salport Midia SRL a avut doar 4 salariați și a derulat afaceri de numai 324.280 de lei, ceea ce înseamnă, rotunjit, cam 65.000 de euro. Profitul net raportat a fost de 15.399 de lei, ceea ce înseamnă puțin peste 3.000 de euro. În 2019 și 2020, societatea a avut ZERO angajați, ZERO cifră de afaceri, ZERO profit. Ca urmare, nu îndeplinea cerințele minimale de participare la licitație în mod autonom. Printre condiții se aflau licența de salubrizare, derularea unor contracte de 2,5 milioane de lei în perioada anterioară, deținerea mașinilor necesare prestării serviciului de salubrizare.

Toate condițiile au fost asigurate de partenerul de consorțiu, Financiar Urban SRL Pitești. În acest caz vorbim de o firmă importantă controlată de Gheorghe Văsâi. Acesta din urmă a devenit cunoscut la nivel național în calitatea sa de client al DNA. În 2020, Văsâi a fost condamnat pe fond la 6 ani de închisoare, într-un dosar în care și fostul primar PSD-ist de la Pitești, Tudor Pendiuc, a primit 8 ani de închisoare. Faptele penale se referă la modalitatea în care Primăria lui Pendiuc a achiziționat 80 de autobuze, pe care le-a dat în exploatarea lui Văsâi. Să fie bine pentru gurile lor! Dosarul celor doi potlogari se judecă în apel, cu șanse de achitare, din cauza prescripției.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Un IFN din Constanța a încălcat demnitatea și viața privată a unei angajate. Ce daune trebuie să achite compania, potrivit sentinței de fond

Publicat

la data de

Scris de

Cea mai cunoscută instituție financiară nebancară din Constanța, Easy Credit 4 All IFN SA, a manifestat un comportament abuziv față de o angajată, încălcându-i drepturile la viață privată, demnitate, sănătate și securitate în muncă. Aceste aspecte au fost constatate de Tribunalul Iași, printr-o sentință pronunțată pe 17 iunie a.c., pe fondul unui litigiu de muncă inițiat încă din anul 2019 (dosar 7191/99/2019).

Reclamanta se numește Roxana Mihaela Cernescu. Aceasta a fost angajată la punctul de lucru deschis de Easy Credit 4 All IFN SA în municipiul Iași, în baza unui contract individual de muncă încheiat în februarie 2017. La sfârșitul anului 2019, salariata acumulase un număr important de ore suplimentare muncite și neplătite. În ciuda acestei implicări, angajatorul a sancționat-o disciplinar și i-a suspendat contractul individual de muncă în condiții contrare legii, conform celor constate de instanța de judecată. Pe fondul stresului de la locul de muncă, angajata s-a îmbolnăvit.

Comportamentul abuziv al angajatorului a fost probat cu martori, interogatoriu, înregistrări ale camerelor de supraveghere montate de societate în birourile agenției, SMS-uri, e-mailuri și alte dovezi în format electronic, stocate pe un CD. Doi dintre martorii propuși de reclamantă au fost respinși de instanță, pe motiv că aceștia, la rândul lor, au fost implicați în litigii de muncă sau în reclamații de hărțuire și discriminare formulate împotriva Easy Credit, astfel încât depozițiile lor puteau fi subiective.

Înregistrările camerelor de supraveghere montate în birourile societății au fost obținute de reclamantă în baza unei ordonanțe președințiale a Tribunalului Iași (dosar 6796/99/2019). Cererea reclamantei viza în mod special înregistrările din 10 octombrie 2019, conținând, cel mai probabil, incidente menite să probeze încălcarea demnității.

În general vorbind, încălcarea demnității se referă la agresiuni verbale, amenințări, șicanări sau comportamente degradante (umilirea în fața colectivului de lucru, retragerea atribuțiilor uzuale și trasarea unor sarcini irelevante precum tocarea manuală a hârtiilor, blocarea accesului la telefon și la softurile de lucru, luarea scaunului de la birou, mutarea biroului, blocarea ușii etc). 

La capătul procesului de fond, Tribunalul Iași a constatat comportamentul abuziv al societății din Constanța. Instanța a anulat deciziile emise de Easy Credit 4 All IFN SA, în anul 2019, privind sancționarea disciplinară a Roxanei Cernescu și suspendarea contractului ei de muncă. Societatea a fost obligată să o reîncadreze pe reclamantă în muncă și să ia toate măsurile pentru a înlătura încălcarea drepturilor la viață privată, demnitate, sănătate și securitate în muncă. Easy Credit trebuie să achite salariile reclamantei din 2019 până la reîncadrare, cu indexări și majorări, precum și cu dobândă legală penalizatoare. De asemenea, trebuie să achite orele suplimentare (câte o jumătate de oră pe zi, din februarie 2017 până în  mai 2019, și câte o oră pe zi, în intervalul mai – octombrie 2019). Suma de plată s-ar putea ridica la aproximativ 50.000 de euro. 

În plus, compania constănțeană a fost obligată să achite daune morale de 40.000 de lei pentru încălcarea demnității și a celorlalte drepturi ale angajatei, precum și 2.000 de lei cu titlul de daune materiale. Hotărârea nu este definitivă și poate fi atacată în apel.

 

”Mai rău ca în lagăr, aceeași atitudine pe care o are Putin față de ceea ce se întâmplă în Ucraina”

Câteva impresii despre atmosfera de lucru de la Easy Credit 4 All IFN SA au fost relatate de foști angajați ai companiei pe site-ul www.undelucram.ro. Iată câteva dintre ele: 

”Atitudinea managementului este tip românească, angajatul este sclav și cam atât. Volum de muncă foarte mare, colegii vin și pleacă din această cauză. Șefa de la juridic se comportă urât cu angajații.”

”SUNT PUSI OAMENI IN FUNCTII CHEIE LA VARSTE FRAGEDE FARA EXPERIENTA. (drept urmare nu știu sa gestioneze sa aplaneze sa rezolve situațiile din agenții).”

”Mai rău ca în lagăr, aceeași atitudine pe care o are Putin față de ceea ce se întâmplă în Ucraina, și nu exagerez cu absolut nimic când spun asta. Atitudinea asa zisilor șefi lasă total de dorit, nu aduc nicio plus valoare societății, te umilesc, te jignesc, te amenință cu concedierea, îți reproșează și pentru faptul ca îți primești salariul pentru care ai muncit, și încă cât… stat peste program cât se poate. Totul este la limita legii, asta cred ca a fost și motivul pentru care au avut activitatea suspendata anul trecut. Bnr-ul v-a închis, protecția muncii pe când vă închid? Pacat ca nu au curaj angajații sa va facă reclamații ca altfel erați închiși de mult.”

”Sfaturi pentru conducere: Sa se gândească ca asa cum tratează ei angajații asa vor fi și ei tratați, deși am auzit ca sunt deja tratați la fel sau chiar mai rău de directorul general. Acceptați sa fiți umiliți și faceți același lucru la rândul vostru pentru ca știți ca nu va veți mai angaja nici în 1000 de vieți pe salariile alea, asta este motivul pentru care acceptați și faceți tot ce vi se spune. Niște oameni fără caracter, fără cunoștințe juridice, economice, de leadership. Nu vreau sa ma cobor la nivelul lor și de aceea nu folosesc limbajul pe care îl merita.”. 

Crăciun și asociații

Easy Credit 4 All IFN SA este o firmă specializată în acordarea de credite cu garanții imobiliare. Compania a fost înființată în anul 2009 și are în prezent un capital social subscris de 79 de milioane de lei. Sediul social se află în Constanța, pe bulevardul Alexandru Lăpușneanu nr. 82, în zona Trocadero. Activitatea se desfășoară prin agenții/puncte de lucru în cele mai importante localități din țară.  Potrivit informațiilor publicate pe site-ul Ministerului de Finanțe, societatea constănțeană a avut anul trecut venituri totale de 42 de milioane de lei, obținând un profit net de 7,3 milioane de lei. Aceasta a mai declarat creanțe de peste 85 de milioane de lei deținute asupra clientelei (bani de încasat). În 2020, cifrele raportate de companie au fost și mai spectaculoase: creanțe asupra clientelei de 105 milioane de lei, venituri totale de 43,7 milioane de lei, profit net de peste 12 milioane de lei.

Potrivit Risco.Ro, Easy Credit 4 All IFN SA este deținută de 27 de persoane fizice și alte două persoane juridice. Directorul general și cel mai important acționar al firmei este Nicolae Crăciun (foto deschidere). Acesta deține 25,5% din acțiuni ca persoană fizică și încă 24,5% din acțiuni prin Progres Consulting SA – o firmă pe care o deține împreună cu soția sa. Progres Consulting administrează cimitirul municipal de pe strada Baba Novac din Constanța, în baza unui contract semnat cu Primăria Constanța în perioada administrației Mihăieși. Pentru anul trecut, societatea a raportat o cifră de afaceri de 23,9 milioane de lei. 

Relevant este și faptul că în consiliul de administrație al firmei care se ocupă de cimitir se află, potrivit Risco.ro, și fostul șef al Inspectoratului de Poliție al Județului Constanța, Adrian Rapotan, în vreme ce printre cenzori se numără și Carmen-Mioara Bola, soția lui Eugen Bola, inspector-șef, din vremuri imemoriale, al Inspectoratului Teritorial de Muncă din Constanța.  

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Retrocedarea Zoea Rădulescu. Acte false, desființate după 23 de ani

Publicat

la data de

Scris de

O schiță cadastrală falsificată în urmă cu 23 de ani și o expertiză bazată pe aceasta au fost desființate DEFINITIV de secția penală a Tribunalului Constanța, printr-o încheiere din 16 mai 2022. Decizia deschide calea revizuirii unor hotărâri pronunțate de o fostă judecătoare, condamnată recent, pe fond, la 7 ani de închisoare, pentru abuz în serviciu și luare de mită. Miza acestor falsuri a fost retrocedarea abuzivă a unui teren agricol intravilan, de 19 hectare, situat pe malul lacului Siutghiol, în zona cartierului constănțean Palazu Mare, vizavi de centrul comercial Tom-Carrefour.

Beneficiara falsurilor, Zoea Rădulescu, moștenise teren agricol în comuna ei natală, Mihail Kogălniceanu. În fapt, autorii ei deținuseră aici 19 hectare de teren. Potrivit documentelor de la Arhivele Naționale, unul dintre loturi, situat în partea de nord a comunei, se învecina cu drumul Cogealacului. Până în 1999, terenurile moștenite de Zoea Rădulescu au fost oprite de la retrocedare, fiind incluse în exploatarea agricolă a fostului IAS – Ceres Mihail Kogălniceanu. Această societate exploata suprafețe agricole pe raza localităților Mihail Kogălniceanu, Năvodari, Lumina, Ovidiu și Constanța. O vreme, moștenitorii terenurilor au primit acțiuni în cadrul societății de stat, iar mai apoi li s-a recunoscut calitatea de locatori (un fel de proprietari fără titlu al terenurilor lucrate de societate). Abia în anul 1999, s-a decis la nivelul Guvernului Țărănist ca fostele IAS-uri să predea suprafețele exploatate către comisiile locale de fond funciar, aceasta din urmă având misiunea să le retrocedeze către moștenitori. În acel moment, Zoea Rădulescu deținea o funcție în Guvernul Țărănist. Iar în baza trecerii de care se bucura, se prezumă că și-a folosit influența pentru a obține mai multe înscrisuri prin care să i se garanteze, în mod fraudulos, că va primi moștenirea, nu la locul cuvenit, în comuna sa natală, ci direct în intravilanul Constanței, pe malul lacului Siutghiol.

Un serial de falsuri

O întâmplare de zile mari a făcut ca societatea Ceres să dețină două sole de teren cu același indicativ, A 510, una la Kogălniceanu și alta la Constanța. Vorbim de două terenuri diferite, cu suprafețe diferite, situate în localități diferite, care nu s-au învecinat niciodată. Cu toate acestea, politrucii care conduceau societatea Ceres au emis câteva adrese în beneficiul femeii din Mihail Kogălniceanu, în care își exprimau opinia că aceasta ar putea să primească terenul din Constanța. O opinie similară a exprimat și primarul din Mihail Kogălniceanu de la acea vreme, Traian Dinu. Iar un rol decisiv pentru povestea retrocedării l-a avut faptul că printre înscrisurile depuse de Zoea Rădulescu la primăria comunei sale, în anul 1999, s-a aflat la un moment dat și o schiță cadastrală, în copie xerox, a terenului din Constanța. Acest document nu avea un număr de înregistrare de la Oficiul de Cadastru, ci de la Primăria din Mihail Kogălniceanu, și nu se referea la un teren din această comună, ci la unul din Constanța. Ticluirea este evidentă.

Planurile fruntașei țărăniste s-au năruit într-o primă etapă. Și s-a întâmplat așa, deoarece, potrivit legii, Ceres a predat terenurile agricole pe care le lucra la Constanța către Comisia Locală Constanța. De asemenea, a predat terenurile pe care le lucra în Mihail Kogălniceanu către Comisia Locală din această comună. Tot după lege, Zoea Rădulescu a fost obligată să își ceară moștenirea de la comisia locală din comuna sa. Însă, printr-o șmecherie, procesele-verbale de punere în posesie întocmite de comisia comunală, pentru 18 hectare, iar nu pentru 19, consemnau numărul comun de solă, A 510, și absolut nimic despre vecinătăți. Omisiunea era cu tâlc și avea să-i folosească Zoei Rădulescu.

După cum spuneam, sola A 510 de la Constanța a intrat în rezerva de fond funciar a Comisiei Locale de la Primăria Constanța. Iar această comisie a retrocedat terenul de pe malul lacului Siutghiol către mai mulți constănțeni. Mai departe, persoanele puse în posesie și-au vândut terenurile primite către un om de afaceri (Gheorghe Alexa).  

O fostă judecătoare rescrie geografia țării

Zoea Rădulescu nu s-a mulțumit cu această situație. Ca urmare, a încercat să convingă instanțele de judecată că procesele-verbale emise în favoarea sa de către Comisia Locală Mihail Kogălniceanu s-ar referi, în fapt, la terenurile din Constanța, de pe malul lacului Siutghiol, conform schiței cadastrale din anul 1999. În 2003, Curtea de Apel Ploiești i-a spulberat încă o dată speranțele. Această instanță a stabilit că femeia putea primi cele 18 hectare consemnate în procesele-verbale numai la Mihail Kogălniceanu, din sola A 510, în suprafață totală de 128,90 de hectare, iar nu în sola de la Constanța, care deși avea același indicativ, A 510, măsura doar 15,23 de hectare.

Cu toate acestea, Zoea Rădulescu a găsit o modalitate de a înfrânge hotărârea irevocabilă. Avocata ei a găsit un expert de la Medgidia, pe numele său Florin Dumitrescu. Pe baza schiței cadastrale și a corespondenței mai vechi cu Ceres și Comisia Locală Mihail Kogălniceanu, expertul a scremut un așa-zis raport de expertiză extrajudiciară. Acest înscris atesta că procesele-verbale de punere în posesie primite de Zoea Rădulescu de la Comisia Locală Mihail Kogălniceanu, pentru 18 hectare, s-ar referi în fapt la terenul de 19 hectare din Constanța, de pe malul lacului Siutghiol. Expertul nu a făcut niciun fel de măsurători, întreaga sa muncă fiind una de interpretare juridică a unor înscrisuri, deși nu avea competențe în acest sens.

Concluzia aiuritoare a expertului Florin Dumitrescu. Întreaga exertiză poate fi citită AICI.

Mai departe, fosta judecătoare Corina Eugenia Jianu, în două procese la rând, a anulat titlurile de proprietate ale persoanelor care primiseră terenul din Constanța, a anulat titlurile de proprietate primite de Zoea Rădulescu pentru cele 18 hectare din comuna sa natală, după care a obligat autoritățile în materie de fond funciar să-i predea femeii terenul de 19 hectare râvnit la Constanța. Jianu s-a bazat pe raportul de expertiză al lui Dumitrescu. Iar cum acesta nu era concludent până la capăt, a suplinit carențele lui… rescriind geografia țării. Fosta judecătoare a opinat că terenul de la Siutghiol, din dreptul actualului centru comercial Tom-Carrefour, ar fi fost situat inițial în comuna Mihail Kogălniceanu, intrând mai pe urmă în hotarul municipiului Constanța. Argumentația este o halucinație totală, fără nicio legătură cu realitatea.

Extras din hotărârea halucinantă a fostei judecătoare Jianu.

Prin aceste manevre, Zoea Rădulescu s-a pomenit proprietară peste un teren care valora câteva zeci de milioane de euro, în loc de terenul de câteva mii de euro la care avea dreptul în drumul Cogealacului. 

Procese penale

După alți ani de la această potlogărie ordinară, Parchetul Curții de Apel Constanța l-a luat la scuturat pe expertul Florin Dumitrescu. Insul a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave. Condamnat pe fond, la Tribunalul Constanța, Dumitrescu avea să fie achitat, în anul 2019, la Curtea de Apel Constanța. Un complet condus de judecătoarea Adriana Ispas a stabilit că nu sunt dovezi că expertul ar fi cunoscut caracterul fals al documentelor (corespondență și schiță cadastrală) care i-au fost puse la dispoziție de avocata Zoei Rădulescu și pe baza cărora a întocmit raportul de expertiză.

Plecând de la această constatare, în 2020, Parchetul Curții de Apel a deschis o nouă anchetă, pentru uz de fals. Din capul locului, procurorii au căutat schița cadastrală în original. Numai că, ce să vezi, documentul nu există nicăieri în original. OCPI-ul nu-l are, Comisia Locală Mihail Kogălniceanu nu-l are, după cum nu-l are nici Comisia Locală Constanța (singura abilitată prin lege să dispună de teren). Evident că nici expertul Dumitrescu nu a avut documentul în original, ci o copie xerox care i-a fost pusă la dispoziție de către avocata Zoei Rădulescu. Se pare că planul cadastral a fost creat prin suprapunerea a două documente, situație care ar explica de ce nu există un original. În plus, în cadrul procesului penal s-a administrat proba cu expertiza judiciară topo-cadastrală. Iar concluziile expertului desemnat converg cu alte două expertize anterioare, efectuate în diverse proceduri penale. Ori toți acești experți spun la unison ceea ce se stabilise încă din 2003 cu putere de lucru judecat, anume că Rădulescu nu putea primi în anul 2000 decât terenul din comuna sa natală, nicidecum terenul situat în Constanța, pe malul lacului Siutghiol. Amplasamentele sunt diferite și se află la 18 kilometri distanță.

Toate aceste constatări nu au mai putut conduce la antrenarea răspunderii penale, din cauza prescripției. Însă procurorul de caz a sesizat judecătorul de cameră preliminară cu desființarea documentului fals și a înscrisurilor subsecvente (cel mai important dintre acestea fiind raportul de expertiză întocmit de Dumitrescu).

Judecătoria Constanța a admis cererea în parte, desființând doar schița cadastrală din anul 1999. Zoea Rădulescu, avocata ei, dar și omul de afaceri Gheorghe Alexa au depus contestație la Tribunal.

Zoea și avocata au aplat la toate chichițele posibile. Ca de exemplu, avocata s-a prevalat în contestația ei de o clasare pe care a obținut-o de la un parchet superior, după ce s-a autodenunțat pentru participație improprie la fals, în legătură chiar cu schița cadastrală din 1999. Iar pe lângă această clasare, a mai evocat o decizie civilă prin care a fost respinsă o revizuire cerută de Alexa în privința hotărârilor pronunțate de fosta judecătoare Jianu.

Intenția celor două femei a fost aceea de a-i convinge pe judecătorii de drept penal să nu se mai aplece asupra falsului, pe motiv că s-a mai cercetat și s-a clasat sau că s-a mai încercat o revizuire și s-a respins.

Manevra nu a ținut. Toate motivele invocate au fost analizate în detaliu și respinse argumentat de Tribunalul Constanța. Judecătorii au admis contestația lui Gheorghe Alexa, dispunând desființarea, nu doar a actului falsificat, ci și a înscrisurilor subsecvente folosite de Zoea Rădulescu în procesele prin care a reușit să-și mute moștenirea din drumul Cogealacului în intravilanul Constanței. Soluția a fost dată pe 16 mai 2022 și este definitivă. După cum spuneam, desființarea documentului falsificat și a înscrisurilor subsecvente deschide calea revizuirii hotărârilor civile pronunțate de fosta judecătoare Jianu.

Date de palmares

Trebuie să mai amintim că fosta judecătoare Corina-Eugenia Jianu a fost implicată și în alte retrocedări de răsunet, cele mai cunoscute fiind cariera de la Sibioara (mai multe detalii puteți afla AICI) și terenurile de pe malul mării, din zona Mamaia Nord-Năvodari. De altfel, Jianu a fost trimisă în judecată pentru retrocedările de la Năvodari, după ce procurorii au descoperit că primise mită un teren în zona Taberei de Copii, pe numele fiicei sale, în vederea pronunțării unor hotărâri de retrocedare prin fraudă la lege. Pe fond, fosta judecătoare a fost condamnată la 7 ani de închisoare. Dosarul se află în apel, la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: