Connect with us

Exclusiv

Cariera Sibioara. Avocatul Hașotti a câștigat daune de peste 600.000 de lei de la Prefectură și Primăria Lumina

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Tribunalul Constanța a obligat, săptămâna trecută, comisiile de fond funciar de la Prefectură și Primăria Lumina să achite în solidar daune de peste 620.000 de lei către trei persoane reprezentate de avocatul Ionel Hașotti. Hotărârea a fost pronunțată în recurs și este irevocabilă. Banii reprezintă o reparație pentru lipsa de folosință a unui teren retrocedat în perimetrul de exploatare minieră Sibioara II – Valea cu izvorul. Retrocedarea a fost dispusă în anul 2008, însă cele două comisii de fond funciar au predat efectiv terenul către beneficiari abia în anul 2016. Pentru întârzierea de opt ani a procedurii de punere în posesie, clienții avocatului Ionel Hașotti au cerut, inițial, daune de jumătate de milion de euro. Mult nu a lipsit ca aceștia să obțină pretențiile integral, în ciuda unor aspecte mai mult decât scandaloase.

 

Cum s-a ajuns ca instituțiile statului să achite aceste daune? Totul a început în anul 2008, când Tribunalul Constanța a obligat cele două comisii de fond funciar să retrocedeze un teren de 20 de hectare, din satul Sibioara, comuna Lumina, către clienții avocatului Ionel Hașotti. Șase din cele 20 de hectare făceau parte din cariera de piatră Sibioara II – Valea cu Izvorul, exploatată legal, cu licență minieră, de SC Somaco Construct SRL. Vorbim aici de cea mai valoroasă carieră de granit din Dobrogea. Potrivit legii, terenurile cuprinse în exploatațiile miniere sunt exceptate de la retrocedare. Nu se retrocedează și punct.

Cu toate acestea, terenul care se suprapunea peste cariera Sibioara a fost retrocedat prin fraudă la lege. Decizia instanței s-a bazat în mare parte pe un raport de expertiză întocmit de un expert parașutat de la Brăila, care a consemnat în fals că terenul ar fi liber de sarcini în integralitatea sa. Acesta nu a cerut relații de la OCPI sau de la ANRM, instituții care puteau să comunice date despre existența licenței miniere. Însă nici nu a observat ochiometric existența carierei de piatră, în ciuda faptului că a consemnat în raportul său că s-a deplasat pe teren, la fața locului. Mai departe, bazându-se pe situația falsă reliefată de expert, avocatul Ionel Hașotti a susținut în fața instanței că ”nu există dovadă că există o carieră de piatră” pe terenul revendicat de clienții săi. Dovada exista, era licența minieră, însă nu exista nicio referință la acest document în dosarul de judecată. De altfel, proprietarul carierei, care plătise pentru aceasta 4 milioane de euro, nici nu a fost citat ca parte în proces, pe atunci fiind permise astfel de golănii ordinare.

După ce au retrocedat terenul, în baza minciunii că nu există o exploatație de carieră pe el, clienții lui Hașotti au cerut și au obținut în instanță sistarea exploatării miniere, evacuarea echipamentelor și demolarea construcțiilor, care, apropo, n-au existat niciodată, fiind absurd să existe clădiri într-o gaură de mină. Totuși, preț de opt ani, aceștia nu au fost puși în posesia terenului, din cauza litigiilor existente și a confirmării OCPI că retrocedarea încălca dreptul de proprietate și de folosință al companiei Somaco Construct și al unor persoane fizice care aveau titluri de proprietate perfect valide.

În anul 2013, beneficiarii retrocedării frauduloase au deschis procesul de daune, soluționat irevocabil chiar săptămâna trecută. Încă de la debutul procesului, avocatul Hașotti a cerut pentru clienții săi daune de jumătate de milion de euro, pentru lipsa de folosință a terenului minier, retrocedat prin fraudă la lege, și a terenului agricol, dar neproductiv. Instanța de fond a dispus efectuarea unor expertize tehnice de specialitate, în materie minieră și agricolă. Expertiza minieră a fost dată în sarcina unui expert din Valea Jiului. Acesta a realizat mai multe simulări de-a dreptul fantasmagorice, prin care a opinat că beneficiarii retrocedării ar fi putut să câștige 468.833,80 de euro, dacă ar fi primit în posesie, în 2008, terenul retrocedat în împrejurările mai sus descrise. Expertul a încercat să le umfle buzunarele clienților lui Hașotti, raportându-se la ce bani au făcut alții, în această perioadă, din terenuri cu exploatări, atenție!, de petrol și gaze. Instanța de fond nu a priceput șmecheria, astfel că a obligat cele două comisii de fond funciar să achite această sumă imensă către clienții avocatului Ionel Hașotti. De asemenea, aceștia mai primeau 8.836,80 de lei  pentru lipsa de folosință a terenului agricol, 9.000 de euro daune morale și cheltuieli de judecată. Hotărârea de fond a fost pronunțată pe 11 martie 2016, însă a fost comunicată cu mare întârziere părților. Ca urmare, recursul a început abia în ianuarie 2017.

Pe 14 februarie 2017, Tribunalul Constanța a păstrat daunele morale, însă a casat sentința civilă de fond în privința daunelor materiale acordate pentru lipsa de folosință a terenului minier și a celui agricol. Tribunalul a dispus refacerea expertizelor, obligând expertul să se raporteze doar la valorile practicate în privința exploatărilor de piatră. Deși misiunea trebuia să fie mai ușoară, în realitate s-a dovedit mai dificilă. Unul din experții implicați în cauză, care fusese într-un alt proces chiar expert-parte al clienților lui Hașotti, a fost amendat de două ori pentru tergiversare. Din acest motiv, procesul s-a încheiat abia pe 26 iunie 2019, atunci când instanța de recurs a stabilit irevocabil că cele două comisii de fond funciar trebuie să le achite clienților lui Ionel Hașotti daune materiale de 612.430,92 de lei pentru lipsa de folosință a terenului minier și de 7.719,34 de lei pentru lipsa de folosință a terenului agricol.

Grigore Comănescu a cumpărat compania minieră Somaco Construct în anul 2005, cu 4 milioane de euro. În 2008, cariera a fost retrocedată cu încălcarea art. 4 alin. 1 din Legea 1/2000 către clienții lui Ionel Hașotti. Deși abuzul este cunoscut, autoritățile judiciare refuză să facă lumină în acest caz.

Grigore Comănescu a cumpărat compania minieră Somaco Construct în anul 2005, cu 4 milioane de euro. În 2008, cariera a fost retrocedată cu încălcarea art. 4 alin. 1 din Legea 1/2000 către clienții lui Ionel Hașotti. Deși abuzul este cunoscut, autoritățile judiciare refuză să facă lumină în acest caz.

Ai lui Hașotti nu s-au mai ales cu jumătate de milion de euro, așa cum sperau la debutul procesului. Însă, chiar și acordarea acestor sume care echivalează cu 130.000 de euro, reprezintă un afront pentru orice justițiabil din această țară. În opinia noastră, este inadmisibil să se acorde daune pentru beneficiarii unui abuz, pe motiv că abuzul nu s-a împlinit la timp. Am arătat mai sus că terenul care se suprapune peste cariera de piatră și peste licența minieră a firmei Somaco Construct SRL nu putea fi retrocedat legal. Am arătat că avocatul implicat în această speță a mințit cu nesimțire că nu există nicio carieră, ca mai apoi, după ce clienții săi au primit-o, să ceară sistarea operațiunilor de exploatare și daune pentru lipsa de folosință a terenului minier.

În cazul retrocedării de la Sibioara sunt multe aspecte controversate. Însă poate cel mai bizar dintre ele este tocmai faptul că, din 2008 și până în prezent, cele două comisii de fond funciar nu au depus niciodată plângeri penale la Parchet. Târziu nu ar fi nici acum. Chiar dacă faptele penale sunt prescrie, constatarea lor ar putea duce la anularea efectelor produse. În privința faptelor, ne referim în principal la susținerile mincinoase ale avocatului Ionel Hașotti și ale expertului judiciar parașutat de la Brăila, care au indus în eroare, în anul 2008, instanța de judecată. Ar fi normal ca aceste fapte să fie investigate de procurori, mai ales că, la Constanța, există și altă speță celebră, în care a fost anulat un raport de expertiză la fel de mizerabil ca acesta din cazul Sibioara.

Ne-am referit mai sus la retrocedarea terenului situat pe malul lacului Siutghiol, vizavi de centrul comercial Tom-Carrefour. Terenul a fost retrocedat către o femeie din Mihail Kogălniceanu, după ce un expert corupt a consemnat în fals că moștenirea agricolă din Mihail Kogălniceanu s-ar afla în intravilanul municipiului Constanța. Parchetul Curții de Apel l-a pus pe acest expert sub acuzare. Individul a fost condamnat, iar efectul infracțiunii sale a fost anulat. Vorbim de două cazuri aproape identice, de retrocedări frauduloase. Cu atât mai mult s-ar impune o verificare a situației în cazul Sibioara, având în vedere că statul va trebui să achite, din banii contribuabililor, desigur, daunele dispuse de instanță. În fond, este de-a dreptul sfidător că, în cazul Tom-Carrefour, unde nu vorbim de daune plătite de stat, instituțiile statului s-au pus în mișcare soluționând problema, iar în cazul aproape identic de la Sibioara, în care însă statul a fost scos dator, neregulile frapante sunt ignorate cu desăvârșire. Echitabil ar fi ca și expertul din cazul Sibioara să fie cercetat, împreună cu avocatul mincinos, pentru că nimeni nu este mai presus de lege.

Comments

comments

Exclusiv

(VIDEO) Baronii lacului Oltina, acuzați că au inundat pășunea, au închis un pod și au incendiat un sit natural

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Piscicultura României a ajuns pe mâini private în perioada 2003-2004, pe vremea guvernului Năstase. La acel moment, bălțile de pește din întreaga țară erau exploatate de societăți de stat, care continuau activități de producție începute în perioada comunistă. În loc să lanseze o procedură transparentă de privatizare, Adrian Năstase a pus la punct un tun de proporții. Printr-un ordin nepublicat în Monitorul Oficial al României, guvernul său a decis să retragă 33 de bălți din capitalul social al societăților piscicole de stat. Aceste active (bazine, diguri, clădiri, mijloace fixe) au fost mai apoi transferate cu titlu gratuit Companiei Naționale de Administrare a Fondului Piscicol (CNAFP), antecesoarea actualei Agenții Naționale de Pescuit și Acvacultură (ANPA). Rămase fără active, fostele întreprinderi piscicole de stat au intrat în faliment, pasivul lor și deranjul social fiind suportate, evident, de statul român. În timp ce acestea se prăbușeau la grămadă, bunurile erau acaparate de așa-numiții ”baroni ai bălților”.  Aceștia au primit în mod netransparent și clientelar contracte de asociere în vederea exploatării activelor piscicole. După câțiva ani, au primit în concesiune, prin atribuire directă, și terenurile de stat ocupate de active.

Cum a fost privatizat lacul Oltina

Cinci amenajări piscicole de stat din județul Constanța au avut soarta descrisă mai sus. În articolul de față vorbim de balta Oltina, situată într-o zonă de o rară și sălbatică frumusețe, cu statut de arie naturală protejată. În 2004, Pestom SA, societatea de stat care continua activitatea piscicolă începută în perioada comunistă, a fost alungată din baltă prin mecanismul descris mai sus. Activul piscicol a fost predat societății Aquarom Elite Distributions SRL București, prin contractul de asociere în participațiune nr. 174/16.08.2004. Firma a cumpărat de la CNAFP și peștele din baltă, evaluat cantitativ la 49.884 de kilograme și financiar la 4,2 miliarde de lei vechi. Peștele aparținea SC Pestom SA, astfel că CNFP nu avea niciun drept să îl comercializeze. Însă nimeni nu s-a mai împiedicat în acest moft.

La patru ani distanță, Aquarom a încheiat cu ANPA (succesoarea CNAFP) contractul de leasing imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare nr. 12/10.03.2008, cumpărând astfel, în rate (ultima plătită în 2012), bazinele piscicole, digurile și clădirile de la Oltina. În aceeași zi, firma a semnat și contractul nr. 16/10.03.2008 de concesiune prin atribuire directă, cu ANPA, prin care a obținut concesiunea pe 49 de ani a terenului de stat de sub active. Vorbim aici de cuveta lacului Oltina și de terenuri neproductive de pe malul bălții.

Un dezastru pentru care vinovat a fost scos Dumnezeu

Activitatea de la amenajarea piscicolă Oltina a creat și mai creează încă vii controverse la nivelul populației și administrației locale din comuna Oltina. În primăvara anului 2006, un dig al amenajării piscicole s-a rupt. Satul Oltina, situat în vecinătatea bălții cu același nume, a fost inundat atunci în așa hal încât, în partea sa de jos, accesul nu se putea face decât cu barca.  Zeci de case au fost afectate, iar aproape 200 de persoane au fost evacuate. Cauzele incidentului nu au fost pe deplin elucidate. Însă principala ipoteză a fost aceea că firma Aquarom exploata lacul cam după ureche, crescând nepermis de mult nivelul apei în baltă. O parte din casele distruse în 2006 au fost refăcute pe deal, cu bani de la Guvernul României. Vinovat a fost scos… Dumnezeu sau, pentru cei mai puțin credincioși, natura.

Stan Pățitul și Gheorghe Stan

Lacul Oltina se alimentează gravitațional din Dunăre, adică prin cădere, între cele două lucii de apă existând o diferență de nivel. Procesul de umplere a lacului este controlat printr-un sistem de canale și stăvilare. Dacă stăvilarul nu s-ar închide la timp, casele dispuse pe dealurile din vecinătate, ca într-un amfiteatru, ar putea fi înghițite de ape. În 2006 s-a întâmplat o astfel de nenorocire. În 2019, ca un Stan-Pățitul, primarul din Oltina, Gheorghe Chirciu, spune că firma Aquarom, administrată de Stan… de Gheorghe Stan, nu gestionează corespunzător situația. Chirciu spune că societatea piscicolă a crescut din nou nivelul apei în baltă, peste parametrii autorizați. Apa a depășit malurile și a inundat pășunile învecinate, spre disperarea crescătorilor de animale.

Confruntarea

Redactorii Ordinea.Ro – Adrian Cârlescu și Tatian Iorga s-au deplasat la fața locului, în urmă cu două săptămâni. A fost o zi fierbinte la propriu. Ne referim aici la cele 42 de grade indicate pe termometrul din bordul mașinii, dar și la confruntarea, de-a dreptul incendiară, dintre Gheorghe Chirciu și reprezentantul firmei Aquarom Elite Distributions SRL.

Acuzații grave aduse de primarul Chirciu

Acuzațiile aduse societății piscicole de către primarul din Oltina sunt următoarele: inundarea pășunii, creșterea nivelului de apă peste cota autorizată de exploatare, incendierea stufărișului din zona naturală protejată, intabularea ilegală a unei suprafețe de teren de aproximativ 50 de hectare, care ar fi aparținut de drept localității, intabularea ilegală a două corpuri de pădure în suprafață de 3 hectare, care ar fi aparținut de drept statului, precum și închiderea accesului pe un pod public. Este vorba de podul peste stăvilar. Chirciu spune că localnicii care treceau pe acel pod pentru a merge într-un alt sat al comunei sau pentru a avea acces la pășuni și terenuri agricole sunt obligați acum să ocolească 20 de kilometri.

Ce spune reprezentantul Aquarom

În replică, reprezentantul Aquarom declară că stufărișul din zona naturală protejată ar fi fost incendiat de crescătorii de animale. Acesta neagă depășirea cotei autorizate de exploatare a lacului și susține că terenul inundat nu este pășune, ci aparține societății. Reprezentantul Aquarom nu a știut să răspundă acuzației că societatea ar fi intabulat aproximativ 50 de hectare de teren în plus, acaparând astfel pășunea localității. În schimb a susținut că podul peste stăvilar ar aparține Aquarom, care l-ar fi construit după concesionarea bălții, negând astfel susținerea primarului Chirciu că acest obiectiv a fost realizat înainte de 1989. Acesta a mai spus că podul a fost închis pentru primar, deoarece se ceartă cu patronii firmei. 

Momentele esențiale ale confruntării dintre primar și reprezentantul societății piscicole le puteți urmări în videoreportajul atașat articolului de față.

În acte, firma aparține unui tip care a fost asociat cu Elena Udrea li Dorin Cocoș

Potrivit istoricului din Monitorul Oficial, Aquarom Elite Distributions SRL este o firmă înființată în anul 2003, care s-a ocupat la începuturile sale de producția de ape minerale și băuturi carbogazoase non-alcoolice. Aceasta a fost fondată de Elena Rusan, o doamnă născută în anul 1927. Din 2005, societatea a început să fie administrată de fiul acesteia, Dan Lucian Rusan, născut în anul 1955. La un moment dat, acesta a devenit principalul asociat al firmei. El s-a retras cu totul din Aquarom, în anul 2018.

Societatea este deținută în momentul de față de Valentin Nichifor și Ion Petre. Potrivit platformei Confidas.ro, Nichifor mai este implicat și în SC Danubiu Elit SRL, o altă societate care a încheiat contract de asociere cu CNAFP în anul 2004, preluând crescătoria de pește de la Dunăreni. Celălalt asociat, Ion Petre, este implicat în 36 de societăți comerciale. Într-una din ele, Elan Grup SRL, patronul de la Aquarom a fost asociat cu Elena Udrea și Dorin Cocoș. Societatea a fost radiată din Registrul Comerțului.  

Administratorul Stan, baronul bălții Bugeac

Cei doi patroni de la Aquarom nu se ocupă și de administrarea firmei. Astfel, potrivit Confidas.Ro, societatea este administrată de Gheorghe Stan, Marcel Stan și Vasile Stan. Cei trei dețin în mod oficial firma Complex Grup SRL care a preluat, în 2004, crescătoria lacului Bugeac, cel mai important activ piscicol din județul Constanța. Va urma!

 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

(VIDEO) Simfonia picamerelor! În Năvodari, turismul se face între bormașini, macarale și zbierături de muncitori

Tatian Iorga

Publicat

la data de

Scris de

Turismul de pe litoralul românesc a cunoscut o adevărată expansiune. În ultimii 15 ani, investițiile pe litoral, în special în partea de nord, au explodat, astfel încât niciun centimetru de pământ nu a fost lăsat neexploatat. În articolul de azi nu ne vom referi la legalitatea sau ilegalitatea construcțiilor de pe litoral, ci la un alt aspect pe care aproape toate instituțiile statului îl ignoră. Ne vom referi la faptul că, în goana de a construi cât mai repede, unii dintre investitori au trecut peste lege și ridică imobile în plin sezon estival printre turiști, care sunt nevoiți „să se odihnească“ între zgomote de picamere, bormașini și tot felul de scule de construcții. O astfel de situație ne-a fost adusă la cunoștință de administratorul unui hotel de pe litoral, situat la limita dintre stațiunea Mamaia și orașul Năvodari. Investitorul ne spune că în jurul hotelului său sunt în lucru cinci șantiere, care și-au continuat activitatea după începerea sezonului estival. Asta face ca turiștii, care vin, teoretic, să se odihnească, să dea bir cu fugiții.

„Mă numesc Valentin-Florin Mihai și administrez unitatea de cazare „911mamaia“ din str. Lotus, nr 9, Năvodari, unitate clasificată cu certificatul de clasificare nr 31628 din 23.04.2019. Am sesizat din 30 mai 2019 Ministerul Turismului, Inspectoratul de Stat în Construcții și Direcția de Sănătate Publică Constanta cu privire la faptul că în jurul locației mele sunt 5 șantiere în lucru, care nu și-au încetat activitatea în perioada 15 mai – 15 septembrie, conform Legii n.r. 597/2001 actualizată (obligă închiderea șantierelor pe perioada 15 mai – 15 septembrie, dacă este afectată activitatea turistică), DEȘI ESTE EVIDENT CĂ AFECTEAZĂ ACTIVITATEA TURISTICĂ PRIN GĂLĂGIE ȘI PRAF…neavând plase pe fațade!“, a spus administratorul hotelului „911mamaia“.

Plimbat de la o instituție la alta

Deși zgomotele produse de construcțiile din zonă îi alungă turiștii, administratorul hotelului „911mamaia“, spune că nicio instituție nu s-a implicat în acest caz. Ba, mai mult, Valentin-Florin Mihai a fost plimbat de la o instituție la alta.

„Am făcut în 30 mai sesizări la Ministerul Turismului, ISC, Primăria Năvodari, Poliția Locală Năvodari. A venit [cineva – n.r.] de la Poliție și a spus că nu poate da amendă pentru că nu au cu ce măsura poluarea fonică… decibelii! Cei de la ISC m-au contactat a treia zi și m-au chemat la sediu, unde mi s-a explicat că Legea 597/2001, actualizată, a fost modificată de câteva ori în interesul celor de la putere, astfel luând ISC-ului posibilitatea să oprească șantierele pe perioada 15 mai – 15 sept, pentru că au trecut în lege și faptul că șantierele afalte în derulare nu se opresc. Cu toate acestea, în ultima parte a legii scrie că se opresc șantierele care „aduc atingere activitatii turistice“… ceea ce este foarte clar că fac aceste 5 șantiere din jurul hotelului Opera, White Tower, 911mamaia și Stavros. ISC nu are abilitatea să confirme că afectează activitatea turistică… ISC-ul verificând etapele construcțiilor și autorizațiile.

Conform adresei, ISC m-a trimis către Ministerul Turismului, Garda de mediu și Direcția de Sănătate Publică Constanța. După o săptămână, Ministerul Turismului răspunde și mă trimite la ISC, Primăria Năvodari, Poliția Locală. Direcția de Sănătate Publică mă trimite la Ministerul Turismului, Poliția Locală și Primărie. ISC a răspuns că nu are în atribuție să stabilească dacă afectează activitatea turistică și m-au trimis la Ministerul Turismului și Garda de Mediu, aceasta din urmă nu a răspuns nici până azi din 30.05.2019“, reclamă administratorul hotelului „911mamaia“.

Valentin-Florin Mihai întreabă pe această cale cine altcineva în afară de Ministerul Turismului poate constata faptul că, din cauza zgomotelor produse de construcții, turismul este afectat?

„ISC -ul închide șantierele dacă primește această precizare că este afectată activitatea turistică a unităților de cazare situate la câțiva metri de construcții. Până una alta, din cauza neprofesionalismului și birocrației, instituțiile mă trimit de la una la alt, iar turiștii își cer banii înapoi și pleacă cu un gust amar, fără speranța să revină, desi eu le ofer în unitatea mea de cazare tot confortul. Dar sunt treziți de luni până sâmbătă, inclusiv, la 7.30 de picamere, bormașini și macarale…cife….și zbierături ale muncitorilor! De praf nu mai zic. Investițiile imense făcute în turism riscă să fie pierdute din cauza legilor nerespectate (597/2001). Sper să fie cineva capabil să pună în aplicare Legea 597/2001!“, mai spune Valentin-Florin Mihai.

Comments

comments

Continuă să citești

Actual

Ginerele primarului PSD-ist din Agigea a cumpărat 10% din Golful Pescarilor cu 100 de lei

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Cătălin Nuțoaia Cîrjaliu, ginerele primarului PSD-ist din Agigea, Cristian Maricel Cârjaliu, a dobândit 10% dintr-un business de 1,5 milioane de euro pe an cu o investiție de 100 de lei. Nuțoaia-Cîrjaliu a fost cooptat în SC Golful Pescarilor SRL, în septembrie 2018. Acesta a intrat în firma care deține cunoscutul restaurant pescăresc din vecinătatea plajei Agigea printr-o înțelegere a asociaților. Anterior, firma era deținută de Dumitru Stanciu din Agigea, care avea 50% din părțile sociale, și de oamenii de afaceri constănțeni Petre Daniel Popa și Mihai Cristian Lupoiu, care dețineau câte 25% din părțile sociale. Practic, business-ul se împărțea între Stanciu și cei doi constănțeni. Toți trei dețineau și calitatea de administratori. În septembrie 2018, aceștia au decis să-l coopteze în societate pe ginerele primarului din Agigea. Cooptarea a fost urmată de o majorare a capitalului social cu 480 de lei. Jumătate din acest aport financiar a fost adus de Popa și Lupoiu, care astfel și-au păstrat 50% din business. În schimb, Dumitru Stanciu a adus un aport mai mic, cedând practic 10% din firmă către ginerele lui Cîrjaliu, care a dobândit calitatea de asociat cu o investiție de 100 de lei. Stanciu a fost revocat și din funcția de administrator al societății, în locul său fiind numit noul asociat, Cătălin Nuțoaia Cîrjaliu. În anul 2018, Golful Pescarilor SRL a derulat afaceri de 6.897.126 de lei.

Întrebarea care se pune în mod firesc este: de ce ar ceda cineva 10% dintr-un business de 1,5 milioane de euro pe an, fără niciun beneficiu? În opinia noastră, permutările de mai sus trădează fapte de corupție ale primarului din Agigea. Am relatat pe larg în Ordinea.Ro că, la inițiativa lui Cristian Maricel Cîrjaliu, terenurile din zona Cherhanalei Agigea au fost inventariate fraudulos în domeniul privat al comunei Agigea, în anul 2012. Anterior, Primăria adeverise că terenurile în cauză sunt în proprietatea societății piscicole Sarda Fish SRL, aparținând familiei antreprenorului local Matei Datcu. După ce s-a înstăpânit prin simplă inventariere pe terenurile din zona piscicolă, Primăria Agigea a vândut un lot de 1700 mp către Golful Pescarilor SRL. Tranzacția a fost încheiată în anul 2014, fără aprobarea Consiliului Local Agigea. Societatea Golful Pescarilor SRL era deținută atunci de Dumitru Stanciu, care era asociat unic și administrator. La scurt timp, Stanciu a cedat jumătate din firmă către afaceriștii Popa și Lupoiu. Mai departe, Primăria Agigea și-a dat întregul concurs ca firma să prospere. Societățile concurente, Sarda Fish SRL și Pescăria lui Matei SRL, au fost amendate în cascadă, intimidate și denigrate de primarul Cîrjaliu. Inclusiv turiștii care parcau mașinile pe domeniul public pentru a merge la restaurantul Pescăria lui Matei au fost amendați de administrația Cîrjaliu, în anii trecuți. Atitudinea arbitrară continuă și la momentul de față.

 

Deși joacă formal un rol de justițiar, Cîrjaliu este animat, de fapt, de un interes de trib. Astfel, Dumitru Stanciu este chiar finul fratelui său, Bogdan Cîrjaliu. După toate indiciile, Stanciu este un simplu interpus al familiei Cîrjaliu. În 2017 și 2018, Stanciu nu a obținut niciun beneficiu de la Golful Pescarilor. Niciun leu. Nimic. Informația este furnizată chiar de soția sa, care este o simplă angajată a Primăriei Agigea și care a depus, în această calitate, declarații de avere, ca orice funcționar public.

Din aceste documente, reiese că Dumitru Stanciu a dus acasă, în cei doi ani, doar salariile pe care le câștigă de la societatea Mytkar Service SRL Agigea, în care deține și calitatea de asociat unic. Vorbim aici de o firmă modestă, care se ocupă de reparația autovehiculelor. Societatea are doi angajați, din care unul este chiar patronul. Însă chiar și în această afacere modestă, se văd legăturile dintre Mitică Stanciu și nașul său, Bogdan Cîrjaliu, fratele primarului din Agigea. Potrivit portalului Confidas.Ro, Mytkar Service are sediul social în Agigea, pe strada Zmeurei nr. 27. Tot pe strada Zmeurei nr. 27, lotul 2, funcționează și SC Artplast Service SRL, o agenție imobiliară deținută chiar de Bogdan Cîrjaliu și de soția acestuia. În sfârșit, Mytkar Service, firma lui Stanciu, răspunde la același număr de telefon ca și firma de pază și protecție Scan SRL, aparținând, de asemenea, lui Bogdan Cîrjaliu și soției acestuia. Pe vremuri, firma Scan SRL i-a aparținut chiar primarului Maricel.  Așa cum spuneam, după toate aparențele, Mitică Stanciu este un simplu interpus al familiei Cîrjaliu în afacerea Golful Pescarilor. Ceea ce explică lejeritatea cu care acesta a cedat, fără beneficii, 10% din business către ginerele primarului din Agigea. Aceleași raporturi consemnate mai sus explică și situația oarecum fabuloasă, prin care un tânăr a cumpărat 10 procente dintr-o afacere de 1,5 milioane de euro pe an, cu o investiție de doar 100 de lei.  

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: