Connect with us

Exclusiv

Ce nereguli caută Guvernul în activitatea prefectului. Povestea unui dosar penal stârnit de Cîrjaliu din Agigea

Publicat

la

Primarul comunei Agigea, Cristian Cîrjaliu, a recunoscut – citat de presa locală – că este autorul unei sesizări care stă la baza controlului demarat de Ministerul Administraţiei şi Internelor la Prefectura Judeţului Constanţa. Deşi Cîrjaliu a refuzat să ofere presei detalii exacte despre plângerea sa, un document ajuns în posesia Ordinea.Ro arată exact mărul discordiei dintre acesta şi prefectul Adrian Nicolaescu. Este vorba de o ordonanţă de clasare dispusă în Dosarul Penal nr. 15/P/2017, de procurorul Cirpian Bodu de la DNA Constanţa.

Cîrjaliu l-a pârât pe Adrian Nicolaescu la DNA Constanţa pe 3 februarie 2017, pentru „abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit”, reclamând un prejudiciu de 300.000 de euro.  Primarul de la Agigea relata în plângerea sa că a identificat 244 de titluri de proprietate emise de Comisia Judeţeană de Fond Funciar în perioada 1991-1993 unor persoane care nu au domiciliul în această comună. În total, cele 244 de persoane au primit 112,5 hectare de teren agricol la Agigea. Atribuirea suprafeţelor a fost perfect legală, însă – a arătat Cîrjaliu – persoanele puse în posesie aveau obligaţia de a-şi stabili domiciliul la Agigea, ceea ce 116 persoane nu au făcut nici până în momentul de faţă. Cîrjaliu n-a lămurit de ce a luat la scărmănat acte vechi din 1991. Însă, în mod evident, intenţia sa a fost şi este aceea de a lăsa cele 116 familii fără terenurile care ar urma să se întoarcă în proprietatea comunei. Ar fi vorba de 60 de hectare de teren, pe care primarul declara, audiat fiind la DNA, că intenţionează să le folosească pentru aplicarea Legii 165/2013, lege care se referă la finalizarea procesului de retrocedare.

Pornind acest război împotriva împroprietăriţilor fără domiciliu la Agigea, Cîrjaliu a ajuns să deschidă câteva procese. Pe unele le-a câştigat fără probleme. Însă au fost şi judecători care au respins acţiunea Primăriei Agigea. Având în vedere soluţiile contradictorii, Comuna Agigea a cerut dezlegarea acestei probleme de drept, iar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României, prin Decizia 39 din 7 noiembrie 2016, a stabilit definitiv că persoanele puse în posesie îşi pot stabili domiciliul în comună şi după emiterea titlurilor de proprietate. Totodată, Înalta Curte a stabilit că anularea acestor titluri de proprietate se face „ope legis”, adică fără un proces, prin ordin al prefectului, când acesta constată neîndeplinită obligaţia cu privire la stabilirea domiciliului.

Normal ar fi fost ca primarul, înainte de a prăpădi bani pe procese, să fi întrebat Prefectura cum se procedează. În fond, n-ar fi fost nicio ruşine, că doar întreabă şi primari de la oraş, atât timp cât prefectul e obligat, prin lege, să răspundă. Abia după acest chix în instanţe, Cîrjaliu s-a apucat să-i scrie prefectului. Şi i-a cerut, pe această cale, să emită ordinele de anulare a titlurilor de proprietate.

Pe 12 ianuarie 2017, Nicolaescu i-a dat cu flit lui Cîrjaliu. Prefectul i-a scris negru pe alb că nu va emite niciun ordin, atât timp cât „condiţia legală privind stabilirea domiciliului se poate îndeplini oricând”. Oricând – s-a întrebat Cîrjaliu, chiar şi după 24 de ani? Crezând că deţine dovada unui abuz în serviciu, primarul comunal s-a dus la DNA. Însă, surpriză pentru el, aici n-a găsit satisfacţie. În lumina Deciziei Curţii Constituţionale privind definirea abuzului în serviciu prin raportare la încălcarea unei legi, DNA Constanţa a clasat plângerea penală, pe 6 februarie 2017. În plus, procurorul de caz a motivat că refuzul emiterii unor acte administrative unilaterale este supus controlului instanţei de contencios administrativ. O motivare corectă, având în vedere articolul 8 din legea contenciosului administrativ, care exact asta spune! Prin urmare, Cîrjaliu greşise uşa. Da` şi legea avea litere prea mici, iar la ţară… mai greu cu cititul!

Adrian Nicolaescu Abuz In Serviciu Agigea Clasare DNA

După acest nou eşec, primarul de la Agigea s-a apucat de scris o sesizare către Ministerul Administraţiei şi Internelor. Misiva lui a fost ca o picătură într-o găleată deja plină, întrucât pe masa ministrului se mai aflau şi alte sesizări, unele chiar beton. De pildă, prefectul a fost pârât la minister că uită să atace în contencios administrativ hotărâri ilegale adoptate de unele Consilii Locale. Aşa s-a ajuns la actualul control de la Prefectură, care s-ar putea finaliza cu schimbarea din funcţie a lui Adrian Nicolaescu. O schimbare cerută public de tot mai multe voci din cadrul politicii şi administraţiei judeţene.

Comments

comments

Exclusiv

PUG-ul comunei Cumpăna, atacat de Prefect. Ce se va întâmpla cu sute de case

Publicat

la data de

Scris de

Prefectul județului Constanța a atacat în contencios administrativ toate hotărârile cu privire la adoptarea și modificarea Planului Urbanistic General al comunei Cumpăna. Este vorba de șapte hotărâri ale Consiliului Local Cumpăna, din perioada 2002-2018, prin care a fost adoptat și apoi modificat succesiv PUG-ul localității. În baza acestor hotărâri locale, comuna învecinată cu municipiul Constanța s-a extins cu noi cartiere de locuințe individuale și colective. În fapt, prin aceste hotărâri, afacerile imobiliare au devenit extrem de înfloritoare, iar Cumpăna s-a transformat treptat într-un fel de cartier-dormitor al Constanței.

Extras din ultima hotărâre, atacată de Prefectură, privind actualizarea PUG-ului și Regulamentului local de urbanism al comunei Cumpăna

Decizia prefectului Silviu Coșa de a ataca în contencios-administrativ cele 7 HCL-uri a căzut ca un trăsnet peste administrația locală din Cumpăna. La sfârșitul săptămânii trecute, primărița localității, Mariana Gâju, a cerut aprobarea Consiliului Local în vederea angajării unei case de avocatură pentru gestionarea acestui litigiu. Ședința de Consiliu a fost transmisă pe Facebook. Urmărind-o, am putut afla că atât primarul, cât și secretarul general al comunei s-au opus cererii unor consilieri de a primi informații suplimentare despre cele 7 hotărâri din trecut și despre motivele de ilegalitate invocate de prefect. Primărița i-a convins din vorbe pe aleși că totul a fost legal, obținând votul majorității pentru angajarea unei case de avocatură, fără a lămuri nimic. Din acest motiv, criticile prefectului au rămas deocamdată necunoscute. Însă, în această privință, există cel puțin un indiciu extrem de interesant aruncat pe piață chiar de prefectul Silviu Coșa.  

Cartierul ILEGAL de pe buza Canalului

El a criticat-o pe Mariana Gâju, deși fără a o numi expres, într-o postare pe Facebook, la sfârșitul săptămânii trecute. Comentariul a fost publicat la scurt timp după ce Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, condus de prefectul Coșa, a adoptat o nouă hotărâre cu privire la malul de la Cumpăna al Canalului Dunăre – Marea Neagră, care a început să se prăbușească din anul 2019. Guvernul a cheltuit deja peste 7 milioane de euro pentru stoparea de urgență a alunecării de teren. Iar în luna august 2021, a fost semnat un nou contract, de încă 10,7 milioane de euro, pentru alte lucrări de consolidare a taluzului. Sumele de mai sus ar putea să fie suplimentate, având în vedere că o expertiză tehnică recentă a reliefat că situația malului surpat s-a agravat și mai tare în ultima perioadă, făcând necesară evacuarea altor familii din cartierul construit pe buza Canalului.

”Problema malului de la Cumpăna este o exemplificare perfectă a modului în care acțiunea în afara cadrului legal poate afecta grav oamenii. Edificarea a zeci de case în zona de siguranță a Canalului Dunăre – Marea Neagră, fără avizul administratorului Canalului, a adus familiile respective în situația în care trebuie să-și reconfigureze traiul. Cetățenii localității își doreau doar să își poată construi propriul cămin, în care să ducă o viață decentă alături de cei dragi. Goana după voturi a aleșilor locali i-a împins, însă, pe marginea prăpastiei. La propriu. Acum, alte instituții ale statului trebuie să intervină pentru a repara lipsa de responsabilitate anterioară.” – scria prefectul în postarea sa.

Acuzațiile lui Coșa sunt extrem de grave: că acel cartier a fost ridicat fără avizul administratorului Canalului, ceea ce este ilegal, și că administrația Gâju ar fi comis această ilegalitate în ”goana după voturi”, adică urmărind un folos electoral.

Imagine cu malul surpat de la Cumpăna. Casele au fost construite în zona de protecție a Canalului,  fără avizul Administrației Canalelor Navigabile.

Trebuie să mai spunem că, în cadrul ședinței de Consiliu de la Cumpăna, au fost voci care și-au arătat îngrijorarea cu privire la soarta sutelor de case construite în baza HCL-urilor considerate ilegale de către Prefectură. Primărița din Cumpăna nu a lămurit nici aceste aspecte, susținând că extinderea localității s-a făcut perfect legal. Trebuie să mai spunem că HCL-urile atacate de prefect se suspendă de drept de la aplicare pe perioada litigiului. Ca urmare, este de așteptat ca avântul imobiliar al localității Cumpăna să fie ponderat în perioada procesului. Astfel, Primăria nu va putea emite noi autorizații de construire în baza HCL-urilor atacate și suspendate de drept.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Felix Stroe, adevăratul urmaș al Mamei Omida, cere dizolvarea CL Agigea, pentru o ”neregulă” din 15 decembrie 2021

Publicat

la data de

Scris de

Președintele PSD Constanța se face de râs de dragul primarului inculpat din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu. Stroe a prezentat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, la care s-a așezat de-a dreapta lui Maricel, o cerere adresată Prefecturii în vederea organizării unui referendum pentru demiterea Consiliului Local Agigea. Conținutul documentului este o inepție juridică de toată jena. Însă cel mai grav este că Stroe nu s-a rușinat să semneze cererea, în condițiile în care aceasta taxează o așa-zisă abatere petrecută în data de 15 decembrie 2021. Ori nu a citit ce a semnat, ori nu s-a prins că mai sunt câteva luni până-n decembrie 2021.

Într-un fel, atitudinea lui Stroe față de subalternul său de partid este lăudabilă. Șeful PSD Constanța l-a apărat pe primarul din Agigea în toate împrejurările posibile. Când Maricel a fost trimis în judecată pentru nenorocirile abuzive prin care a jupânit terenurile de pe malul mării, de la Golful Pescarilor, Felix Stroe a ieșit în fața presei, declarând că inculpatul se bucură de prezumția constituțională de nevinovăție. Culmea, cu un an înainte de această întâmplare, Maricel dăduse cu Stroe de pământ, acuzându-l de tot felul de conspirații, pe grupul de Whatsapp al PSD Constanța. În aceeași discuție pe Whatsapp, Maricel amenința un alt coleg cu bătaia. Dar Stroe a trecut cu vederea și a iertat creștinește ieșirile derbedeului. E drept că, mai nou, când recalcitrantul din Agigea s-a apucat să înjure o parte a presei, inclusiv Ordinea.Ro, același Stroe s-a delimitat public. Dar s-a delimitat doar de înjurături, nu și de persoana propriu-zisă a prezumtivului nevinovat. Îngăduința fără limite a lui Stroe, ca a unui tătuț față de orice prostii ar face plodul său, l-a adus azi în postura, nu doar să se facă de râs, ci să-și asume răspunderea compunerii pe care a semnat-o și a falsului intelectual din care izvora. Că nu a scris Stroe niciun rând din acea compunere, el doar a semnat în mod util și spre folosul prezumtivului nevinovat de la Agigea.,

Întreaga cerere o puteți citi în format pdf AICI.

Se arată în cererea compusă de Maricel și semnată de Felix Stroe că 2322 de persoane cu drept de vot din Agigea au semnat inițiativa de organizare a unui referendum local pentru demiterea Consiliului Local Agigea. Până aici – totul legal. Sau aparent legal. Însă mai jos, compozitorul cererii se trădează asupra mijloacelor de convingere folosite pentru strângerea iscăliturilor. Se spune în cerere că locuitorii care au semnat au înțeles situația conflictuală de la nivelul CL Agigea și faptul că aleșii locali nu au adoptat nicio hotărâre pe durata a 3 ședințe la care au fost convocați. Se mai arată că semnatarii de pe liste ar cunoaște că sunt îndeplinite condițiile dizolvării Consiliului prevăzute la art. 143, alin. 1 litera b din Codul Administrativ, în sensul că nu s-a adoptat nicio hotărâre în 3 ședințe ordinare sau extraordinare ținute – ATENȚIE!!! – pe durata a patru luni calendaristice. Iar cele 3 ședințe sunt enumerate mai jos: 15.12.2021 (a se citi 2020), 17.12.2020 și 10.01.2021. Așadar, vorbim de două luni, nu de patru, respectiv decembrie și ianuarie 2021. În plus, vorbim doar de două ședințe convocate legal, pentru că între 15 decembrie 2020 și 17 decembrie 2020 nu era îndeplinit termenul de convocare, de minim 3 zile, cum prevede legea. Așadar, vorbim de două ședințe legal convocate, nu de trei. Mai la finalul cererii, se mai vorbește despre ”imposibilitatea practică de funcționare a Consiliului Local”, ceea ce reprezintă un alt fals intelectual.

În realitate, primarul avea obligația legală să convoace lunar Consiliul Local. Or pe Maricel l-a durut într-un loc abstract de lege. Pur și simplu, din luna ianuarie 2021, acesta a refuzat să-și facă datoria legală. Mai mult, o largă majoritate a aleșilor din CL Agigea a depus la Primărie o cerere de convocare a unei ședințe extraordinare pe 12 februarie 2021, însă Primăria lui Maricel nu s-a sinchisit nici să răspundă, nici să organizeze ședința. Și de atunci, tot așa, lună de lună, primarul a împărățit de unul singur, prefăcându-se că cei pe care nu-i primea în Primărie ar fi de vină că nu vor să voteze.

Întreaga documentație o puteți citi AICI în format PDF

Mobilul acestui abuz ordinar a fost acela că Maricel nu are majoritate în Consiliul Local. Și că n-a avut chef să recunoască hotărârile votate de consilieri, în noiembrie 2020, prin care aceștia și-au ales viceprimarul, în persoana lui Gabriel Ciobanu de la USR, și componența comisiilor de specialitate. O versiune a întâmplării de atunci, inclusiv cu înregistrări ambientale, puteți vedea în clipul de mai jos:

Vorbim de dovezi care au fost prezentate în spațiul public, fiind greu de crezut că situația nu era cunoscută și de Felix Stroe. Cu toate acestea, șeful PSD și-a pus semnătura olografă pe cererea care se bazează pe un motiv de dizolvare fals, mincinos și inventat cap-coadă. Or falsul este atât de vădit, că până și un copil se putea prinde la o simplă citire.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Încă un mit dărâmat: ANPA nu administrează lacurile Siutghiol și Tăbăcărie

Publicat

la data de

Scris de

Procesul în care Apele Române revendică ample suprafețe de teren de pe malul și din cuveta lacului Siutghiol de la orașul Năvodari, care le-a inclus pe nedrept în patrimoniul său pe vremea fostului primar Matei, a ajuns la o nouă amânare. Cercetarea judecătorească va fi reluată în luna noiembrie 2021, însă nu de către magistratul care s-a ocupat până acum de caz, dată fiind promovarea acestuia la Curtea de Apel Constanța. În completul de judecată va fi repartizat un alt judecător, însă acesta va trebui să păstreze probatoriul administrat până în prezent. Iar probele de până acum fac lumină și răstoarnă o informație care a pătruns în mod eronat în conștiința publicului.

Ne referim aici la informația conform căreia lacul Siutghiol, dar și alte lacuri dobrogene, precum Tașaul, Tăbăcărie sau Oltina, ar fi intrat în administrarea Agenției Naționale de Pescuit și Acvacultură, în conformitate cu o decizie, din anul 2016, a Curții de Apel București, confirmată definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție pe 12 iunie 2020. Ideea că lacurile au trecut la ANPA a fost anunțată pentru prima dată în spațiul public de fostul director al ABADL Constanța, actualul deputat liberal Bogdan Bola, la scut timp după pronunțarea ÎCCJ. Bola s-a arătat stupefiat – și pe bună dreptate – că UAT-urile Constanța, Ovidiu și Năvodari, care aveau la acel moment administrarea lacului Siutghiol prin efectul Legii 42/2010, nici măcar nu fuseseră citate în proces. Opinia publică a înțeles atunci că s-a făcut o nedreptate, reținând că lacurile au ajuns definitiv și fără cale de întoarcere la ANPA. 

La câteva luni după această decizie a ÎCCJ, Curtea Constituțională a României a declarat Legea 42/2010 neconstituțională în ansamblul său, constatând că toate lacurile naturale fuseseră date anterior în administrarea Apelor Române prin Legea Apelor 107/1996. Or situațiile reglementate prin legi organice (precum Legea Apelor) nu pot fi schimbate prin legi ordinare (precum Legea 42).

În mod normal, clarificările aduse de CCR nu lăsau loc de interpretare. Însă, cu toate acestea, au fost voci care au spus în continuare că dreptul de administrare a fost conferit pescarilor de la ANPA, prin hotărâre judecătorească și nici măcar CCR nu mai poate schimba acest fapt. În această categorie s-a plasat primarul Constanței, Vergil Chițac, în contextul inițiativei de a obține transferul lacului Tăbăcărie, din domeniul public de stat, în domeniul public de interes local.

Despre documentația întocmită de administrația Chițac pentru preluarea lacului Tăbăcărie și similitudinile ei cu demersul prin care Liviu Dragnea a aranjat preluarea insulei Belina și a brațului Pavel am scris AICI.

Chițac a semnat comunicate și a dat declarații conform cărora ar fi obținut sprijinul fostului ministru al Agriculturii, Adrian Oros, ca lacul să fie luat de la ANPA pentru a fi integrat în patrimoniul municipiului Constanța. În realitate, lacul nu era la ANPA, după cum vom arăta mai jos.

În sfârșit, o altă voce – cu mai multă greutate – care a susținut că lacurile naturale de la noi au ajuns în custodia ANPA a fost cea a avocatului Ionel Hașotti. Într-o suită de procese, casa Hașotti a cerut ca ANPA să fie cea obligată să încheie un contract de concesiune cu unul dintre clienții săi pentru o felie de 15 hectare din lacul Siutghiol, pe care acest client a făcut investiții. Bucata de lac fusese arendată de clientul lui Hașotti, de la fosta Companie Națională de Administrare a Fondului Piscicol, ca ”teren agricol” din bazinul acvatic al lacului dobrogean. Însă, de drept, lacurile naturale nu sunt terenuri agricole, ci terenuri acoperite permanent de ape, conform definiției din Legea fondului funciar, fiind date în administrarea Apelor Române prin Legea Apelor. În ultima ipoteză, care este și cea legală, investițiile (amenajările) făcute pe lacurile naturale intră de drept în proprietatea publică de stat, fără a conferi un drept de concesiune investitorului. De aici și interesul casei de avocatură de a susține că lacul Siutghiol și celelalte au intrat în administrarea ANPA, care ar avea prerogative să concesioneze terenuri agricole cu amenajări piscicole.  

Despre cum a ajuns bucata de lac în arenda clienților casei Hașotti am scris  AICI

E limpede că cei care au susținut că ANPA a devenit administratorul lacurilor naturale din județul Constanța au interesele lor. Dar în dosarul de la Tribunalul Constanța, despre care relatăm în acest articol, s-au adus dovezi care răstoarnă total această percepție.

Trebuie să spunem că decizia judecătorească a Curții de Apel București, din 2016, s-a bazat pe susținerea unei firme care exploata piscicol lacul Tașaul. Aceasta a arătat că lacurile din județul Constanța au fost inventariate dublu, atât în administrarea Apelor Române, cât și în administrarea Administrației Domeniilor Statului, care ar fi predat mai departe către ANPA ”amenajările piscicole”. S-a spus în acel proces că Siutghiol, Tăbăcărie, Tașaul, Oltina și celelalte lacuri figurau înscrise atât în Anexa 3, cât și în anexa 12 a HG 1705/2006. Susținerea nu a fost contestată de nicio altă parte din proces, iar dovezi în favoarea ei nu au mai fost cerute de nimeni.

Mai departe, firma implicată în exploatarea piscicolă a lacului Tașaul a arătat că ADS și urmașa ei ANPA ar avea drepturi istorice mai vechi de a administra lacurilor dobrogene. Iar în acest caz au fost depuse dovezi cu privire la exploatarea lacului Siutghiol de către societatea piscicolă Pestom SA în perioada comunistă și după Revoluție. Iar toată atenția s-a mutat pe aceste probe, trecând neobservat aspectul că dubla inventariere nu fusese cu nimic dovedită.

În baza dublei inventarieri și a dreptului istoric mai vechi, Curtea de Apel București a anulat pozițiile din anexa 12 a HG 1705 în care lacurile naturale din județul Constanța erau inventariate cu drept de administrare pentru Apele Române. Aceeași Curte a apreciat că dreptul de administrare aparține ANPA, însă a respins ca lipsită de interes cererea de constatare expresă a acestui drept de administrare. Instanța a apreciat că ANPA are un titlu – adică anexa ei din HG 1705/2006 – și  acesta ar fi suficient.

Ei bine, acest titlu a fost solicitat fizic în procesul de la Tribunalul Constanța, despre care relatăm în articolul de față. Trebuie să spunem că HG 1705 a fost publicată într-un număr special al Monitorului Oficial, disponibil doar contra cost, din cauza mărimii sale. Or din acest motiv, inventarele nu pot fi consultate de oricine. Însă Guvernul României a depus HG-ul cu toate anexele sale. Și – surpriză – în acest fel s-a dovedit că lacurile Siutghiol, Tăbăcărie și celelalte nu au figurat niciodată în anexele ADS. Ca urmare, dacă ADS nu le-a avut, nici urmașa ei, ANPA, nu le poate avea în nicio anexă. Cu siguranță, cineva trebuie să răspundă pentru falsul intelectual și pentru inducerea în eroare a instanței de judecată de la Curtea de Apel București. Evident că nici hotărârea care se sprijină pe acest fals nu va putea să rămână în picioare.

Revenind la procesul de la Constanța, trebuie să spunem că ANPA a depus la dosar o întâmpinare față de cererea de a fi introdusă forțat în cauză. ANPA a arătat negru pe alb că nu are lacul Siutghiol în administrare și nici celelalte lacuri naturale dobrogene.

”Față de situația lacului Siutghiol, precizăm că este ”interesant” cum acest bun public a fost exploatat ani de zile de către autoritățile locale și de partenerii lor contractuali și brusc, în urma pronunțării Deciziei CCR nr. 708/2020, toți subiecții de drept interesați au convenit că ”ANPA este administratorul””.

Agenția neagă, așadar, că ar avea lacul Siutghiol în administrare și opinează că, în urma deciziei CCR, ar trebui să se aplice principiul restitutio in integrum, în sensul ca UAT-urile riverane să-l predea administrației de la care l-au luat, în speță Apelor Române. Pe de altă parte, ANAPA a opinat că în urma hotărârii judecătorești a Curții de Apel București, dreptul de administrare trebuie stabilit prin Hotărâre de Guvern constitutivă de drepturi (iar nu printr-o anexă declarativă de genul celei anulate parțial de instanță). Cine administrează lacurile în acest moment? Tot ANPA răspunde: nimeni, arătând că Guvernul trebuie să ia măsuri.

Iar măsurile – spunem noi – nu pot în niciun caz să anuleze o situație stabilită prin lege organică, anume că lacurile naturale nu pot fi administrate decât de Apele Române, în actualul context legal și constituțional. Orice altă susținere este un mit. Un mit la care au trudit fostul primar Nicolae Matei de la Năvodari, cel care a inventariat pe nedrept bucăți de lac în patrimoniul localității sale, actual primar din Constanța, Vergil Chițac, visând să inventarieze, la rândul său, lacul Tăbăcărie la Primărie, sau controversatul avocat Ionel Hașotti – cel care trudește profesional ca un client de-ai săi să concesioneze 15 hectare din lacul Siutghiol, cu titlul de teren agricol.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: