Primarul comunei Agigea, Cristian Cîrjaliu, a recunoscut – citat de presa locală – că este autorul unei sesizări care stă la baza controlului demarat de Ministerul Administraţiei şi Internelor la Prefectura Judeţului Constanţa. Deşi Cîrjaliu a refuzat să ofere presei detalii exacte despre plângerea sa, un document ajuns în posesia Ordinea.Ro arată exact mărul discordiei dintre acesta şi prefectul Adrian Nicolaescu. Este vorba de o ordonanţă de clasare dispusă în Dosarul Penal nr. 15/P/2017, de procurorul Cirpian Bodu de la DNA Constanţa.
Cîrjaliu l-a pârât pe Adrian Nicolaescu la DNA Constanţa pe 3 februarie 2017, pentru „abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit”, reclamând un prejudiciu de 300.000 de euro. Primarul de la Agigea relata în plângerea sa că a identificat 244 de titluri de proprietate emise de Comisia Judeţeană de Fond Funciar în perioada 1991-1993 unor persoane care nu au domiciliul în această comună. În total, cele 244 de persoane au primit 112,5 hectare de teren agricol la Agigea. Atribuirea suprafeţelor a fost perfect legală, însă – a arătat Cîrjaliu – persoanele puse în posesie aveau obligaţia de a-şi stabili domiciliul la Agigea, ceea ce 116 persoane nu au făcut nici până în momentul de faţă. Cîrjaliu n-a lămurit de ce a luat la scărmănat acte vechi din 1991. Însă, în mod evident, intenţia sa a fost şi este aceea de a lăsa cele 116 familii fără terenurile care ar urma să se întoarcă în proprietatea comunei. Ar fi vorba de 60 de hectare de teren, pe care primarul declara, audiat fiind la DNA, că intenţionează să le folosească pentru aplicarea Legii 165/2013, lege care se referă la finalizarea procesului de retrocedare.
Pornind acest război împotriva împroprietăriţilor fără domiciliu la Agigea, Cîrjaliu a ajuns să deschidă câteva procese. Pe unele le-a câştigat fără probleme. Însă au fost şi judecători care au respins acţiunea Primăriei Agigea. Având în vedere soluţiile contradictorii, Comuna Agigea a cerut dezlegarea acestei probleme de drept, iar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României, prin Decizia 39 din 7 noiembrie 2016, a stabilit definitiv că persoanele puse în posesie îşi pot stabili domiciliul în comună şi după emiterea titlurilor de proprietate. Totodată, Înalta Curte a stabilit că anularea acestor titluri de proprietate se face „ope legis”, adică fără un proces, prin ordin al prefectului, când acesta constată neîndeplinită obligaţia cu privire la stabilirea domiciliului.
Normal ar fi fost ca primarul, înainte de a prăpădi bani pe procese, să fi întrebat Prefectura cum se procedează. În fond, n-ar fi fost nicio ruşine, că doar întreabă şi primari de la oraş, atât timp cât prefectul e obligat, prin lege, să răspundă. Abia după acest chix în instanţe, Cîrjaliu s-a apucat să-i scrie prefectului. Şi i-a cerut, pe această cale, să emită ordinele de anulare a titlurilor de proprietate.
Advertisement
Pe 12 ianuarie 2017, Nicolaescu i-a dat cu flit lui Cîrjaliu. Prefectul i-a scris negru pe alb că nu va emite niciun ordin, atât timp cât „condiţia legală privind stabilirea domiciliului se poate îndeplini oricând”. Oricând – s-a întrebat Cîrjaliu, chiar şi după 24 de ani? Crezând că deţine dovada unui abuz în serviciu, primarul comunal s-a dus la DNA. Însă, surpriză pentru el, aici n-a găsit satisfacţie. În lumina Deciziei Curţii Constituţionale privind definirea abuzului în serviciu prin raportare la încălcarea unei legi, DNA Constanţa a clasat plângerea penală, pe 6 februarie 2017. În plus, procurorul de caz a motivat că refuzul emiterii unor acte administrative unilaterale este supus controlului instanţei de contencios administrativ. O motivare corectă, având în vedere articolul 8 din legea contenciosului administrativ, care exact asta spune! Prin urmare, Cîrjaliu greşise uşa. Da` şi legea avea litere prea mici, iar la ţară… mai greu cu cititul!
După acest nou eşec, primarul de la Agigea s-a apucat de scris o sesizare către Ministerul Administraţiei şi Internelor. Misiva lui a fost ca o picătură într-o găleată deja plină, întrucât pe masa ministrului se mai aflau şi alte sesizări, unele chiar beton. De pildă, prefectul a fost pârât la minister că uită să atace în contencios administrativ hotărâri ilegale adoptate de unele Consilii Locale. Aşa s-a ajuns la actualul control de la Prefectură, care s-ar putea finaliza cu schimbarea din funcţie a lui Adrian Nicolaescu. O schimbare cerută public de tot mai multe voci din cadrul politicii şi administraţiei judeţene.
Adrian Cârlescu este fondator și redactor-șef al publicației Ordinea.Ro. Activează în presa locală constănţeană din anul 1998. A fost reporter şi editor de ştiri la MTC TV, redactor-şef la Replica de Constanţa, redactor în departamentul de investigații la Ziua de Constanţa, co-fondator la Dezvăluiri.Ro, redactor de investigații la Constanța.ro. Este absolvent al Facultăţii de Filosofie a Universităţii din Bucureşti (1998), finalizată cu o teză de licenţă coordonată de profesorul Gabriel Liiceanu, şi a unui master de filosofia culturii (2000). Este autor al volumului „Columbia – spectacolul morţii. Regimul de detenţie în Colonia Cernavodă a Canalului Vechi”, Editura Ex Ponto, Constanța, 2014, și coautor coordonator al volumului ”O istorie a orașului Cernavodă”, Editura Star Tipp, Slobozia, 2015.
