Connect with us

Exclusiv

Ce nu face o judecătoare coruptă pentru a pune umărul la un tun imobiliar

admin

Publicat

la

Judecătoarea Jianu a devenit cunoscută opiniei publice după ce DNA-ul a trimis-o în judecată, pe 28 noiembrie 2014, sub acuzaţiile de luare de mită şi abuz în serviciu. La acea vreme, domnia sa era ditamai preşedinta secţiei a II-a civile a Tribunalului Constanţa. În exerciţiul funcţiunii, răspundea de falimente. Însă faptele pentru care este acum judecată şi care, iată, o bagă în faliment profesional, erau mai vechi. Anume, din perioada în care se ocupa de retrocedări la Judecătoria Constanţa. În această calitate, în anul 2010, Corina Eugenia Jianu a soluţionat, în doar şase luni de zile, un dosar de fond funciar, repede şi prost. Atât de prost, încât soluţia magistratei a găurit patrimoniul oraşului Năvodari cu peste nouă milioane de euro.

Tertipul triplei învestiri

Reclamanta din acel litigiu, pe numele ei Victoria Căpăţână, depusese o cerere de chemare în judecată a Comisiei Locale pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Năvodari, cerând obligarea acesteia la retrocedarea unui teren AGRICOL în suprafaţă de 11,2 hectare. Peste ani, în 30 august 2014, procurorul Andrei Bodean de la DNA Constanţa – cel care a descoperit aceste fapte de corupţie – avea să opineze că tripla învestire a instanţei a fost doar un tertip folosit de Căpăţână pentru a-şi alege judecătoarea. Căci după ce două din cele trei cauze au ajuns la Jianu, un dosar a fost închis pe excepţia de litispedenţă, iar altul prin cererea reclamantei de renunţare la judecată. Şi astfel a rămas pe rol doar dosarul în care avea să se petreacă ciuruirea patrimoniului oraşului Năvodari cu peste nouă milioane de euro, cu judecătoarea Jianu la butoane.

Reclamanta a desenat o hartă cu terenurile de lângă Promenadă

Încă de la debutul procesului, Victoria Căpăţână a depus la dosar o hartă întocmită de ea, din care reieşea că undeva pe malul mării, în nordul staţiunii Mamaia, ar fi fost liberă şi disponibilă pentru retrocedare o fâşie lăbărţată de-a lungul viitoarei şosele de coastă (strada Promenada aflată în stadiul de proiectare), în suprafaţă de 112.000 mp. Reclamanta avea drept de retrocedare asupra unui teren agricol, dar harta prezentată de ea se referea la terenuri intravilane. Contrar tuturor evidenţelor, judecătoarea s-a făcut că nu înţelege diferenţa (de milioane de euro) dintre terenurile arabile din creierul câmpului şi cele intravilane de pe malul mării. Mai mult, a încuviinţat întocmirea unei expertize tehnice judiciare exclusiv pe baza înscrisurilor reclamantei, numind fără tragere la sorţi şi fără acordul pârâtei tocmai pe expertul indicat de Victoria Căpăţână. Mai departe, a ignorat cu desăvârşire o adresă a Primăriei Năvodari, prin care această instituţie arăta că deţine un teren arabil pe care era dispusă să îl retrocedeze de îndată, pe fostul islaz al oraşului. După numai o lună, expertul desemnat prin încălcarea flagrantă a procedurii a depus la dosar un ciot de expertiză, motivând că nu poate prezenta un studiu complet din cauză că Primăria Năvodari ar fi refuzat să-i pună la dispoziţie informaţiile solicitate. Citind expertiza făcută pe genunchi, aşa incompletă cum era, Jianu a admis acţiunea Victoriei Căpăţână şi a dispus ca aceasta să intre în posesia terenului pe care-l desenase de-a lungul Promenadei. Aşadar, nu pe câmp, în arătură, unde i s-ar fi cuvenit de drept, ci direct pe malul mării!

Şpaga judecătoarei: 500 mp pe malul mării, la un preţ de 16 ori mai mic

Comisia Locală Năvodari, care nu ridicase nicio obiecţiune faţă de aşa-zisa expertiză, a declarat recurs, dar a uitat să-l motiveze în termen. În consecinţă, hotărârea dată de Jianu prin fraudă la lege a rămas irevocabilă. Înainte de pronunţarea sentinţei civile, Căpăţână vânduse o cotă indiviză de 64,28% din terenul pe care avea să îl câştige către Viviana Rădulescu şi Adrian Constantin Marin. După pronunţare, cei trei proprietari în indiviziune au încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare, prin care se angajau să vândă o felie de patru hectare din terenul retrocedat către Isidor Gurgu, cumnatul (fără forme legale) al primarului din Năvodari, Nicolae Matei. Aşa se explică de ce primăria lui Matei nu a motivat la timp cererea de recurs, făcând procesul pierdut, în mod golăneşte. O bună parte din terenul dobândit de Căpâţână a ajuns şi la Simona Sârbu, avocata care reuşise să-l scoată din puşcărie pe Nicolae Matei, în primul său dosar de corupţie (cel în care era acuzat că încercase să-l mituiască pe Valentin Burlacu, fostul şef al IPJ Constanţa, cu două terenuri retrocedate într-un mod similar).

La şase luni de la pronunţarea hotărârii judecătoreşti, fiica judecătoarei Jianu a încheiat un contract de vânzare-cumpărare cu firma Top Vision SRL, deţinută de acelaşi Nicolae Matei, achiziţionând un teren de 500 mp, în zona turistică a Năvodariului. Preţul: 8.560 de lei!!! Aşa cum aveau să demonstreze experţii DNA-ului, preţul de piaţă al terenului era, în realitate, de 16 ori şi ceva mai mare. Desigur, dacă terenul s-ar fi aflat în creierii câmpului, preţul ar fi fost corect. Procurorul de caz a opinat că această vânzare subevaluată ar constitui, de fapt, mita oferită judecătoarei, în schimbul soluţionării abuzive a dosarului de judecată al Victoriei Căpăţână.

Consecinţe

Pentru aceste fapte, dar şi pentru altele din domeniul retrocedărilor frauduloase, al licitaţiilor imobiliare trucate în favoarea cumnatului său şi al finanţării ilegale a clubului de fotbal Săgeata Năvodari (situaţie în care a încheiat un protocol de finanţare cu o asociaţie care nici nu exista de drept, neavând personalitate juridică), Nicolae Matei s-a întors în spatele gratiilor. Cea care l-a ajutat să-şi împropietărească rudele, retrocedând teren intravilan în loc de agricol, a fost între timp trimisă în judecată şi suspendată din magistratură. Scoasă în afara sistemului, Jianu nu mai poate să nenorocească pe nimeni. Însă rămân în urma sa şi alte cazuri la fel de controversate. Astfel, în decursul anilor 2007 şi 2008, judecătoarea a pronunţat alte două hotărâri aberante, care au ajutat o persoană să pretindă dreptul de retrocedare al unor terenuri ocupate de active productive aflate în posesia legală a unor terţi. Cu alte cuvinte, a oferit temei tentativei respectivei persoane de a pune mâna pe active extrem de valoroase la care nu era îndreptăţită, unul din ele fiind de ordinul milioanelor de euro.

Retrocedare pe acte false la Kogălniceanu

În Dosarul 344/212/2006, Jianu a pronunţat Sentinţa Civilă nr. 3328/23.03.2007, la capătul unui proces iniţiat de numita Elena Mitrofan în contradictoriu cu Comisia Locală Mihail Kogălniceanu. Femeia pretinsese că, în calitate de moştenitoare a autorului Tudorancea Tudorancea, ar fi avut dreptul la retrocedarea unui teren de 2.900 mp, care s-ar fi aflat chiar în curtea Hotelului Emi din localitatea menţionată. În curtea respectivă şi nicăieri în altă parte! Comisia Locală Kogălniceanu o trimisese la plimbare, în 2006, pe considerentul că nu făcea dovada vechiului amplasament şi nici pe aceea de persoană îndreptăţită. Mitrofan depusese la Comisia Locală două versiuni sensibil diferite ale unui singur act emis în 1949, care ar fi atestat că statul ar fi preluat de la familia ei un teren agricol de 2.900 mp. Aţi citit bine: două versiuni sensibil diferite ale aceluaşi act! Am putea crede că, în procesul de fotocopiere, semnăturile şi-au schimbat forma sau (de ce nu?) că respectivele copii diferite ale unui act unic au fost, de fapt, rezultatul unei manopere frauduloase. Cu toate acestea, judecătoarea Jianu a respins critica adusă de Comisia Locală Kogălniceanu cu privire la „modificările” existente în actul Elenei Mitrofan, pe considerentul că, atenţie!!!, „pârâta nu a declarat în fals acest act şi nu a administrat alte probe prin care să stabilească existenţa sau inexistenţa calităţii de persoană îndreptăţită la reconstituire în ceea ce o priveşte pe reclamantă”. Mai departe, în baza actului nedeclarat în fals (dar fals sadea!), a declaraţiilor unui singur martor audiat la proces şi a unei expertize tehnice extrajudiciare, judecătoarea a conchis că Elena Mitrofan este îndreptăţită la retrocedare, obligând în acest sens Comisia Locală Kogălniceanu să o pună în posesie, fie pe vechiul amplasament, dacă nu a fost atribuit legal altor persoane, fie pe un teren echivalent. Orice comentariu e de prisos!

Halucinantul caz Sibioara

După un an, Jianu a pronunţat o altă sentinţă civilă favorabilă Elenei Mitrofan. Astfel, în Dosarul 4664/212/2006, Mitrofan a solicitat împreună cu numita Margareta Muscalu, în calitate de succesoare ale autorului comun Nicolae Sandu Tudorancea (de meserie plugar), un teren de 20 de hectare. Au arătat cele două că bunicul lor deţinuse o carieră de granit, chiar pe locul în care în zilele noastre se găseşte cariera de piatră Sibioara-Valea cu Izvorul a firmei Somaco Construct SRL Constanţa. Aşadar, chiar în incinta carierei de milioane de euro şi nicăieri în altă parte! Anterior, Comisia Locală Lumina şi apoi Comisia Judeţeană Constanţa respinseseră cererile celor două, pe motiv că acestea nu făceau dovada calităţii de persoane îndreptăţuite la retrocedare, din câteva motive simple. În primul rând nu deţineau o dovadă cu privire la dobândirea terenului în cauză de către bunicul lor comun Nicolae Sandu Tudorancea, în anul 1894. Şi nu deţineau nicio dovadă cu privire la naţionalizarea terenului după 1950. Apoi, nu aveau martori pe toate cele patru laturi ale proprietăţii – aşa cum prevedea legea în situaţia absenţei documentelor. În plus, martorii aduşi aveau între 10 şi 12 ani la momentul decesului lui Tudorancea (survenit în 1942), astfel încât declaraţiile lor erau necredibile. În sfârşit, la baza cererii de retrocedare au mai fost depuse şi nişte acte (de data aceasta într-o singură versiune!): un contract de asociere în vederea exploatării miniere din 1908 încheiat de Tudorancea cu inginerul G.G. Vernescu şi cu vecinul său Ciuceanu Coman; un contract de concesiune minieră din 1915 încheiat cu numitul Alexandru S Zisso; un certificat emis de Primăria Comunei Sibioara în 1925 cu privire la încadrarea terenului lui Nicolae Tudorancea în categoria de folosinţă „islaz”; trei chitanţe din 1950, care atestau plata unor taxe de către numitul Aurel Tudorancea, fiul autorului şi tatăl celor două moştenitoare.

Jianu a numărat anii în sens invers, ca înainte de Hristos

Dacă presupunem că actele mai sus descrise se refereau la acelaşi teren, ar trebui să admitem că acesta a fost utilizat în perioada 1908-1925 drept carieră de granit, iar în perioada 1925-1950 drept islaz sau teren agricol. Aşa am putea crede, dacă ar fi să respectăm cronologia. Contrar acestei logici comune, Jianu a făcut ca anii să curgă invers, ca înainte de Hristos, de vreme ce a afirmat, în considerentele Sentinţei Civile 7474, pe care a pronunţat-o la capătul procesului, la data de 25 aprilie 2008, că terenul a fost întâi (1925) islaz şi a devenit apoi (1908) carieră. Da, aţi citit bine: în mintea judecătoarei anii curg în sens invers, ca înaintea erei noastre. După această logică strâmbă, un copil născut în anul 2000 ar putea deveni prim-ministru în 1970.

În consecinţa acestui sofism mizerabil, Jianu a admis acţiunea reclamantelor, atestând calitatea acestora de persoane îndreptăţite la retrocedare. Totuşi, nu le-a dat satisfacţie până la capăt, reţinând că terenul afectat exploataţiei miniere Sibioara nu putea fi restituit în natură, fiind exceptat prin lege de la aceasta. După ce Jianu a „interpretat” probele ca înainte de Hristos, s-a găsit la Tribunal o altă judecătoare care a „interpretat” şi legile, în aşa fel încât să retrocedeze terenul, altfel neretrocedabil, al carierei. Dar deja această ispravă va trebui să o lăsăm pentru un material viitor. Va urma!

[pdf-embedder url=”http://img.ordinea.ro/uploads/2015/10/DA_2013-06-10_JIANU-CORINA-EUGENIA_60774409.pdf”]

Comments

comments

Exclusiv

Teodosie are ALERGIE și la executarea hotărârilor judecătorești

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Arhiepiscopia Tomisului își bate joc de o hotărâre judecătorească, prin care a fost obligată să achite daune morale de 15.000 de lei unui preot pe care l-a terfelit printr-un comunicat de presă, abject și mincinos, din anul 2016. Prin abuz de încredere, instituția ecleziastică l-a determinat pe preotul calomniat să nu înceapă proceduri de executare silită, achitându-i un avans de 3.000 de lei și angajându-se să plătească diferența de până la 15.000 de lei în rate săptămânale. Ori totul a fost o mare minciună, ca multe altele, ori Teodosie n-a mai avut timp să se onoreze, fiind prea ocupat cu negarea pe ocolite a pandemiei de COVID – 19 și cu defăimarea, pe după cireș, a vaccinării, față de care se declară alergic. Se poate spune că Teodosie a avut alergie și față de hotărârea instanței, ca dovadă că nu s-a mai sinchisit de ea, refuzând să-și îndeplinească obligația. Dezgustat de această atitudine a golanului cu ciomag arhiepiscopesc, victima calomniei și a abuzului de încredere face un apel la preoți și enoriași să-l ajute pe Teodosie să-și achite datoria.

Povestea victimei

Victima lui Teodosie se numește Traian Chircu. Acesta a fost preot militar la Mangalia, localitate unde a ctitorit un lăcaș de cult cu multă trudă personală și împrumuturi financiare. La finalizarea ctitoriei, în anul 2008, preotul militar a organizat o procesiune religioasă cu Brâul Maicii Domnului, o importantă relicvă cultică adusă la Mangalia cu acordul Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolului. La procesiune a participat și președintele de atunci al țării, Traian Băsescu. În urma acțiunii, preotul Chircu a fost distins de Patriarhul Daniel cu Sfânta Cruce Patriarhală, considerată cea mai înaltă distincție a BOR. 

Preotul militar Traian Chircu, Mangalia, 2008. El a urmat cursuri ale Academiei Militare și a avut gradul de Locotenent Colonel. De-a lungul carierei, a participat în delegații internaționale. Un preot militar depinde din punct de vedere ecleziastic de eparhia din care face parte.

În 2009, în baza unei înțelegeri obscure între Teodosie și primarul de atunci al Mangaliei, PSD-istul Claudiu Tusac, edificiul Capelei Militare de la Mangalia a fost trecut în patrimoniul Arhiepiscopiei Tomisului. De îndată, Teodosie a numit un paroh civil, iar pe Chircu l-a trimis în judecata Consistoriului Eparhial (instanța de judecată bisericească), pe baza unui referat odios întocmit de un inspector trimis să verifice situația financiară a capelei. Pe inspector îl chemă Neculai Poalelungi, iar presa a scris despre acesta că a snopit în bătaie un alt preot, ca să îl constrângă să renunțe la parohie. De asemenea, presa a relatat că Poalelungi a fost implicat în acuzarea mai multor preoți, în vederea caterisirii acestora și a vacantării locurilor ocupate, pentru ca Teodosie să poată face alte numiri interesate.

Deși gestiunea lui Chircu nu putea fi verificată decât pe linie militară, inspectorul lui Teodosie a mâzgălit un raport cu date false, în care l-a scos pe preotul militar vinovat de delapidare. Mai departe, Consistoriul Arhiepiscopal, care era condus de un preot implicat într-un dosar penal pentru conducerea autoturismului în stare de ebrietate, și-a exercitat menirea așa-zis morală și l-a exclus pe Chircu din preoție. Ba mai mult, Arhiepiscopia Tomisului a formulat o plângere penală împotriva preotului militar, dându-l pe mâna Parchetului. Vorbim aici de un procedeu pe care Teodosie l-a aplicat și altor preoți, nu doar lui Chircu.

În cele din urmă, Traian Chircu a primit achitare în privința denunțului penal mincinos al lui Teodosie. De asemenea, recursul pe care l-a formulat împotriva deciziei de caterisire a fost aprobat de Consistoriul Mitropolitan și de patriarhul Daniel. Ca urmare, el a obținut reîncadrarea în funcția de preot militar, dar nu pe raza Arhiepiscopiei Tomisului, ci tocmai la Cluj.

Povestea calomniei

În 2016, în timp ce slujea în cadrul unei capele militare din Mitropolia Clujului, Chircu s-a pomenit pus pe o listă a rușinii de arhiepiscopul de la Constanța, Teodosie. Vorbim de o listă publicată de Arhiepiscopia Tomisului cu preoții caterisiți, instituția bisericească atrăgând atenția că o parte din aceștia ar înșela conștiința religioasă a credincioșilor, oficiind în continuare slujbe religioase. Printre cei acuzați de această faptă se afla și un preot care nu mai putea oficia slujbe decât pe lumea cealaltă, pentru că era decedat. Pe listă figura, desigur, și preotul militar Traian Chircu, deși acesta nu era caterisit și slujea la Cluj, fiind perfect în regulă din punct de vedere legal și canonic. Calomniile lui Teodosie au fost preluate de toată presa, incluzând aici și cele mai cunoscute posturi de televiziune din România.

Daunele morale

Revoltat de această nouă mizerie, Traian Chircu a deschis un proces pentru a obține răspunderea civilă delictuală a celor vinovați. Pe 7 decembrie 2018, Curtea de Apel Constanța i-a dat câștig de cauză și a obligat Arhiepiscopia Tomisului să-i plătească daune morale de 15.000 de lei. Decizia civilă a devenit definitivă (după recursul de la ÎCCJ, care a fost anulat ca netimbat) pe 17 septembrie 2020.

Ulterior acestei date, Chircu a convenit cu preotul Ilie Petre, consilierul juridic și economic al lui Teodosie, să nu demareze proceduri de executare silită împotriva Arhiepiscopiei Tomisului. Consilierul lui Teodosie, vorbind în numele ierarhului, s-a angajat să achite suma stabilită, în rate. Dar după ce a plătit o primă rată de 3.000 de lei, Teodosie n-a mai trimis niciun ban.  

Deși are deschisă calea executării silite împotriva lui Teodosie, înainte de a recurge la aceasta Traian Chircu a adresat un apel către preoții și credincioșii constănțeni de a-l ajuta pe Teodosie să-și achite obligațiile stabilite de instanță.

Mai jos puteți citi integral scrisoarea preotului Traian Chircu:

Apel  Umanitar pentru Arhiepiscopia Tomisului

Și eventual pentru cine se crede că o mai reprezită din punct de vedere canonic și juridic

De notorietate națională și de peste 3 decenii fiind  îndreptată prigoana împotriva clerului dobrogean fără metehne, în special excluderea din funcții parohiale și misionare fiind comandată de ierarh prin înscenarea de fraude financiare, nici subsemnatul n-am scăpat de urgia, de mașinațiile murdare ale ierarhului care a distrus și distruge în continuare viețile și familiile multor preoți și credincioși nevinovați.

N-a fost suficient că mi-a înscenat fraude financiare că să-mi poată lua cu japca biserica militară ctitorită în Mangalia, să o transfere în biserică civilă de parohie, sub incidența canonului  30 apostolic, art. 136 din Constituția României, Legii 213/1998 și art. 291 și 297 din legea penală în vigoare, distrugându-mi cu o răutate diabolică viața, cariera și preoția, timp de 12 ani fiind nevoit să suport procese canonice, penale și civile ca să-mi dovedesc nevinovăția, să-mi recuperez identitatea socio-profesională confiscată ilegal, necanonic, abuziv și discriminatoriu:

Cu sentința canonică definitivă și irevocabilă a Patriarhiei Române, nr. 1/31.01. 2013 am fost achitat de o caterisire comandată și semnată de ierarhul batjocoritor al Arhiepiscopiei Tomisului.

Cu sentința penală definitivă și irevocabilă nr. 79/14.05.2014, am fost de asemeni achitat ca nevinovat și nedreptățit de același ierarh.

Cu decizia definitivă și irevocabilă nr. 9/16.01.2017 a Curții de Apel Constanța am fost repus în toate drepturile clericale, prin  transfer nevoit la cerere și despăgubit pentru nenorocirile cauzate de același ierah.

Disperat că a pierdut absolut  toate procesele cu mine, ierarhul Eparhiei tomitane nu s-a lăsat de scamatorii,  declanșând în luna iunie 2016 o campanie națională de discreditare la adresa mea, cum că tot n-aș mai fi preot al BOR, ci în continuare caterisitul lui. Pentru această abjectă campanie națională cu scopul de a duce în eroare mass-media și opinia publică în general, a fost pedepsit el și Eparhia lui prin obligarea să-mi plătească daune morale de 15.000 lei și 150 lei cheltuieli de judecată, prin decizia Curții de Apel Constanța nr. 210/2018,  rămasă definitivă prin decizia ICCJ nr.1713/2020.

Fiindu-mi mai degrabă silă de răutatea ierarhului de la Tomis, dar și milă de Arhiepiscopia devastată de nelegiuirile lui, deși prin recursul la ICCJ aș fi putut să obțin majorarea daunelor morale menționate, am refuzat să timbrez pentru a rămâne valabilă doar obligația judiciară impusă de Curtea de Apel Constanța, aceea de a fi despăgubit de Arhiepiscopia Tomisului și ierarhul ei cu 15.000 lei daune morale și 150 lei cheltuieli de judecată.

Preotul militar Traian Chircu, sursa foto: Facebook

Pentru a-mi recupera daunele morale stabilite de instanță, fără a mai apela la executare silită împotriva Arhiepiscopiei Tomisului, am propus ierarhului care răspunde de această instituție să-mi  achite datoria judiciară în cauză, scutindu-l de costurile suplimentare specifice unei executări silite. Prin consilierul său, Pr. Ilie Petre însă, ierarhul viclean mi-a aruncat doar o momeală de 3000 lei, mințindu-mă că-mi achită diferența în tranșe săptămânale de câte 5000 lei, foarte probabil amăgindu-se că astfel a scăpat de executare silită și evident mai adăugându-și la palmaresul lui penal încă 2 infracțiuni, nerespectarea  unei decizii judecătorești și abuzul de încredere.

Urmare situației create, nu-mi rămâne decât să apelaz la principiul evanghelic reparatoriu (Mt. XVIII, 15-16) încercând să ajut ierarhul, consilierul lui de minciuni comandate și Arhiepiscopia Tomisului printr-o atenționare frățească, prin mai mulți martori, mai apoi și în definitiv prin deferire publică, lansând un apel umanitar prin care preoții și credincioșii lor susținători să-i ajute  să se achite de o obligație judiciară în contul: RO50BTRLRONCRT0282448401 deschis la Banca Transilvania.

De asemeni, rog ca același ierarh și Arhiepiscopia Tomisului, după ce au fost pedepsiți judiciar și obligați să-mi plătească daune morale, să precizeze prin intermediul mass-mediei și printr-un comunicat de presă, dacă mai susțin în continuare că n-aș mai fi preot canonic  în Biserica Ortodoxă Română, ci tot caterisitul lor.

Să precizeze Arhiepiscopia Tomisului și al ei ierarh dacă-și mobilizează acum susținătorii să participe la apelul umanitar, pentru a se scăpa de executare silită, pe care mă tot abțin să o declanșez, până când  tot după principiul evanghelic din versetul 17 al capitolului I din Evanghelia de la  Matei, mă va îndreptăți să-i socotesc vameși și păgâni pentru sfidarea legii, a justiției statului, ordinii și disciplinei canonice, a forurilor superioare Bisericești, pentru disprețul mizerabil și răutatea afișate împotriva mea.

Numele actualului ierarh al Arhiepiscopiei Tomisului la care am făcut referire l-am și uitat dintr-un consideret cât se poate de legitim: Prin rugăciunea Tatăl nostru ne rugăm să fim izbăviți de CEL RĂU și VICLEAN.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Primăria Cernavodă, în recurs. Un tun ”sportiv” de 11 milioane de lei și plimbări prin străinătate

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Pe rolul Curții de Apel Constanța a fost înregistrat recursul promovat de autoritățile locale din Cernavodă (primar și UAT), în dosarul în care acestea contestă un raport devastator al Curții de Conturi din anul 2019. Primarul și Orașul Cernavodă, deopotrivă reclamanți în cauză, au pierdut procesul pe fond, la Tribunalul Constanța, pe 22 septembrie 2020. La acel moment, a fost respinsă ca neîntemeiată solicitarea lor de anulare a Deciziei 33 din 02 octombrie 2019 a Curții de Conturi a României – Camera de Conturi Constanța. Între timp, sentința Tribunalului a fost motivată și comunicată părților. Reclamanții au declarat recurs, iar dosarul a fost înregistrat la sfârșitul săptămânii trecute pe rolul Curții de Apel Constanța, fără a se stabili deocamdată primul termen de judecată. Calea de atac este foarte importantă pentru buzunarele unor persoane responsabile din Primăria Cernavodă. Dacă soluția de fond nu va fi răsturnată în recurs, acestea vor trebui să achite din buzunarele lor deplasările pe care le-au făcut în străinătate, ca delegați ai Orașului Cernavodă. Totodată, Primăria ar fi obligată să recupereze un prejudiciu de peste 11 milioane de lei, cauzat prin finanțarea ilegală a unui ONG sportiv din localitate.

Haiducie la câinii fără stăpân

După cum am arătat mai sus, Decizia Curții de Conturi atacată în instanță de primarul și UAT Cernavodă datează din octombrie 2019. Auditul efectuat atunci a scos la iveală abateri, dar și încălcări grave ale legii.

În primul rând, auditorii Curții de Conturi au analizat un contract din anul 2017, încheiat de Primăria Cernavodă cu o firmă din Ovidiu, pentru capturarea câinilor fără stăpân de pe străzile orașului. Totul s-a făcut haiducește: fără înființarea legală a serviciului public de gestionare a animalelor fără stăpân, fără un studiu cu privire la populația canină de pe străzi, dar mai ales fără nicio aprobare din partea Consiliului Local pentru delegarea acestui serviciu public. Firma din Ovidiu a primit prin încredințare directă contractul în valoare de 107.100 de lei cu TVA inclus, oferta ei fiind accesată de pe SICAP, pe baza unui referat întocmit de funcționari.

Un amărât de cort și o instigare la fals

În al doilea rând, auditorii Curții de Conturi au constat abaterea de la lege cu privire la achiziția unui cort de evenimente, în luna mai 2019. În acest caz, funcționarii de la Primăria Cernavodă au realizat că achiziția este ilegală, au anulat-o și au încercat să-și șteargă urmele. Nu vorbim de un cort scump. Însă acesta valora peste 2.500 de lei, motiv pentru care cumpărarea sa trebuia să fie aprobată în lista de achiziții anexă la HCL 74/18.04.2019. De asemenea, potrivit legii, bunul trebuia înregistrat, după achiziție, în inventarul mijloacelor fixe.

Concerte organizate de Primăria Cernavodă în anul 2019. Sursa foto: Facebook

După ce Primăria a cumpărat cortul prin SICAP și l-a primit fizic prin serviciul de curierat, o funcționară a realizat că nu poate înregistra produsul în inventarul mijloacelor fixe, deoarece nu figura în lista de achiziții aprobată de Consiliul Local. Aceasta a trimis un e-mail firmei furnizoare, prin care a solicitat stornarea facturii întocmite la livrarea bunului și înlocuirea acesteia cu două sau trei facturi noi, în care elementele defalcate ale cortului (foaia de cort, cadrul metalic și accesoriile) să fie înscrise ca produse distincte și de sine stătătoare. Societatea furnizoare nu a dat curs instigării la fals, refuzând să intre în această combinație. Ca urmare, Primăria a returnat coletul. Însă funcționarii instituției au ascuns actele de intrare și de retur, pe care nu le-au mai înregistrat deloc în contabilitatea publică.

Faptele descrise mai sus au fost considerate abateri către auditorii Curții de Conturi și au primit termene de remediere în luna mai 2020. Însă, controlul a scos la iveală și două prejudicii, care pot conduce la răspunderea civilă a făptașilor.

Au mutat banii de sport din buget, direct în contul unui ONG

Vorbim în primul rând de plăți ilegale ale Primăriei Cernavodă în valoare de 11.730.774 de lei, efectuate în perioada 2016 – 2019 pentru finanțarea activităților Asociației Axiopolis Sport Cernavodă. Asociația menționată era deținută de persoanele fizice Dumitru Chivu și Daniel Amăriuți și de UAT Oraș Cernavodă. Prezența Primăriei cu o pondere minoritară (de 33,33%) în controlul acestei asociații nu schimba însă calitatea ONG-ului de persoană juridică de drept privat, așa cum se arăta în statutul său aprobat de instanță și cum bine au constatat chiar auditorii Curții de Conturi. Prin urmare, Primăria trebuia să trateze acest ONG în rând cu toți privații: să-i permită accesul la finanțări nerambursabile pe baza regulamentului aprobat și să-i finanțeze doar proiectele sportive selectate în proceduri competitive organizate în baza Legii 350/2005 și a ordinelor ministeriale pe atunci în vigoare. Trei ani la rând, ordonatorul de credite nu a organizat nicio licitație de proiecte sportive, ci a mutat pur și simplu banii din bugetul votat pentru sport în conturile acestei asociații de drept privat. Nefiind vorba de finanțări acordate pentru proiecte anume, asociația privată a cheltuit banii după cum a crezut de cuviință. Fostul baron roșu al județului Constanța, Nicușor Constantinescu, face ani grei de pușcărie pentru o faptă similară. În cazul de la Cernavodă, Curtea de Conturi a obligat Primăria să recupereze aceste sume plătite ilegal, până la data de 29 mai 2020, insistând ca demersurile să fie efectuate în termenul legal de prescripție.

S-au plimbat în străinătate pe banii orașului

În sfârșit, Curtea a mai constatat că în perioada 2016 – 2019 au fost efectuate deplasări externe pe banii Primăriei de către funcționari și aleși locali.

Deplasări 2019, sursa: Facebook

Potrivit legii, la întoarcerea din aceste ”misiuni externe”, primarul, viceprimarul și consilierii locali trebuiau să întocmească și să prezinte Consiliului Local rapoarte ale deplasării externe. Numai că, timp de 3 ani, aceștia au uitat să întocmească o banală dare de seamă, în care să justifice că banii comunității au fost cheltuiți pe misiuni externe reale, iar nu pe concedii mascate. Legea mai spune că aleșii care nu depun rapoartele de deplasare în străinătate în termen de 30 de zile de la finalizarea vizitei trebuie să achite întreaga distracție din buzunarele proprii. În acest caz, cheltuiala din buget se consideră prejudiciu. Curtea de Conturi a obligat Primăria să recupereze banii de la primar, viceprimar și consilierii care s-au plimbat pe afară uitând apoi să depună dările de seamă.

Prescripția bate la ușă

Banii plătiți ilegal la ONG-ul sportiv și cei tocați în vizite externe trebuiau recuperați de ordonatorul de credite până pe 29 mai 2020, potrivit Deciziei Curții de Conturi. Primarul localității, Liviu Negoiță, nu s-a apucat să recupereze prejudiciile, preferând să conteste decizia Curții de Conturi în justiție. Până la finalizarea procesului, este posibil ca dreptul de recuperare să se prescrie pentru o parte din sumele plătite ilegal.

Aici puteți citi decizia Curții de Conturi din 2019. 

 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Achiziții publice. Firma unui fost consilier PSD, contract reînnoit cu Administrația Canalelor Navigabile

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Firma unui fost consilier local PSD-ist a primit un contract, în valoare de aproximativ 86.000 de euro plus TVA, de la CN Administrația Canalelor Navigabile, o companie de stat condusă, chiar și în actualul climat liberal, de un fost PSD-ist. Practic, ACN a prelungit o relație lucrativă care dura de ani de zile. Beneficiarul contractului este asociat în alte firme cu Mirela Matichescu, membru PSD, ex-administrator public al Județului Constanța, dar și cu fiul senatorului Felix Stroe, președintele PSD Constanța.

ACN SA a raportat, pe 5 ianuarie 2021, în SICAP, atribuirea unui contract pentru închirierea de autoturisme particulare cu șofer. Procedura de achiziție s-a desfășurat la finele anului trecut, în formă simplificată. Trei firme s-au arătat interesate, depunând oferte pentru prestarea serviciului. În cele din urmă, ACN SA a ales oferta cea mai bună, depusă de vechiul partener contractual, Dorada Transporting SRL Constanța. Potrivit anunțului de atribuire urcat în SICAP, părțile au semnat un contract de presări servicii în 30 decembrie 2020, valabil pentru tot anul 2021, la valoarea de 417.432 de lei plus TVA. Contractul este necesar pentru transportul personalului ACN.

Dorada Tranporting SRL a prestat și anul trecut același serviciu, la valoarea de 500.832.36 de lei plus TVA (vezi AICI). De asemenea, în ianuarie 2018, Dorada Transporting SRL a obținut licențe de traseu Constanța – Agigea (sediul ACN SA) și Constanța Ovidiu (punctul de lucru al ACN), de la Consiliul Județean Constanța, justificând solicitarea pe baza unui contract încheiat cu firma de stat (vezi AICI). Așadar, relația lucrativă durează de câțiva ani.

Dorada Transporting SRL este un nume cunoscut pe piața de transporturi de persoane. Societatea a operat în anii trecuți liniile de microbuze 310 și 312 din municipiul Constanța. Potrivit Confidas.Ro, Dorada Transporting SRL este deținută de Marius Felician Gherasim (cu 95,45% din părțile sociale) și Ionel Gherasim (cu 4,55% din părțile sociale). În 2019, firma celor doi a derulat afaceri în valoare de 1.132.218 lei, cu un profit net de 17.807 lei, la un număr mediu de 12 salariați. Potrivit presei locale constănțene, în anii trecuți printre asociații Dorada Transporting SRL s-a aflat și Traian Moga, fratele fostului senator și ministru PSD, Nicolae Moga.

Marius Felician Gherasim, diagrama afacerilor – Confidas.Ro

Confidas.Ro arată că Marius Felician Gherasim este asociat în 7 societăți comerciale active: Dorada Transporting SRL, Airtours SRL, Geomar Black Sea SRL, Geomar Properties SRL, Radmar Energy SRL, Radramo Power SRL și Sea Sharks SRL. De asemenea, el a mai fost asociat în firma Pinguin Construct SA, alături de Traian Moga (fratele fostului senator PSD Nicolae Moga) și de alte persoane. Societatea din urmă a fost radiată din Registrul Comerțului în anul 2009.

În Airtours SRL, Gherasim deține 50% din părțile sociale, fiind partener cu George Răzvan Micu (25%) și Mirela Matichescu (25%). Firma se ocupă de baruri și alte activități de servire a băuturilor, domeniu în care rulează aproximativ 1,5 – două milioane de lei pe an. Răzvan Micu este cunoscut drept partener de afaceri al fostului ministru PSD-ist al Finanțelor, Orlando Teodorovici. Al treilea asociat al afacerii cu băuturi, Mirela Matichescu, a ocupat funcția de administrator public al Județului Constanța, în mandatul fostului președinte PSD-ist Horia Țuțuianu.

2016, sursa Facebook. O fotografie de partid în care apar Mirela Matichescu (asociata lui Gherasim) și Daniel Georgescu, directorul ACN SA. 

În Sea Sharks SRL, Marius Felician Gherasim deține 25% din părțile sociale. Tot câte 25 de procente din această afacere dețin și Alin Buta, Mihail Viorel Onțeluș și Cosmin Stroe. Ultimul este chiar fiul senatorului Felix Stroe, președintele PSD Constanța. Sea Sharks se ocupă de pescuitul maritim, iar în anul 2019 a raportat Ministerului de Finanțe o cifră de afaceri de 763.066 de lei, cu un profit net de 441.814 lei, la un număr mediu de 2 angajați.

Legăturile de afaceri ale lui Gherasim cu personaje de primă mână din PSD nu sunt deloc întâmplătoare. În mandatul 2008-2012, Marius Felician Gherasim a fost consilier local la Năvodari, fiind ales pe listele PSD. El a făcut parte din echipa fostului primar PSD-ist de la Năvodari, Nicolae Matei.

ACN SA este condusă de Daniel Georgescu din luna iulie 2012, când a fost numit politic în funcție, la recomandarea PSD Constanța, organizație din care făcea parte. Georgescu era consilier local municipal PSD, dar și administrator al unei firme de producție publicitară care derula contracte cu autoritatea locală. Vorbim de o situație de incompatibilitate, care a și fost constatată la vremea ei de ANI.

Contractul actual de management al lui Daniel Georgescu cu ACN a fost încheiat în anul 2019, în urma unui concurs de recrutare organizat în condițiile guvernanței corporative. În declarația de interese depusă pe 15 iunie 2020, acesta a menționat că deține funcția politică de vicepreședinte al organizației PSD Constanța. Însă în luna octombrie 2020, Georgescu și-a anunțat demisia din PSD. El a declarat atunci că nu are de gând să se înscrie în alt partid politic.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: