Connect with us

Exclusiv

Ce palmă și-a luat avocatul Ionel Hașotti în afacerea ”bani din piatră seacă”

Adrian Cârlescu

Publicat

la

Tentativa avocatului Ionel Hașotti și a prietenului său, executorul judecătoresc Vasile Deacu, de a mulge 260.000 de euro de la compania minieră Somaco Construct SRL Constanța a eșuat lamentabil la Tribunalul din Tulcea. La sfârșitul săptămânii trecute, instanța de judecată a anulat mai multe acte de executare silită, cerute de primul și manufacturate de al doilea. Compania minieră fusese somată să plătească pentru că nu a demolat niște clădiri de pe un teren retrocedat unor clienți ai avocatului Ionel Hașotti în interiorul carierei de la Sibioara. Însă pe suprafața respectivă nu au existat niciodată clădiri, ci doar găuri de mină.  

Executorul a calculat debitul în locul instanței, transformând de capul său daune cominatorii, asimilate amenzilor civile cuvenite statului, în daune compensatorii cuvenite ”creditorilor”. El a încercat să-i umple de bani pe clienții prietenului său, Ionel Hașotti, fără a întocmi în prealabil, conform procedurii, un proces-verbal de constatare la fața locului. Realizând grozăvia pe care tocmai o făcuse, Deacu a încercat să-și acopere propriul abuz. După aproape o lună de la întocmirea actelor de executare silită, acesta a încheiat retroactiv un proces-verbal de constatare, care nu este contrasemnat de martori, creditori sau debitori. Executorul a constatat că firma minieră nu a demolat clădirile, deși în mod contradictoriu a alegat că i s-ar fi interzis accesul pe teren. În aceste condiții, constatarea total ireală ar putea fi rezultatul unor puteri paranormale sau, mult mai probabil, un fals ordinar ca multe altele.

Lanțul minciunilor. Cum să retrocedezi ilegal o carieră și o groapă de gunoi

Executarea cu falsuri la care ne-am referit mai sus are legătură cu o retrocedare scandaloasă din 2008. În anul menționat, Tribunalul Constanța a admis cererea de retrocedare a unui teren de 20 de hectare din extravilanul satului Sibioara, comuna Lumina, județul Constanța. Beneficiarii retrocedării s-au judecat în contradictoriu cu reprezentanții comisiilor de fond funciar de la Primăria Lumina și Prefectura Constanța. Cererea lor, susținută de marele specialist în retrocedări Ionel Hașotti, a fost admisă după ce un expert judiciar parașutat de la Brăila a consemnat în raportul său că terenul este un amplasament liber. În realitate, pe o parte din teren se afla cariera de piatră Sibioara II – Valea cu Izvorul, iar pe o altă parte groapa de gunoi a localității Sibioara. Amplasamentul minier era exceptat expres de la retrocedare prin art. 4 alin. 1 din Legea 1/2000. Însă avocatul Hașotti a mințit cu seninătate că ”nu există dovadă că există o exploatare de carieră de piatră” pe terenul revendicat de clienții săi. Exploatarea exista din 1965. În 2005, compania minieră licențiată de stat să exploateze resursa minerală de la Sibioara, pe numele ei Somaco Construct SRL, fusese cumpărată cu 4 milioane de euro de omul de afaceri constănțean Grigore Comănescu.

Cariera Sibioara. Chenarul cu roșu reprezintă terenul retrocedat clienților lui Ionel Hașotti.

Lanțul complicităților. Vaghelița, Chirățica, Ghernaja

Compania a aflat de retrocedare în 2009, atunci când a primit o notificare de la executorul Vasile Deacu. Luând cunoștință în această manieră, Somaco Construct a deschis un proces în care a cerut să i se constate dreptul de proprietate și de folosință asupra porțiunii din terenul retrocedat care se suprapunea peste carieră. Judecătoria Constanța, pe fond, și apoi Tribunalul Constanța, în recurs, au dat câștig de cauză companiei licențiate de stat. Ultima hotărâre, pronunțată în recurs, era irevocabilă. Însă avocatul Ionel Hașotti a declarat recurs la recurs, iar un complet al Curții de Apel Constanța, condus de judecătoarea Vanghelița Tase, a revocat hotărârea irevocabilă. După această bătaie de joc fără precedent în justiție, dosarul de judecată a fost trimis la Tribunalul Constanța, spre rejudecare, fiind repartizat judecătoarelor Chirățica Enache și Cristina Ghernaja.

Cele două au întors cu totul soarta dosarului. Acțiunea companiei miniere a fost respinsă în octombrie 2012. Dar lucrurile nu s-au oprit aici. Astfel, în cadrul procesual avocatul Ionel Hașotti, care mințise că pe teren nu se află nicio carieră, a întors-o ca la Ploiești, solicitând acum sistarea operațiunilor de exploatare, demolarea clădirilor și evacuarea echipamentelor industriale. Instanța nu a sesizat contradicțiile flagrante pe care le putea înțelege și un copil. În consecință, Chirățica și Ghernaja au obligat compania minieră să sisteze exploatarea, să evacueze echipamentele și să demoleze clădirile, stabilind daune cominatorii de 50 de lei pe zi de întârziere. Ulterior, Curtea de Apel Galați a majorat daunele cominatorii la 500 de lei pe zi. Însă nimeni nu a cerut o minimă dovadă că există clădiri în gaura de mină, deși era la mintea cocoșului că nimeni, oricât de talentat ar fi, nu poate construi într-un hău. Victoria de mai sus este o dovadă a trecerii de care se bucura marele avocat și a credulității, infantile sau interesate, a judecătoarelor Chirățica Enache și Cristina Ghernaja.  

Bani din piatră seacă

După ce a obținut cele două hotărâri care se bat cap în cap și se devorează reciproc, avocatul a încercat să facă bani… din piatră seacă, pentru clienții săi.  Ne referim aici în primul rând la un proces în care a cerut jumătate de milion de euro de la stat pe motiv că nu a primit terenul minier la timp, obținând până la urmă doar 140.000 de euro. Mai multe detalii despre această afacere puteți citi AICI. În al doilea rând ne referim la executarea silită tranșată zilele trecute de Tribunalul Tulcea, asupra căreia vom insista mai jos.

260.000 de euro

Această afacere judiciară a debutat pe 8 februarie 2016. La data menționată, executorul judecătoresc Vasile Deacu a emis o încheiere, prin care a scos compania minieră datoare cu 1.214.000 de lei. Suma era calculată cu titlul de daune cominatorii pentru nerespectarea de către Somaco Construct a hotărârii dispuse în dosarul instrumentat de Vanghelița, Chirățica și Ghernaja.

În acest act din 2016, se evocă o cerere de executare silită din 07.11.2013 formulată de clienții lui Hașotti, o hotărâre a instanței privind încuviințarea executării silite, tot din 2013, precum și faptul că ”în motivarea cererii, creditorii (…) au arătat că debitoarea nu și-a executat de bunăvoie obligațiile stabilite în titlul executoriu”. De unde știa executorul că firma nu și-a îndeplinit obligațiile stabilite de instanță? Ei bine, din cererea depusă de clienții lui Ionel Hașotti în anul 2013. Mai departe, pe 23 februarie 2016, executorul a emis o nouă încheiere, prin care și-a calculat onorariul său de 20.928 de lei. În aceeași zi, acesta a somat debitoarea Somaco Construct să achite daunele cominatorii și onorariul său. În total 1.234.928 de lei, ceea ce înseamnă peste 260.000 de euro.

Un proces-verbal de constatare, inventat retroactiv

Abia pe 4 martie 2016, executorul s-a prins că nu are o constatare din care să reiasă că firma minieră nu a demolat clădirile și nu a mutat echipamentele. Ori fără constatare nu se putea face calculul și nu se putea trimite somația. Actele se fac într-o ordine, nu doar pentru că așa scrie în lege, ci și pentru că așa e cât se poate de logic. Păi cum ar fi, de exemplu, să vă treziți somat să achitați o amendă de circulație, fără să existe un proces-verbal de constatare a unei contravenții? Cumva, executorul lui Hașotti era în această situația de milițian, care calculează amenzi fără să constate abateri. Ca să dreagă busuiocul, tipul a întocmit după o lună un proces-verbal… cu el însuși.

Abilitățile paranormale ale executorului Deacu

Și nefiind cel puțin două părți în acest act de regulă bilateral care să se contrazică între ele, executorul s-a contrazis cu el însuși. În primul rând a consemnat că s-a deplasat la punctul de lucru al SC Somaco Construct SRL, fiind însoțit de un polițist local de la Lumina și de încă unul de la Poliția Națională. Mai departe, spune că un angajat al firmei i-ar fi interzis accesul pe terenul retrocedat creditorilor/clienților lui Hașotti. Iar la urmă, deși zice că n-a văzut terenul, tuflește fraza de mai jos:

”Constatăm faptul că debitoarea urmărită Somaco Construct SRL nu a dezafectat și nu a ridicat de pe acest teren construcțiile, agregatele și echipamentele industriale, efectuând în continuare operațiuni de exploatare a terenului”.

Un mare vizionar, care n-a văzut cu ochii, dar s-a prins el cumva, paranormal cum este! Și tot de paranormal ce era a calculat și datoriile și onorariul său înainte de constatarea vizionară, că vedeniile astea sunt ciclice, se repetă la niște intervale, când curge inspirația.

O judecătoare curajoasă îl expediază pe Deacu la Parchet

Scandalizată de conduita de milițian coclit a executorului, dar mai ales știind că nu există clădiri pe teren, că nu există echipamente și că nu se poate exploata gaura aia de mină care fusese exploatată deja încă din anii 60 ai secolului trecut, Somaco Construct SRL a depus rapid o contestație la executare pe rolul Judecătoriei Constanța. Încă de la bun început, societatea a cerut înscrierea în fals a hârtiilor tâmpite făcute de Deacu. Iar o judecătoare curajoasă a admis cererea și a sesizat Parchetul Curții de Apel să-i ancheteze pe făptași. Dosarul penal format în această împrejurare avea să se ofilească mai târziu, când o procuroare mai puțin curajoasă avea să opineze că falsul trebuie analizat de instanța civilă.

O strămutare și un expert mincinos

Însă, până atunci, Hașotti a recuzat judecătoarea și a cerut strămutarea procesului. Dosarul de judecată s-a mutat astfel la Judecătoria Babadag.  Procesul a mers înainte, dar cu viteza melcului. În primul rând, lui Deacu i-au trebuit câteva luni bune ca să dea niște explicații stupide și fără sens. Apoi, alte luni bune s-au pierdut cu o expertiză făcută de Eftimie Dumitru, un expert mincinos care a cerut amânări pe motiv că nu ar fi primit detalii de la Agenția Națională a Resurselor Minerale, detalii pe care nici măcar nu le ceruse. El trebuia să răspundă dacă există sau au existat clădiri și echipamente pe teren și dacă s-au efectuat operațiuni miniere după hotărârea dată de Chirățica Enache și Cristina Ghernaja. Într-un târziu, Eftimie Dumitru s-a derobat de sarcinile primite, afirmând că nu are suficiente date pentru a da un răspuns. În mod bizar, Judecătoria Babadag nu l-a amendat pentru această bătaie de joc și nici nu a vrut să cheme un alt expert mai de ispravă să facă ce nu putuse mincinosul.  

Toate dovezile din lume

Între timp, Somaco Construct a depus probe, în speță adrese de la ANRM care spun că societatea nu a exploatat bucata de carieră retrocedată clienților lui Hașotti. A mai depus o constatare a Parchetului Curții de Apel Constanța, potrivit căreia nu au existat clădiri și echipamente pe teren. A mai depus adrese de la Primăria Lumina care spun că nu s-au emis niciodată autorizații de construire sau de desființare în groapa de carieră retrocedată de clienții lui Hașotti. A mai depus diverse expertize efectuate în alte dosare civile, care atestau că terenul e liber, deci fără construcții, echipamente și exploatare efectivă. În sfârșit, a depus procesele-verbale prin care, în 2016, clienții lui Ionel Hașotti au primit posesia terenului, ca amplasament liber, necontestat de aceștia. Desigur, după cum v-ați făcut deja o opinie, Hașotti și ai lui sunt oameni cu dispoziții bizare și contradictorii: când li se pare că există carieră, când li se pare că nu există, când li se pare că terenul e ocupat, când li se pare că e liber și bun de retrocedat. Un fel de alba-neagra, pe care o joacă în funcție de interese!

Încă o viziune paranormală

Pe de altă parte, societatea minieră a depus și mai multe hotărâri ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, date fie în RIL, fie în lămurirea unor aspecte de drept, având așadar valoare obligatorie. Potrivit acestora, cuantificarea daunelor cominatorii nu se poate face de către executor, ci doar de instanța de judecată. De asemenea, daunele cominatorii echivalează cu o amendă civilă cuvenită statului. Persoanele vătămate de neîndeplinirea unei obligații de a face pot cere unei instanțe de judecată convertirea daunelor cominatorii în daune-interese sau daune compensatorii cuvenite lor, însă doar limitat la valoarea prejudiciului suferit. Evident că Deacu a încălcat toate aceste hotărâri, probabil după ce a mai avut o viziune paranormală că poate să facă așa ceva fără să dea cuiva socoteală.

Pielea lui Deacu

Vasile Deacu. Sursa foto: National.Ro

Din tot probatoriul propus de Somaco, Judecătoria Babadag nu a ținut cont de nimic, optând să salveze câștigul necuvenit al clienților lui Hașotti, dar și onoarea și mai ales pielea executorului Deacu. Însă această situație a durat doar până în calea de atac, de la Tribunalul Tulcea. Judecătorii de aici și-au făcut treaba, anulând definitiv actele vădit false, la sfârșitul săptămânii trecute. De-acum ar cam fi timpul ca și organele penale să-și facă treaba.

Deacu, achitat pentru un alt abuz în serviciu

Vasile Deacu a mai avut probleme cu organele penale, fiind pus sub acuzate și trimis în judecată pentru abuz în serviciu. Condamnat pe fond, acesta a fost în cele din urmă achitat la Înalta Curte de Casație și Justiție. În urmă cu trei ani, presa locală constănțeană consemna că Vasile Deacu și Ionel Hașotti au fost asociați, dimpreună cu alte persoane, într-o fundație culturală care își propunea să salveze patrimoniul arheologic al Constanței. Legea executorilor îl obliga pe Deacu să fie obiectiv cu ambele părți ale dosarului de executare. Or, din acest motiv, tipul chiar nu avea dreptul să facă acte de executare la cererea prietenului și asociatului său, fiind în vădită incompatibilitate.

 

Comments

comments

Exclusiv

Un secretar de stat spune că primarul PSD-ist din Agigea ar putea fi în conflict de interese

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Un secretar de stat din Guvernul României spune că primarul din comuna constănțeană Agigea ar putea fi în conflict de interese, deținând în paralel cu funcția publică și calitatea de președinte al unei asociații implicate în împărțirea fondurilor europene pentru pescuit. Primarul se numește Cristian Maricel Cîrjaliu și este membru PSD. Din anul 2013, acesta ocupă funcția de președinte al Asociației Grup Local Dobrogea Sud, structură asociativă de tip FLAG (Fisheries Local Action Group).

Specialistul

Secretarul de stat care spune că Maricel Cîrjaliu s-ar putea afla în conflict de interese se numește Gheorghe Ștefan. Acesta este la bază specialist piscicol și a fost primul președinte al Agenției Naționale de Pescuit și Acvacultură, din 2007 până în 2009. Ștefan a fost unul din negociatorii primului Program Operațional de Pescuit, 2007-2013, și este un bun cunoscător al practicilor europene în domeniu. El se bucură de o bună reputație la nivel european, fiind considerat unul dintre cunoscătorii domeniului său de activitate în cele mai fine detalii.

Problemele pisciculturii de la malul mării

Prezent ieri la Constanța, secretarul de stat a susținut o conferință de presă la sediul ALDE, în principal pe teme politice. Însă jurnaliștii din Constanța au vrut să afle mai multe detalii cu privire la problemele din sectorul pescăresc. În acest context, Gheorghe Ștefan a răspuns unor întrebări legate de funcționarea bursei de pește de la Tulcea sau a halei în formă de pește de la Năvodari. În cadrul conferinței, s-a mai discutat situația de la Mangalia, prezentată de consilierul local Leonard Tănase, care a reliefat faptul că insula utilizată în mod tradițional pentru activitățile pescărești a fost cuprinsă în noul PUG al localității ca o zonă unde pot fi construite cazinouri și clădiri de nouă etaje. De asemenea, au mai fost abordate chestiuni care țin de accesarea fondurilor europene pentru ferme de midii și alte proiecte de relansare a pescuitului în zonă.

Primarul prim-pescar al Dobrogei de Sud

În acest context al discuțiilor, redactorul Ordinea.Ro l-a întrebat pe secretarul de stat cum vede faptul că FLAG-ul de la Agigea este condus de primarul din această localitate. Reprezentantul Guvernului a opinat că ar putea fi vorba de un conflict de interese. L-am întrebat pe Gheorghe Ștefan dacă este sigur în privința acestei încadrări. ”Păi dacă e vorba de UAT (Unitatea Administrativ-Teritorială – n.r.) și de niște proiecte care să se facă în localitatea respectivă, și dânsul ca primar este și președintele FLAG-ului, cu siguranță.” – a răspuns secretarul de stat. Acesta și-a notat numele primarului și a spus că va cere președintelui Autorității de Management a Programului Operațional de Pescuit și Afaceri Maritime și directorului ANPA să facă verificări.

În FLAG, la grămadă cu asociații ginerelui

Asociația Grup Local Dobrogea Sud, în care Maricel Cîrjaliu are calitatea de președinte încă din 2013, este deținută de Comuna Agigea în parteneriat cu alte ONG-uri și cu două societăți comerciale. Printre membrii FLAG-ului se numără și societatea La Mer Noire SRL, care deține un hotel în Eforie, dar și un dig din sistemul de protecție costieră, chiar la Agigea. Patronii acesteia sunt asociați cu Ionuț Cătălin Nuțoaia-Cîrjaliu, ginerele primarului din Agigea, în firma Golful Pescarilor SRL, care deține un restaurant pescăresc în localitate.

Absorbție de 17% cu chermeze așa-zis pescărești

În perioada 2013 – 2016, FLAG-ul a coordonat strategia de dezvoltare locală a pescuitului în partea de sud a județului Constanța, pe baza fondurilor primite de la autoritatea de management a primului Program Operațional de Pescuit. Cu Maricel Cîrjaliu la cârmă, FLAG-ul a prăpădit oportunități imense, raportând la finalul perioadei un grad de absorbție a fondurilor europene de numai 17%. În principal, banii au fost tocați pe un festival al ochiului de pește, organizat în două ediții la Vama Veche, dar și pe alte două ediții de festival pescăresc la Eforie. Comunitatea de pescari s-a ales doar cu parangheliile mai sus evocate. În rest, niciun pescar nu a fost ajutat să-și cumpere măcar o undiță. În gradul de absorbție de 17% au intrat și cheltuielile de funcționare ale asociației pescărești conduse de Cîrjaliu.

Citește și:

Cum și-a bătut joc primarul din Agigea de fondurile europene pentru pescuit. 17% – absorbție. Salarii pentru politruci. Un festival al ochiului de pește

Salarii pentru Belghiz și alți aghiotanți ai primarului

Aici trebuie să spunem că primarul din Agigea nu a fost plătit din fondurile europene. În schimb, mai mulți angajați ai Primăriei și ai societății de interes local Agigeaserv Util SRL, au primit salarii bune, deși nu aveau niciun fel de competență să se ocupe de dezvoltarea sectorului pescăresc. Ne referim aici la directorul Agigea Serv Util, Belghiz Bolat, și la contabilul șef Daniel Raiciu, care au menționat venituri obținute de la Asociația GLDS în declarațiile lor de avere.

Soția lui Bleghiz, beneficiară de fonduri de la FLAG

Din 2018, Asociația coordonează o nouă strategie locală, pe baza fondurilor repartizate de autoritatea de management a noului Program Operațional de Pescuit și Afaceri Maritime. Belghiz Bolat nu mai figurează ca angajat al FLAG-ului. În schimb, soția sa, Cătălina Bolat, a înființat societatea Aybo Pescuit și Turism SRL, a concesionat un teren pe malul lacului Agigea de la primăria localității și a fost selectată pentru a primi o finanțare de la FLAG în vederea construirii unei pensiuni turistice. Actul prin care firma soției lui Bolat a fost declarată eligibilă a fost aprobat de Cristian Maricel Cîrjaliu, în calitate de președinte al Asociației. Firma va primi un ajutor public nerambursabil din fonduri europene de peste 880 de mii de lei. Un articol detaliat pe această temă puteți citi AICI

LMC Impex, teren de la Primărie, fonduri de la FLAG

O altă societate selectată de FLAG-ul lui Maricel să primească fonduri europene pentru pescuit este LMC Impex SRL din satul Sâmbăta Nouă, comuna Topolog, județul Tulcea. Satul tulcean a devenit celebru după ce preotul de aici a fost implicat într-o schemă cu ramificații naționale de căpușare a fondurilor PNDL, pe vremea când Guvernul era condus din umbră de fostul lider al PSD, Liviu Dragnea. În 2016, pe când Primăria Agigea realiza urbanizarea cu fonduri PNDL a zonei din jurul Lacului Agigea, societatea din Sâmbăta Nouă a participat la o licitație de concesiune a unui teren de 2198 de metri pătrați, situat pe strada Luntrei, la numărul 3. La 3 ani după ce a concesionat terenul de la Primăria lui Maricel, firma a fost selectată de FLAG-ul aceluiași Maricel să primească un ajutor public nerambursabil din fonduri europene de peste 1,3 milioane de lei. Pe terenul de la Primăria lui Maricel și cu fondurile aprobate de FLAG-ul lui Maricel, societatea va ridica o unitate de procesare a peștelui, crustaceelor și moluștelor. Investiția constă într-o hală cu parter, platforme și bazin vidanjabil, potrivit anunțului depus de societate la Agenția de Protecție a Mediului din Constanța.

Profil de condamnat penal

Potrivit Confidas.Ro, LMC Impex SRL este deținută de Cristinel Dumitru Pandrea, un tip cu un istoric bogat în spate. Numele său apare în presă, încă din anul 2006, în legătură cu acuzația de contrabandă cu midii. În 2014, Pandrea s-a aflat în centrul atenției publice, după ce 3 scafandri de la firma sa au fost surprinși de o furtună pe mare. Aceștia recoltau rapane de pe fundul mării, în condiții legale, în dreptul plajei din Tuzla. La un moment dat, s-a stârnit o furtună puternică. Unul dintre scafandri a reușit să ajungă la mal, pe plaja din Tuzla. Ceilalți doi au fost recuperați de ambarcațiunile Agenției Române de Salvare a Vieților pe Mare, unul în dreptul mănăstirii din Costinești, iar celălalt în dreptul localității Eforie. În 2015, Cristinel Pandrea apare într-un dosar penal, în care doi ani mai târziu o instanță a confirmat renunțarea la urmărirea penală, la solicitarea Parchetului Judecătoriei Constanța. Totuși, în 2018, Pandrea a fost condamnat penal la 10 luni de închisoare cu suspendare, într-un alt dosar, pentru fapta de a încredința conducerea unei ambarcațiuni către persoane care nu dețineau certificate de capacitate. În sfârșit, trebuie să mai spunem că Pandrea deține o afacere și la Mangalia, în speță un punct de acostare și de primă vânzare a peștelui. Cel mai probabil, recoltele de la Mangalia ar urma să fie procesate la Agigea, pe terenul primit de la Primăria lui Maricel, în halele pe care societatea le va construi pe banii primiți de la FLAG-ul aceluiași Maricel.

Ce spune legea despre conflictul de interese

Revenind la fapta posibilă a primarului din Agigea, trebuie să spunem că, potrivit legislației în vigoare, primarii au dreptul să ocupe funcții de conducere în cadrul asociațiilor înființate în baza OG 26/2000. Mult timp, această situație a fost calificată drept incompatibilitate de către Agenția Națională de Integritate, care a făcut rapoarte în acest sens pentru zeci de primari care activau în cadrul unor asociații de dezvoltare intercomunitară. Această optică s-a modificat pe vremea guvernării PSD. De asemenea, legea în vigoare leagă conflictul de interese de un beneficiu obținut de rudele de gradul I, făcând foarte greu de sancționat ceea ce se înțelege în mod curent prin conflictul de interese.  

În înțelesul comun, conflictul de interese este un set de circumstanțe unde există riscul ca raționamentul profesional să fie influențat de un interes secundar. Interesul secundar include beneficiul personal, care nu este limitat doar la un câștig financiar, ci se referă și la dorința de a face favoruri familiei, apropiaților sau de a promova profesional. Raporturile dintre Cristian Maricel Cîrjaliu și apropiatul său Belghiz Bolat (fost angajat al FLAG-ului, actualmente beneficiar eligibil de fonduri, prin firma soției sale) pot și ar trebui analizate sub acest aspect. Va urma!

Comments

comments

Continuă să citești

Actual

Dramă la un liceu din Constanța. Un elev s-a aruncat pe geam, de la etajul 2

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

În cursul acestei dimineți, a fost agitație teribilă în fața unui liceu din Constanța.

Un elev de clasa a VI-a de la Liceul Teoretic George Călinescu s-a aruncat de la o fereastră situată la etajul 2,  pe holul instituției.

În prezent, echipajele SMURD sunt la fața locului, alături de reprezentanții ISJ.

Potrivit ISU Constanța,  la fața locului au intervenit echipajele SMURD B și SMURD C din cadrul detașamentului Palas. Din primele informații, băiatul este conștient. A fost evaluat medical și apoi transportat la spital pentru investigații medicale amănunțite.

Update: Iată ce spune Biroul de presă al IPJ Constanța: În această dimineață, în jurul orei 07.50, polițiști din cadrul Secției 2 Poliție au fost sesizați cu privire la faptul că un băiat, de 12 ani, elev al Liceului „George Călinescu” din municipiul Constanța, ar fi căzut de la etajul 2 al unității de învățământ. Copilul a suferit multiple traumatisme și a fost transportat la spital pentru îngrijiri medicale de specialitate. Polițiștii constănțeni efectuează cercetări în vederea stabilirii cu exactitate a tuturor împrejurărilor în care s-a produs evenimentul.

Știre în curs de actualizare.

Update2: Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Constanța s-a autosesizat urmare a informației transmise de mass media și, în cursul dimineții, Echipa Mobilă formată dintr-un psiholog și un asistent social s-a deplasat la Liceul George Călinescu.

Specialiștii au stat de vorbă cu directorul unității de învățământ, cadrele didactice, inspectorul școlar și colegii elevului. Echipa mobilă s-a deplasat apoi și la domiciliul elevului, purtând discuții cu vecinii.

”Specialiștii noștri nu au putut discuta cu familia elevului, părinții fiind în stare de șoc. Specialiștii DGASPC Constanța au mers și la Spitalul de Urgență unde se află internat băiatul. Părinții se află acolo, sunt alături de el.

Prin specialiștii noștri, ținem legătura cu Inspectoratul Școlar și cadrele didactice, oferindu-ne tot sprijinul pentru consilierea și securizarea emoțională a colegilor adolescentului.

DGASPC Constanța monitorizează cazul și, împreună cu organele de cercetare și reprezentanții liceului, încercăm să aflăm ce anume l-a determinat pe adolescent să facă un astfel de gest.”, precizează Biroul de comunicare al DGASPC Constanța. 

 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Fraudă totală în retrocedarea de lângă Carrefour. Zoea Rădulescu și-a ales judecătoarea

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Femeia din Mihail Kogălniceanu care a retrocedat terenul de vizavi de centrul comercial Carrefour din Constanța nu și-a ales doar expertul judiciar care i-a mutat din pix suprafața moștenită, din comuna sa, direct pe malul lacului Siutghiol. Ea și-a ales și judecătoarea. Și nu o dată. Ci de două ori, în două procese distincte în care s-a decis soarta terenului care valorează peste 20 de milioane de euro. În acest sens, Zoea Rădulescu a depus multiple cereri de chemare în judecată, cu același obiect, renunțând ulterior la dosarele repartizate unor judecători nedoriți. Individa a repetat schema, după același patent, alegând de fiecare dată ca cererile sale să fie judecate pe fond de fosta judecătoare Corina Eugenia Jianu, actualmente exclusă din profesie și trimisă în judecată sub acuzația că vindea hotărâri de retrocedare pe șpagă. Mai departe, Jianu a anulat din pix aspecte stabilite cu putere de lucru judecat într-o hotărâre irevocabilă pronunțată de o instanță superioară, a rescris geografia patriei și i-a predat terenul alegătoarei sale.  

Martoră în procesul penal

Elementele, total năucitoare, de mai sus sunt consemnate în cuprinsul sentinței pronunțate pe fond în dosarul în care doar expertul judiciar Florin Dumitrescu, din Medgidia, a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu. Beneficiara abuzului a fost o simplă martoră în proces, în vreme ce ex-judecătoarea aleasă de ea, prin detaliile menționate mai sus, n-a avut nicio calitate. Deși condamnat pe fond de un judecător cu o bună reputație profesională, expertul a fost achitat definitiv în recurs, în preajma revelionului. Hotărârea de achitare a completului ales să judece recursul nu a fost încă motivată, fiind așteptată cu nerăbdare mai ales de cei care au urmărit această poveste… aleasă.

Moștenirea unei fruntașe țărăniste

A alege este verbul care a animat mișcările Zoei Rădulescu. La finalul guvernării PNȚCD, partid din care a făcut parte și-n care a ajuns până la funcția de vicepreședinte la nivel național, femeia și-a făcut planul unui mare tun imobiliar. Ea moștenise două terenuri în suprafață cumulată de 19 hectare, de la autorii ei din Mihail Kogălniceanu. Deși a revendicat terenurile încă din anii 90, ani buni nu a primit nimic, întrucât suprafețele erau în patrimoniul fostului IAS devenit după revoluție Ceres SA Mihail Kogălniceanu.

O schiță în creion

În 1999, știind că fostele IAS-uri urmau să predea terenurile agricole către comisiile locale de fond funciar, femeia a obținut o schiță cadastrală, desenată în creion, dar parafată de OCAOTA (strămoșul actualului OCPI). Schița delimita o suprafață  de 19 hectare, în parcelele A 510 și A 498 din municipiul Constanța, în zona aflată pe malul lacului Siutghiol, vizavi de actualul centru comercial Tom-Carefour.

Promisiunea

Mai departe, Zoea Rădulescu a obținut o adresă de la conducerea Ceres SA, în care se consemna că ar putea primi terenul său, nu la Kogălniceanu, unde i s-ar fi cuvenit, ci la Constanța, pe malul lacului Siutghiol, în parcelele A 510 și A 498. Desigur, Ceres SA nu era autoritate în materie de retrocedări, astfel că adeverința în cauză nu avea nicio valoare juridică. Dar era un instrument necesar în planul femeii.   

Împosedată pe hârtie

Pe 17 februarie 2000, Zoea Rădulescu a primit două procese-verbale de punere în posesie de la Comisia Locală de fond funciar din comuna Mihail Kogălniceanu. Documentele se refereau la două terenuri în suprafață cumulată de 18 hectare, deopotrivă atribuite în Parcela A 510. Rețineți: 18 hectare, nu 19 cât revendicase femeia.

Pe de altă parte, atribuirea s-a făcut doar pe hârtie. Ca dovadă, procesele-verbale de punere în posesie nu conțineau nici un element de identificare a amplasamentului, precum proprietarii vecini sau drumurile învecinate. Din acest motiv, Zoea Rădulescu i-a cerut primarului din Mihail Kogălniceanu, Traian Dinu, să îi precizeze unde se situează terenul.

Un fals ordinar al primarului din Kogălniceanu

Traian Dinu, fostul primar din Mihail Kogălniceanu. Sursa foto: Ziua de Constanța

Acesta nu a completat procesele-verbale cu elementele lipsă, ci i-a emis femeii o adresă în care preciza că punerea în posesie se referă la terenurile din schița OCAOTA.

Adeverința primarului era un fals ordinar, ușor de recunoscut la o analiză sumară. Astfel, procesele verbale de punere în posesie se refereau la 18 hectare, iar schița la 19 hectare. Apoi, în procesele-verbale se menționa doar parcela A 510, pe când în schița OCAOTA apărea o parcelă A 510, dar și o parcelă A 498. Singurul element comun, A 510, era și el doar rodul unei coincidențe bizare, care a făcut ca Ceres SA să predea parcele cu aceeași denumire atât către Comisia Locală din Mihail Kogălniceanu, cât și către Comisia din Constanța. Parcela A 510 de la Kogălniceanu avea 128 de hectare, în vreme ce omonima ei de la Constanța avea doar 15,23 de hectare.

Primarul a vrut, dar n-a putut

Dacă ar fi stat în puterea sa să-i retrocedeze consătenei sale terenul din Constanța, primarul Traian Dinu ar fi făcut acte de împosedare din care să reiasă explicit acest lucru. Dar nu putea. Comisia Locală din Kogălniceanu nu putea să retrocedeze decât terenuri din comuna Mihail Kogălniceanu, în vreme ce terenurile din Constanța nu puteau fi retrocedate decât de Comisia Locală din Constanța. Nu exista nicio ipoteză legală în care o comisie putea face împosedări asupra unor terenuri aflate în posesia altei comisii și pe teritoriul administrativ al altei localități. Și e cât se poate de logic, pentru că nimeni nu poate înstrăina un bun pe care nu îl are.

Puterea de lucru judecat

Pe baza hârtiilor controversate, Zoea a ales să se judece. Vorbim aici de un proces care a început la Judecătoria Constanța, dar s-a finalizat tocmai la Curtea de Apel Ploiești, în urma strămutării. Zoea Rădulescu a cerut să i se individualizeze suprafețele primite prin procesele-verbale din 17 februarie 2000, argumentând că actele de împosedare s-ar referi la terenul din Constanța. Instanțele au analizat situația, au stabilit că parcela A 510 din Mihail Kogălniceanu este diferită de omonima sa de pe malul lacului, au lămurit că femeia nu poate primi teren decât în localitatea sa și doar de la comisia sa locală, iar la final au obligat Comisia Locală din Mihail Kogălniceanu să individualizeze amplasamentele. Atenție, vorbim de situații de drept și de fapt stabilite cu putere de lucru judecat de o curte de apel, într-o hotărâre irevocabilă.

Mai târziu, Comisia Locală din Mihail Kogălniceanu a făcut acte individualizate, din care se înțelegea expres că cele 18 hectare primite de Zoea Rădulescu se află în parcela A 510 din Mihail Kogălniceanu. Comisia Județeană a emis și titluri de proprietate în acest sens.

Finul lui Gigi Becali ajunge proprietar. Urmașii boierului Zossima rămân cu buza umflată

Gigi Alexa, finul lui Gigi Becali. 

De asemenea, în răstimpul procesului la care ne-am referit mai sus, terenul de la Constanța a fost retrocedat de Comisia Locală de la Constanța unor persoane fizice din Constanța. Mai departe, acești moștenitori și-au vândut drepturile către omul de afaceri Gigi Alexa. Acesta este finul lui Gigi Becali.

Retrocedarea de la Constanța are la rândul ei aspecte controversate. Astfel, înainte să atribuie terenurile către autorii lui Gigi Alexa, Primăria Constanța fusese notificată de descendenții familiei de boieri care deținuse terenul, loc pe loc, până la reforma agrară din 1946. Urmașii boierului Zossima au revendicat terenul pe baza Legii 10/2001, întrucât acesta avea regimul de intravilan-agricol. Însă fostul primar Radu Mazăre a respins notificarea, pe baza aprecierii că prevalează funcțiunea agricolă și s-ar impune procedura din Legea 18/1991. Socialist fiind, lui Mazăre nu prea-i plăceau moșierii. Moștenitorii s-au dus în instanță, însă acest fapt nu l-a mișcat pe fostul primar, care a retrocedat terenul la Legea 18 către persoane care își vânduseră deja drepturile către Gigi Alexa. Procesele familiei Zossima cu Primăria și cu Gigi Alexa nu s-au terminat nici în ziua de azi. O parte din moștenitorii proprietarului de drept au murit în timpul proceselor, fără ca litigiul să ajungă la final.

Un miracol pentru Zoea

Ne întoarcem în anul 2003. Povestea începută de Zoea părea închisă pentru totdeauna. O hotărâre irevocabilă spunea că Zoea Rădulescu trebuie să primească teren la Mihail Kogălniceanu. De asemenea, terenul râvnit de ea la Constanța ajunsese la niște persoane fizice, care vânduseră mai departe unui investitor bogat și influent, genul de băiat deștept care a cumpărat mai toate drepturile din zona Palazu Mare. Treaba era atât de bine împachetată, că până și moștenitorii proprietarului interbelic rămăseseră pe dinafară.

Aici s-a produs o minune. Și ceea ce era imposibil a devenit pe deplin posibil. Așa cum aflăm din sentința penală la care ne-am referit în partea introductivă a articolului, Zoea Rădulescu a formulat o cerere de revendicare a terenului de la persoanele fizice puse în posesie de Comisia Locală Constanța. Ea a clonat cererea în mai multe exemplare, înregistrând mai multe acțiuni cu același obiect pe rolul Judecătoriei Constanța. În momentul în care unul dintre dosarele-clonă a fost repartizat aleatoriu judecătoarei Corina Eugenia Jianu, a renunțat la dosarele absolut identice repartizate altor judecători. În acest fel, femeia a fraudat sistemul de distribuire aleatorie a cauzelor de judecată, alegându-și singură magistratul.

Ce au făcut aleșii

Alegerea s-a dovedit perfectă. Astfel, procesul a curs împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală, care vânduseră și ca atare nu mai puteau lăsa în deplină proprietate și netulburată posesie suprafețele de pe malul lacului, așa cum ceruse reclamanta. Aspectele stabilite cu putere de lucru judecat de Curtea de Apel Ploiești, și anume că Zoea Rădulescu trebuia să primească teren la Mihail Kogălniceanu, au fost răsturnate cu ajutorul expertului Florin Dumitrescu. Expertul nu a încheiat un contract cu Zoea și nu a putut prezenta dovada modului în care a fost plătit. Acesta a fost angajat fără un mandat special de avocata femeii, care i-a prezentat hârtiile și i-a stabilit misiunea de a identifica terenul pe care Zoea Rădulescu a fost pusă în posesie pe 17 februarie 2000. Expertul nu a făcut măsurători, nu a mers pe teren, nu cerut date de la OCPI, nu a convocat celelalte părți. El a făcut un fel de analiză morfo-sintactică, total cretină și fără nicio legătură cu atribuțiile sale tehnice, prin care a stabilit că terenul primit de Zoea prin procesele-verbale din 2000 sunt cele de pe malul lacului Siutghiol.

Expertul și judecătoarea rescriu geografia patriei

În procesele de fond funciar expertizele extrajudiciare au aceeași forță probantă ca și expertizele judiciare. Cu alte cuvinte, exprimă adevărul științific, în ciuda faptului că expertul este ales de partea litigantă, iar nu numit aleatoriu de instanță. Judecătoarea Jianu nu a simțit nevoia să numească un expert, lăsând-o pe Rădulescu sau pe avocata acesteia să îl aleagă. La finalul procesului, bazându-se pe expertiza alesului, fosta judecătoare, acum inculpată sub acuzația că a vândut niște hotărâri de retrocedare pe șpagă, a stabilit că terenul de pe malul lacului s-a aflat cândva în comuna Mihail Kogălniceanu.

Comuna care a înghițit un oraș

Zice fosta judecătoare în mod halucinant că: ”(….) instanța reține că parcela A 498 se află în vecinătatea parcelei A 510 și că la momentul în care se aflau în administrarea Ceres Mihail Kogălniceanu SA erau situate pe teritoriul comunei Mihail Kogălniceanu…”.

Acest miraj al vorbelor goale este năucitor, pentru că niciodată comuna Mihail Kogălniceanu nu s-a întins atât de mult, încât să înghită orașul Ovidiu cu totul și terenurile de la intrarea în Constanța. După ce a reinventat geografia patriei pe baza inepțiilor scrise de expert, Jianu a anulat titlurile de proprietate ale pârâților care nu prea aveau calitate procesuală, pentru că nu mai erau proprietari. În acest fel, terenul a fost curățat juridic. Însă judecătoarea aleasă de Zoea nu a putut să-i dea pe loc terenurile pentru care rescrisese geografia. Exista un impediment, și anume chiar titlurile de proprietate emise de Prefectură pe numele Zoei Rădulescu, pentru terenurile din Mihail Kogălniceanu.

A doua alegere a judecătoarei Jianu

Zoea a trebuit să se reîntoarcă la instanță, într-o acțiune distinctă. Din nou, femeia a depus mai multe cereri clonate de chemare în judecată, fraudând încă o dată sistemul de distribuire aleatorie a cauzelor de judecată. La urmă, a câștigat terenul de peste 20 de milioane de euro, pe baza bazaconiilor de mai sus. Și nu 18 hectare, ci 19, pentru că așa a spus judecătoarea aleasă de ea.

Toți au scăpat basma curată

Alegerile pe care le-a făcut Zoea sunt descrise în sentința penală pronunțată pe fond de Tribunalul Constanța, în dosarul în care expertul Florin Dumitrescu a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu. Faptele femeii nu au fost analizate sub aspect penal. Nici ale fostei judecătoare. Un articol despre calitatea de inculpată în care compare acum Corina Eugenia Jianu puteți citi AICI.

Pe 30 decembrie 2019, expertul Florin Dumitrescu a fost achitat definitiv de Curtea de Apel Constanța. Instanța de recurs a anulat repunerea părților în situația anterioară săvârșirii infracțiunii, ceea ce înseamnă că terenul pentru care s-a rescris geografia patriei rămâne, bine-mersi, în proprietatea Zoei Rădulescu. Cel puțin deocamdată, pentru că treburile sunt încurcate. Va urma! 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: