Connect with us

Exclusiv

Ultima scenă din lupta Curții de Conturi cu Primăria Năvodari

Adrian Cârlescu

Publicat

la

Curtea de Apel Constanța a respins o cerere de intervenție a Apelor Române într-un proces care se referă la nereguli constatate de Curtea de Conturi cu privire la inventarierea terenurilor de stat de pe malul lacului Siutghiol în domeniul privat al Orașului Năvodari. Alungarea instituției de stat din acest proces nici măcar nu a fost consemnată pe portalul instanței de judecată. Completul care a luat această decizie este condus de judecătoarea Beatrice Mariș. Din cauza acesteia, statul român a fost condamnat recent la CEDO, într-un caz de încălcare a dreptului la libera exprimare.

Procesul la care ne-am referit mai sus este o contestație a Orașului Năvodari împotriva unei decizii a Curții de Conturi din anul 2017. În anul menționat, Curtea a realizat un audit la Primăria din Năvodari, constatând 11 abateri grave de la legalitate. Constatările sunt tulburătoare și spun că Primăria din Năvodari a falsificat programele anuale de încasare a veniturilor proprii pentru a accesa fonduri necuvenite de la bugetul de stat; că diverse persoane fizice și juridice nu au fost deloc impozitate; că nu s-a încasat niciun leu de la concesionarul lacului Tașaul sau de la restaurantul Cherhanaua Tașaul; că Primăria a omis să depună declarații de creanță împotriva unor firme intrate în insolvență, pierzând astfel niște milioane de euro. Ultima dintre abateri se referea la modalitatea în care Primăria a pus gheara pe terenurile de stat din cuveta și de pe malul lacului Siutghiol. În această ultimă privință, prin Decizia nr. 38/30.10.2017, Curtea a obligat Primăria să reanalizeze întreaga situație, să remedieze intabulările cu probleme și să facă o delimitare a terenurilor orașului față de cele ale statului, printr-o comisie mixtă cu Apele Române. Măsura trebuia pusă în aplicare până pe 31 ianuarie 2018.

Acest lucru nu s-a întâmplat, deoarece Primăria Năvodari a contestat exact punctul 11 din decizie. Rețineți, autoritatea locală nu a contestat nimic din haiduciile de la taxe și impozite amintite mai sus. A contestat doar aspectele referitoare la terenurile de la Siutghiol, acolo unde există interese imobiliare ale unei camarile legate ombilical de politrucii care au condus localitatea în ultimii 11 ani.

Pe fond, Tribunalul Constanța a respins contestația Primăriei Năvodari, menținând în ființă decizia Curții de Conturi. Însă Primăria a declarat apel. În calea de atac aflată pe rolul Curții de Apel Constanța, a intervenit și Administrația Națională Apele Române. ANAR a depus cerere de intervenție accesorie, prin care a susținut poziția procesuală a Curții de Conturi. Interesul ANAR era justificat prin două aspecte principale. În primul rând, este vorba de faptul că instituția a fost nominalizată chiar în decizia Curții de Conturi să contribuie alături de Primăria Năvodari la delimitarea între terenurile de stat și cele ale localității din zona lacului. În al doilea rând, este vorba și de un alt proces în care ANAR-ul are, alături de Ministerul de Finanțe, calitatea de reclamant contra Orașului Năvodari. Cele două instituții de stat revendică terenurile din zona de protecție a lacului Siutghiol, pe care Primăria Năvodari le-a inventariat în mod abuziv în proprietatea sa. Vorbim în acest caz de un litigiu foarte important, în care se va decide soarta terenurilor de la Siutghiol, pe baza unui probatoriu complex, incluzând aici și o expertiză de specialitate. Dacă, în celălalt proces, se va anula decizia Curții de Conturi, fie și pe un neajuns formal al sentinței de fond, Primăria Năvodari ar primi muniție să lupte pe acest front. Tocmai acesta este interesul justificat în baza căruia ANAR a depus cererea de intervenție accesorie în favoarea Curții de Conturi.

După cum arătam în preambulul articolului de față, Curtea de Apel ”a gonit” ANAR-ul din proces, respingând cererea de intervenție accesorie. În mod bizar, această decizie intermediară nu a fost publicată pe portalul instanței, ceea ce naște suspiciuni.

Completul de judecată care a dispus în acest sens este condus de judecătoarea Beatrice Mariș. În 2007, aceasta a încălcat dreptul la liberă exprimare al unei cunoscute jurnaliste de investigație din Constanța, obligând-o să achite daune morale de 50.000 de lei fostului primar Radu Mazăre, pe care jurnalista îl criticase. Hotărârea a fost abuzivă. Ca dovadă, după zece ani, în 2017,  statul român a fost condamnat la CEDO (vezi AICI motivarea CEDO). Judecătoarea nu a fost sancționată, ci, dimpotrivă, a fost promovată la Curtea de Apel Constanța.   

Comments

comments

Exclusiv

PSD-iștii obedienți lui Matei îl părăsesc pe Chelaru. Încă două demisii din CL Năvodari

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Scandal politic la Năvodari. PSD-iștii Liviu Stan și Liliana Cheizis și-au depus astăzi demisiile din calitatea de consilieri locali ai Orașului Năvodari.  Decizia celor doi vine la o zi după ce un alt PSD-ist, Ilie Coman, și-a dat demisia din același for. Organizația PSD se află în conflict deschis cu primarul Florin Chelaru, dar și cu vicepreședintele PSD Constanța, Ion Dumitrache, considerat un susținător al acestuia. Demisionarii cer retragerea sprijinului politic pentru Chelaru și suspendarea lui Dumitrache.

”Nu plec din partid, plec din Consiliul Local, pentru că nu mă mai înțeleg cu Florin Chelaru.” – a declarat Liviu Stan pentru Ordinea.Ro. Stan spune că în cadrul organizației locale a PSD Năvodari există o stare mai veche de nemulțumire, în principal legată de lipsa de comunicare a primarului PSD Florin Chelaru, dar și de neîndeplinirea unor promisiuni electorale de către acesta. Aroganța lui Chelaru și lipsa de realizări a administrației publice locale au generat rezultatele electorale foarte slabe obținute de partid la alegerile europarlamentare și prezidențiale – a precizat Liviu Stan.

Mărul discordiei: un elefant și stema lui Matei

Demisionarul susține că s-a opus la proiectul inițiat de primarul Florin Chelaru, pentru schimbarea stemei Orașului Năvodari. El spune că exista o stemă veche de zece ani, adoptată la inițiativa fostului primar Nicolae Matei, astfel că înlocuirea acesteia i s-a părut nejustificată. Deși ar fi solicitat detalii suplimentare de la primarul în funcție, acesta nu ar fi prezentat argumente convingătoare în favoarea proiectului. Din acest motiv, Liviu Stan a votat împotriva schimbării stemei. Tot împotrivă au votat Ilie Coman și Liliana Cheizis, în vreme ce consilierii PSD Radu Pândici și Ciprian Zidaru s-au abținut să voteze. Vasile Moruzi, consilier local și președinte al organizației PSD Năvodari, a lipsit de la ședință, însă s-ar fi exprimat în cadrul partidului că nu susține schimbarea stemei, mai spune Liviu Stan. La fel de nejustificată i s-a părut lui Stan și demolarea grupului statuar cu elefant din parcul central al orașului. Statuia fusese inaugurată de fostul primar Matei.

La judecata lui Dumitrache

La scurt timp după acest incident, consilierii locali PSD-iști au fost chemați la o ședință de analiză la organizația județeană de partid, unde ar fi fost criticați și timorați de vicepreședintele județean Ion Dumitrache – relatează Liviu Stan. El susține că Dumitrache ar fi avut o atitudine partizană, favorizându-l pe Florin Chelaru, din motive care ar avea legătură cu înființarea spitalului din oraș.

Stan opinează că formularea utilizată de publicația noastră, ”gașca lui Matei”, ar fi nedreaptă, întrucât ar fi vorba de o echipă, iar nu de o gașcă. Demisionarul spune că are cunoștință că Nicolae Matei va candida independent pentru funcția de primar, la alegerile locale din acest an.

Liviu Stan este un apropiat al fostului primar Nicolae Matei, care i-a botezat un copil. În urmă cu doi ani, când DNA Constanța a cerut Consiliului Local Năvodari să se constituie parte civilă împotriva lui Nicolae Matei, în dosarul furtului Taberei de Copii, Liviu Stan a fost vocea principală împotriva acestei inițiative. În cele din urmă, consilierii PSD, care se aflau atunci în relații oficiale bune cu Chelaru, au făcut scut în jurul lui Matei, refuzând pe baza unui tertip ieftin ca orașul să se constituie parte civilă împotriva lui Nicolae Matei.

Deși am încercat să obținem un punct de vedere de la primarul Florin Chelaru, acesta nu a putut fi contactat.

Trebuie să mai spunem că după demisia celor 3 PSD-iști din CL Năvodari, Florin Chelaru pierde majoritatea. Consilierii de opoziție au, pentru prima dată în acest mandat, posibilitatea să solicite înlocuirea viceprimarului. Va urma!  

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Ziua cuțitelor lungi la PSD Năvodari. Gașca lui Matei cere decapitarea lui Chelaru și a lui Dumitrache

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Conflictul deschis dintre fostul și actualul primar de la Năvodari a atins azi un punct culminant. Consilierul local PSD-ist Ilie Coman, considerat o marionetă a lui Nicolae Matei, și-a trimis demisia olografă din  funcția de ales local. Acesta a renunțat la calitatea de consilier, într-un mod lapidar, fără a menționa vreun motiv care l-ar fi condus la această decizie. Cu toate acestea, o motivație există și a fost publicată de Gazeta de Năvodari, o publicație deținută de familia fostului primar Nicolae Matei. Este vorba de o scrisoare de informare adresată organizației județene PSD Constanța, în care nu se menționează numele demisionarului. Informarea nici nu este semnată de acesta, însă atașarea sa la articolul publicat de Gazeta de Năvodari, lipsa unei dezmințiri publice din partea lui Coman, precum și contextul general cunoscut opiniei publice ne face să credem că reproșurile, dar mai ales ”soluțiile” așternute pe hârtie au fost asumate de ”omul lui Matei”. Din capul locului, scrisoarea are exprimări la plural, de genul: ”ne îngrijorează”, ”ne motivează”, ”propunem următoarele”. Or, de aici e limpede că vorbim de un puci în toată puterea cuvântului pus la cale de un grup de persoane din interiorul PSD. Cel mai probabil, demisia lui Coman reprezintă doar o formă de presiune exercitată de puciști, ca doleanțele lor să fie analizate. După demisia lui Coman, ar putea urma și alte demisii, în funcție de evoluția negocierilor.

Concret, în informarea publicată în facsimil de Gazeta de Năvodari, se afirmă că organizația locală a PSD-ului a obținut scoruri foarte mici la alegerile europarlamentare și prezidențiale, explicabile – atenție!!! – prin slaba activitate a Administrației Publice Locale.  Autorul sau autorii scrisorii insistă asupra nerespectării promisiunilor electorale, enumerând 9 obiective de care administrația Chelaru nu a reușit încă să se apuce. Mai apoi, reproșurile continuă în privința slabei comunicări între conducerea executivă a Primăriei și consilierii PSD, atât în cadrul administrației locale, cât și în cadrul partidului. Chelaru și viceprimărița Liliana Mară sunt pârâți că nu țin audiențe și că nu participă, pe teren, la lucrările edilitare.

”Aceste lucruri sunt percepute ca o aroganță a tipului de conducător care le știe pe toate, care nu se consultă cu nimeni și pentru care alte puncte de vedere nu au valoare.” – au scris puciștii.

Din scrisoarea nesemnată aflăm că aleșii PSD-iști au votat aproximativ 1.000 de HCL-uri, fără să existe o dezbatere suficientă a proiectelor cu primarul și viceprimarul, nici la Consiliu, nici la partid. Cu alte cuvinte, ale noastre, aceștia recunosc faptul că au votat ca oile, doar pentru că erau membri de partid, neavând date suficiente pentru a-și forma o convingere personală. V-am spus în alte articole de ce PSD-ul trimite în Consiliul Local de la Năvodari sudori, lăcătuși mecanici și pensionari agramați. Acum scrisoarea publicată în ziarul familiei lui Nicolae Matei confirmă toate ipotezele noastre.

”Aceste carențe de comunicare internă au dus, evident, la o slabă propagare a lucrurilor făcute de Primărie și așa puține și irelevante” – se mai arată în acest document.

La capătul informării, grupul de inițiativă rămas în anonimat propune soluții drastice, cum ar fi retragerea sprijinului politic pentru primarul Chelaru și viceprimărița Mară, dar și suspendarea lui Ion Dumitrache din funcția de vicepreședinte al PSD Constanța, pentru vina de a fi partizan cu primarul și viceprimărița sa. Dumitrache este asociat în diverse afaceri private cu Felix Stroe, liderul PSD Constanța. Vedeți AICI documentul publicat de ziarul fostului primar. 

Scandalul dintre Chelaru și Matei s-a prefigurat în prima parte a anului trecut. Ne referim aici la momentul în care Nicolae Matei a fost re-cooptat în biroul executiv județean al PSD Constanța. Acesta fusese exclus în momentul condamnării penale, însă partidul s-a decis să-i reabiliteze imaginea publică. Inițiativa a fost votată aproape în unanimitate. A lipsit un singur vor, acela fiind al primarului Florin Chelaru, care s-a abținut pe motivul problemelor pe care fostul primar le-a avut și încă le mai are cu Justiția. Acest incident intern nu a fost cunoscut opiniei publice, fiind relatat abia la sfârșitul anului trecut de Nicolae Matei, în cadrul unei emisiuni TV.

Ilie Coman are legături vechi cu Nicolae Matei. Demisionarul a fost operat în Turcia, pe banii Primăriei Năvodari, la inițiativa fostului primar. În colajul foto, Ilie Coman, alături de soție (stânga) și de fostul primar (dreapta sus); de asemenea, soacra fostului consilier, Elena Dinu (centru și dreapta jos).

Scandalul care s-a aprins de la acest amănunt a continuat în subteran. La câteva săptămâni distanță, dintr-un senin care nu anunța nimic, Florin Chelaru s-a trezit atacat de soacra consilierului local Ilie Coman. Femeia a dat declarații unei publicații bucureștene despre afaceri imobiliare, în care a insinuat că ar fi fost implicat și primarul actual din Năvodari. La un moment dat, publicația care i-a susținut partea femeii a relatat că aceasta a formulat o plângere penală la DIICOT împotriva lui Florin Chelaru și a omului de afaceri Adrian Damian, considerat un apropiat al primarului.

În toamna anului trecut, Nicolae Matei s-a supărat oficial pe Chelaru, reproșându-i public faptul că vrea să schimbe stema orașului. Mai mult, consilierii PSD Năvodari, manevrați de Matei, s-au abținut să voteze inițiativa lui Chelaru. Au urmat mai multe ședințe de partid, la Constanța, în care consilierii obedienți lui Matei, dar și Matei însuși, au fost chemați să dea explicații. În ajunul Crăciunului, Nicolae Matei a participat la o emisiune la Litoral TV, în care l-a criticat extrem de agresiv pe Florin Chelaru și a declarat că nu îl sprijină pentru un nou mandat de primar. De atunci a devenit clar că Nicolae Matei vrea să-și reia scaunul de la Primărie, acesta fiind mobilul real al certurilor dintre cei doi.

La începutul acestui an, Matei a fost suspendat din PSD, pe un termen de un an. Demisia lui Iliuță Coman din Consiliul Local și Informarea publicată fără semnături de Gazeta de Năvodari, în care se cere decapitarea lui Chelaru, a Lilianei Mară și a lui Ion Dumitrache, reprezintă ultima scenă de luptă din acest război.  Va urma!

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Clienții lui Hașotti au încasat despăgubiri de pe urma retrocedării abuzive a carierei Sibioara

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

La finalul anului trecut, Primăria Lumina a achitata 320.000 de lei cu titlul de daune morale și materiale către beneficiarii retrocedării ilegale a carierei de la Sibioara. Plata s-a realizat în baza unei decizii civile a Tribunalului Constanța, pronunțate în anul 2019, care obliga Comisia Locală Lumina și Comisia Județeană de stabilire a dreptului de proprietate asupra pământului să achite în solidar daune morale și materiale de aproximativ 140.000 de euro.

Beneficiarii acestor sume sunt Elena Mitrofan, o bătrână din comuna Mihail Kogălniceanu, și descendenții unei verișoare a acesteia, în speță frații Constantin și Valeriu Muscalu. Cei trei au fost reprezentați în proces de cunoscutul avocat Ionel Hașotti. Instanța a apreciat că aceștia au suferit prejudicii morale și materiale, întrucât cele două comisii au întârziat timp de 8 ani să pună în aplicare o hotărâre judecătorească de retrocedare, pronunțată în anul 2008, lipsindu-i astfel de folosința bunului. Vorbim în acest caz de o hotărâre obținută prin fraudă, așa cum vom arăta mai jos.

Comisia Locală Lumina, condusă de primarul acestei localități, Ioan Roman, s-a conformat deciziei civile la sfârșitul anului trecut, achitând 320.000 de lei (aproximativ 68.000 de euro). Primarul a imputat plata unor funcționari ai Primăriei. Cel mai probabil, aceștia vor contesta decizia de imputare în instanță. Moștenitorii mai au de încasat o sumă similară de la Comisia Județeană din cadrul Prefecturii Constanța.

Un teren minier, oprit prin lege de la retrocedare

Scandalul retrocedării carierei de la Sibioara este o dovadă plenară a corupției care cangrenează administrația publică și justiția de la Constanța. Acesta a început la sfârșitul anului 2005, atunci când verișoarele Elena Mitrofan și Margareta Muscalu au revendicat un teren de 20 de hectare, la Sibioara, în numele bunicului lor comun, Nicolae Tudorancea. Fiind verișoare, cele două se excludeau reciproc de la moștenire. Însă Comisia Locală, care era condusă chiar de Ioan Roman, nu a observat acest lucru. În plus, terenurile miniere erau excluse de la retrocedare în baza articolului 4 din Legea 1/2000. Comisia nu a remarcat nici acest aspect. În schimb, primarul și funcționarii Comisiei au remarcat că bătrânele nu au acte ulterioare anului 1946, motiv pentru care au respins notificarea.

Judecătoarea fondului – o tipă acuzată că vindea hotărâri pe șpagă

Bătrânele l-au angajat pe celebrul avocat Ionel Hașotti din Constanța și au început un proces de fond funciar în 2006. Judecătoarea fondului a fost Corina Eugenia Jianu, o persoană controversată, actualmente exclusă din profesie și trimisă în judecată sub acuzația că a vândut mai multe hotărâri de retrocedare pe șpagă. Jianu a acordat bătrânelor calitatea de persoane îndreptățite la retrocedare, deși acestea nu aveau acte, nu aveau martori pe cele 4 laturi ale proprietății, iar autorul în numele căruia cereau  terenul era decedat din 1942, neavând nici el calitatea de persoană deposedată de către regimul comunist.

Chitanțele de pășunat ale fiului, dovada proprietății pentru tatăl decedat

Bătrânele au spus că autorul lor, decedat în 1942, ar fi plătit taxe și impozite pe teren până în 1950. Acest aspect a fost probat cu niște chitanțe care dovedeau în realitate că un fiu al defunctului și-ar fi plătit taxele sale de pază și de pășunat.

Elena Mitrofan (stânga) a jucat și într-o tentativă eșuată de retrocedare a unui teren din Mihail Kogălniceanu, unde a produs niște documente cu aparență de fals. Ea a revendicat terenul de sub Hotelul Emi, însă după ani de procese s-a demonstrat că suprafața revendicată fusese ocupată de o pădure a statului până în anii 60, fiind exclus să fi aparținut unor persoane fizice în perioada interbelică. Având avocați șmecheri, femeia a scăpat fără nicio anchetă.

Așadar, chitanțele nu dovedeau dreptul de moștenire, dar au contat în proces, deoarece Primăria Lumina nu a contrazis cu nimic susținerea părții adverse. Jianu a mai scris în hotărârea ei că cele două bătrâne ar fi surori, conferindu-le calitatea de persoane îndreptățite la retrocedare, care nu se justifica deloc pe acte. Pe de altă parte, fosta judecătoare nu a dispus restituirea terenului în natură, pe considerentul că acesta face obiectul unei exploatații miniere.

Minciuna avocatului Ionel Hașotti

Bătrânele reprezentate convențional de avocatul Ionel Hașotti au declarat recurs, iar un complet al Tribunalului Constanța le-a acordat terenul oprit prin lege de la restituire. Hașotti a susținut în fața instanței că ”nu există dovadă că există o exploatare de carieră de piatră” pe terenul revendicat. În realitate, 30% din suprafața revendicată în proces era inclusă în licența de exploatare minieră a companiei Somaco Construct SRL Constanța. Societatea nu a fost citată în proces.

Recursul, judecat pe repede înainte, într-un singur termen de judecată

Recursul despre care vorbim s-a judecat într-un singur termen de judecată. În cadrul ședinței, Comisia Locală Lumina nu a fost reprezentată de avocatul titular, ci de un înlocuitor al acestuia, care nu știa dosarul. Sărmanul înlocuitor a cerut amânarea ședinței de judecată, însă instanța i-a respins cererea. Acesta a participat la dezbateri în mod pur decorativ, nepricepând că Ionel Hașotti mințea de înghețau apele. Instanța l-a crezut pe cuvânt pe Hașotti, acordând retrocedarea în baza Legii 18/1991 și a Legii 1/2000, care se refereau deopotrivă la suprafețe agricole.

8 ani, fără posesie

Terenul retrocedat prin această fraudă colosală nu a ajuns în posesia moștenitoarelor timp de aproape 8 ani. În această perioadă, au fost mai multe litigii declanșate de compania Somaco Construct SRL, licențiată de stat să exploateze terenul minier de la Sibioara. Însă, au fost și alte impedimente. Astfel, amplasamentul stabilit printr-o expertiză validată de instanță era greșit, cuprinzând și suprafețe care aparțineau altor persoane, cu titluri de proprietate perfect valabile, dar și drumuri publice de exploatare excluse și ele de la retrocedare.

Încurcătura din anexele de retrocedare

Aici trebuie să știți că, după pronunțarea hotărârii judecătorești, procedura obliga Comisia Locală să emită o propunere de înscriere a moștenitorilor în anexa corespunzătoare a Hotărârii de Guvern nr.890/2005. Propunerea trebuia transmisă Comisiei Județene, care urma să decidă în această privință. Cei de la Lumina au trimis două propuneri la Prefectură, prin care încadrau terenul în anexa 22 referitoare la suprafețele agricole. Fiind notificată și primind dovezile legale cu privire la caracterul minier al terenului, iar nu agricol, Comisia Județeană de la Prefectură, în mandatul exercitat de Claudiu Palaz, le-a respins de fiecare dată.

Afacerea ”bani din piatră seacă”

În 2013, clienții lui Hașotti au deschis un proces de daune, solicitând jumătate de milion de euro pentru lipsa de folosință a terenului minier, de la cele două comisii de fond funciar. După ce au retrocedat terenul mințind că nu este nicio carieră pe el, acum cereau daune pentru lipsa de folosință a carierei. Pe fond, s-a făcut o expertiză minieră total greșită, iar suma cerută de Hașotti pentru clienții săi a fost aprobată de Judecătoria Constanța fără nicio rezervă.

Nicolaescu, reinventează procedura legală, cu de la sine putere

Fostul prefect Adrian Nicolaescu a făcut niște artificii total ilegale

Această soluție provizorie a fost pronunțată în anul 2016. La acea vreme, prefect în funcție era Adrian Nicolaescu. Acesta și-a propus să stopeze daunele care curgeau în continuare, motiv pentru care a încălcat procedura legală, în privința circuitului actelor. El a inițiat și a semnat o hotărâre a Comisiei Județene, prin care i-a înscris pe moștenitori în anexa 22 la HG 890/2005, cu de la sine putere, fără a avea la bază propunerea Comisiei Locale din Lumina. În acest fel, terenul minier a încăput într-o anexă în care nu încăpeau decât terenurile agricole. Pe de altă parte, fostul prefect a obligat Comisia Locală să emită procese-verbale de punere în posesie potrivit planului anexă al hotărârii de retrocedare din 2008. Vorbim de un plan care era eminamente greșit, suprapus peste proprietăți private și drumuri publice. În astfel de situații, trebuia să se apeleze la instanță. Numai că moștenitorii, prefectul și primarul din Lumina au acționat concertat pentru a modifica din pix aceste erori.

Au scos drumurile din domeniul public și au redesenat amplasamentul

În primul rând, Consiliul Local Lumina a emis o hotărâre prin care a scos din domeniul public drumurile de exploatare care traversau cariera de la Sibioara. În al doilea rând, niște specialiști în cadastru au întocmit la cererea moștenitorilor un plan nou, cuprinzând doar suprafețe libere. Terenul retrocedat în 2008 se afla în 3 parcele cadastrale diferite. Instanța precizase expres suprafețele exacte ce urmau să fie retrocedate în fiecare din aceste 3 parcele. Jonglând cu terenurile ocupate care trebuiau ocolite, autoritățile au încălcat bilanțul pe parcele indicat de instanță. Cu alte cuvinte, au retrocedat un amplasament diferit de cel stabilit cu putere de lucru judecat de instanță. Eroarea fundamentală, prin care cariera a fost retrocedată la legea care se referă doar la retrocedarea suprafețelor agricole, n-a mai putut fi corectată din pix. Făptașilor le-a fost imposibil să toarne un strat vegetal peste gropile din mină. Au făcut ei să dispară drumuri; au mutat liniile de contur ca să ocolească terenurile altora; dar cu morfologia terenului nu s-au putut pune. Și nici n-aveau interes, pentru că daunele se calculau la lipsa de folosință a terenului minier.

Jumate de milion de euro, din pixul unui expert ticăloșit

Am vorbit mai sus de valoarea imensă, de jumătate de milion de euro, stabilită de instanța de fond în procesul de daune. Comisiile au declarat apel. Iar instanța de apel a analizat expertiza minieră. Ce-au descoperit magistrații este de domeniul fantasticului. Ei bine, expertul minier (un aromân stabilit în Valea Jiului) nu stabilise lipsa de folosință suferită de beneficiarii retrocedării ilegale pe baza redevențelor practicate pentru exploatările de piatră. Acesta aplicase valorile infinit mai mari practicate la exploatările de petrol și gaze. Și așa, marele specialist era cât pe ce să-i facă semi-milionari pe clienții lui Hașotti.

Daunele, recalculate

Această ficțiune mizerabilă a fost desființată în calea de atac, exact pentru motivele de mai sus. Instanța a dispus refacerea expertizei. Iar la finalul procesului, comisiile au fost obligate să achite clienților lui Hașotti o sumă în lei care echivalează cu aproximativ 140 de mii de euro.

Între ciocan și nicovală

După cum am spus în prima parte a articolului, Primăria Lumina a achitat jumătatea sa la finalul anului trecut. Primarul a imputat plata unor funcționari. Cel mai probabil aceștia vor contesta decizia la instanță, având șanse mari de câștig, date fiind circumstanțele cazului, dat fiind faptul că aceștia au fost între ciocan și nicovală, având mereu de ales între a respecta legea sau hotărârea judecătorească de retrocedare dată cu încălcarea grosolană a legii. În mod previzibil, daunele vor fi suportate în cele din urmă de locuitorii din Lumina, drept mulțumire că duc în cârcă și salariile funcționarilor, și pensiile speciale ale magistraților și politicienilor. Principiul de drept ”dacă poți mult, cu siguranță poți mai puțin”, se transformă la Lumina în ”dacă poți mult, poți și mai mult”. Povestea nu se încheie aici. Urmează și alte surprize, în curs, despre care vom vorbi într-un articol viitor. Va urma.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: