Connect with us

Exclusiv

Ce invenții a mai făcut Primăria Năvodari ca să umple malul lacului Siutghiol cu vile

Publicat

la

Primăria Năvodari a ”măritat” prin licitații discrete mai multe terenuri din zona de protecție a lacului Siutghiol, din zona Mamaia Sat, care fac obiectul revendicării imobiliare din partea statului român, prin Ministerul de Finanțe și Apele Române (în dosarul 3491/118/2018 al Tribunalului Constanța). Ca să fenteze statul, Primăria a autorizat construirea de vile, fără aviz de la Apele Române. Din punct de vedere legal, orice proiect de construcție pe malul unui lac natural necesită aviz de la Apele Române. Însă primarul Florin Chelaru a pretins într-o adresă oficială că vilele pe care le-a autorizat nu se învecinează direct cu lacul, ci cu o stradă… inventată din pix, care nu există în realitate. Și de vreme ce vilele nu se învecinează cu lacul, ci cu o stradă construită, avizul nu ar mai fi necesar. În realitate, strada inventată din pix este pârloagă și se suprapune peste zona de protecție a lacului, acolo unde orice construcție, inclusiv construcția de străzi, este interzisă de lege. Unul din beneficiarii acestei mânării administrative este legat ombilical de regimul Chelaru, fiind implicat în proiecte imobiliare de milioane de euro pe terenuri obținute în superficie de la Primărie.

2011: Prima stradă inventată și furtul unui teren de 11.000 mp

Cam tot ce se întâmplă cu lacul Siutghiol pe aria orașului Năvodari are legătură cu abilitatea conducătorilor Primăriei locale  – cel de acum și cel dinaintea sa – de a inventa chestii. De pildă, în 2011, fostul primar, Nicolae Matei, a inventat din pix strada Promenada lac Siutghiol, pe latura estică a lacului. Numai că strada imaginară pornea dintr-un lot privat și se oprea în alt lot privat. Ca să se plimbe pe ea, turiștii ar fi trebuit să vină cu barca. În realitate, fostului primar puțin îi păsa de turiști. Însă invenția străzii neconectate la sistemul de drumuri publice i-a folosit ca să inventarieze în domeniul public și privat al localității terenurile de pe malul lacului, care aparțineau statului român prin declarația Constituției. Ne referim aici la Hotărârea Consiliului Local Năvodari nr. 93/21.04.2011, prin care 11.000 de metri pătrați de teren de pe malul lacului au ajuns proprietate privată a localității. O investigație detaliată pe această temă puteți citi AICI

Ulterior, Primăria a vândut terenurile furate de la stat către firmele care dețineau obiective turistice în zonă. Tot din această împrejurare a urmat un litigiu de zile mari cu SC Somaco Construct SRL, care consolidase malul lacului, în dreptul proprietății sale, cu pat de piatră garnisit la nivelul solului cu un strat uniform de nisip. Primăria a inventat că societatea nu ar fi consolidat terenul, ci ar fi depozitat piatră și nisip, motiv pentru care i-a aplicat o taxă asimilată activităților comerciale de depozitare, în cuantumul halucinant de două milioane de euro. Anul acesta, taxa fiscală a fost desființată de o instanță penală.

2013: Pădurea din lac

Ne întoarcem la anii de furt. În 2013, Consiliul Local Năvodari a adoptat o altă hotărâre de inventariere (HCL 162/25.06.2013), prin care a inclus în domeniul privat al localității o nouă suprafață, de 2,5 hectare, pe strada M1 din Mamaia Sat. Terenul era de fapt o bucată din lac, denumită popular ”Coada Lacului”. Vorbim aici de o zonă acoperită de apă și stuf, foarte valoroasă din punct de vedere al biodiversității. Aici era cuibarul unor valoroase specii de păsări, fapt care, în 2007, condusese la declararea întregului lac drept sit de protecție avifaunistică Natura 2000. Mai departe, Primăria a obținut intabularea terenului în cartea funciară, pe baza unei adrese care susținea mincinos că terenul ar fi, în mare parte, o pădure. Dacă vreți, era o pădure. Dar o pădure de stuf care creștea în apă. AICI puteți citi un articol detaliat pe această temă.

2017: Curtea de Conturi descoperă probleme grave la inventarierea terenurilor de pe malul lacului

Furtul terenurilor de stat din cuveta și de pe malul lacului a început să fie descoperit de autorități la sfârșitul anului 2017. Secretul s-a păstrat bine până atunci, pentru că, în anul 2010, o lege strâmbă, care contravine Constituției și legii organice a apelor, a dat lacul Siutghiol în administrarea consiliilor locale din Constanța, Ovidiu și Năvodari, fiecare pa aria sa administrativă. Vorbim aici de Legea 42/2010.  Evident că lupul, pus paznic la oi, s-a apucat să decimeze turma. Dar treaba asta nu putea rămâne neobservată la infinit. Ca dovadă, la sfârșitul anului 2017, Curtea de Conturi a României a descoperit 11 abateri colosale la Primăria Năvodari, ultima din ele fiind tocmai în domeniul inventarierii ilegale a terenurilor de pe malul lacului. În urma controlului, prin Decizia nr. 38/30.10.2017, Curtea a obligat Primăria să reanalizeze situația terenurilor de la Siutghiol, să facă delimitări cu statul și să evalueze gradul de eroziune împreună cu specialiștii de la Apele Române. O comisie în acest sens trebuia constituită până pe 31 ianuarie 2018, conform deciziei citate. (AICI puteți citi tot documentul. Abaterile referitoare la terenurile de la Siutghiol se găsesc la punctul 11; celelalte puncte sunt dedicate haiduciilor de alt tip).

2018: Ministerul de Finanțe și Apele Române revendică zona de protecție a lacului

Din motive lesne de înțeles, Primăria Năvodari a tergiversat aplicarea măsurilor. Autoritatea locală a câștigat timp, contestând la instanța de contencios administrativ exact punctul 11 din decizia Curții de Conturi. În acest fel, s-a declanșat un proces de lungă durată. În iunie 2018, statul român a decis să inițieze un proces de revendicare imobiliară împotriva Orașului Năvodari, în care a cerut să i se restituie toate terenurile incluse în zona istorică de protecție a lacului, de 15 metri de la țărm, precum și terenurile câștigate din lac prin lucrări de consolidare sau de asanare. Trebuie să știți că zona actuală de protecție a lacului a fost diminuată la 5 metri de la țărm. În această bandă de 5 metri nu se poate construi nimic. Însă diferența de 10 metri, din fâșia istorică de 15 metri, nu a fost niciodată dezafectată din domeniul public al statului, neexistând niciun act normativ în acest sens. În consecință, proprietatea de stat a rămas în continuare pe 15 metri de la țărm. În cadrul procesului, Ministerul de Finanțe și Apele Române au cerut anularea a șase hotărâri ale Consiliului Local Năvodari prin care terenurile de stat de la Siutghiol au fost inventariate fraudulos în proprietatea privată a localității. De asemenea, cele două instituții de stat au făcut sesizare de neconstituționalitate în privința Legii 42/2010. Sesizarea a fost trimisă spre soluționare Curții Constituționale a României.  

Ancheta Comisiei de Abuzuri a Senatului României

Furtul terenurilor din cuveta și de pe malul lacului a mai făcut și obiectul unei anchete parlamentare, la comisia de abuzuri din Senatul României. Ancheta a debutat în 2017 și s-a încheiat în 2019. În repetate rânduri, Primăria Năvodari a trebuit să lămurească diferite aspecte și să dea note de relații. De asemenea, primarul Florin Chelaru a fost audiat de mai multe ori. La cererea Comisiei de Abuzuri, alte instituții ale statului, precum Apele Române, Direcția Antifraudă Fiscală din ANAF, corpul de control al Ministerului de Interne sau Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, au făcut verificări, cerând note de relații de la Primăria Năvodari. Colac peste pupăză, în aceeași perioadă, funcționarii Primăriei implicați în taxarea abuzivă a firmei Somaco Construct au fost audiați la Parchetul Curții de Apel, iar la nivelul DNA Constanța s-a format un dosar penal referitor la furtul terenurilor din lac.

2018: Primăria organizează licitație pentru terenurile în litigiu

Un om normal ar fi simțit măcar o minimă tulburare în fața acestor demersuri. La Năvodari, însă, primarul în funcție nu s-a sinchisit și a continuat să facă totul pe dos. Pe 4 aprilie 2018, așadar după constatările Curții de Conturi, la inițiativa primarului Florin Chelaru, Consiliul Local Năvodari a adoptat hotărârea nr. 92 privind constituirea unui drept de superficie, cu titlu oneros, prin licitație publică, asupra unui teren de 610 mp de pe strada M12 fără număr. Superficia echivalează cu o concesiune; singura diferență este aceea că superficia se aplică la terenurile din domeniul privat, în vreme ce concesiunea se aplică doar la terenurile din domeniul public. Prețul de pornire a fost de 23,04 lei pe metru pătrat pe an. În hotărârea de aprobare a licitației se menționa că terenul a fost dobândit de Orașul Năvodari în baza HCL nr. 32/28.02.2011 privind inventarierea unor terenuri în domeniul privat al localității. De asemenea, se menționa că terenul scos la licitație are numărul cadastral și de carte funciară 116713. Verificând pe Geoportalul ANCPI, putem remarca faptul că terenul se situează chiar pe malul lacului Siutghiol.

Aprilie 2019: Prima autorizație de construire

Licitația s-a organizat în ciuda anchetelor în desfășurare, iar un an mai târziu, Primăria Năvodari a eliberat autorizația de construire nr. 261/19.04.2019 în beneficiul persoanei fizice Marin Mioara. Așa cum se precizează în Registrul Electronic al Autorizațiilor, disponibil pe site-ul Primăriei Năvodari, Marin Mioara deținea terenul  CF 116713 în baza contractului de superficie nr. 651/2018. Cel mai probabil vorbim chiar de câștigătoarea licitației. Prin autorizația din 19 aprilie 2019, titulara superficiei primea dreptul de a construi trei locuințe unifamiliale cu regim de înălțime S+P+1E pe terenul de lângă lac. La data menționată, se împliniseră 10 luni de la debutul procesului deschis de statul român pentru revendicarea imobiliară a terenurilor din zona de protecție a lacului, iar Primăria Năvodari primise obligația să depună la instanță hotărârile de inventariere și documentațiile de primă înregistrare cadastrală a terenurilor din zona de protecție a lacului. Așadar, primarul și funcționarii aveau deplina reprezentare a faptului că acest teren, aflat în vecinătatea lacului și dobândit printr-o hotărâre de inventariere, face obiectul cererii de revendicare din partea statului. Cu toate acestea, Chelaru și ai lui nu s-au lăsat intimidați, susținând proiectul de a se trânti 3 vile pe terenul jefuit de la stat, sperând să-și acopere faptele pe baza unor complicități la nivelul justiției locale, cunoscute de toată lumea.

Septembrie 2019: A doua autorizație de construire

Pe 10 septembrie 2019, când statul învestise deja instanța de judecată să se pronunțe în sensul anulării HCL 32/28.02.2011, prin care a fost însușit fraudulos terenul acordat mai apoi în superficie, Primăria Năvodari a emis o nouă autorizație. Este vorba de autorizația 588/10.09.2019, pentru modificarea proiectului în curs de construcție din 3 locuințe unifamiliale, în 5 locuințe înșiruite, C1-C5, cu regim de înălțime S+P+1E retras. Deși vorbim de același teren de 610 mp, de pe strada M12 fără număr, înscris în cartea funciară 116713, de data aceasta titularul autorizație nu mai apare Marin Mioara, ci firma Aqua Force SRL. Aceasta aparține afaceristului Adrian Damian, un intim al primarului Florin Chelaru și asta explică pe deplin mobilul faptelor.

În miezul unor afaceri cu superficii de milioane de euro

O anchetă despre modul în care acest Damian a fost implicat în proiecte imobiliare cu terenuri în superficie puteți citi AICI. De asemenea, puteți citi AICI o altă anchetă despre modalitatea în care soția lui Adrian Damian a fost despăgubită de Primăria Năvodari, după ce autoritatea i-a concesionat un teren care nu era al Primăriei, ci al unei persoane fizice, și i-a emis autorizație de construire. Fiind indusă în eroare, soția afaceristului a solicitat despăgubiri și le-a și primit de la o instanță de judecată. Evident că Primăria sau Consiliul Local din Năvodari nu s-au întors împotriva lui Florin Chelaru ca să pună banii la loc în vederea reparării prejudiciului. În sfârșit, AICI puteți citi detalii despre cearta pe bani survenită între Adrian Damian și partenera sa de lovituri imobiliare, Elena Dinu, care este soacra consilierului local PSD-ist Ilie Coman. O publicație națională a relatat recent că soacra afaceristă le-a făcut plângeri penale la DNA și DIICOT lui Adrian Damian, dar și primarului Florin Chelaru. Aceasta a relatat mai multe tranzacții controversate cu terenuri din zona Mamaia Sat-Năvodari, în care au avut dreptul să cumpere bucăți de pământ o rudă a consilierului PSD-ist Vasile Moruzi, funcționara Margareta Mitran, în numele unei persoane fizice, dar și o firmă de lângă orașul natal al lui Chelaru, deținută de o mămăiță de 78 de ani.

Elena Dinu, soacra consilierului PSD-ist Ilie Coman și fosta parteneră de lovituri imobiliare a lui Adrian Damian. Sursa: Facebook.

Zona de protecție fără construcții, redusă la 4 centimetri

Revenim la terenurile de la Siutghiol. După ce a obținut toate actele de la Primărie, Damian s-a apucat de construit pe malul bălții. Acest fapt a nemulțumit o asociație civică aflată în război cu mafia imobiliară, care a trimis memorii și petiții la toate instituțiile statului. Din multitudinea de înscrisuri publicate AICI, care atestă că instituțiile au făcut verificări în privința certificatelor de urbanism ale investiției, unul ne-a atras atenția în mod deosebit. Este vorba de un răspuns oferit de primarul Florin Chelaru către ANCPI. Primarul din Năvodari lămurește de ce nu a trecut în certificatele de urbanism care au precedat cele două autorizații obligația ca investitorii să obțină aviz de la Apele Române. Chelaru scrie că terenul se află la peste 7 metri de limita cadastrală a lacului Siutghiol, situație pe care o deduce din faptul că între teren și lac se găsește strada M1 cu o lățime de 6,96 metri liniari. Cu alte cuvinte, dacă între vile și lac sunt peste 7 metri, iar 6,96 metri din această suprafață sunt ocupați de strada M1, rezultă că zona de protecție în care nu se poate construi nimic, nici măcar drumuri, a rămas de aproximativ 4 centimetri. Culmea, evocând existența acestei străzi, primarul din Năvodari lămurește că, din această cauză, nu a fost necesar avizul Apelor Române.

Download (PDF, 54KB)

 

O logică ar fi, căci avizul este necesar pentru a putea construi în vecinătatea lacului, iar nu în vecinătatea unui drum construit. Numai că, în teren nu se află niciun drum construit între locuințele înșiruite de Adi Damian și luciul de apă. Strada este neconstruită, existând doar pe hârtie. Mai exact există în harta cadastrală și în Geoportalul ANCPI. Este vorba de o fâșie de teren, cu numărul cadastral 111043, care pleacă din coada lacului, pe buza lacului, până la intersecția cu M12 (CF 109817)

Potrivit legii, acest drum nu va putea fi construit niciodată. Am explicat mai sus că pe fâșia de 5 metri de la țărm nu se poate construi absolut nimic, pentru că nu permite legea. Chelaru știe acest lucru. Dar a inventat strada din pix, ca să-l îmbogățească pe prietenul său Damian, urgent, pe repede înainte, să apuce omul să vândă locuințele înainte ca instanța de judecată să se pronunțe în dosarul de revendicare cu statul român.

O clădire care stă pe apă

Cu aceeași intenție de a dispune de terenurile de stat acaparate fraudulos în domeniul privat al localității, Primăria Năvodari a dezmembrat terenul de 25.000 de metri pătrați din coada lacului Siutghiol. Prin această operațiune cadastrală, au rezultat două loturi: unul de 1.000 de metri pătrați și altul de 24.000 de metri pătrați. Pe lotul mai mic, Primăria a autorizat construirea unei clădiri cu anvelopă de beton armat pentru un post trafo și birouri. Clădirea există și funcționează potrivit destinației sale. Însă aceasta nu este înscrisă în cartea funciară. Motivul este unul cât se poate de bizar: în documentația oficială, terenul figurează în continuare ca fiind acoperit de apă. Asa arată clădirea care se găsește pe teren:

În urmă cu patru ani, aici era lacul. Între timp, balta a fost asanată, iar Primăria a autorizat clădirea albastră din imagine. Construcția este neintabulată, deoarece terenul figurează în continuare în categoria ”ape stătătoare”. Fâșia dintre clădirea albastră și blocul din stânga, construit anul acesta, a fost intabulată ca stradă, cu numele Strada M1. Fâșia se continuă pe marginea istorică a lacului până la intersecția cu strada M12. 

Aici puteți vedea extrasul informativ integral. 

Iunie 2019: altă licitație discretă pentru 853 de metri pătrați

Și lucrurile nu se opresc aici. Prin HCL 156/24.06.2019, consilierii din Năvodari, la propunerea lui Chelaru, au aprobat încă o licitație pentru acordarea în superficie a unui alt lot de 853 mp, tot pe strada M12 fără număr. Când și cum s-a organizat licitația sunt aspecte necunoscute publicului, de vreme ce informațiile pe această temă nu s-au păstrat în memoria internetului. Cel mai probabil, de licitație au aflat doar niște inițiați.

Superficiarul a năvălit deja pe teren, săptămâna trecută, când a defrișat vegetația forestieră și a început să sape de zor gropi de fundații în terenul care aparține de drept statului român. Deși am mediatizat această situație, autoritățile dorm în papuci. Justiția se mișcă greu. În schimb, protejații lui Chelaru se mișcă repede, pentru a umple cu vile zona lacului, dar mai ales pentru a obține statutul de constructori de bună-credință.  Lanțul de influențe și complicități e lung și gros. O mână spală pe alta și împreună fața. După ce făptașii vor termina de împachetat distrugerea acestui colț de natură, burțile verzi care protejează această mafie vor pleca la pensii speciale. Ca să fie treaba treabă!

Comments

comments

Exclusiv

Un primar cu dosar penal face sondaj despre corupția din primăria sa

Publicat

la data de

Scris de

Primăria Medgdia a lansat un sondaj on-line pentru a afla părerea locuitorilor despre fenomenul corupției în localitate.

”Primăria municipiului Medgidia vă invită să completați chestionarul privitor la modul în care dumneavoastră, în calitate de cetățeni ai municipiului Medgidia, percepeți fenomenul corupției în urma interacțiunii cu angajații Primăriei Municipiului Medgidia și ai altor instituții din subordinea acesteia.” – se arată în anunțul publicat de autoritatea locală pe Facebook.

Chestionarea locuitorilor cu privire la fenomenul corupției din Primărie este o activitate de bază în cadrul unui proiect finanțat din fonduri europene prin Programul Operațional Capacitate Administrativă. Răspunsurile rămân anonime, iar informațiile colectate de Primărie vor servi, cel puțin declarativ, la îmbunătățirea serviciilor oferite publicului.

Fals intelectual

Valentin Vrabie este primar la Medgidia din anul 2016, după ce, anterior, a ocupat aceeași funcție, timp de mai multe mandate, la Primăria comunei Peștera. În luna iulie 2020, el a fost trimis în judecată, la instanța penală a Judecătoriei Medgidia, în baza unui rechizitoriu întocmit de Parchetul Curții de Apel Constanța. Primarul este acuzat de fals intelectual, în legătură cu emiterea unui certificat de atestare fiscală. Documentul emis de Vrabie atesta în fals că o societate comercială de pe raza localității nu ar fi înregistrat datorii la taxe și impozite. În realitate, firma în cauză, controlată de socrul fostului președinte al Consiliului Județean Constanța, figura cu debite restante față de bugetul local al municipiului Medgidia.

”Martori amenințați”

Momentul esențial din cursul procesului penal s-a consumat pe 17 noiembrie 2021, atunci când instanța a încuviințat audierea martorilor protejați sub pseudonimele Colibri și Scatiu. Prin aceeași Încheiere, judecătorul fondului a conferit celor doi calitatea de ”martori amenințați”, dispunând ca aceștia să fie audiați fără a fi prezenți în sală, prin intermediul mijloacelor audiovideo de transmitere, cu vocea și imaginea distorsionate. Cercetarea judecătorească a fost încheiată pe 12 ianuarie 2022. Pronunțarea sentinței penale a fost programată pentru 26 ianuarie 2022.

Funcționar cu nouă fapte penale recunoscute

În trecut, Primăria Medgidia a avut probleme de natură penală și cu Direcția Națională Anticorupție. În anul 2020, un funcționar public apropiat primarului Vrabie a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu procurorii DNA, recunoscând astfel nouă fapte de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată. În urma acordului, funcționarul s-a ales cu un avertisment.

Discriminare

În sfârșit, primarul din Medgidia a avut probleme și din partea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării. El a fost reclamat pentru discriminare de două angajate concediate în mod abuziv. Consiliul a dat dreptate celor două angajate. Valentin Vrabie a contestat soluția în dosarul 390/36/2021 al Curții de Apel Constanța, în care se judecă în contradictoriu cu CNCD și cu persoanele fizice Alexandra Georgiana Moșescu și Oana Buzoianu. În acest dosar, a fost fixat un termen de judecată pentru 14 februarie 2022.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

O firmă cu dosar penal din siajul lui Flutur ar putea schimba țevile de termoficare din Constanța

Publicat

la data de

Scris de

O firmă din Bucovina, trimisă în judecată de procurorii DNA și despre care s-a spus că este protejată de PNL-istul Gheorghe Flutur, ar putea semna un contract de aproximativ 18 milioane de euro cu Primăria Constanța, condusă de liberalul Vergil Chițac. Flutur și Chițac fac parte din aceeași tabără care a decis alegerea lui Florin Cîțu în funcția de președinte al PNL.

Investiția Primăriei Constanța are ca obiect înlocuirea conductelor termice primare pe un traseu de 21,6 kilometri din zona bulevardelor Lăpușneanu și 1 Decembrie. Banii vin de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, condus de prietenul lui Cîțu, Dan Vâlceanu (PNL). Contractul de finanțare dintre Minister și Primărie a fost semnat pe 7 ianuarie 2022. Însă administrația locală a lansat licitația pentru alegerea unui constructor încă din octombrie 2021, sub clauza suspensivă că poate anula procedura dacă nu primește fondurile (vezi AICI). Probabil și din acest motiv, în ”competiție” a fost depusă o singură ofertă (vezi AICI).

Potrivit datelor din portalul de achiziții publice (SICAP), oferta unică de participare la această licitație a fost depusă de un consorțiu de 4 firme din Botoșani, București, Brașov și Constanța.

Liderul asocierii este Elsaco Electronic SRL Botoșani, o firmă cu 257 de angajați, care a derulat afaceri de 170 de milioane de lei în 2020. Firma a fost înființată în anul 1994 de coordonatorul ei, Valeriu Iftime, și de alți trei colegi de facultate ai acestuia, de la Institutul Politehnic din Iași, Ovidiu Jitaru, Doru Popa și Petru Parfenov.

Imperiul Elsaco

Iftime este doctor inginer, președinte al Camerei de Comerț din Botoșani, dar și ”patron” al clubului de fotbal FC Botoșani care ocupă un excelent loc 3 în campionatul național.

În jurul Elsaco Electronic gravitează și alte firme create de acești băieți deștepți (fără nicio urmă de ironie) de la Botoșani. Împreună formează un veritabil imperiu de afaceri.

Imperiul Elsaco se ocupă de termoficare, rețele de apă și irigații, distribuie repartitoare de căldură, vinde softuri, telefoane, computere, montează diverse automatizări, rețele electrice sau sisteme de telegestiune pentru utilități. De asemenea, elaborează documentații (SF-uri, PT-uri, strategii), montează panouri fotovoltaice decontate prin programul guvernamental ”Casa Verde” și face demersuri pentru dezvoltarea unor parcuri eoliene în județele Botoșani și Galați. La nevoie, mai ridică, pe bani public, și câte un centru de sănătate. 

Clienții sunt de regulă autoritățile locale și instituțiile de stat din toate zonele țării. În Pandemie, grupul s-a adaptat ca să vândă scanere termice pentru aeroporturi sau tablete pentru elevii goniți, de către virus, din școli.

Concurență trucată și dosar penal pentru lucrări fictive

În 2017, două companii din grupul Elsaco împreună cu alți jucători importanți de pe piața repartitoarelor de căldură s-au aflat în centrul unei investigații efectuate de Consiliul Concurenței. Companiile anchetate împărțiseră țara în zone de influență sau, dacă vreți, în feude, stabilind totodată și tarifele percepute de la populație. Firmele din grupul Elsaco și-au recunoscut faptele și au scăpat cu amenzi de numai 2,2 milioane de lei. Decizia Consiliului Concurenței poate fi accesată AICI

La sfârșitul aceluiași an, Elsaco Electronic SRL Botoșani a fost trimisă în judecată, ca persoană juridică, de către procurorii DNA, sub acuzația de complicitate la abuz în serviciu și obținere de foloase necuvenite. Abuzul în sine a fost imputat companiei publice de termoficare din Botoșani (Modern Calor SA), care ar fi plătit către Elsaco trei facturi de peste un milion de lei, fără ca firma condusă de Valeriu Iftime să fi prestat acele lucrări.  Mai multe detalii AICI

Vărul cel mare

Cu aceasta ajungem și la legăturile dintre Elsaco și familia Flutur. Întreaga țară îl cunoaște pe Gheorghe Flutur, care a fost ministru al Agriculturii și mai ales al Pădurilor în guvernarea PNL-PDL. Flutur a avut trei mandate de senator, iar acum se află la al treilea mandat de președinte al Consiliului Județean Suceava. El este, totodată, prim-vicepreședinte al PNL, fiind ales la congresul care l-a făcut pe Cîțu președinte.   

Mai puțin cunoscut la nivel național este faptul că Gheorghe are un văr care a fost primar, tot PDL și PNL, la Botoșani, în perioadele 2004 – 2012 și 2016 -2020. Faptele penale evocate mai sus s-au petrecut în mandatului vărului Cătălin Flutur.

Consătenii

Și tot în mandatul vărului, tipul deștept de la Elsaco a devenit întâi președinte la FC Botoșani, apoi proprietar al acestui club de fotbal. Bineînțeles, clubul a primit finanțare de la Primăria Botoșani, de regulă câte un milion de lei pe an. La rândul ei, firma Elsaco a primit contracte în valoare de 120 de milioane de lei ca să modernizeze sistemul de termoficare al municipiului Botoșani – după cum se relatează în presa din regiunea Moldova.

Soția lui Valeriu Iftime și vărul Flutur sunt născuți, deopotrivă, în aceeași comună, Vârfu Câmpului. Comuna se află la 25 de kilometri de Botoșani și 24 de Suceava. Soții Iftime dețin aici pensiunea ”Moșia Cai de Poveste”, plus o exploatație agricolă și un conac boieresc. Și Cătălin Flutur a deținut până de curând un teren agricol la Vârfu Câmpului, însă a scăpat de el, după cum a consemnat, în 2020, în ultima declarație de avere depusă ca primar. 

Sponsor și propagandist

Jurnaliștii au relatat că, de-a lungul anilor, Elsaco a sponsorizat PDL și PNL. De asemenea, un tip care a fost viceprimar PNL și chiar președinte al PNL Botoșani activează de mai bine de opt ani în conducerea grupului Elsaco.

La alegerile locale din 2020, Valeriu Iftime a apărut într-un clip electoral pentru PNL (vezi AICI). El a îndemnat alegătorii să voteze candidatul liberal pentru funcția de primar al orașului Bucecea, care este situat la mijlocul distanței dintre Vârfu Câmpului și Botoșani. Ulterior, afaceristul a declarat că a sprijinit omul, nu partidul.

Legăturile cu Suceava vărului cel mare

În perioada 2008-2009, Elsaco s-a ocupat și de modernizarea a 40 de puncte termice din Suceava și a rețelei de distribuție aferentă. Cu această ocazie, Elsaco a dobândit și un cvasi-monopol al repartitoarelor de căldură, pe care le-a montat consumatorilor, ”beneficiind de un suport puternic din partea Primăriei”, după cum relatează presa din Suceava (vezi AICI).

Primarul localității (PDL-istul, acum liberal, Ion Lungu) era subordonat politic lui Gheorghe Flutur.

În 2015, același primar din Suceava a băgat în faliment compania de termoficare a orașului (care avea producția și distribuția la un loc). Producția a fost preluată de Bioenergy Suceava SA, în acționariatul căreia se aflau și tăietorii de păduri de la Schweighofer, dar și investitori români care au pus în funcțiune o centrală în cogenerare, pe biomasă (resturi vegetale rezultate, de regulă, din exploatarea pădurilor).

În același context, distribuția a fost delegată de Primărie către Thermonet SRL, o firmă abia înființată, în care Elsaco Electronic SRL Botoșani deținea 49% din părțile sociale.

Între timp, participațiile românești în cele două firme au fost vândute, întregul sistem (producție și distribuție) fiind deținut acum de firme din Austria. Ca o coincidență, în toate cele trei mandate de senator, Gheorghe Flutur a fost membru în grupul de prietenie România-Austria.

De asemenea, compania condusă de Ifteme și-a construit o pensiune turistică (El Quatro) în județul Suceava, la Voroneț, cu fonduri europene. Contractul de finanțare a fost semnat pe 9 iunie 2010 cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, condus atunci de PDL-ista Elena Udrea.

Zeci de milioane de euro, de la primării liberale

Relația dintre verii Flutur și afaceristul de la Elsaco ar putea fi ilustrată și de fotografia de mai jos:

Captură video. Sursa: Banulbotosanean.ro

În repetate rânduri, grupul Elsaco a transmis presei că nu există nicio legătură între licitațiile câștigate și vreo influență politică. De altfel, pe zona de termoficare, Elsaco a câștigat contracte de zeci de milioane de euro în localități liberale, precum Arad, Brașov, Cluj, Oradea sau Timișoara, însă totodată a executat lucrări și pentru fostele administrații PSD-iste din Iași, Focșani, Craiova și Constanța. La malul mării, firma din regiunea verilor Flutur a montat sisteme termice la blocurile pentru tineri construite de Radu Mazăre.

La licitația de acum, de la Constanța, Elsaco are drept parteneri firma bucureșteană Sicor SRL și firma constănțeană Fluid Development SRL (cea care a primit de la administrația Chițac lucrarea de înlocuire a conductelor termice primare de pe Ștefan cel Mare). O a patra firmă, Iovidia Com SRL Brașov, este subcontractor.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Asociațiile care hărțuiesc firmele de construcții, puse la punct de Curtea Constituțională

Publicat

la data de

Scris de

Pe 23 decembrie 2021, s-a publicat în Monitorul Oficial Decizia 461 a Curții Constituționale a României. Curtea a analizat o excepție de neconstituționalitate ridicată de o firmă din Constanța în cadrul unui proces cu Asociația Constanța Altfel. Firma constănțeană a arătat că mai multe prevederi din Legea contenciosului administrativ ar putea fi neclare și deci neconstituționale. Legea stabilește că procesele în contencios pot fi declanșate de particulari doar când un act administrativ (ca de exemplu un PUZ sau o autorizație de construire) lezează drepturile lor subiective sau interesele lor legitime private. Diverse ONG-uri, care sunt persoane juridice de drept privat, adică particulari, contestă PUZ-uri sau autorizații de construire fără să fi suferit o vătămare, acționând exclusiv în apărarea interesului public. Or legea ar putea fi neclară, de vreme ce unii judecători admit, iar alții resping calitatea procesuală activă a ONG-urilor în aceste cazuri.

Salvatorii

Înainte de a prezenta decizia CCR, trebuie să amintim că moda atacării proiectelor imobiliare de către diverse asociații nonguvernamentale durează de câțiva ani. ONG-iștii spun că dezvoltatorii sunt niște ”rechini imobiliari”, ale căror proiecte distrug spațiile verzi, aglomerează cartierele, le poluează și în acest fel produc o degradare a calității vieții. ONG-iștii se descriu drept ”salvatori urbani”, luptând cu ”rechinii” pentru beneficiul marelui public.  

Cele mai cunoscute ONG-uri din țară care contestă PUZ-uri și autorizații de construire sunt Asociația Salvați Bucureștiul, Asociația pentru Protecția Urbanistică a Clujului (APUC) și Asociația Constanța Altfel. Acestea au fost lăudate în spațiul public pentru inițiativele lor. Însă au fost și criticate, în sensul că în spatele narațiunii mai sus prezentate ar urmări de fapt scopuri politice sau hărțuirea unor investitori.

Singura opinie care contează

La malul mării, a fost înființată, în anul 2017, Asociația Constanța Altfel. ONG-ul a deschis numeroase procese în care a contestat diverse PUZ-uri și autorizații de construire. Acțiunile au fost redactate și susținute de Felicia Ovanesian, o avocată arogantă și fără scrupule, mai bogată decât mulți ”rechini imobiliari”.

Înainte de a întoarce foaia și a poza în imaculata apărătoare a interesului public, Ovanesian apărase interese private extrem de controversate. Printre clienții ei s-au numărat rechini imobiliari care au încălcat reguli urbanistice, după cum au constatat instanțele de judecată, sau alții care urmăreau să ridice blocuri în zone care ar trebui protejate, pe faleză sau pe malul lacului Tăbăcărie. Ovanesian a semnat o tranzacție extrajudiciară cu Radu Mazăre, în numele italienilor de la Fincogero (vezi AICI documentul). Și tot ea a oferit servicii juridice pentru Georgică Giurgiucanu, marele rechin de la retrocedări.

Captură: Ziua de Constanța – publicația care a scris pentru prima dată despre faptul că Giurgiucanu a fost clientul Feliciei Ovanesian. Articolul AICI.

După ce a prestat pentru rechini și pentru condamnatul de la retrocedări, s-a erijat într-o voce imaculată, trăgând după ea și alte persoane, afectându-le credibilitatea. Răutatea și aroganța Feliciei Ovanesian se văd acum când declară că singura opiniei juridică valabilă și care contează pentru ea este doar opinia ei. E limpede că și la Constanța Altfel a contat doar opinia avocatei.

Grav este faptul că o parte din procesele inițiate de Constanța Altfel au fost stârnite din nimic sau din răutate, putând fi calificate drept hărțuiri.

O iarbă de două milioane de euro

Este cazul proceselor inițiate de Constanța Altfel în vederea blocării investiției Comprest Util. Această firmă a construit un bloc de locuințe pe bulevardul Alexandru Lăpușneanu, pe un teren cumpărat (în 2004) cu două milioane de euro de la Primăria Constanța. Două PUZ-uri succesive care includeau și acest teren au fost adoptate fără probleme, cu toate dezbaterile impuse de lege. De asemenea, societatea a obținut autorizații de construire și apoi de supraetajare cu un etaj, în condițiile legii. În 2019, când blocul era aproape finalizat, actele de urbanism ale firmei au fost atacate de Asociația Constanța Altfel, pe motiv că ar fi în interesul publicului ca acest teren să fie păstrat de cumpărătorul său ca spațiu verde. De cealaltă parte, investitorul a afirmat că a plătit Primăriei două milioane de euro pe teren ca să poată construi, nu ca să cultive iarbă. Procesele pentru anularea și suspendarea autorizației de construire au fost câștigate definitiv de Comprest Util. De asemenea, Comprest Util a câștigat pe fond procesul în care Asociația Constanța Altfel a solicitat anularea PUZ-ului Lăpușneanu.

Grigore Comănescu, proprietarul Comprest Util, la blocul de pe Lăpușneanu, în perioada procesului.

În octombrie 2019, în cadrul procesului de suspendare a autorizației de construire, societatea Comprest Util a ridicat excepția de neconstituționalitate la care ne-am referit mai sus. Legea stabilește că ONG-urile pot invoca apărarea interesului public doar în subsidiar, după ce se legitimează procesual printr-o vătămare a unui drept subiectiv sau a unui interes legitim privat. Or fără să sufere nicio vătămare, ONG-ul cerea suspendarea autorizației de construire fluturând un interes public (și acela aberant). Acționând la fel în diferite procese, Constanța Altfel a convins mulți judecători să-i recunoască legitimarea procesuală activă. Însă alți judecători nu s-au lăsat înduplecați. Or, de vreme ce aceeași lege putea fi interpretată fie că ar da, fie că n-ar da calitate procesuală activă ONG-urilor, Comprest Util s-a plâns că prevederile legale sunt neclare și deci neconstituționale.

Stop joc, de la ÎCCJ

Înainte ca excepția să fie soluționată de Curtea Constituțională, aceeași situație a fost analizată în cadrul unui recurs în interesul legii (RIL), judecat și soluționat (prin Decizia 8/2020) de Înalta Curte de Casație și Justiție, în luna martie 2020.

Decizia 8/2020 sugerează că ONG-urile care se luptă cu PUZ-urile și autorizațiile de construire în scopul formal al apărării interesului public uzurpă atribuții date în sarcina instituțiilor de stat, singurele care au acces la contenciosul obiectiv. Instanța supremă a stabilit că asociațiile private, ca toți privații din această țară, au deschisă doar calea contenciosului subiectiv, putând să apere interesul public doar în subsidiar, dacă probează în principal că au suferit o vătămare. Înalta Curte a mai stabilit că acțiunile populare, precum acelea inițiate de ONG-uri, sunt pur și simplu interzise.

Ce spune CCR

În mod vădit, completul de RIL de la ÎCCJ s-a pronunțat pe aceeași problemă semnalată de Comprest Util Curții Constituționale. Totuși, excepția de neconstituționalitate și-a urmat cursul ei firesc, fiind soluționată prin decizia 461, publicată în Monitorul Oficial pe 23 decembrie 2021. Excepția a fost respinsă deoarece Curtea Constituțională s-a mai pronunțat unitar asupra aceleiași situații prin deciziile 939/2006, 66/2009, 750/2009, 168/2011 și 349/2012. Curtea și-a reafirmat practica anterioară, conform căreia, cităm:

”prin acțiunea introdusă, persoanele fizice și persoanele juridice de drept privat trebuie să dovedească mai întâi că a avut loc o încălcare a dreptului sau a interesului lor legitim privat, după care să susțină în sprijinul cererii și vătămarea interesului public, ce decurge din actul administrativ atacat. Prin adoptarea textului criticat, legiuitorul a urmărit să „paralizeze“ așa-numitele „acțiuni populare“ intentate de unele persoane fizice sau persoane juridice de drept privat care, neavând argumente să dovedească o vătămare a unui drept sau interes legitim privat propriu, recurg la calea acțiunilor întemeiate exclusiv pe motivul vătămării interesului public.”.

Așadar, nu există o bază legală și constituțională pentru acțiunile populare. Și nu a existat niciodată, motiv pentru care ONG-urile care au acționat așa ar putea ajunge în situația delicată de a suporta financiar deranjul de ani de zile creat unor firme.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: