Connect with us

Exclusiv

Ce invenții a mai făcut Primăria Năvodari ca să umple malul lacului Siutghiol cu vile

Publicat

la

Primăria Năvodari a ”măritat” prin licitații discrete mai multe terenuri din zona de protecție a lacului Siutghiol, din zona Mamaia Sat, care fac obiectul revendicării imobiliare din partea statului român, prin Ministerul de Finanțe și Apele Române (în dosarul 3491/118/2018 al Tribunalului Constanța). Ca să fenteze statul, Primăria a autorizat construirea de vile, fără aviz de la Apele Române. Din punct de vedere legal, orice proiect de construcție pe malul unui lac natural necesită aviz de la Apele Române. Însă primarul Florin Chelaru a pretins într-o adresă oficială că vilele pe care le-a autorizat nu se învecinează direct cu lacul, ci cu o stradă… inventată din pix, care nu există în realitate. Și de vreme ce vilele nu se învecinează cu lacul, ci cu o stradă construită, avizul nu ar mai fi necesar. În realitate, strada inventată din pix este pârloagă și se suprapune peste zona de protecție a lacului, acolo unde orice construcție, inclusiv construcția de străzi, este interzisă de lege. Unul din beneficiarii acestei mânării administrative este legat ombilical de regimul Chelaru, fiind implicat în proiecte imobiliare de milioane de euro pe terenuri obținute în superficie de la Primărie.

2011: Prima stradă inventată și furtul unui teren de 11.000 mp

Cam tot ce se întâmplă cu lacul Siutghiol pe aria orașului Năvodari are legătură cu abilitatea conducătorilor Primăriei locale  – cel de acum și cel dinaintea sa – de a inventa chestii. De pildă, în 2011, fostul primar, Nicolae Matei, a inventat din pix strada Promenada lac Siutghiol, pe latura estică a lacului. Numai că strada imaginară pornea dintr-un lot privat și se oprea în alt lot privat. Ca să se plimbe pe ea, turiștii ar fi trebuit să vină cu barca. În realitate, fostului primar puțin îi păsa de turiști. Însă invenția străzii neconectate la sistemul de drumuri publice i-a folosit ca să inventarieze în domeniul public și privat al localității terenurile de pe malul lacului, care aparțineau statului român prin declarația Constituției. Ne referim aici la Hotărârea Consiliului Local Năvodari nr. 93/21.04.2011, prin care 11.000 de metri pătrați de teren de pe malul lacului au ajuns proprietate privată a localității. O investigație detaliată pe această temă puteți citi AICI

Ulterior, Primăria a vândut terenurile furate de la stat către firmele care dețineau obiective turistice în zonă. Tot din această împrejurare a urmat un litigiu de zile mari cu SC Somaco Construct SRL, care consolidase malul lacului, în dreptul proprietății sale, cu pat de piatră garnisit la nivelul solului cu un strat uniform de nisip. Primăria a inventat că societatea nu ar fi consolidat terenul, ci ar fi depozitat piatră și nisip, motiv pentru care i-a aplicat o taxă asimilată activităților comerciale de depozitare, în cuantumul halucinant de două milioane de euro. Anul acesta, taxa fiscală a fost desființată de o instanță penală.

2013: Pădurea din lac

Ne întoarcem la anii de furt. În 2013, Consiliul Local Năvodari a adoptat o altă hotărâre de inventariere (HCL 162/25.06.2013), prin care a inclus în domeniul privat al localității o nouă suprafață, de 2,5 hectare, pe strada M1 din Mamaia Sat. Terenul era de fapt o bucată din lac, denumită popular ”Coada Lacului”. Vorbim aici de o zonă acoperită de apă și stuf, foarte valoroasă din punct de vedere al biodiversității. Aici era cuibarul unor valoroase specii de păsări, fapt care, în 2007, condusese la declararea întregului lac drept sit de protecție avifaunistică Natura 2000. Mai departe, Primăria a obținut intabularea terenului în cartea funciară, pe baza unei adrese care susținea mincinos că terenul ar fi, în mare parte, o pădure. Dacă vreți, era o pădure. Dar o pădure de stuf care creștea în apă. AICI puteți citi un articol detaliat pe această temă.

2017: Curtea de Conturi descoperă probleme grave la inventarierea terenurilor de pe malul lacului

Furtul terenurilor de stat din cuveta și de pe malul lacului a început să fie descoperit de autorități la sfârșitul anului 2017. Secretul s-a păstrat bine până atunci, pentru că, în anul 2010, o lege strâmbă, care contravine Constituției și legii organice a apelor, a dat lacul Siutghiol în administrarea consiliilor locale din Constanța, Ovidiu și Năvodari, fiecare pa aria sa administrativă. Vorbim aici de Legea 42/2010.  Evident că lupul, pus paznic la oi, s-a apucat să decimeze turma. Dar treaba asta nu putea rămâne neobservată la infinit. Ca dovadă, la sfârșitul anului 2017, Curtea de Conturi a României a descoperit 11 abateri colosale la Primăria Năvodari, ultima din ele fiind tocmai în domeniul inventarierii ilegale a terenurilor de pe malul lacului. În urma controlului, prin Decizia nr. 38/30.10.2017, Curtea a obligat Primăria să reanalizeze situația terenurilor de la Siutghiol, să facă delimitări cu statul și să evalueze gradul de eroziune împreună cu specialiștii de la Apele Române. O comisie în acest sens trebuia constituită până pe 31 ianuarie 2018, conform deciziei citate. (AICI puteți citi tot documentul. Abaterile referitoare la terenurile de la Siutghiol se găsesc la punctul 11; celelalte puncte sunt dedicate haiduciilor de alt tip).

2018: Ministerul de Finanțe și Apele Române revendică zona de protecție a lacului

Din motive lesne de înțeles, Primăria Năvodari a tergiversat aplicarea măsurilor. Autoritatea locală a câștigat timp, contestând la instanța de contencios administrativ exact punctul 11 din decizia Curții de Conturi. În acest fel, s-a declanșat un proces de lungă durată. În iunie 2018, statul român a decis să inițieze un proces de revendicare imobiliară împotriva Orașului Năvodari, în care a cerut să i se restituie toate terenurile incluse în zona istorică de protecție a lacului, de 15 metri de la țărm, precum și terenurile câștigate din lac prin lucrări de consolidare sau de asanare. Trebuie să știți că zona actuală de protecție a lacului a fost diminuată la 5 metri de la țărm. În această bandă de 5 metri nu se poate construi nimic. Însă diferența de 10 metri, din fâșia istorică de 15 metri, nu a fost niciodată dezafectată din domeniul public al statului, neexistând niciun act normativ în acest sens. În consecință, proprietatea de stat a rămas în continuare pe 15 metri de la țărm. În cadrul procesului, Ministerul de Finanțe și Apele Române au cerut anularea a șase hotărâri ale Consiliului Local Năvodari prin care terenurile de stat de la Siutghiol au fost inventariate fraudulos în proprietatea privată a localității. De asemenea, cele două instituții de stat au făcut sesizare de neconstituționalitate în privința Legii 42/2010. Sesizarea a fost trimisă spre soluționare Curții Constituționale a României.  

Ancheta Comisiei de Abuzuri a Senatului României

Furtul terenurilor din cuveta și de pe malul lacului a mai făcut și obiectul unei anchete parlamentare, la comisia de abuzuri din Senatul României. Ancheta a debutat în 2017 și s-a încheiat în 2019. În repetate rânduri, Primăria Năvodari a trebuit să lămurească diferite aspecte și să dea note de relații. De asemenea, primarul Florin Chelaru a fost audiat de mai multe ori. La cererea Comisiei de Abuzuri, alte instituții ale statului, precum Apele Române, Direcția Antifraudă Fiscală din ANAF, corpul de control al Ministerului de Interne sau Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, au făcut verificări, cerând note de relații de la Primăria Năvodari. Colac peste pupăză, în aceeași perioadă, funcționarii Primăriei implicați în taxarea abuzivă a firmei Somaco Construct au fost audiați la Parchetul Curții de Apel, iar la nivelul DNA Constanța s-a format un dosar penal referitor la furtul terenurilor din lac.

2018: Primăria organizează licitație pentru terenurile în litigiu

Un om normal ar fi simțit măcar o minimă tulburare în fața acestor demersuri. La Năvodari, însă, primarul în funcție nu s-a sinchisit și a continuat să facă totul pe dos. Pe 4 aprilie 2018, așadar după constatările Curții de Conturi, la inițiativa primarului Florin Chelaru, Consiliul Local Năvodari a adoptat hotărârea nr. 92 privind constituirea unui drept de superficie, cu titlu oneros, prin licitație publică, asupra unui teren de 610 mp de pe strada M12 fără număr. Superficia echivalează cu o concesiune; singura diferență este aceea că superficia se aplică la terenurile din domeniul privat, în vreme ce concesiunea se aplică doar la terenurile din domeniul public. Prețul de pornire a fost de 23,04 lei pe metru pătrat pe an. În hotărârea de aprobare a licitației se menționa că terenul a fost dobândit de Orașul Năvodari în baza HCL nr. 32/28.02.2011 privind inventarierea unor terenuri în domeniul privat al localității. De asemenea, se menționa că terenul scos la licitație are numărul cadastral și de carte funciară 116713. Verificând pe Geoportalul ANCPI, putem remarca faptul că terenul se situează chiar pe malul lacului Siutghiol.

Aprilie 2019: Prima autorizație de construire

Licitația s-a organizat în ciuda anchetelor în desfășurare, iar un an mai târziu, Primăria Năvodari a eliberat autorizația de construire nr. 261/19.04.2019 în beneficiul persoanei fizice Marin Mioara. Așa cum se precizează în Registrul Electronic al Autorizațiilor, disponibil pe site-ul Primăriei Năvodari, Marin Mioara deținea terenul  CF 116713 în baza contractului de superficie nr. 651/2018. Cel mai probabil vorbim chiar de câștigătoarea licitației. Prin autorizația din 19 aprilie 2019, titulara superficiei primea dreptul de a construi trei locuințe unifamiliale cu regim de înălțime S+P+1E pe terenul de lângă lac. La data menționată, se împliniseră 10 luni de la debutul procesului deschis de statul român pentru revendicarea imobiliară a terenurilor din zona de protecție a lacului, iar Primăria Năvodari primise obligația să depună la instanță hotărârile de inventariere și documentațiile de primă înregistrare cadastrală a terenurilor din zona de protecție a lacului. Așadar, primarul și funcționarii aveau deplina reprezentare a faptului că acest teren, aflat în vecinătatea lacului și dobândit printr-o hotărâre de inventariere, face obiectul cererii de revendicare din partea statului. Cu toate acestea, Chelaru și ai lui nu s-au lăsat intimidați, susținând proiectul de a se trânti 3 vile pe terenul jefuit de la stat, sperând să-și acopere faptele pe baza unor complicități la nivelul justiției locale, cunoscute de toată lumea.

Septembrie 2019: A doua autorizație de construire

Pe 10 septembrie 2019, când statul învestise deja instanța de judecată să se pronunțe în sensul anulării HCL 32/28.02.2011, prin care a fost însușit fraudulos terenul acordat mai apoi în superficie, Primăria Năvodari a emis o nouă autorizație. Este vorba de autorizația 588/10.09.2019, pentru modificarea proiectului în curs de construcție din 3 locuințe unifamiliale, în 5 locuințe înșiruite, C1-C5, cu regim de înălțime S+P+1E retras. Deși vorbim de același teren de 610 mp, de pe strada M12 fără număr, înscris în cartea funciară 116713, de data aceasta titularul autorizație nu mai apare Marin Mioara, ci firma Aqua Force SRL. Aceasta aparține afaceristului Adrian Damian, un intim al primarului Florin Chelaru și asta explică pe deplin mobilul faptelor.

În miezul unor afaceri cu superficii de milioane de euro

O anchetă despre modul în care acest Damian a fost implicat în proiecte imobiliare cu terenuri în superficie puteți citi AICI. De asemenea, puteți citi AICI o altă anchetă despre modalitatea în care soția lui Adrian Damian a fost despăgubită de Primăria Năvodari, după ce autoritatea i-a concesionat un teren care nu era al Primăriei, ci al unei persoane fizice, și i-a emis autorizație de construire. Fiind indusă în eroare, soția afaceristului a solicitat despăgubiri și le-a și primit de la o instanță de judecată. Evident că Primăria sau Consiliul Local din Năvodari nu s-au întors împotriva lui Florin Chelaru ca să pună banii la loc în vederea reparării prejudiciului. În sfârșit, AICI puteți citi detalii despre cearta pe bani survenită între Adrian Damian și partenera sa de lovituri imobiliare, Elena Dinu, care este soacra consilierului local PSD-ist Ilie Coman. O publicație națională a relatat recent că soacra afaceristă le-a făcut plângeri penale la DNA și DIICOT lui Adrian Damian, dar și primarului Florin Chelaru. Aceasta a relatat mai multe tranzacții controversate cu terenuri din zona Mamaia Sat-Năvodari, în care au avut dreptul să cumpere bucăți de pământ o rudă a consilierului PSD-ist Vasile Moruzi, funcționara Margareta Mitran, în numele unei persoane fizice, dar și o firmă de lângă orașul natal al lui Chelaru, deținută de o mămăiță de 78 de ani.

Elena Dinu, soacra consilierului PSD-ist Ilie Coman și fosta parteneră de lovituri imobiliare a lui Adrian Damian. Sursa: Facebook.

Zona de protecție fără construcții, redusă la 4 centimetri

Revenim la terenurile de la Siutghiol. După ce a obținut toate actele de la Primărie, Damian s-a apucat de construit pe malul bălții. Acest fapt a nemulțumit o asociație civică aflată în război cu mafia imobiliară, care a trimis memorii și petiții la toate instituțiile statului. Din multitudinea de înscrisuri publicate AICI, care atestă că instituțiile au făcut verificări în privința certificatelor de urbanism ale investiției, unul ne-a atras atenția în mod deosebit. Este vorba de un răspuns oferit de primarul Florin Chelaru către ANCPI. Primarul din Năvodari lămurește de ce nu a trecut în certificatele de urbanism care au precedat cele două autorizații obligația ca investitorii să obțină aviz de la Apele Române. Chelaru scrie că terenul se află la peste 7 metri de limita cadastrală a lacului Siutghiol, situație pe care o deduce din faptul că între teren și lac se găsește strada M1 cu o lățime de 6,96 metri liniari. Cu alte cuvinte, dacă între vile și lac sunt peste 7 metri, iar 6,96 metri din această suprafață sunt ocupați de strada M1, rezultă că zona de protecție în care nu se poate construi nimic, nici măcar drumuri, a rămas de aproximativ 4 centimetri. Culmea, evocând existența acestei străzi, primarul din Năvodari lămurește că, din această cauză, nu a fost necesar avizul Apelor Române.

Download (PDF, 54KB)

 

O logică ar fi, căci avizul este necesar pentru a putea construi în vecinătatea lacului, iar nu în vecinătatea unui drum construit. Numai că, în teren nu se află niciun drum construit între locuințele înșiruite de Adi Damian și luciul de apă. Strada este neconstruită, existând doar pe hârtie. Mai exact există în harta cadastrală și în Geoportalul ANCPI. Este vorba de o fâșie de teren, cu numărul cadastral 111043, care pleacă din coada lacului, pe buza lacului, până la intersecția cu M12 (CF 109817)

Potrivit legii, acest drum nu va putea fi construit niciodată. Am explicat mai sus că pe fâșia de 5 metri de la țărm nu se poate construi absolut nimic, pentru că nu permite legea. Chelaru știe acest lucru. Dar a inventat strada din pix, ca să-l îmbogățească pe prietenul său Damian, urgent, pe repede înainte, să apuce omul să vândă locuințele înainte ca instanța de judecată să se pronunțe în dosarul de revendicare cu statul român.

O clădire care stă pe apă

Cu aceeași intenție de a dispune de terenurile de stat acaparate fraudulos în domeniul privat al localității, Primăria Năvodari a dezmembrat terenul de 25.000 de metri pătrați din coada lacului Siutghiol. Prin această operațiune cadastrală, au rezultat două loturi: unul de 1.000 de metri pătrați și altul de 24.000 de metri pătrați. Pe lotul mai mic, Primăria a autorizat construirea unei clădiri cu anvelopă de beton armat pentru un post trafo și birouri. Clădirea există și funcționează potrivit destinației sale. Însă aceasta nu este înscrisă în cartea funciară. Motivul este unul cât se poate de bizar: în documentația oficială, terenul figurează în continuare ca fiind acoperit de apă. Asa arată clădirea care se găsește pe teren:

În urmă cu patru ani, aici era lacul. Între timp, balta a fost asanată, iar Primăria a autorizat clădirea albastră din imagine. Construcția este neintabulată, deoarece terenul figurează în continuare în categoria ”ape stătătoare”. Fâșia dintre clădirea albastră și blocul din stânga, construit anul acesta, a fost intabulată ca stradă, cu numele Strada M1. Fâșia se continuă pe marginea istorică a lacului până la intersecția cu strada M12. 

Aici puteți vedea extrasul informativ integral. 

Iunie 2019: altă licitație discretă pentru 853 de metri pătrați

Și lucrurile nu se opresc aici. Prin HCL 156/24.06.2019, consilierii din Năvodari, la propunerea lui Chelaru, au aprobat încă o licitație pentru acordarea în superficie a unui alt lot de 853 mp, tot pe strada M12 fără număr. Când și cum s-a organizat licitația sunt aspecte necunoscute publicului, de vreme ce informațiile pe această temă nu s-au păstrat în memoria internetului. Cel mai probabil, de licitație au aflat doar niște inițiați.

Superficiarul a năvălit deja pe teren, săptămâna trecută, când a defrișat vegetația forestieră și a început să sape de zor gropi de fundații în terenul care aparține de drept statului român. Deși am mediatizat această situație, autoritățile dorm în papuci. Justiția se mișcă greu. În schimb, protejații lui Chelaru se mișcă repede, pentru a umple cu vile zona lacului, dar mai ales pentru a obține statutul de constructori de bună-credință.  Lanțul de influențe și complicități e lung și gros. O mână spală pe alta și împreună fața. După ce făptașii vor termina de împachetat distrugerea acestui colț de natură, burțile verzi care protejează această mafie vor pleca la pensii speciale. Ca să fie treaba treabă!

Comments

comments

Exclusiv

(VIDEO) Cu excavatorul pe plajă. Lucrări de amenajare la restaurantul baronului din Agigea

Publicat

la data de

Scris de

În aceste zile, la cunoscutul restaurant Golful Pescarilor din Agigea se lucrează intens la diverse amenajări, cel mai probabil fără o autorizație de construire. Pe ”șantier” nu există un panou informativ cu date despre investiție, deși afișarea acestuia constituie o obligație legală. De asemenea, pe site-ul autorității de mediu nu există nicio o informare cu privire la emiterea unui aviz, fără de care nu se putea emite o autorizație de construire. Cel mai probabil, vorbim despre o haiducie, ca atâtea altele petrecute în Agigea și mai ales la restaurantul controlat de familia primarului din localitate.

Din imaginile ajunse în posesia redacției Ordinea.Ro, se observă prezența pe șantier a unui buldoexcavator și a două cife de beton. Lucrările se fac la limita fâșiei înguste a plajei. Ca urmare, excavatorul a efectuat manevre specifice – surprinse în filmări – direct pe fâșia de plajă din proprietatea publică a statului român. În mod paradoxal, intervenția în construcții are loc în contextul în care, anul trecut, societatea care administrează restaurantul Golful Pescarilor a fost dată în judecată de Apele Române, într-un proces de revendicare imobiliară. Cu alte cuvinte, instituția care administrează plaja susține că restaurantul încălca deja proprietatea publică a statului român. Rezonabil ar fi fost ca firma familiei Cîrjaliu să se fi abținut de la edificarea unor structuri permanente din beton pe terenul în litigiu.

Mai multe detalii despre litigiu cu Apele Române, AICI.

Culmea ipocriziei, nu cu mult timp în urmă, canale mediatice implicate în spălarea imaginii primarului din Agigea au făcut scandal că un excavator a pătruns pe plaja cu specific piscicol din localitate, pentru a transporta o plasă de pescuit. Filmările aruncate atunci în spațiul public au fost surprinse de pe terasa de la Golful Pescarilor. Autorul moral al acțiunii a urmărit, în mod evident, să genereze o reacție emoțională negativă din partea publicului împotriva restaurantului concurent, Pescăria lui Matei. În realitate, prezența utilajului la manevre piscicole era permisă de lege. Însă utilizarea plajei pentru manevre în scopul efectuării de amenajări constructive este o chestiune în mod cert ilegală.

Au deversat piatră în mare

Cât respect au moraliștii de la Golful Pescarilor pentru zona costieră s-a văzut și în urmă cu trei ani, când au deversat în mare cantități imense de piatră și resturi din construcții aduse cu camioane de mare tonaj. Acțiunea de acum 3 ani a fost supravegheată de însuși primarul Cristian Maricel Cîrjaliu și de agenții Poliției Locale din Agigea, după cum se observa din imaginile publicate de Ordinea.Ro.

Cîrjaliu a motivat atunci că patronii restaurantului ar fi reparat un dig de piatră, folosind tot piatră. El a susținut că, din acest motiv, nu era necesară emiterea unei autorizații de construire. Cum a ajuns digul din sistemul de protecție costieră în proprietatea unor privați e o altă poveste, total ilegală, pe care o puteți citi AICI.

De-a lungul timpului, Primăria Agigea a orchestrat controale la disciplina în construcții, extrem de amănunțite, căutând cu lumânarea orice abatere, oricât de mică, pentru a sancționa restaurantul concurent, Pescăria lui Matei, sau alte firme din localitate. De asemenea, același exces de zel a fost manifestat și pentru amendarea unor persoane fizice din localitate care au îndrăznit să-l critice pe Maricel. Din acest punct de vedere, șochează dubla măsură, întrucât restaurantul Golful Pescarilor s-a bucurat de o veritabilă protecție din partea primarului. Acesta a trecut cu vederea orice abatere de la Golf. Iar situația se explică prin faptul că restaurantul se află în patrimoniul familiei sale.

Potrivit datelor oficiale de la Registrul Comerțului, societatea este controlată de ginerele primarului, Ionuț Cătălin Nuțoaia Cîrjaliu, care deține 50% din părțile sociale, și de afaceriștii Dan Popa și Mihai Lupoiu, care dețin câte 25 de procente fiecare.

Inculpatul își ajută rubedeniile

Maricel Cîrjaliu riscă ani grei de închisoare, după ce a fost trimis în judecată de DNA Constanța într-un dosar de abuz în serviciu, pentru faptele prin care a inventariat fraudulos terenul de la Golf în domeniul privat al comunei Agigea și mai apoi l-a vândut la un preț subevaluat către SC Cherhana Bibanu SRL (actuala Golful Pescarilor SRL). Societatea era deținută atunci ( în 2014) de Dumitru Stanciu, finul lui Bogdan Cîrjaliu, fratele afacerist al primarului. De asemenea, SRL-ul avea sediul social pe malul lacului Agigea, într-un imobil deținut de Acvamar Grup (o firmă controlată, potrivit datelor actuale, de Anghel Dragu, un tip cunoscut în comunitate drept finul primarului). Colac peste pupăză, în declarațiile depuse la Registrul Comerțului atât de Cherhana Bibanu SRL, cât și de Acvamar Grup SRL, apărea numărul de telefon al contabilei Magdalena Elisabeta Andrei, cea care s-a ocupat de firmele personale ale lui Maricel Cîrjaliu, dar și de schimburi frauduloase de terenuri cu Primăria localității. 

Tot în 2014, Stanciu a cedat 50% din firmă către afaceriștii constănțeni Dan Popa și Mihai Lupoiu. În 2018, în firmă a fost cooptat și Nuțoaia-Cîrjaliu, ginerele primarului din Agigea, care, într-o primă etapă, a primit 10% din afacere, pe baza unui aport de 200 de lei. Golful Pescarilor derula afaceri de peste un milion de euro pe an, astfel încât achiziția unei felii de 10% cu 200 de lei nu putea fi decât expresia unui aranjament ilegal.

Mai multe detalii despre această afacere AICI.

În iulie 2020, ginerele lui Maricel își majora participarea la 25%, iar în iunie 2021 la 50%, pe baza a două contracte de cesiune de părți sociale încheiate cu Dumitru Stanciu. În anunțurile publicate în Monitorul Oficial, se arăta că cele două cesiuni au valorat câte 50.000 de euro fiecare. Actele cu titlu oneros au fost adoptate după ce Ordinea.Ro a semnalat aranjamentul inițial de 200 de lei. 

Așa a ajuns familia primarului să dețină oficial jumătate din afacerea Golful Pescarilor. Iar din acest motiv, după cum spuneam, primarul trece cu vederea orice abatere.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Mascaradă la Hârșova. Viceprimărița și-a dat demisia pentru a fi aleasă din nou, un pic mai legal decât data trecută

Publicat

la data de

Scris de

Primarul din Hârșova și consilierii locali din anturajul său au pus ieri în scenă o veritabilă mascaradă politică. La inițiativa lui Viorel Ionescu, aleșii locali au fost convocați în ședință extraordinară pentru a alege un nou viceprimar, după ce ocupanta postului, Dumitra Stan, și-a dat demisia din această funcție. În mod bizar, Dumitra Stan a fost propusă din nou, a acceptat propunerea și a fost votată pentru a exercita funcția de viceprimar, pe care abia o părăsise prin demisie. Deși totul pare o mare caterincă, în realitate vorbim de aspecte grave și de un război juridic în care s-au pronunțat hotărâri judecătorești. Or, din acest punct de vedere, era necesar ca viceprimărița să fie realeasă, un pic mai legal decât data trecută. Legal până la capăt tot nu a fost acest proces, după cum vom explica mai jos. Și nici moral, deoarece vorbim și de trădarea unor PSD-iști care au votat în beneficiul puterii! 

Primul viceprimar, cu biroul la cimitir

Ceea ce se întâmplă acum la Hârșova izvorăște cumva din ultimul proces electoral. Primarul localității, Viorel Ionescu, a fost racolat anul trecut de PNL, după un mandat în fruntea orașului din partea ALDE. El a reușit să câștige un nou mandat de primar, însă nu și majoritatea în Consiliul Local. PSD a scos cel mai bun scor la alegerile pentru Consiliu, obținând 8 mandate. Deși PNL a obținut mai puține voturi, la redistribuire a primit tot 8 mandate. În Consiliu a mai intrat și partidul Pro România cu un consilier.

Pe 2 noiembrie 2020, primarul a convocat Consiliul Local în vederea alegerii viceprimarului. Propunerea sa a fost Dumitra Stan de la PNL – ”o persoană în care am încredere și alături de care am făcut echipă și în mandatul trecut. Cred, în continuare, că Hârșova are nevoie de liniște și de o echipă care să asigure continuitate. Este posibilă, însă, și constituirea unei majorități care să impună un viceprimar al opoziției, dar care nu va avea atribuții și care va încasa o indemnizație degeaba, doar pentru a fi împotriva primarului.”. Declarația primarului a fost citată de site-ul www.harsova.ro. 

La ședință, așa cum anticipase primarul, s-a format o majoritate PSD – Pro România, iar reprezentantul acesteia, Emil Paraschiv, a fost ales viceprimar. La scurt timp, Ionescu și-a pus amenințarea în practică. Astfel, viceprimarul ales a primit un birou la cimitirul din localitate și atribuții spre ZERO (să se ocupe de utilajele Primăriei). A fost nevoie ca majoritatea de 9 consilieri să voteze o hotărâre expresă ca Paraschiv să fie lăsat să lucreze în biroul din Primărie. Însă această decizie n-a ajutat prea mult. 

Una din postările lui Emil Paraschiv, din perioada în care a fost viceprimar

Prefectul se implică, iar consilierii aleg ILEGAL un nou viceprimar

Pe 19 noiembrie 2020, Instituția Prefectului a atacat în contencios administrativ hotărârea locală prin care Paraschiv fusese ales viceprimar. Iar după lege, HCL-ul s-a suspendat de drept. Profitând de această situație, pe 8 decembrie 2020, primarul Ionescu a întocmit un proiect de hotărâre pentru alegerea unui nou viceprimar. Documentația a fost trimsă spre avizare comisiei juridice a Consiliului Local. Însă comisia a considerat că nu există toate informațiile necesare, motiv pentru care a amânat discutarea și avizarea proiectului.

Potrivit legii, niciun proiect de hotărâre nu poate ajunge la vot, în plenul Consiliului Local, fără avizul comisiei de specialitate. Cu toate acestea, proiectul neavizat a fost supus la vot, în ședința de Consiliu din 18 decembrie 2020. În acest fel s-a desfășurat procedura de alegere a unui nou viceprimar, iar Dumitra Stan de la PNL a fost aleasă în funcție cu cele 8 voturi liberale și cu încă un vot provenit din tabăra PSD. Secretarul general al orașului a opiniat că hotărârea nu este legală și a refuzat să o semneze. 

Trădătorul

La scurt timp după ședință, PSD Constanța a decis să-l excludă din partid pe consilierul Marian Paștea, care votase la vedere diverse proiecte ale primarului, de unde și suspiciunea că își exercitase votul secret de la alegerea viceprimarului pe aceeași linie. Prefectul a luat act de excluderea lui Paștea și a întocmit un ordin de încetare a mandatului. Însă la scurt timp, probabil pe fondul unor obligații politice, și-a revocat propriul ordin, lăsându-l pe trădător în funcție, ca să voteze contrar voinței electoratului. 

”Trădătorul”, primarul narcisist și prefectul

Au urmat două procese de contencios administrativ.

Acțiunea Prefectului, admisă de instanță

În primul rând, vorbim de procesul inițiat de Prefect contra Consiliului Local, la care ne-am referit mai sus. Pe 8 aprilie 2021, acțiunea Prefectului a fost admisă, pe fond, de Tribunalul Constanța. Apărările Consiliului Local au fost respinse ca neîntemeiate și la fel intervenția accesorie în favoarea Consiliului Local depusă de Emil Paraschiv. Mai apoi, pe 8 septembrie 2021, Curtea de Apel Constanța a anulat recursul formulat de Consiliul Local Hârșova, deoarece acesta era semnat – ATENȚIE!!! – de persoane care nu aveau calitatea să reprezinte această autoritate (practic, recursul a fost semnat de niște consilieri locali, după ce majoritatea din jurul primarului a refuzat să ducă procesul mai departe). Ca urmare, recursul intervenientului Paraschiv a fost la rândul său respins, ca neavenit, iar criticile sale nici nu au mai fost examinate. 

Tribunalul apreciază că alegerea Dumitrei Stan a fost ilegală

În al doilea rând, vorbim de procesul prin care Emil Paraschiv a atacat hotărârea de Consiliu Local 140 din 18 decembrie 2020, prin care Dumitra Stan a fost aleasă în funcția de viceprimar. Reprezentându-se pe sine în acest nou proces, nefiind așadar un simplu intervenient în favoarea altei persoane, Paraschiv a reușit să se facă auzit. Iar pe 12 iulie 2021, Tribunalul Constanța i-a dat câștig de cauză, anulând HCL-ul din decembrie 2020 prin care fusese aleasă Dumitra Stan. Instanța a evidențiat 3 vicii ale HCL-ului din decembrie: 1 – lipsa avizului comisiei juridice, 2 – încălcarea procedurii legale pentru situațiile în care secretarul general refuză semnarea hotărârii (așa cum a fost cazul) și 3 – faptul că postul de viceprimar nu era vacant, întrucât acțiunea Prefectului de a ataca alegerea lui Paraschiv conducea de drept doar la suspendarea temporară a HCL-ului, nu la apariția condițiilor pentru alegerea altei persoane. 

Extrase din Sentința Civilă 1317, prin care a fost anulată HCL 140/18.12.2020 privind alegerea Dumitrei Stan în funcția de viceprimar

Mascarada

Pe 6 august 2021, primarul din Hârșova, ca reprezentant al Consiliului Local, a declarat recurs. Șansele sale de a răsturna argumentele instanței de fond nu sunt prea mari, în contextul în care acestea sunt clare și surprind esența cazului. Cel mai probabil, cântărind aceste șanse, Viorel Ionescu a luat decizia să organizeze mascarada realegerii viceprimăriței, după cum spuneam: un pic mai legal decât data trecută. Mai legal a fost faptul că, de data aceasta, postul de viceprimar a fost vacantat, după ce HCL-ul pentru alegerea lui Paraschiv a fost anulat definitiv, pe 8 septembrie 2021 de instanța de contencios administrativ. Nu întâmplător, chiar la două zile distanță, pe 10 septembrie, viceprimărița a înregistrat documentul prin care își anunța demisia din funcție începând cu 14 septembrie.

În cele câteva zile, proiectul de hotărâre pentru alegerea unui nou viceprimar a fost înaintat comisiilor de specialitate. Comisia juridică nu a emis aviz. Însă proiectul a fost avizat de comisia socială, ceea ce ar putea fi un pic mai legal dacă punem în balanță situația total ilegală fără aviz, pe de o parte, cu situația existenței unui aviz, chiar dacă de la o comisie nepotrivită, pe de altă parte. În sfârșit, rămâne de văzut ce va avea de spus secretarul general, dar nu credem să fie emoții în această privința pentru primar și pentru majoritatea sa, câștigată la vot sau cumpărată.

Ca să fie clar, la mascarada alegerii unui nou viceprimar în persoana vechiului viceprimar au participat cei 8 consilieri PNL și încă doi de la PSD. Un vot din cele 10 a fost anulat, astfel că viceprimărița a fost realeasă cu 9 voturi pentru. Cel puțin un vot a fost de la PSD. Iar pe viitor, la cum se prefigurează colaborarea lui Florin Cîțu cu PSD-iștii, nu ne-ar mira să vedem o unanimitate tăcută și dispusă să voteze orice în spatele primarului Viorel. 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Cine ”coafează” parcurile din Agigea: o firmă fără angajați, fără cifră de afaceri… dar cu relații în Golf

Publicat

la data de

Scris de

O firmă înființată pentru producția de hârtie igienică, a cărei singură ispravă de până acum a fost aceea de a-și completa obiectul de activitate cu prestații de coafură și înfrumusețare, a ajuns să toarne alei de beton și să amenajeze locuri de joacă în Agigea.  

N-au trecut decât trei săptămâni de când primarul din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu, posta pe contul său de Facebook o filmare, prin care se lăuda că a început să amenajeze parcul Mihai Eminescu din localitate cu alei de beton, un loc de joacă pentru copii și o platformă cu echipamente de fitness. La acel moment, am semnalat că la parcul băgat în modernizare nu exista o amenajare de șantier și nici banalul, dar obligatoriul, panou informativ cu titlul investiției, numărul autorizației de construire și prestatorul lucrărilor.

La câteva zile distanță, autorul rândurilor de față a filmat în parcul Mihai Eminescu, la o acțiune de dezinsecție organizată de consilierul local Gabriel Ciobanu (viceprimar ales, dar nerecunoscut și neacceptat în Primărie de ”jupânul” Maricel). Cu acea ocazie, am dat nas în nas cu echipa de constructori. Un bărbat, trecut ușor de 40 de ani, ne-a interzis să îl filmăm (vezi AICI). Totuși, la insistențele lui Gabriel Ciobanu, acesta a precizat că reprezintă firma Lux R.I.M. SRL, care fusese contractată de Primărie. Dacă nu ar fi fost întâmplarea de mai sus, raporturile dintre Primăria Agigea și această firmă s-ar fi consumat într-o discreție totală.

O firmă concepută pentru producția de hârtie igienică

În realitate, așa cum rezultă din documentarea noastră, firma în cauză se numește Lux R.I.M. Soft SRL. Aceasta a fost înființată în anul 2015 de Marius Ghiță (cel care ne întâmpinase pe ”șantier”). Sediul social al firmei se află în satul Movilița din comuna Topraisar. Potrivit anunțului publicat la înființare în Monitorul Oficial al României, firma are ca activitate principală fabricarea produselor de uz gospodăresc și sanitar, din hârtie sau carton. Este vorba de codul CAEN 1722, care se referă – potrivit site-ului caen.ro – la fabricarea de: hârtie igienică, șervețele pentru curățarea tenului, batiste, prosoape, șervețele de masă, prosoape și tampoane igienice, scutece pentru adulți și copii, pahare, farfurii și tăvi.

Tot din Monitorul Oficial al României aflăm că, pe 5 noiembrie 2018, Marius Ghiță a decis să extindă activitatea firmei cu un  cod pentru coafură și alte activități de înfrumusețare.

Activitate ZERO, experiență ZERO

Până pe 31 decembrie 2020, Lux RIM Soft SRL n-a apucat să fabrice niciun sul de hârtie igienică și nici să coafeze pe nimeni. Ca dovadă, Marius Ghiță a depus declarații de inactivitate pe proprie răspundere la organul fiscal, după cum atestă portalul Confidas.Ro și site-ul Ministerului de Finanțe.

Așadar, la începutul acestui an, firma avea zero angajați, zero venituri, zero activități și zero competență. Ca urmare, nimic, dar absolut nimic, nu o recomanda pentru a fi contractată de Primăria Agigea în vederea efectuării unor lucrări de construcții. Cu toate acestea, societatea a fost aleasă de primarul localității, pe baza unor relații de gașcă, după cum vom demonstra în cele ce urmează. Vorbim mai jos de relații care se degajă din activitatea unor persoane în rețeaua Facebook (rețea definită drept spațiu public de instanțele de judecată din România).

Prietenia virtuală cu fratele și cumnata primarului

În primul rând, trebuie să spunem că Marius Ghiță nu are un cont de facebook, însă soția sa deține două. Un cont al soției sale prezintă activitatea ei profesională, de specialist în tehnici și terapii de înfrumusețare, precum volumizarea buzelor cu hyaluron pen, epilare definitivă cu laser dioda, tratamente faciale cu oxigen hiperbaric etc. Soția lui Marius Ghiță nu ascunde prietenia, cel puțin virtuală, cu fratele și cumnata primarului din Agigea.

În poze, la Golful Pescarilor

Mai multe fotografii publicate pe Facebook îi înfățișează pe soții Ghiță la restaurantul Golful Pescarilor din Agigea.

Vorbim de un restaurant deținut de Ionuț Cătălin Nuțoaia Cîrjaliu (50%), Petre Daniel Popa (25%) și Mihai Cristian Lupoiu (25%). Primul dintre aceștia este chiar ginerele primarului din Agigea. De asemenea, Petre Daniel Popa, pe scurt Dan Popa, este prietenul intim al lui Maricel Cîrjaliu și ctitor, alături de edil, al bisericii de lemn de pe malul lacului Agigea.

Primarul din Agigea a fost trimis în judecată anul trecut pentru fapte de corupție cu privire la includerea abuzivă a terenurilor din zona Golful Pescarilor în domeniul privat al localității. După inventarierea frauduloasă a terenurilor, edilul a vândut un lot important, în anul 2014, la un preț subevaluat, către firma care deține restaurantul Golful Pescarilor. La acel moment, societatea era deținută 100% de Dumitru Stanciu, finul lui Bogdan Cîrjaliu. Stanciu le-a declarat procurorilor DNA că a plătit terenul cu bani împrumutați de la nașul său. La scurt timp de la achiziția terenului de pe malul mării la preț de garsonieră, Stanciu a cedat 50% din firmă către afaceriștii constănțeani Popa și Lupoiu. În noua structură, firma a ridicat restaurantul din Golf și a ajuns să deruleze afaceri de peste un milion de euro pe an. 

În 2018, în afacerea Golful Pescarilor a fost cooptat și Ionuț Cătălin Nuțoaia Cîrjaliu, ginerele lui Maricel Cîrjaliu, care a primit 20 de procente din afacerea de milioane de euro cu un aport simbolic de 200 de lei. Concomitent, Dumitru Stanciu, finul lui Bogdan Cîrjaliu, și-a redus participația la 30%, refuzând practic să aducă un aport în numerar de 200 de lei care i-ar fi asigurat în continuare 50% din firmă. E limpede că la mijloc a fost un aranjament dubios, de transfer al bunului de la interpus către beneficiarul dinainte știut, în speță primarul din Agigea. 

O vreme, firma a funcționat cu următorii asociați: Dumitru Stanciu – 30%, Dan Popa – 25%, Mihai Lupoiu – 25% și Ionuț Nuțoaia Cîrjaliu – 20%. Pe 18 decembrie 2020, Stanciu și-a cesionat și celelalte 30 de procente din firmă către ginerele primarului. De data aceasta, cesiunea s-a făcut cu bani, Nuțoaia Cîrjaliu achitând 50.000 de euro în schimbul părților sociale. Schimbarea structurii a fost publicată în Monitorul Oficial pe 15 aprilie 2021, dată de la care familia primarului deține oficial jumătate din acest restaurant cu o poveste penală în spate.  

Prietenii soților Ghiță s-au tras în sanie cu Maricel

În fotografiile de la Golf, soții Ghiță apar în anturajul unui antreprenor local specializat în montarea de pergole retractabile, precum și a soției acestuia. Vorbim de o prietenie veche, de familie, care nu s-a consumat doar la restaurantul primarului, ci și în concedii prin țară și străinătate. Mai departe, prietenii intimi ai soților Ghiță apar în fotografii alături de Dan Popa și Mihai Lupoiu de la Golful Pescarilor. Și legăturile nu se opresc aici. Prietenii soților Ghiță au petrecut începutul de an 2020 în Bucovina, alături de primarul din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu, și de alte persoane. O fotografie de atunci, înfățișându-l pe Maricel într-o sanie trasă de un cal, a ajuns pe Facebook, pe contul unei persoane din acest grup.

Există numeroase alte detalii care atestă apartenența soților Ghiță la un grup social mai larg, grup din care face parte și primarul din Agigea. Nu intrăm în aceste detalii, pentru a nu afecta mai mult decât este necesar aspecte care țin de viața privată. În orice caz, datele prezentate sunt suficiente pentru a susține că firma lui Marius Ghiță, Lux RIM Soft SRL, cu activitate ZERO și CAEN-uri de frumusețe corporală și producție de hârtie igienică, a fost aleasă de Primăria Agigea pe criterii de gașcă.

Cel mai probabil, aceste relații de grup au contat în privința atribuirii lucrărilor de modernizare a parcurilor din Agigea către societatea din Movilița care, repetăm, avea zero angajați, zero activitate, zero cifră de afaceri și zero competență, necalificându-se pentru astfel de lucrări. Dar nu ne surprinde. Așa merg lucrurile la Agigea, nu după lege, ci după diverse cumetrii și favoritisme.

Citește și:

Exclusiv. Cîrjaliu sifonează fondurile europene de pescuit spre gașca de la Golful Pescarilor

 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: