Connect with us

Exclusiv

Năvodari. Soacra unui consilier PSD toarnă frânturi din combinații imobiliare extrem de bizare

Publicat

la

În urmă cu doi ani, scriam aici, pe Ordinea.Ro, despre un păienjeniș de afaceri de la Năvodari, prin care niște localnici cu stea în frunte au dobândit drept de superficie asupra unor terenuri din domeniul privat al localității, cu 8 lei și ceva pe metru pătrat pe an. Mai departe, aceștia au construit blocuri și vile de milioane de euro, pe care le-au valorificat comercial. Schema a mers ca unsă.

Terenuri pentru tineri, în superficie la bătrâiori

Am arătat, de exemplu, cum un fost consilier local din gașca Matei-Chelaru a pus mâna pe niște terenuri atribuite la bază în folosință gratuită către un tânăr beneficiar al Legii 15/2003. Tânărul care a primit terenul de la Primărie a construit un ciot de clădire. Mai apoi, a vândut construcția nefinalizată către fostul consilier local Adrian Tudora. Acesta din urmă a cerut Consiliului Local să-i constituie un drept de superficie asupra terenului, fără licitație publică, în baza unui regulament inițiat de primarul Florin Chelaru. Consilierii locali au fost de acord și astfel terenul pentru tineri a ajuns la fostul consilier bătrâior, cu 8,40 de lei pe metru pătrat pe an. După această pleașcă, Tudora a modificat proiectul, a obținut în timp record o nouă autorizație de construire, a finalizat lucrările, iar mai apoi a vândut apartamentele pe piața imobiliară.

Detaliile unei vizite în Turcia. În stânga, sus și jos, afaceristul Adrian Tudora, alături de personaje perene ale puterii locale de la Năvodari, precum Nicolae Matei, Florin Chelaru, Ilie Coman sau Vasile Moruzi.

Clanul Damian și despăgubirile de la Primăria lui Chelaru

Cine n-ar vrea să fie investitor imobiliar în aceste condiții? Schema este destul de largă, iar acest fapt reiese din hotărârile de Consiliu Local, prin care s-au aprobat sute de astfel de superficii la Năvodari. Am scris pe larg de business-urile imobiliare derulate pe astfel de superficii de afaceristul Adrian Damian, de firma sa Aqua Force SRL și de partenera sa Elena Dinu. Aceasta din urmă este soacra consilierului local PSD-ist Ilie Coman. Am amintit de terenuri ale orașului deținute în superficie de o septuagenară, pe numele ei Basma Floaria, care mai departe a încheiat un contract de asociere cu firma lui Damian. De asemenea, am scris despre afacerea prin care soția lui Adrian Damian a primit despăgubiri de la Primăria Năvodari, pentru o afacere imobiliară eșuată. Pe baza acestor date, am enunțat bănuiala legitimă că găștile PSD-iste de la Năvodari sunt implicate până peste cap în tot felul de combinații imobiliare, unele din ele dezvoltate pe terenuri din domeniul privat al localității (foste concesiuni transformate în superficii, terenuri atribuite tinerilor, deturnate de la scopul inițial, sau pur și simplu terenuri atribuite în superficie prin licitații publice de care au avut cunoștință doar câțiva inițiați). Bănuielile de atunci se adâncesc și mai mult în prezent, mai ales de când s-a schimbat ceva în fronturile de luptă și detalii interesante încep să apară în spațiul public, turnate de niște participanți care au ajuns să se certe pe bani.

Citește și:

Tunuri imobiliare la Primăria Năvodari. Blocuri de milioane de euro pe terenuri atribuite cu 8 lei/mp/an

Război total între despăgubitul primarului și soacra consilierului Coman

Ei bine, de câteva luni, între Damian și soacra consilierului local Ilie Coman se duce un război cumplit, pe bani. Și pe acest fond încep să iasă la suprafață tot felul de informații despre învârtelile imobiliare de la Năvodari, din gașca puterii. Conflictul evocat mai sus a fost intens mediatizat de publicația Incisiv Național, care a ținut partea Elenei Dinu. În articolele publicate pe această temă, publicația a arătat că Damian a pornit proceduri de executare silită împotriva Elenei Dinu, pe baza unui contract de împrumut. Însă, pe de altă parte, Incisiv susține că femeia ar fi avut de recuperat diverse sume de bani de la Damian, pentru a se regla înțelegeri anterioare, unele verbale, pe încredere, referitoare la alte tranzacții.

Elena Dinu, soacra consilierului PSD Ilie Coman

Detaliile unei afaceri de 300.000 de euro

În zeci de paragrafe din aceste articole sunt relatate diferite tranzacții. De pildă, se relatează la un moment dat că, în 2015, Elena Dinu s-a asociat cu Adrian Damian să cumpere un teren de 1.106 mp, în Mamaia Sat, pe strada M9, în valoare de 81.000 de euro, de la o persoană particulară. Se afirmă că Dinu ar fi achitat din contul ei întreaga sumă, urmând să se regleze ulterior, în alte afaceri, cu privire la recuperarea investiției de bază. Ulterior, pe acest teren ar fi fost construite 7 imobile, care au fost vândute cu 300.000 de euro. Toți banii au fost reinvestiți în achiziția unui alt teren la Mamaia Sat, tot pe strada M9, cu o suprafață mult mai generoasă, de 4.274 de metri pătrați.

Cumpărătorii. Petru Toader Moruzi

Acest teren a fost dezmembrat și vândut pe loturi, contra sumei totale de 625.840 de euro. Două loturi mai mari au fost vândute firmelor Ian Invest Trans SRL și Interior Store Development SRL. Alte două loturi mai mici au ajuns la Petru Toader Moruzi și Ana-Maria Tutoveanu, prin mandatar Margareta Mitran. Moruzi a cumpărat un lot de 876 mp cu 122.640 de euro, pe 28 martie 2017. Nu știm dacă acesta este rudă a consilierului local Vasile Moruzi, unul din stâlpii de bază ai regimurilor Matei și Chelaru. Însă coincidența este tulburătoare.

Clanul Mitran

De cealaltă parte, Margareta Mitran a cumpărat pentru Ana-Maria Tutoveanu, din Brașov, un lot de 600 de metri pătrați, cu 78.000 de euro. În afară de a fi mandatar în această tranzacție imobiliară, Mitran este director executiv în Primăria Năvodari. Ea este al patrulea om, după primar, viceprimar și secretarul UAT, în organigrama instituției, fiind în funcție din vremuri imemoriale. Primarii se mai schimbă, dar Mitran rămâne. Rămâne chiar dacă, de anul trecut, consemnează în declarația de avere venituri încasate din pensie. Soțul ei este următorul în organigrama Primăriei, ca șef al Urbanismului. În mod deosebit ne-a atras atenția că soții Mitran, acești stâlpi ai Primăriei, dețin două terenuri în concesiune la Năvodari, de câte 500 de metri pătrați. Concesiunile se obțin de la Primărie, adică de la locul lor de muncă. Ei mai dețin un hectar de teren, tot la Năvodari, obținut în procedura fondului funciar, în anul 2011. Procedura de reconstituire a dreptului de proprietate o face Comisia Locală de fond funciar din Primărie. În sfârșit, Margareta Mitran a avut o implicare în povestea taxei fiscale de două milioane de euro, inventate de gașca de la Primăria Năvodari contra societății Somaco Construct SRL, cu scopul de a jefui patrimoniul turistic deținut de aceasta pe malul lacului Siutghiol.

O firmă din locul natal al primarului Chelaru, deținută de o mamaie de 78 de ani

Firma Ian Invest Trans SRL, la rândul ei implicată în aceste tranzacții amintite de Incisiv Național, este deținută de o bătrână de 78 de ani, pe numele ei Ecaterina Leonte. Societatea are sediul social în comuna Blăgești, satul Buda, din județul Bacău. Deși ar putea fi o simplă coincidență, satul Buda se învecinează cu Buhuși, orașul natal al primarului Florin Chelaru. În 2017, Ian Invest Trans SRL a solicitat aviz de mediu pentru a ridica un bloc de patru etaje pe terenul cumpărat de la cuplul afaceristic Damian-Dinu. În memoriul depus atunci se arăta că terenul afectat acestui proiect se află în zona Hanul Piraților, pe partea cu marea, la o distanță exactă de 540 de metri de țărm.  

Detaliu de pe site-ul Comunei Blăgești. Localitatea se află în vecinătatea orașului Buhuși, locul în care s-a născut primarul Florin Chelaru.

 

Pe malul lacului Siutghiol

Ne întoarcem la afacerile derulate de soacra consilierului PSD Ilie Coman cu fostul ei partener Adrian Damian. Incisiv Național relatează un alt aranjament imobiliar, atrăgând atenția asupra unor aspecte posibil penale. Publicația vorbește chiar de înșelăciune și mită, dar acuzațiile nu sunt dovedite decât declarativ, motiv pentru care nu insistăm deloc asupra lor. Însă câteva aspecte bizare ale combinației merită punctate.

Incisiv Național susține că Elena Dinu a încheiat un contract de asociere în participațiune cu Viaconsavis SRL și cu persoana fizică Mihail Dumitrescu. Dinu ar fi contribuit la această asociere cu un teren de 1.081 de metri pătrați, proprietatea sa, situat în zona Mamaia Sat, la 300 de metri de Lacul Siutghiol, în vecinătatea ansamblurilor ”Ovidius Holliday” și ”Zenit Residence”.  Societatea cooptată urma să execute lucrarea, în speță un imobil P+3-4 E retras. Însă Mihail Dumitrescu nu ar fi contribuit cu nimic în această asociere, susține Incisiv Național. Aspectul este bizar, întrucât publicația nu lămurește de ce Dinu și firma Viaconsavis SRL ar fi acceptat să împartă beneficiile unor contribuții concrete cu o persoană care nu a contribuit cu nimic.

Se mai afirmă că Elena Dinu trebuia să primească în urma asocierii etajul 1 al imobilului, format din 6 apartamente de câte două camere, precum și o garsonieră situată la etajul 4 retras. Pe piață, un apartament de acest tip valorează 65.000 de euro, iar o garsonieră, 40.000 de euro.

Donații și împărțeli fără contribuție

La un moment dat, așa cum se susține în serialul Incisiv Național, Elena Dinu ar fi cedat o garsonieră și două apartamente, prin acte notariale încheiate cu Adrian Damian și cu Mihai Bogdan Roșu, în speță un contract de donație, respectiv un contract de participațiune la finanțarea lucrării.

Soacra consilierului PSD-ist susține că acest Roșu nu ar fi contribuit financiar. Cu alte cuvinte, consemnările din actul notarial nu ar fi reale. Ea susține, citată de Incisiv, că Mihai Bogdan Roșu este patronul firmei Hamm District SRL Constanța, care a primit lucrări de taluzare de la Primăria Năvodari de un miliard de lei noi, deși societatea avea ca obiect principal de activitate creșterea porcinelor. (Contractul evocat aici se referă la realizarea unor ziduri de sprijin și consolidare a taluzului învecinat cu bulevardul Mamaia Nord, pe diferite porțiuni; lucrarea a fost atribuită în anul 2016, însă nu are valoarea de un miliard de lei noi, ci de 958.340 de lei plus TVA).

Detalii dintr-un articol publicat de cotidianul Ziua de Constanța cu privire la atribuirea lucrărilor de taluzare de la Năvodari către societatea Hamm District SRL, care avea atunci obiectul principal de activitate creșterea porcinelor. Elena Dinu spune că patronul acestei firme este un apropiat al primarului Florin Chelaru.

”Mama mea sunt eu”

În sfârșit, consemnăm un ultim aspect interesant care s-a revărsat în spațiul public de pe urma războiului pe bani dintre soacra consilierului local Ilie Coman și afaceristul care a primit despăgubiri, prin soția sa, de la Primăria Năvodari. În cadrul serialului Incisiv se arată că Elena Dinu ar fi achitat executorului judecătoresc suma pentru care era executată silit de către Adrian Damian. Aspectul este dovedit prin două ordine de plată publicate în facsimil. Însă, ce să vezi, în aceste documente Elena Dinu este o simplă mandatară pentru Floaria Basma, septuagenara care a obținut terenuri în superficie de la Primăria Năvodari, pe regulamentul lui Chelaru. Situația seamănă cu aceea a unui PSD-ist de frunte, Marian Oprișan, care a lămurit afacerile mamei sale: ”mama mea sunt eu”.

Detaliile unei plăți. Basma Floaria prin Dinu Elena. Sursa foto: Incisiv Național

În articolele Incisiv se mai arată că s-au formulat denunțuri penale la DIICOT și DNA. De altfel, informațiile pe care le-am preluat în măsura în care ni s-au părut veridice sunt ordonate în articolele Incisiv Național după tipicul unei plângeri penale. Va urma!

 

 

Comments

comments

Exclusiv

Proces intentat de primarul din Hârșova, suspendat din cauza unui dosar la DNA

Publicat

la data de

Scris de

Tribunalul Constanța a suspendat definitiv un proces inițiat de primarul din Hârșova, Viorel Ionescu, împotriva unui politician, până la soluționarea unui dosar penal al Direcției Naționale Anticorupție. Primarul din Hârșova a fost obligat să achite pârâtului său cheltuieli de judecată în valoare de 1.291 de lei.

Procesul la care ne referim a început în anul 2019, atunci când Viorel Ionescu s-a considerat lezat de mai multe postări pe Facebook ale lui Ionel Chiriță, fost primar al orașului Hârșova și unul din competitorii alegerilor locale din anul 2020. Ionescu a depus o acțiune în răspundere civilă delictuală (calomnie), cerând Judecătoriei Hârșova să-l oblige pe criticul său la plata unor despăgubiri de 25.000 de euro. Într-o primă fază, Chiriță s-a apărat, cerând Curții de Apel Constanța strămutarea cauzei, probabil pe considerentul că soacra primarului lucrează la Judecătoria Hârșova. În mod cert, Curtea a admis cererea lui Chiriță. În acest fel, dosarul de răspundere delictuală a fost trimis Judecătoriei Mangalia. La noua instanță, Ionel Chiriță a cerut suspendarea cauzei, până când Direcția Națională Anticorupție va soluționa definitiv dosarul penal 88/P/2019. În acest dosar, procurorii anticorupție cercetează IN REM faptele prin care mai multe administrații locale din țară au semnat diverse contracte cu firma Siluan Proiect SRL, controlată de preotul Mădălin Iscru. Acesta deținea concomitent o funcție în Ministerul Dezvoltării, iar contractele semnate de firma sa erau finanțate printr-un program al ministerului. De aici și suspiciunile de corupție. Firma Siluan a beneficiat și de contracte din partea Primăriei Hârșova, contracte derulate cu fonduri guvernamentale gestionate de Ministerul Dezvoltării. De altfel, o parte din criticile lui Chiriță la adresa lui Ionescu se refereau la raporturile contractuale derulate cu Siluan Proiect. În aceste condiții, pe 5 noiembrie 2020, Judecătoria Mangalia a apreciat că cererea de suspendare a procesului de răspundere civilă delictuală este întemeiată.

Ionescu a declarat recurs pe 22 martie 2021. Calea de atac s-a judecat într-un singur termen la Tribunalul Constanța. Pe 20 iulie 2021, recursul primarului a fost respins ca nefondat. Decizia este definitivă. În plus, Viorel Ionescu a fost obligat să achite cheltuieli de judecată în valoare de 1.291 de lei. Primarul va putea relua procesul prin care dorește să obțină 25.000 de euro de la criticul său doar după finalizarea dosarului penal de la DNA.

100.000 de euro, ceruți de la Mariana Pelelungă

Procesul cu Ionel Chiriță nu este singurul în care primarul Viorel Ionescu a încercat să obțină daune morale pentru diverse afirmații ale oponenților săi. Ionescu s-a judecat și cu Mariana Pelelungă, fostă judecătoare și președintă a Judecătoriei Hârșova, care a candidat anul trecut pentru funcția de primar al orașului Hârșova. În prezent, Mariana Pelelungă este consilier local la Hârșova. Pentru criticile pe care aceasta i le-a adus în campania electorală, primarul Ionescu i-a cerut daune morale de 100.000 de euro. Pe 20 iunie 2021, Mariana Pelelungă nota pe pagina ei de Facebook victoria obținută în proces cu primarul: ” Instanța a reținut ca afirmațiile mele, în calitate de candidat la funcția de primar pentru alegerile locale din anul 2020,au avut în vedere situația orasului Harsova și a comunității din care fac parte, în perioada mandatului de primar al reclamantului Ionescu Viorel.” – scria fosta judecătoare.

70.000 de euro, ceruți de la crescătorii de animale

Trebuie să mai spunem că primarul din Hârșova se mai judecă pe răspundere civilă delictuală și cu 7 crescători de animale din Hârșova, pentru afirmații făcute de aceștia în cadrul unui videoclip al publicației Ordinea.Ro care a fost vizionat de peste 1,4 milioane de persoane. Primarul solicită obligarea criticilor săi la plata unor daune morale de câte 10.000 de euro de persoană. În total, ar fi vorba de pretenții de 70.000 de euro. Acest proces se judecă la Judecătoria Medgidia, după ce Curtea de Apel Constanța a dispus strămutarea de la instanța locală din Hârșova.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Primăria Medgidia cheltuie un milion de euro din bugetul local pentru un parc pe care îl putea face cu fonduri europene

Publicat

la data de

Scris de

La începutul lunii aprilie 2021, primarul din Medgidia, Valentin Vrabie, anunța pe contul său de Facebook începerea lucrărilor la un nou parc în partea de nord a localității, pe un teren de 12.981 de metri pătrați cumpărat de municipalitate, încă din 2017, de la lichidatorul judiciar al societății IMUM. Edilul a informat atunci publicul despre elementele principale ale proiectului: un amfiteatru având în centrul său un ”splash pad” cu fântână arteziană, o zonă cu alei de promenadă, spații verzi cu gazon, plante perene și 232 de arbori, trei locuri de joacă pentru copii, pe categorii de vârstă, și un spațiu de relaxare pentru persoanele vârstnice.

Un splash pad arată așa:

Primăria Medgidia a urcat în SEAP anunțul privind atribuirea contractului de lucrări pe 15 iulie 2021, la trei luni după începerea execuției. Abia acum, apar primele informații despre firmele alese de municipalitate în vederea realizării obiectivului de investiții. Potrivit anunțului, licitația pentru parcul IMUM a fost lansată în 28 decembrie 2020 (între Crăciun și Revelion), la valoarea estimativă de 5,2 milioane de lei plus TVA. La procedura organizată în formă simplificată au participat patru societăți comerciale. Toate ofertele depuse au fost valide. Licitația a fost câștigată de un consorțiu format din firmele Sigeco Tecnis SRL Constanța și Gazonul SRL din comuna Sânpetru, județul Brașov. Această asociere a oferit prețul cel mai scăzut, respectiv  4.498.565,09 lei plus TVA, ceea ce înseamnă 927.539 de euro plus TVA. Cele două societăți nu au dreptul să subcontracteze lucrările, potrivit anunțului de atribuire.

Un contract de lucrări a fost semnat de consorțiul câștigător cu Municipiul Medgidia în data de 1 aprilie 2021. Execuția lucrărilor a început oficial pe 19 aprilie 2021, așa cum se arată în panoul informativ amplasat la fața locului.  

O firmă cu simpatii liberale

Sigeco Tecnis SRL este o firmă înființată în anul 2015. Societatea are sediul social în Constanța, după ce, timp de câțiva ani, a funcționat la Voluntari și Năvodari. Potrivit Confidas.Ro, în anul 2020, Sigeco Tecnis a derulat afaceri de 4.018.857 de lei, cu un profit net de 754.162 de lei, la un număr mediu de 22 de salariați. Contractul de la Medgidia este mai mare decât toate încasările firmei de anul trecut.

Potrivit sursei citate, societatea a derulat de-a lungul timpului 31 de contracte publice, cu Municipiul Mangalia, orașul Hârșova, Comuna 23 August, Muzeul Marinei Române și o unitate militară.  Ca o coincidență, primăriile celor trei localități, la fel ca și primăria din Medgidia, sunt conduse de primari liberali.

Confidas.Ro arată că societatea este deținută, în cote egale, de cetățeanul italian Tindaro Carmelo Merlo și de românca Oana Mirela Moroșanu. Aceasta din urmă este implicată și în Asociația pentru Integrarea în Mediul Ocupațional în Străinătate (AIMOS), care are sediul social în aceeași clădire în care funcționează și Sigeco Tecnis SRL. Deși se ocupă în principal de protecția relațiilor din mediul ocupațional româno-italian, în 2016 și 2017 asociația s-a implicat în campanii caritabile în comuna 23 August și în orașul Hârșova. Vorbim de localități în care firma ONG-istei avea să câștige licitații importante.

Pe pagina de Facebook deschisă pentru promovarea acestor acțiuni se menționa poziția de președinte onorific AIMOS a lui Romeo Murea, la un moment dat secretar executiv al PNL Constanța. De asemenea, în postările campaniei apar etichetați, ca participanți la acțiuni, Bogdan Bola și Cristina Văsii, doi liberali foarte implicați în activități politice și civice.

Faptul că firma Sigeco Tecnis are simpatii liberale nu este de natură să pună la îndoială capacitatea tehnică a acesteia de a câștiga licitații pe bune și de a executa lucrări de calitate.

Cealaltă firmă implicată în achiziția de la Medgidia, Gazonul SRL din comuna brașoveană Sâmpetru, a fost înființată în anul 2000 de Gheorghe Dologa, un specialist care deține titlul de doctor inginer și un brevet de invenție în materia covoarelor de gazon. Anul trecut, firma din Sânpetru a derulat afaceri de aproape 20 de milioane de lei, cu un număr mediu de 60 de angajați. Pe platforma Confidas.Ro, Gazonul SRL figurează cu 425 de contracte publice.

Cu fonduri de la bugetul local

În luna aprilie 2021, la lansarea lucrării, primarul din Medgidia nota următoarele:

”Această investiție face parte din proiectul Medgidia VERDE care prevede extinderea zonelor verzi ale municipiului Medgidia și are în vedere îmbunătățirea mediului urban prin reconversia funcțională a unui teren degradat și transformarea acestuia într-un parc modern, util și extrem de necesar pentru petrecerea timpului liber”.

Reconversia terenurilor degradate este una din prioritățile Uniunii Europene, care acordă finanțări nerambursabile în acest scop. Cu toate acestea, proiectul de la Medgidia nu este finanțat din fonduri europene, ci din bugetul localității.

În trecut, municipalitatea din Medgidia a făcut pași importanți în direcția accesării de fonduri europene. Însă, de o vreme, decidenții s-au orientat să facă lucrări din bugetul local și să asigure veniturile necesare prin vânzarea unor active importante din patrimoniul localității.

În această perioadă, la inițiativa primarului Valentin Vrabie, comisiile de specialitate ale Consiliului Local Medgidia discută oportunitatea vânzării unor terenuri din domeniul privat al localității. Este vorba de o suprafață imensă, de 1.441.505 metri pătrați, din PUZ-ul Parc Industrial. Nu vorbim de un lot compact, ci de 7 loturi care formează împreună această suprafață. Licitațiile ar urma să plece de 5,02 euro pe metru pătrat. Surse consultate de Ordinea.Ro spun că banii pe care Primăria Medgidia i-ar putea încasa din vânzarea terenurilor din PUZ-ul Parc Industrial ar trebui utilizați doar pentru lucrări care nu pot fi finanțate din fonduri europene (cum ar fi, de pildă, constuirea de parcări).

Am solicitat Primăriei Medgidia să ne indice motivele obiective pentru care cheltuie peste un milion de euro din bugetul local pentru a realiza lucrări de reconversie a unui teren degradat în parc, lucrări pentru care erau disponibile fonduri europene nerambursabile. De asemenea, am întrebat Primăria dacă vânzările de terenuri pe care le pregătește în această perioadă au legătură cu finanțarea parcului IMUM. Dacă decidenții de la Primăria Medgidia vor dori să răspundă, răspunsul lor va fi postat aici.  

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Instanțele constănțene cedează la intimidările Constanța Altfel. Cazurile Solid House și Ciobîcă

Publicat

la data de

Scris de

Asociația măciucă fondată de Vergil Chițac și Felicia Ovanesian continuă și după retragerea acestora din rândul membrilor săi să se judece cu municipalitatea constănțeană, chiar mai agresiv decât înainte și cu elemente vădite de presiune asupra instanțelor de judecată. Într-un articol trecut (vezi AICI), arătam că asociația a fost amendată pentru abuz procesual, după o serie de recuzări cu același conținut. Instanța care a aplicat sancțiunea a sugerat că ONG-ul recuză anumiți magistrați pentru a îndrepta dosarele de judecată spre judecători pe care i-ar considera eligibili. Cu alte cuvinte, unii judecători sunt buni, iar alții nu sunt buni. În mod normal, după apariția acestor date, s-ar fi impus o anchetă ca lumea, mai ales că o instanță spunea pentru prima dată ceea ce presa locală constănțeană a suspectat de mult la această asociație reprezentată convențional de o fostă judecătoare, Cristina Toxin, care are sediul profesional acasă la Ovanesian, judecându-se cu Primăria în care gazda ei ocupă funcția de city-manager. Cum nu s-a făcut nicio anchetă, Constanța Altfel continuă nestingherită să intimideze magistrații.

Procesul cu Solid House pentru terenul din Faleză Nord

În articolul de față ne referim la două dosare de judecată oarecum gemene, în care s-au aplicat soluții diametral opuse.

În primul dintre ele (8096/118/2019), Constanța Altfel a chemat în judecată Consiliul Local Municipal și firma Solid House SRL (cel mai mare dezvoltator imobiliar din oraș). ONG-ul a solicitat anularea HCLM 174 din 25.04.2019, prin care s-a aprobat oportunitatea vânzării directe a unui teren din Faleză Nord (strada Pescarilor 69B) către concesionarul acestuia, Solid House SRL. Societatea deținea deja acest teren în concesiune, pe termen lung, dar nu nelimitat, cerând cumpărarea sa. Vorbim de un contract încheiat în 2002 pe o durată de 49 de ani cu drept de prelungire până în 2075. Însă Constanța Altfel a contestat oportunitatea vânzării.

Pe 6 octombrie 2020, Tribunalul Constanța a respins acțiunea asociației, pe considerentul că este formulată de o persoană fără calitate procesuală activă. ONG-ul a declarat recurs, însă și acesta a fost respins de Curtea de Apel Constanța, pe 22 martie 2021.

Procesul cu Ciobîcă

Al doilea proces a fost inițiat, tot în 2019. De data aceasta, Constanța Altfel a chemat în judecată Consiliul Local, primarul Constanței, Agenția de Protecție a Mediului și pe investitorul Dan Gheorghe Ciobîcă. În mod concret, ONG-ul a cerut anularea HCLM 36/13.02.2015, prin care s-a aprobat PUZ-ul Faleză Nord-Pescărie. În acest PUZ erau incluse atât terenul Solid House, la care ne-am referit mai sus, cât și terenul investitorului Dan Ciobîcă (teren situat pe bulevardul Mamaia, în fața Gărzii de Mediu, pe care acesta îl cumpărase în cadrul unei proceduri de executare silită).

Pe baza PUZ-ului, Ciobîcă a obținut autorizația de a construi un bloc de 6 etaje. Însă Constanța Altfel a atacat PUZ-ul (în dosarul 2616/118/2019). Pe 20 iulie 2020, acțiunea a fost respinsă de Tribunalul Constanța, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă. ONG-ul a declarat recurs, iar dosarul a fost repartizat completului de la Curtea de Apel Constanța care s-a pronunțat și în celălalt dosar, cu Solid House.

Recuzarea pe bază de coincidențe

Pe 19 aprilie 2021, Constanța Altfel a depus o cerere de recuzare a tuturor judecătorilor din acest complet de judecată de la Curtea de Apel. Asociația a susținut că respingerea calității sale procesuale active în dosarul cu Solid House a încălcat practica anterioară a Curții de Apel Constanța și practica ulterioară a Tribunalului Constanța. Iar de aici, suspiciunea de parțialitate!

În al doilea rând, ONG-ul sublinia o serie de posibile nereguli în dosarul cu Solid House: că instanța refuzase acordarea unui termen de 24 de ore pentru depunerea de concluzii scrise, grăbind suspect pronunțarea; că (în ciuda acestei grabe la pronunțare) hotărârea nu era încă motivată; că avocata Solid House a făcut cereri de strămutare în alte dosare similare, dar nu a făcut și în dosarul cu Solid House (sugerând astfel că i-ar fi convenit completul).

Toate aspectele de mai sus ar putea fi rodul coincidenței. Însă Constanța Altfel le-a speculat, punând astfel presiune pe instanță.

ONG-ul a mai punctat că, în cei 4 ani scurși de la momentul în care a inițiat primul din zecile sale de procese, încă are parte de dezbateri asupra calității procesuale active.

Asociația s-a plâns de practica neunitară (adică de soluții contradictorii), în contextul special subliniat de ea al intervenirii unei decizii pronunțate pe această temă într-un recurs în interesul legii (RIL).

Culmea, decizia prin care a fost soluționat RIL-ul evocat mai sus nu este deloc favorabilă Asociației Constanța Altfel, ci dimpotrivă.

RIL-ul care a tăiat aripile de zmei ale ONG-iștilor

Decizia (nr. 8/2020) interzice acțiunile populare inițiate de ONG-uri în apărarea unor interese publice, generale. Completul de RIL, format din cei mai buni 25 de judecători din țară, a decis că asociațiile, la fel ca toate persoanele de drept privat, au calitate procesuală activă doar dacă probează vătămarea unui interes privat.  În rest, li s-a retras dreptul de a perora exclusiv pe tema interesului public acestor ONG-uri care pot fi înființate de particulari, fie deștepți sau nerozi, specializați în ceva sau în nimic, urmărind binele colectiv sau interese obscure. Că nu le-a delegat nimeni acestor particulari vreun drept de tutelă asupra actelor administrative!

Ca o notă aparte, în cuprinsul Deciziei 8/2020 se arată că o serie de instanțe, prima menționată fiind chiar Curtea de Apel Constanța, au apreciat că un act administrativ poate fi anulat numai sub condiția dovedirii că a produs reclamantului o vătămare. Din acest punct de vedere, s-ar putea spune că tocmai magistrații care au continuat să recunoască Asociației Constanța Altfel calitatea procesuală activă și după publicarea Deciziei 8/2020 au încălcat practica de la nivelul Curții de Apel Constanța, relevată în paragraful 50 al deciziei.

Cei de la Constanța Altfel cunosc exact efectul Deciziei 8. Ca dovadă, la momentul dezbaterii RIL-ului, au formulat un memoriu, prin care au încercat, în zadar, să convingă instanța supremă să nu pună capac peste joaca prin care unii ca ei puteau să se dea zmei în fața investitorilor (corecți sau nu, că și aceștia sunt ca societatea, și buni, și răi, de la caz la caz). În mod normal, după publicarea deciziei, Constanța Altfel trebuia să fie pa din aceste procese stârnite în contencios obiectiv. Cu toate acestea, ONG-ul mai prinde din zbor recunoașterea calității. Și exact această situație contrară Deciziei 8 generează practica neunitară. Iar din acest punct de vedere, ”lacrimația” asociației pe tema practicii neunitare este pur și simplu ipocrită.

Presiunile Altfel au dat roade: magistrații au întors situația pe dos

Cererea de recuzare a fost respinsă pe 20 aprilie 2021, din lipsa unor dovezi palpabile.

Extras din hotărârea prin care a fost respinsă cererea de recuzare.

Procesul a fost reluat la același complet al Curții de Apel Constanța. Pe 5 iulie 2021, instanța a admis recursul promovat de Constanța Altfel. Magistrații și-au schimbat convingerea că asociația n-ar avea calitate procesuală activă, la 180 de grade. Sentința de fond (care analizase doar excepția lipsei de calitate) a fost casată, iar dosarul a fost trimis spre rejudecare, Tribunalului Constanța.

Legea ar trebui să fie egală pentru toți. Dar mai ales ar trebui să aibă același înțeles pentru instanțele care o aplică. Este scandalos ca aceeași magistrați care au decis că asociația nu are calitate procesuală activă să se contrazică pe ei înșiși la doar câteva luni distanță, recunoscând o calitate altfel nerecunoscută de Înalta Curte.  

Alegațiile emoționale ale ONG-ului, inserate în cererea de recuzare, anume că ar fi reușit să oprească într-o oarecare măsură devalizarea patrimoniului public și ororile urbanistice, ar putea avea trecere la un anumit public. Însă, nici eroii salvatori, cât de eroi și de salvatori ar fi, nu sunt deasupra legii. Decizia dată în RIL este universal obligatorie, la fel ca legile țării, fiind publicată în Monitorul Oficial. Și oricât nu le-ar conveni unora o lege, împreună cu toți ceilalți cetățeni se află sub lege. Prin urmare, din punct de vedere legal, ONG-ul putea întoarce soluția dată, doar dacă proba un prejudiciu personal pe care i l-ar fi cauzat PUZ-ul. Or n-a fost așa.

Iar din acest motiv, situația creată este de-a dreptul periculoasă, întrucât trădează influența colosală pe care Constanța Altfel o are în justiția locală. O justiție care funcționează diferit pentru șmecherii cu pile, pentru cei care reușesc să urle mai tare, să intimideze sau să apeleze la abuzuri procesuale este un afront față de cei fără pile, care respectă legile țării și se manifestă ponderat. Nu zice nimeni să-i plângeți pe dezvoltatorii imobiliari. Nici pe cei pentru care s-a aplicat RIL-ul, nici pe cei pentru care nu s-a mai aplicat.

Însă obiectivitatea și imparțialitatea magistraților, securitatea raporturilor juridice și egalitatea în fața legii sunt principii care ne privesc pe toți. Când principiile sunt încălcate, încrederea publicului în actul de justiție scade justificat. Iar așa ceva n-ar trebui să se întâmple.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: