Connect with us

Exclusiv

Verificări ale Inspectoratului de Stat în Construcții la Primăria Cernavodă

Adrian Cârlescu

Publicat

la

Inspectoratul de Stat în Construcții a început ieri o serie de verificări la Primăria Cernavodă. Informația a fost confirmată pentru presa locală constănțeană de Marian Iordache, consilierul primarului din Cernavodă, Liviu Negoiță. Potrivit informațiilor Ordinea.Ro, verificările ar putea avea legătură cu două sesizări transmise către ISC și DNA București de o firmă de proiectare. Aceasta a reclamat abateri de la legalitate în privința documentațiilor întocmite de Primăria Cernavodă pentru două lucrări în valoare cumulată de aproximativ 3 milioane de euro.

Vorbim în acest caz de două proceduri simplificate lansate de Primăria Cernavodă pe 4 și pe 5 iunie 2019. Prima dintre ele a vizat atribuirea unui contract pentru ”Lucrări de întreținere străzi și parcări prin turnare covor mixtură asfaltică, oraș Cernavodă, în cursul anului 2019”. Potrivit caietului de sarcini, întreținerea în cauză se referă la 66 de străzi și parcări, cu o suprafață totală de 83.647 de metri pătrați. În acest caz, prin ”întreținere”, Primăria s-a referit la decaparea integrală a celor 66 de străzi și parcări, operațiune urmată de turnarea unui covor asfaltic, uniform, de 4 centimetri, pe întreaga suprafață. Pentru lucrările de întreținere, legea nu impune întocmirea unui proiect tehnic și nici măcar obținerea unei autorizații de construire. Or sesizarea adresată ISC atrage atenția că termenul de ”întreținere” a fost utilizat în mod incorect, pentru a se fenta proiectul tehnic și autorizația de construire. Principala observație ar fi aceea că asfaltarea a 66 de străzi nu poate avea caracterul unei lucrări de întreținere, ci de reparație capitală sau de reabilitare, caz în care erau necesare documentațiile tehnice și autorizația de construire.

Al doilea proiect se referă la reabilitarea și modernizarea străzilor Călărași, Cazărmii, Energiei și Saint Sebastien Sur Loire. Principala problemă semnalată autorităților a fost aceea că documentul publicat în SICAP cu titlul de Proiect Tehnic de Execuție ar avea la pagina 3 mențiunea ”Documentație de avizare a lucrărilor de intervenție”. De aici s-ar naște suspiciunea că nu s-a întocmit un proiect tehnic propriu-zis, fiind prezentată cu această titulatură o documentație de tip DALI.

Ambele proceduri simplificate de achiziție publică au fost ”câștigate” de firma Getnic Construct Serv SRL Cernavodă. Potrivit anunțurilor de atribuire publicate de Primăria Cernavodă în SICAP pe 11 iulie a.c., în ambele proceduri Getnic a fost unicul ofertant. Așadar, societatea a concurat de una singură și a câștigat ambele lucrări, pentru sume aproape egale cu valoarea estimată de autoritatea contractantă. Astfel, lucrarea de ”întreținere” prin asfaltare a avut valoarea estimată de 6.850.000 de lei, iar contractul a fost atribuit singurului participant cu 6.849.837,58 de lei. Getnic a ”licitat” cu 162,42 de lei mai puțin decât valoarea maximală stabilită de autoritatea contractantă. La contractul de modernizare a străzilor Călărași, Cazărmii, Energiei și Saint Sebastien Sur Loire, valoarea estimată a fost de 5.955.248,85 de lei, iar contractul a fost încheiat cu 5.955.235,26 de lei, la o valoare cu doar 13,59 de lei mai mică.

Ambele achiziții publice mai au o notă comună. În anunțurile de participare se afirmă că autoritatea contractantă își rezervă dreptul de a anula procedura chiar și după finalizarea acesteia, dar înainte de semnarea contractelor, atunci când ”nu s-a alocat, se modifică sau se retrage contribuția asigurată din bugetul local de către Consiliul Local”. Mențiunea este oarecum controversată, întrucât un primar care controlează majoritatea din Consiliul Local poate aranja modificarea sau retragerea finanțării pentru a avea motivul formal să anuleze o procedură câștigată de cine nu trebuie. Nu spunem că acesta ar fi cazul petrecut la Cernavodă, însă problema există, măcar de principiu.

Getnic Construct Serv SRL nu se află la primele contracte câștigate de la Primăria Cernavodă. În anul 2017, societatea s-a aflat în centrul unui scandal de presă, după ce a câștigat două asfaltări în Cernavodă, învingând concurența cu prețuri neobișnuit de mici. Getnic s-a prezentat atunci cu o ofertă de 48,41% din valoarea estimată la asfaltarea străzii Panait Cerna. De asemenea, a ofertat 31,54% din valoarea estimată la asfaltarea străzii Gheorghe Doja. Valoarea estimată a celor două lucrări era de 2.921.870 de lei, dar Getnic le-a adjudecat la valoarea de 1.243.054,56 de lei plus TVA. Societatea a mai beneficiat de-a lungul timpului de 4 contracte, în valoare totală de 1.229.743,64 de lei plus TVA, de la SC Utilități Publice Gospodăria Comunală SRL Cernavodă, o societate a Consiliului Local Cernavodă.

Comments

comments

Exclusiv

Ultima scenă din lupta Curții de Conturi cu Primăria Năvodari

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Curtea de Apel Constanța a respins o cerere de intervenție a Apelor Române într-un proces care se referă la nereguli constatate de Curtea de Conturi cu privire la inventarierea terenurilor de stat de pe malul lacului Siutghiol în domeniul privat al Orașului Năvodari. Alungarea instituției de stat din acest proces nici măcar nu a fost consemnată pe portalul instanței de judecată. Completul care a luat această decizie este condus de judecătoarea Beatrice Mariș. Din cauza acesteia, statul român a fost condamnat recent la CEDO, într-un caz de încălcare a dreptului la libera exprimare.

Procesul la care ne-am referit mai sus este o contestație a Orașului Năvodari împotriva unei decizii a Curții de Conturi din anul 2017. În anul menționat, Curtea a realizat un audit la Primăria din Năvodari, constatând 11 abateri grave de la legalitate. Constatările sunt tulburătoare și spun că Primăria din Năvodari a falsificat programele anuale de încasare a veniturilor proprii pentru a accesa fonduri necuvenite de la bugetul de stat; că diverse persoane fizice și juridice nu au fost deloc impozitate; că nu s-a încasat niciun leu de la concesionarul lacului Tașaul sau de la restaurantul Cherhanaua Tașaul; că Primăria a omis să depună declarații de creanță împotriva unor firme intrate în insolvență, pierzând astfel niște milioane de euro. Ultima dintre abateri se referea la modalitatea în care Primăria a pus gheara pe terenurile de stat din cuveta și de pe malul lacului Siutghiol. În această ultimă privință, prin Decizia nr. 38/30.10.2017, Curtea a obligat Primăria să reanalizeze întreaga situație, să remedieze intabulările cu probleme și să facă o delimitare a terenurilor orașului față de cele ale statului, printr-o comisie mixtă cu Apele Române. Măsura trebuia pusă în aplicare până pe 31 ianuarie 2018.

Acest lucru nu s-a întâmplat, deoarece Primăria Năvodari a contestat exact punctul 11 din decizie. Rețineți, autoritatea locală nu a contestat nimic din haiduciile de la taxe și impozite amintite mai sus. A contestat doar aspectele referitoare la terenurile de la Siutghiol, acolo unde există interese imobiliare ale unei camarile legate ombilical de politrucii care au condus localitatea în ultimii 11 ani.

Pe fond, Tribunalul Constanța a respins contestația Primăriei Năvodari, menținând în ființă decizia Curții de Conturi. Însă Primăria a declarat apel. În calea de atac aflată pe rolul Curții de Apel Constanța, a intervenit și Administrația Națională Apele Române. ANAR a depus cerere de intervenție accesorie, prin care a susținut poziția procesuală a Curții de Conturi. Interesul ANAR era justificat prin două aspecte principale. În primul rând, este vorba de faptul că instituția a fost nominalizată chiar în decizia Curții de Conturi să contribuie alături de Primăria Năvodari la delimitarea între terenurile de stat și cele ale localității din zona lacului. În al doilea rând, este vorba și de un alt proces în care ANAR-ul are, alături de Ministerul de Finanțe, calitatea de reclamant contra Orașului Năvodari. Cele două instituții de stat revendică terenurile din zona de protecție a lacului Siutghiol, pe care Primăria Năvodari le-a inventariat în mod abuziv în proprietatea sa. Vorbim în acest caz de un litigiu foarte important, în care se va decide soarta terenurilor de la Siutghiol, pe baza unui probatoriu complex, incluzând aici și o expertiză de specialitate. Dacă, în celălalt proces, se va anula decizia Curții de Conturi, fie și pe un neajuns formal al sentinței de fond, Primăria Năvodari ar primi muniție să lupte pe acest front. Tocmai acesta este interesul justificat în baza căruia ANAR a depus cererea de intervenție accesorie în favoarea Curții de Conturi.

După cum arătam în preambulul articolului de față, Curtea de Apel ”a gonit” ANAR-ul din proces, respingând cererea de intervenție accesorie. În mod bizar, această decizie intermediară nu a fost publicată pe portalul instanței, ceea ce naște suspiciuni.

Completul de judecată care a dispus în acest sens este condus de judecătoarea Beatrice Mariș. În 2007, aceasta a încălcat dreptul la liberă exprimare al unei cunoscute jurnaliste de investigație din Constanța, obligând-o să achite daune morale de 50.000 de lei fostului primar Radu Mazăre, pe care jurnalista îl criticase. Hotărârea a fost abuzivă. Ca dovadă, după zece ani, în 2017,  statul român a fost condamnat la CEDO (vezi AICI motivarea CEDO). Judecătoarea nu a fost sancționată, ci, dimpotrivă, a fost promovată la Curtea de Apel Constanța.   

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Ce invenții a mai făcut Primăria Năvodari ca să umple malul lacului Siutghiol cu vile

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Primăria Năvodari a ”măritat” prin licitații discrete mai multe terenuri din zona de protecție a lacului Siutghiol, din zona Mamaia Sat, care fac obiectul revendicării imobiliare din partea statului român, prin Ministerul de Finanțe și Apele Române (în dosarul 3491/118/2018 al Tribunalului Constanța). Ca să fenteze statul, Primăria a autorizat construirea de vile, fără aviz de la Apele Române. Din punct de vedere legal, orice proiect de construcție pe malul unui lac natural necesită aviz de la Apele Române. Însă primarul Florin Chelaru a pretins într-o adresă oficială că vilele pe care le-a autorizat nu se învecinează direct cu lacul, ci cu o stradă… inventată din pix, care nu există în realitate. Și de vreme ce vilele nu se învecinează cu lacul, ci cu o stradă construită, avizul nu ar mai fi necesar. În realitate, strada inventată din pix este pârloagă și se suprapune peste zona de protecție a lacului, acolo unde orice construcție, inclusiv construcția de străzi, este interzisă de lege. Unul din beneficiarii acestei mânării administrative este legat ombilical de regimul Chelaru, fiind implicat în proiecte imobiliare de milioane de euro pe terenuri obținute în superficie de la Primărie.

2011: Prima stradă inventată și furtul unui teren de 11.000 mp

Cam tot ce se întâmplă cu lacul Siutghiol pe aria orașului Năvodari are legătură cu abilitatea conducătorilor Primăriei locale  – cel de acum și cel dinaintea sa – de a inventa chestii. De pildă, în 2011, fostul primar, Nicolae Matei, a inventat din pix strada Promenada lac Siutghiol, pe latura estică a lacului. Numai că strada imaginară pornea dintr-un lot privat și se oprea în alt lot privat. Ca să se plimbe pe ea, turiștii ar fi trebuit să vină cu barca. În realitate, fostului primar puțin îi păsa de turiști. Însă invenția străzii neconectate la sistemul de drumuri publice i-a folosit ca să inventarieze în domeniul public și privat al localității terenurile de pe malul lacului, care aparțineau statului român prin declarația Constituției. Ne referim aici la Hotărârea Consiliului Local Năvodari nr. 93/21.04.2011, prin care 11.000 de metri pătrați de teren de pe malul lacului au ajuns proprietate privată a localității. O investigație detaliată pe această temă puteți citi AICI

Ulterior, Primăria a vândut terenurile furate de la stat către firmele care dețineau obiective turistice în zonă. Tot din această împrejurare a urmat un litigiu de zile mari cu SC Somaco Construct SRL, care consolidase malul lacului, în dreptul proprietății sale, cu pat de piatră garnisit la nivelul solului cu un strat uniform de nisip. Primăria a inventat că societatea nu ar fi consolidat terenul, ci ar fi depozitat piatră și nisip, motiv pentru care i-a aplicat o taxă asimilată activităților comerciale de depozitare, în cuantumul halucinant de două milioane de euro. Anul acesta, taxa fiscală a fost desființată de o instanță penală.

2013: Pădurea din lac

Ne întoarcem la anii de furt. În 2013, Consiliul Local Năvodari a adoptat o altă hotărâre de inventariere (HCL 162/25.06.2013), prin care a inclus în domeniul privat al localității o nouă suprafață, de 2,5 hectare, pe strada M1 din Mamaia Sat. Terenul era de fapt o bucată din lac, denumită popular ”Coada Lacului”. Vorbim aici de o zonă acoperită de apă și stuf, foarte valoroasă din punct de vedere al biodiversității. Aici era cuibarul unor valoroase specii de păsări, fapt care, în 2007, condusese la declararea întregului lac drept sit de protecție avifaunistică Natura 2000. Mai departe, Primăria a obținut intabularea terenului în cartea funciară, pe baza unei adrese care susținea mincinos că terenul ar fi, în mare parte, o pădure. Dacă vreți, era o pădure. Dar o pădure de stuf care creștea în apă. AICI puteți citi un articol detaliat pe această temă.

2017: Curtea de Conturi descoperă probleme grave la inventarierea terenurilor de pe malul lacului

Furtul terenurilor de stat din cuveta și de pe malul lacului a început să fie descoperit de autorități la sfârșitul anului 2017. Secretul s-a păstrat bine până atunci, pentru că, în anul 2010, o lege strâmbă, care contravine Constituției și legii organice a apelor, a dat lacul Siutghiol în administrarea consiliilor locale din Constanța, Ovidiu și Năvodari, fiecare pa aria sa administrativă. Vorbim aici de Legea 42/2010.  Evident că lupul, pus paznic la oi, s-a apucat să decimeze turma. Dar treaba asta nu putea rămâne neobservată la infinit. Ca dovadă, la sfârșitul anului 2017, Curtea de Conturi a României a descoperit 11 abateri colosale la Primăria Năvodari, ultima din ele fiind tocmai în domeniul inventarierii ilegale a terenurilor de pe malul lacului. În urma controlului, prin Decizia nr. 38/30.10.2017, Curtea a obligat Primăria să reanalizeze situația terenurilor de la Siutghiol, să facă delimitări cu statul și să evalueze gradul de eroziune împreună cu specialiștii de la Apele Române. O comisie în acest sens trebuia constituită până pe 31 ianuarie 2018, conform deciziei citate. (AICI puteți citi tot documentul. Abaterile referitoare la terenurile de la Siutghiol se găsesc la punctul 11; celelalte puncte sunt dedicate haiduciilor de alt tip).

2018: Ministerul de Finanțe și Apele Române revendică zona de protecție a lacului

Din motive lesne de înțeles, Primăria Năvodari a tergiversat aplicarea măsurilor. Autoritatea locală a câștigat timp, contestând la instanța de contencios administrativ exact punctul 11 din decizia Curții de Conturi. În acest fel, s-a declanșat un proces de lungă durată. În iunie 2018, statul român a decis să inițieze un proces de revendicare imobiliară împotriva Orașului Năvodari, în care a cerut să i se restituie toate terenurile incluse în zona istorică de protecție a lacului, de 15 metri de la țărm, precum și terenurile câștigate din lac prin lucrări de consolidare sau de asanare. Trebuie să știți că zona actuală de protecție a lacului a fost diminuată la 5 metri de la țărm. În această bandă de 5 metri nu se poate construi nimic. Însă diferența de 10 metri, din fâșia istorică de 15 metri, nu a fost niciodată dezafectată din domeniul public al statului, neexistând niciun act normativ în acest sens. În consecință, proprietatea de stat a rămas în continuare pe 15 metri de la țărm. În cadrul procesului, Ministerul de Finanțe și Apele Române au cerut anularea a șase hotărâri ale Consiliului Local Năvodari prin care terenurile de stat de la Siutghiol au fost inventariate fraudulos în proprietatea privată a localității. De asemenea, cele două instituții de stat au făcut sesizare de neconstituționalitate în privința Legii 42/2010. Sesizarea a fost trimisă spre soluționare Curții Constituționale a României.  

Ancheta Comisiei de Abuzuri a Senatului României

Furtul terenurilor din cuveta și de pe malul lacului a mai făcut și obiectul unei anchete parlamentare, la comisia de abuzuri din Senatul României. Ancheta a debutat în 2017 și s-a încheiat în 2019. În repetate rânduri, Primăria Năvodari a trebuit să lămurească diferite aspecte și să dea note de relații. De asemenea, primarul Florin Chelaru a fost audiat de mai multe ori. La cererea Comisiei de Abuzuri, alte instituții ale statului, precum Apele Române, Direcția Antifraudă Fiscală din ANAF, corpul de control al Ministerului de Interne sau Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, au făcut verificări, cerând note de relații de la Primăria Năvodari. Colac peste pupăză, în aceeași perioadă, funcționarii Primăriei implicați în taxarea abuzivă a firmei Somaco Construct au fost audiați la Parchetul Curții de Apel, iar la nivelul DNA Constanța s-a format un dosar penal referitor la furtul terenurilor din lac.

2018: Primăria organizează licitație pentru terenurile în litigiu

Un om normal ar fi simțit măcar o minimă tulburare în fața acestor demersuri. La Năvodari, însă, primarul în funcție nu s-a sinchisit și a continuat să facă totul pe dos. Pe 4 aprilie 2018, așadar după constatările Curții de Conturi, la inițiativa primarului Florin Chelaru, Consiliul Local Năvodari a adoptat hotărârea nr. 92 privind constituirea unui drept de superficie, cu titlu oneros, prin licitație publică, asupra unui teren de 610 mp de pe strada M12 fără număr. Superficia echivalează cu o concesiune; singura diferență este aceea că superficia se aplică la terenurile din domeniul privat, în vreme ce concesiunea se aplică doar la terenurile din domeniul public. Prețul de pornire a fost de 23,04 lei pe metru pătrat pe an. În hotărârea de aprobare a licitației se menționa că terenul a fost dobândit de Orașul Năvodari în baza HCL nr. 32/28.02.2011 privind inventarierea unor terenuri în domeniul privat al localității. De asemenea, se menționa că terenul scos la licitație are numărul cadastral și de carte funciară 116713. Verificând pe Geoportalul ANCPI, putem remarca faptul că terenul se situează chiar pe malul lacului Siutghiol.

Aprilie 2019: Prima autorizație de construire

Licitația s-a organizat în ciuda anchetelor în desfășurare, iar un an mai târziu, Primăria Năvodari a eliberat autorizația de construire nr. 261/19.04.2019 în beneficiul persoanei fizice Marin Mioara. Așa cum se precizează în Registrul Electronic al Autorizațiilor, disponibil pe site-ul Primăriei Năvodari, Marin Mioara deținea terenul  CF 116713 în baza contractului de superficie nr. 651/2018. Cel mai probabil vorbim chiar de câștigătoarea licitației. Prin autorizația din 19 aprilie 2019, titulara superficiei primea dreptul de a construi trei locuințe unifamiliale cu regim de înălțime S+P+1E pe terenul de lângă lac. La data menționată, se împliniseră 10 luni de la debutul procesului deschis de statul român pentru revendicarea imobiliară a terenurilor din zona de protecție a lacului, iar Primăria Năvodari primise obligația să depună la instanță hotărârile de inventariere și documentațiile de primă înregistrare cadastrală a terenurilor din zona de protecție a lacului. Așadar, primarul și funcționarii aveau deplina reprezentare a faptului că acest teren, aflat în vecinătatea lacului și dobândit printr-o hotărâre de inventariere, face obiectul cererii de revendicare din partea statului. Cu toate acestea, Chelaru și ai lui nu s-au lăsat intimidați, susținând proiectul de a se trânti 3 vile pe terenul jefuit de la stat, sperând să-și acopere faptele pe baza unor complicități la nivelul justiției locale, cunoscute de toată lumea.

Septembrie 2019: A doua autorizație de construire

Pe 10 septembrie 2019, când statul învestise deja instanța de judecată să se pronunțe în sensul anulării HCL 32/28.02.2011, prin care a fost însușit fraudulos terenul acordat mai apoi în superficie, Primăria Năvodari a emis o nouă autorizație. Este vorba de autorizația 588/10.09.2019, pentru modificarea proiectului în curs de construcție din 3 locuințe unifamiliale, în 5 locuințe înșiruite, C1-C5, cu regim de înălțime S+P+1E retras. Deși vorbim de același teren de 610 mp, de pe strada M12 fără număr, înscris în cartea funciară 116713, de data aceasta titularul autorizație nu mai apare Marin Mioara, ci firma Aqua Force SRL. Aceasta aparține afaceristului Adrian Damian, un intim al primarului Florin Chelaru și asta explică pe deplin mobilul faptelor.

În miezul unor afaceri cu superficii de milioane de euro

O anchetă despre modul în care acest Damian a fost implicat în proiecte imobiliare cu terenuri în superficie puteți citi AICI. De asemenea, puteți citi AICI o altă anchetă despre modalitatea în care soția lui Adrian Damian a fost despăgubită de Primăria Năvodari, după ce autoritatea i-a concesionat un teren care nu era al Primăriei, ci al unei persoane fizice, și i-a emis autorizație de construire. Fiind indusă în eroare, soția afaceristului a solicitat despăgubiri și le-a și primit de la o instanță de judecată. Evident că Primăria sau Consiliul Local din Năvodari nu s-au întors împotriva lui Florin Chelaru ca să pună banii la loc în vederea reparării prejudiciului. În sfârșit, AICI puteți citi detalii despre cearta pe bani survenită între Adrian Damian și partenera sa de lovituri imobiliare, Elena Dinu, care este soacra consilierului local PSD-ist Ilie Coman. O publicație națională a relatat recent că soacra afaceristă le-a făcut plângeri penale la DNA și DIICOT lui Adrian Damian, dar și primarului Florin Chelaru. Aceasta a relatat mai multe tranzacții controversate cu terenuri din zona Mamaia Sat-Năvodari, în care au avut dreptul să cumpere bucăți de pământ o rudă a consilierului PSD-ist Vasile Moruzi, funcționara Margareta Mitran, în numele unei persoane fizice, dar și o firmă de lângă orașul natal al lui Chelaru, deținută de o mămăiță de 78 de ani.

Elena Dinu, soacra consilierului PSD-ist Ilie Coman și fosta parteneră de lovituri imobiliare a lui Adrian Damian. Sursa: Facebook.

Zona de protecție fără construcții, redusă la 4 centimetri

Revenim la terenurile de la Siutghiol. După ce a obținut toate actele de la Primărie, Damian s-a apucat de construit pe malul bălții. Acest fapt a nemulțumit o asociație civică aflată în război cu mafia imobiliară, care a trimis memorii și petiții la toate instituțiile statului. Din multitudinea de înscrisuri publicate AICI, care atestă că instituțiile au făcut verificări în privința certificatelor de urbanism ale investiției, unul ne-a atras atenția în mod deosebit. Este vorba de un răspuns oferit de primarul Florin Chelaru către ANCPI. Primarul din Năvodari lămurește de ce nu a trecut în certificatele de urbanism care au precedat cele două autorizații obligația ca investitorii să obțină aviz de la Apele Române. Chelaru scrie că terenul se află la peste 7 metri de limita cadastrală a lacului Siutghiol, situație pe care o deduce din faptul că între teren și lac se găsește strada M1 cu o lățime de 6,96 metri liniari. Cu alte cuvinte, dacă între vile și lac sunt peste 7 metri, iar 6,96 metri din această suprafață sunt ocupați de strada M1, rezultă că zona de protecție în care nu se poate construi nimic, nici măcar drumuri, a rămas de aproximativ 4 centimetri. Culmea, evocând existența acestei străzi, primarul din Năvodari lămurește că, din această cauză, nu a fost necesar avizul Apelor Române.

Download (PDF, 54KB)

 

O logică ar fi, căci avizul este necesar pentru a putea construi în vecinătatea lacului, iar nu în vecinătatea unui drum construit. Numai că, în teren nu se află niciun drum construit între locuințele înșiruite de Adi Damian și luciul de apă. Strada este neconstruită, existând doar pe hârtie. Mai exact există în harta cadastrală și în Geoportalul ANCPI. Este vorba de o fâșie de teren, cu numărul cadastral 111043, care pleacă din coada lacului, pe buza lacului, până la intersecția cu M12 (CF 109817)

Potrivit legii, acest drum nu va putea fi construit niciodată. Am explicat mai sus că pe fâșia de 5 metri de la țărm nu se poate construi absolut nimic, pentru că nu permite legea. Chelaru știe acest lucru. Dar a inventat strada din pix, ca să-l îmbogățească pe prietenul său Damian, urgent, pe repede înainte, să apuce omul să vândă locuințele înainte ca instanța de judecată să se pronunțe în dosarul de revendicare cu statul român.

O clădire care stă pe apă

Cu aceeași intenție de a dispune de terenurile de stat acaparate fraudulos în domeniul privat al localității, Primăria Năvodari a dezmembrat terenul de 25.000 de metri pătrați din coada lacului Siutghiol. Prin această operațiune cadastrală, au rezultat două loturi: unul de 1.000 de metri pătrați și altul de 24.000 de metri pătrați. Pe lotul mai mic, Primăria a autorizat construirea unei clădiri cu anvelopă de beton armat pentru un post trafo și birouri. Clădirea există și funcționează potrivit destinației sale. Însă aceasta nu este înscrisă în cartea funciară. Motivul este unul cât se poate de bizar: în documentația oficială, terenul figurează în continuare ca fiind acoperit de apă. Asa arată clădirea care se găsește pe teren:

În urmă cu patru ani, aici era lacul. Între timp, balta a fost asanată, iar Primăria a autorizat clădirea albastră din imagine. Construcția este neintabulată, deoarece terenul figurează în continuare în categoria ”ape stătătoare”. Fâșia dintre clădirea albastră și blocul din stânga, construit anul acesta, a fost intabulată ca stradă, cu numele Strada M1. Fâșia se continuă pe marginea istorică a lacului până la intersecția cu strada M12. 

Aici puteți vedea extrasul informativ integral. 

Iunie 2019: altă licitație discretă pentru 853 de metri pătrați

Și lucrurile nu se opresc aici. Prin HCL 156/24.06.2019, consilierii din Năvodari, la propunerea lui Chelaru, au aprobat încă o licitație pentru acordarea în superficie a unui alt lot de 853 mp, tot pe strada M12 fără număr. Când și cum s-a organizat licitația sunt aspecte necunoscute publicului, de vreme ce informațiile pe această temă nu s-au păstrat în memoria internetului. Cel mai probabil, de licitație au aflat doar niște inițiați.

Superficiarul a năvălit deja pe teren, săptămâna trecută, când a defrișat vegetația forestieră și a început să sape de zor gropi de fundații în terenul care aparține de drept statului român. Deși am mediatizat această situație, autoritățile dorm în papuci. Justiția se mișcă greu. În schimb, protejații lui Chelaru se mișcă repede, pentru a umple cu vile zona lacului, dar mai ales pentru a obține statutul de constructori de bună-credință.  Lanțul de influențe și complicități e lung și gros. O mână spală pe alta și împreună fața. După ce făptașii vor termina de împachetat distrugerea acestui colț de natură, burțile verzi care protejează această mafie vor pleca la pensii speciale. Ca să fie treaba treabă!

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Documentația halucinantă prin care primarul PSD-ist din Agigea și-a acordat titlul de cetățean de onoare al comunei sale

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Redacția Ordinea.Ro a intrat în posesia documentației care a stat la baza hotărârii de Consiliu Local, prin care primarul PSD-ist din Agigea, Maricel Cîrjaliu, a devenit cetățean de onoare al comunei sale, în anul 2012. Referatele și recomandările care au stat la baza acordării acestui titlu sunt de un ridicol nemaivăzut până acum. În același timp, documentația probează frauda morală și impostura personajului, dar și o anumită patologie a puterii, de tip Elena Ceaușescu. Ceaușeasca era proastă de bubuia pământul și toată lumea știa acest lucru, însă s-a folosit de puterea ei pentru a-i fi decernate titluri academice și onoruri pe care nu le merita. Nici Maricel nu e prea departe.

Nimic excepțional…

În iunie 2012, îmbătat de succesul electoral, în urma căruia a câștigat al doilea mandat de primar al comunei Agigea, Cîrjaliu și-a făcut planuri să se autodecoreze ca cetățean de onoare al comunei sale. Pe lângă pompă, titlul i-ar fi adus și foloase practice, deloc neglijabile având în vedere puzderia de terenuri și clădiri pentru care plătea impozite la Primărie. Cetățenii de onoare nu plătesc impozite, iar unii dintre ei mai beneficiază în plus de un lot de teren sau de un loc de înmormântare. Însă din punct de vedere legal, titlul de cetățean de onoare era rezervat doar celor cu merite deosebite. Titlul este o formă de recunoaștere publică a meritului, fie că vorbim de o contribuție importantă, de o performanță, de o faptă remarcabilă. De-a lungul timpului, au devenit cetățeni de onoare sportivi precum Nadia Comăneci, Gheorghe Hagi sau Gabriela Szabo, al căror merit e dincolo de orice dubiu, oameni de cultură,  actori și regizori de mare ținută, profesori care au format generații întregi de elevi, militari de carieră care au luptat pe front, dar și oameni simpli care au contribuit la salvarea de vieți omenești. Cu toții au o notă comună: anume că au făcut ceva excepțional. Cîrjaliu nu făcuse nimic excepționale. Or, din acest motiv, titlul nu i se cuvenea. Însă, râvnind la el și fiind dispus aproape la orice ca să-și atingă scopurile, individul i-a pus pe angajații săi de la Primărie să inventeze niște merite pentru el.

… dar l-a vorbit presa de bine

Cel mai vechi document din dosarul de cetățean de onoare este un referat întocmit pe 28 iunie 2012 de secretarul Comunei Agigea, Ancuța Mihail. Prin acesta numita ruga, dar nu se știe pe cine, pentru că nu precizează destinatarul creației sale, să analizeze posibilitatea ca primarul în funcție să devină cetățean de onoare al localității. Primul ”merit” invocat de angajata Primăriei era acela că: ”Mass-media constănțeană s-a referit în repetate rânduri la activitatea pe tărâm economic și social a domnului Cristian Maricel Cîrjaliu, doctorand în drept public”.

Merit deosebit: a modificat statutul de funcționare al Primăriei

Mai departe, referatul pomenește că Maricel ”a acționat cu hotărâre și fermitate” la îndeplinirea unor obiective, cum ar fi reabilitarea stadionului de fotbal, constucția unei case de cultură, construcția unor noi grădinițe, reabilitarea unor străzi, reabilitarea iluminatului public, atribuirea de loturi de teren pentru tineri, înființarea societății Agigeaserv Util SRL, obținerea avizelor pentru realizarea rețelei de gaze în satul Lazu. Vă dați seama ce situație ridicolă? Obținerea unor avize a ajuns să fie un merit deosebit, apt de a fi răsplătit cu un titlu de cetățean de onoare. Și meritele nu se opresc aici, secretara comunei subliniind și faptul că șeful ei a adaptat permanent Statutul de organizare și funcționare a Primăriei la nevoile bunei funcționări a acesteia. Un caraghioslâc mai mare nici că putea fi inventat.

Un aviz de legalitate total ilegal

După ce a propus mizeria de mai sus, aceeași Ancuța Mihail a semnat și avizul de legalitate. În preambulul acestuia, se arată că proiectul de acordare a titlului de cetățean de onoare lui Cristian Maricel Cîrjaliu este inițiat de primar Jr. Cristian Maricel Cîrjaliu. Situația consemnată este total ilegală, fiind interzis primarilor să inițieze proiecte de hotărâre în beneficiul lor personal. În mod normal, secretara UAT-ului, juristă de meserie, trebuia să știe câte ceva despre regimul conflictului de interese și al incompatibilităților. Ca dovadă suplimentară că era total pe dinafară de materie, ea însăși se afla într-o vădită stare de incompatibilitate, fiind în situația de a aviza de legalitate un proiect pornit pe baza solicitării sale din referatul menționat mai sus.

VEDEȚI AICI DOCUMENTAȚIA SEMNATĂ DE ANCUȚA MIHAIL. 

Pe Cîrjaliu l-au recomandat angajații

Pe lângă actele de mai sus, la dosarul cetățeanului de onoare se mai găsește o recomandare semnată de 36 de persoane, în principal angajați ai Primăriei Agigea și ai societății locale Agigeaserv Util SRL. Lista era deschisă de viceprimarul de atunci al localității, PSD-istul Cornel Popescu, și se încheia cu semnătura lui Belghiz Bolat, directorul, tot PSD-ist, de la Agigeaserv Util SRL. Evident că mulți dintre angajați nici nu cunoșteau semnificația grozăviei, neavând cunoștințe juridice elementare. Însă, fiind trecuți pe o listă, au semnat cu toții, că doar nu erau dispuși să se pună rău cu șeful. Chiar primul semnatar, viceprimarul, era un analfabet funcțional total în materie juridică. Drept dovadă, la mai puțin de doi ani după întâmplările cu onoarea șefului său, acesta avea să fie declarat incompatibil, întrucât, în paralel cu funcția de viceprimar, era administrator al unei societăți comerciale, neavând acest drept legal.

Cine putea refuza să semneze lista?

 Mult a contat pentru angajați că a doua semnătură din listă era a secretarei Ancuța Mihail, care răspundea de legalitate (și tocmai din acest motiv nu avea dreptul să semneze și recomandarea). Cum putea refuza în aceste condiții sora lui Belghiz Bolat, angajată și ea la Primărie, să semneze recomandarea? Sau Carmen Manolache, nevasta unui polițist local ce avea să fie trimis în judecată sub acuzația că se folosea de funcția publică pentru a fura calorifere din casele localnicilor? Evident că au semnat cu toții o hârtie despre care habar n-aveau nimic și la confecționarea căreia nu contribuiseră cu nimic. O dovadă în sensul tezei din urmă este faptul că așa-zisa recomandare a celor 36 de angajați este în mare parte un copy-paste mizerabil după referatul Ancuței Mihail.

Încă un merit: a ținut audiențe

Astfel, este identică partea cu hotărârea și fermitatea primarului la obținerea avizelor, reabilitarea stadionului, schimbarea becurilor și celelalte ctitorii pe care le fac toți primarii din țara asta fără a râvni să li se ridice statui. Însă lipsește ideea că lui Cîrjaliu i s-ar cuveni titlul pentru că presa, între noi fie spus plătită prin contracte de publicitate, ar fi scris de el, de bine. În locul acestei idei, recomandarea semnată de cei 36 de angajați subliniază alte două aspecte. În primul rând că Maricel ar fi respectat programul de audiențe. În al doilea rând, că PSD-istul tocmai fusese reales cu o majoritate covârșitoare de voturi.

Eu pup poala popii, popa pupă poala mea

Urmează la dosar o recomandare semnată de preotul paroh al bisericii din Agigea, Daniel Stoica. În esență, acesta recomanda acordarea titlului pentru motivul că Maricel ar fi un bun enoriaș. Cu siguranță la biserică se găseau o sumedenie de babe mai bune enoriașe decât primarul. Dar pentru râvna la pupat icoane, pe acestea nu s-a gândit nimeni să le recomande ca cetățeni de onoare.

Tipul cu ”victoria” este Belghiz Bolat. În dreapta, preotul comunal convins că Maricel este un enoriaș excepțional

Cu dedicație, ca între cetățenii de onoare

În sfârșit, ultima recomandare este semnată de un tip cu greutate. Vorbim aici de actualul președinte al Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban, la rândul său cetățean de onoare exact la Agigea și locuitor al cartierului Steaua de Mare. În recomandarea sa, Daraban sublinia următoarele merite ale primarului: că ar fi un personaj cu spirit de inițiativă și consecvență, că a menținut permanent legătura cu locuitorii din Agigea, că a realizat cu angajații și colaboratorii obiective de interes social-cultural, că a cooperat bine cu societățile, regiile autonome și companiile naționale de pe raza comunei și că ar fi insistat în soluționarea legală a grănițuirii comunei. Cu alte cuvinte, ale noastre, președintele Camerei de Comerț recomanda să i se dea titlul lui Cîrjaliu pentru că acesta a făcut câte ceva pe banii comunei, că a ținut programul de audiențe, că a dat bună-ziua pe la regiile autonome și că a deschis un proces de grănițuire, pe care dacă nu-l deschidea, între noi fie vorba, risca să răspundă penal de abuz în serviciu. Bravo, barosane, ești mare, bre! În maniera asta, puteai să-i recomanzi pe mai toți primarii din țară să devină cetățeni de onoare.

VEDEȚI AICI CELE 3 RECOMANDĂRI DIN DOSARUL CETĂȚEANULUI DE ONOARE. 

”Vă mulțumesc pentru gândul ales” și alte scofale de academicieni

La un moment dat, cineva s-a prins că nu e OK ca primarul să se propună de unul singur ca cetățean de onoare. Prin urmare, la începutul lunii iulie 2012, viceprimarul și secretara comunei i-au trimis lui Cîrjaliu o scrisoare cu următorul conținut: ”În atenția d-lui Drd.Jr.Cristian Maricel Cîrjaliu, Primarului comunei Agigea: D-nul Viceprimar al comunei Agigea și d-nii consilieri locali din cadrul Consiliului Local Agigea au deosebita onoare de a vă invita să vă exprimați acordul pentru a fi nominalizat Cetățean de onoare al comunei Agigea, județul Constanța. Cu deosebită considerație și respect”. Pupătura era semnată, după cum am spus, de vice și de secretară. A doua zi, pe 4 iulie 2012, a venit răspunsul primarului: ”Vă mulțumesc pentru gândul ales de a mă numi cetățean de onoare al comunei Agigea, județul Constanța și îmi face o deosebită onoare să accept propunerea dumneavoastră. Cu deosebită stimă, primar, Drd.Jr. Cristian-Maricel Cîrjaliu”. Vă dați seama ce atmosferă sobră domnea în primăria asta de țară? Și cu ce respect își vorbeau între ei academicienii?

Cîrjaliu a cerut cazier pentru doctorat, că doar nu era să se toarne singur la Poliție

După acest schimb de scrisori fără plic, de la un birou la altul și de un prost gust și o nerozie greu de egalat, Cîrjaliu a mai completat dosarul cu două hârtii: un CV extrem de interesant, pe care îl vom diseca mai jos, precum și un certificat de cazier judiciar emis de IPJ Constanța – ATENȚIE! – cu scopul de a-i servi la doctorat. Acest detaliu este esențial, întrucât demonstrează că Maricel era conștient de riscul răspunderii penale, motiv pentru care a mințit că hârtia i-ar trebui la doctorat. Că doar nu era să se toarne singur la Poliție că vrea să se proclame cetățean de onoare!

Subsemnatul Cîrjaliu din proiectul de hotărâre

Întreaga maculatură a generat întocmirea proiectului de hotărâre nr. 227/16.07.2012 și a expunerii de motive care-l însoțea. Ambele înscrisuri încep cu formula ”Subsemnatul Drd.Jr.Cristian Maricel Cîrjaliu, Primarul comunei Agigea”. Însă, în josul documentelor apar semnăturile unor consilieri locali. Este vorba de 11 persoane: Popescu Cornel (viceprimarul de atunci), Comănoiu Constantin, Frîncu Dobre, Oancea Mihai, Niță Marius-Daniel, Gheordunescu Emil, Manea Dorel, Lungu Adrian, Zaharia Oana-Elisabeta, Petre Daniel-Lucian și Cojocaru Dumitru. Peste ani, unul din semnatari, Dorel Manea, avea să ajungă la pușcărie, fiind prins în flagrant în timp ce încasa șpagă de la un privat pentru a-i aranja o concesiune de teren de la Primăria Agigea.

VEDEȚI AICI CORESPONDENȚA DE ACCEPTARE, PROIECTUL DE HOTĂRÂRE ȘI EXPUNEREA DE MOTIVE.

Cum a inventat marele cetățean cuvinte care nu există în DEX

Special am lăsat la urmă CV-ul marelui cetățean. Din acesta reiese că Maricel a obținut o diplomă de licență în drept de la Universitatea Spiru Haret în anul 2005, pe când avea 39 de ani. În același an s-a înscris la masterat, la Universitatea Ovidius, iar după absolvirea acestuia, în 2007, s-a înscris la studii doctorale în Republica Moldova. În paralel, a mai urmat un masterat la o particulară din București și câteva cursuri de specializare. În CV, se precizează chiar și titlul lucrării de doctorat pe care urma Maricel să o susțină: ”Rolul autorităților publice în combaterea și prevenirea corupției și protecționalismului”.

VEDEȚI AICI CV-UL DOCTORANDULUI ÎN CORUPȚIE ȘI PROTECȚIONALISM.

Cuvântul ”protecționalism” nu există. Este o invenție a lui Cîrjaliu. După cum știți, cetățenii de onoare nu sunt fraieri de rând; ei inventează chiar și cuvinte noi, care nu existau înainte. În DEX există un cuvânt asemănător, în speță PROTECȚIONISM, însă acesta nu are nicio legătură cu fenomenul corupției în care se specializa Cîrjaliu, ci se referă la o doctrină și o practică economică, de favorizare a producătorilor naționali. Despre toată aventura lui Maricel la Chișinău, despre articolele plagiate și despre colegii săi, la fel de plagiatori, puteți citi mai multe AICI.

Colegii lui, academicienii, l-au salvat de răspunderea penală

Epilog. Povestea titlului de cetățean de onoare a fost investigată de procurori. Având legături de largă notorietate cu diverși doctori și doctoranzi din justiția locală, un fel de ”colegii mei academicienii” după vorba Elenei Ceaușescu, individul a reușit într-un sfârșit să obțină mușamalizarea anchetei. Așa se face că, în continuare, primarul din Agigea continuă să se bucure, bine-mersi, de titlul de cetățean de onoare… primit pentru meritul de a schimba becurile din comuna, de a mai asfalta câte o stradă, de a mai obține niște avize, de a ține audiențe, de a modifica regulamentul de funcționare, de a fi bun pupător de icoane, respectuos cu regiile autonome și în rest ferm și hotărât. Curat murdar, coane Maricele – vorba lui Caragiale.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: