Connect with us

Exclusiv

Documentația halucinantă prin care primarul PSD-ist din Agigea și-a acordat titlul de cetățean de onoare al comunei sale

Publicat

la

Redacția Ordinea.Ro a intrat în posesia documentației care a stat la baza hotărârii de Consiliu Local, prin care primarul PSD-ist din Agigea, Maricel Cîrjaliu, a devenit cetățean de onoare al comunei sale, în anul 2012. Referatele și recomandările care au stat la baza acordării acestui titlu sunt de un ridicol nemaivăzut până acum. În același timp, documentația probează frauda morală și impostura personajului, dar și o anumită patologie a puterii, de tip Elena Ceaușescu. Ceaușeasca era proastă de bubuia pământul și toată lumea știa acest lucru, însă s-a folosit de puterea ei pentru a-i fi decernate titluri academice și onoruri pe care nu le merita. Nici Maricel nu e prea departe.

Nimic excepțional…

În iunie 2012, îmbătat de succesul electoral, în urma căruia a câștigat al doilea mandat de primar al comunei Agigea, Cîrjaliu și-a făcut planuri să se autodecoreze ca cetățean de onoare al comunei sale. Pe lângă pompă, titlul i-ar fi adus și foloase practice, deloc neglijabile având în vedere puzderia de terenuri și clădiri pentru care plătea impozite la Primărie. Cetățenii de onoare nu plătesc impozite, iar unii dintre ei mai beneficiază în plus de un lot de teren sau de un loc de înmormântare. Însă din punct de vedere legal, titlul de cetățean de onoare era rezervat doar celor cu merite deosebite. Titlul este o formă de recunoaștere publică a meritului, fie că vorbim de o contribuție importantă, de o performanță, de o faptă remarcabilă. De-a lungul timpului, au devenit cetățeni de onoare sportivi precum Nadia Comăneci, Gheorghe Hagi sau Gabriela Szabo, al căror merit e dincolo de orice dubiu, oameni de cultură,  actori și regizori de mare ținută, profesori care au format generații întregi de elevi, militari de carieră care au luptat pe front, dar și oameni simpli care au contribuit la salvarea de vieți omenești. Cu toții au o notă comună: anume că au făcut ceva excepțional. Cîrjaliu nu făcuse nimic excepționale. Or, din acest motiv, titlul nu i se cuvenea. Însă, râvnind la el și fiind dispus aproape la orice ca să-și atingă scopurile, individul i-a pus pe angajații săi de la Primărie să inventeze niște merite pentru el.

… dar l-a vorbit presa de bine

Cel mai vechi document din dosarul de cetățean de onoare este un referat întocmit pe 28 iunie 2012 de secretarul Comunei Agigea, Ancuța Mihail. Prin acesta numita ruga, dar nu se știe pe cine, pentru că nu precizează destinatarul creației sale, să analizeze posibilitatea ca primarul în funcție să devină cetățean de onoare al localității. Primul ”merit” invocat de angajata Primăriei era acela că: ”Mass-media constănțeană s-a referit în repetate rânduri la activitatea pe tărâm economic și social a domnului Cristian Maricel Cîrjaliu, doctorand în drept public”.

Merit deosebit: a modificat statutul de funcționare al Primăriei

Mai departe, referatul pomenește că Maricel ”a acționat cu hotărâre și fermitate” la îndeplinirea unor obiective, cum ar fi reabilitarea stadionului de fotbal, constucția unei case de cultură, construcția unor noi grădinițe, reabilitarea unor străzi, reabilitarea iluminatului public, atribuirea de loturi de teren pentru tineri, înființarea societății Agigeaserv Util SRL, obținerea avizelor pentru realizarea rețelei de gaze în satul Lazu. Vă dați seama ce situație ridicolă? Obținerea unor avize a ajuns să fie un merit deosebit, apt de a fi răsplătit cu un titlu de cetățean de onoare. Și meritele nu se opresc aici, secretara comunei subliniind și faptul că șeful ei a adaptat permanent Statutul de organizare și funcționare a Primăriei la nevoile bunei funcționări a acesteia. Un caraghioslâc mai mare nici că putea fi inventat.

Un aviz de legalitate total ilegal

După ce a propus mizeria de mai sus, aceeași Ancuța Mihail a semnat și avizul de legalitate. În preambulul acestuia, se arată că proiectul de acordare a titlului de cetățean de onoare lui Cristian Maricel Cîrjaliu este inițiat de primar Jr. Cristian Maricel Cîrjaliu. Situația consemnată este total ilegală, fiind interzis primarilor să inițieze proiecte de hotărâre în beneficiul lor personal. În mod normal, secretara UAT-ului, juristă de meserie, trebuia să știe câte ceva despre regimul conflictului de interese și al incompatibilităților. Ca dovadă suplimentară că era total pe dinafară de materie, ea însăși se afla într-o vădită stare de incompatibilitate, fiind în situația de a aviza de legalitate un proiect pornit pe baza solicitării sale din referatul menționat mai sus.

VEDEȚI AICI DOCUMENTAȚIA SEMNATĂ DE ANCUȚA MIHAIL. 

Pe Cîrjaliu l-au recomandat angajații

Pe lângă actele de mai sus, la dosarul cetățeanului de onoare se mai găsește o recomandare semnată de 36 de persoane, în principal angajați ai Primăriei Agigea și ai societății locale Agigeaserv Util SRL. Lista era deschisă de viceprimarul de atunci al localității, PSD-istul Cornel Popescu, și se încheia cu semnătura lui Belghiz Bolat, directorul, tot PSD-ist, de la Agigeaserv Util SRL. Evident că mulți dintre angajați nici nu cunoșteau semnificația grozăviei, neavând cunoștințe juridice elementare. Însă, fiind trecuți pe o listă, au semnat cu toții, că doar nu erau dispuși să se pună rău cu șeful. Chiar primul semnatar, viceprimarul, era un analfabet funcțional total în materie juridică. Drept dovadă, la mai puțin de doi ani după întâmplările cu onoarea șefului său, acesta avea să fie declarat incompatibil, întrucât, în paralel cu funcția de viceprimar, era administrator al unei societăți comerciale, neavând acest drept legal.

Cine putea refuza să semneze lista?

 Mult a contat pentru angajați că a doua semnătură din listă era a secretarei Ancuța Mihail, care răspundea de legalitate (și tocmai din acest motiv nu avea dreptul să semneze și recomandarea). Cum putea refuza în aceste condiții sora lui Belghiz Bolat, angajată și ea la Primărie, să semneze recomandarea? Sau Carmen Manolache, nevasta unui polițist local ce avea să fie trimis în judecată sub acuzația că se folosea de funcția publică pentru a fura calorifere din casele localnicilor? Evident că au semnat cu toții o hârtie despre care habar n-aveau nimic și la confecționarea căreia nu contribuiseră cu nimic. O dovadă în sensul tezei din urmă este faptul că așa-zisa recomandare a celor 36 de angajați este în mare parte un copy-paste mizerabil după referatul Ancuței Mihail.

Încă un merit: a ținut audiențe

Astfel, este identică partea cu hotărârea și fermitatea primarului la obținerea avizelor, reabilitarea stadionului, schimbarea becurilor și celelalte ctitorii pe care le fac toți primarii din țara asta fără a râvni să li se ridice statui. Însă lipsește ideea că lui Cîrjaliu i s-ar cuveni titlul pentru că presa, între noi fie spus plătită prin contracte de publicitate, ar fi scris de el, de bine. În locul acestei idei, recomandarea semnată de cei 36 de angajați subliniază alte două aspecte. În primul rând că Maricel ar fi respectat programul de audiențe. În al doilea rând, că PSD-istul tocmai fusese reales cu o majoritate covârșitoare de voturi.

Eu pup poala popii, popa pupă poala mea

Urmează la dosar o recomandare semnată de preotul paroh al bisericii din Agigea, Daniel Stoica. În esență, acesta recomanda acordarea titlului pentru motivul că Maricel ar fi un bun enoriaș. Cu siguranță la biserică se găseau o sumedenie de babe mai bune enoriașe decât primarul. Dar pentru râvna la pupat icoane, pe acestea nu s-a gândit nimeni să le recomande ca cetățeni de onoare.

Tipul cu ”victoria” este Belghiz Bolat. În dreapta, preotul comunal convins că Maricel este un enoriaș excepțional

Cu dedicație, ca între cetățenii de onoare

În sfârșit, ultima recomandare este semnată de un tip cu greutate. Vorbim aici de actualul președinte al Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban, la rândul său cetățean de onoare exact la Agigea și locuitor al cartierului Steaua de Mare. În recomandarea sa, Daraban sublinia următoarele merite ale primarului: că ar fi un personaj cu spirit de inițiativă și consecvență, că a menținut permanent legătura cu locuitorii din Agigea, că a realizat cu angajații și colaboratorii obiective de interes social-cultural, că a cooperat bine cu societățile, regiile autonome și companiile naționale de pe raza comunei și că ar fi insistat în soluționarea legală a grănițuirii comunei. Cu alte cuvinte, ale noastre, președintele Camerei de Comerț recomanda să i se dea titlul lui Cîrjaliu pentru că acesta a făcut câte ceva pe banii comunei, că a ținut programul de audiențe, că a dat bună-ziua pe la regiile autonome și că a deschis un proces de grănițuire, pe care dacă nu-l deschidea, între noi fie vorba, risca să răspundă penal de abuz în serviciu. Bravo, barosane, ești mare, bre! În maniera asta, puteai să-i recomanzi pe mai toți primarii din țară să devină cetățeni de onoare.

VEDEȚI AICI CELE 3 RECOMANDĂRI DIN DOSARUL CETĂȚEANULUI DE ONOARE. 

”Vă mulțumesc pentru gândul ales” și alte scofale de academicieni

La un moment dat, cineva s-a prins că nu e OK ca primarul să se propună de unul singur ca cetățean de onoare. Prin urmare, la începutul lunii iulie 2012, viceprimarul și secretara comunei i-au trimis lui Cîrjaliu o scrisoare cu următorul conținut: ”În atenția d-lui Drd.Jr.Cristian Maricel Cîrjaliu, Primarului comunei Agigea: D-nul Viceprimar al comunei Agigea și d-nii consilieri locali din cadrul Consiliului Local Agigea au deosebita onoare de a vă invita să vă exprimați acordul pentru a fi nominalizat Cetățean de onoare al comunei Agigea, județul Constanța. Cu deosebită considerație și respect”. Pupătura era semnată, după cum am spus, de vice și de secretară. A doua zi, pe 4 iulie 2012, a venit răspunsul primarului: ”Vă mulțumesc pentru gândul ales de a mă numi cetățean de onoare al comunei Agigea, județul Constanța și îmi face o deosebită onoare să accept propunerea dumneavoastră. Cu deosebită stimă, primar, Drd.Jr. Cristian-Maricel Cîrjaliu”. Vă dați seama ce atmosferă sobră domnea în primăria asta de țară? Și cu ce respect își vorbeau între ei academicienii?

Cîrjaliu a cerut cazier pentru doctorat, că doar nu era să se toarne singur la Poliție

După acest schimb de scrisori fără plic, de la un birou la altul și de un prost gust și o nerozie greu de egalat, Cîrjaliu a mai completat dosarul cu două hârtii: un CV extrem de interesant, pe care îl vom diseca mai jos, precum și un certificat de cazier judiciar emis de IPJ Constanța – ATENȚIE! – cu scopul de a-i servi la doctorat. Acest detaliu este esențial, întrucât demonstrează că Maricel era conștient de riscul răspunderii penale, motiv pentru care a mințit că hârtia i-ar trebui la doctorat. Că doar nu era să se toarne singur la Poliție că vrea să se proclame cetățean de onoare!

Subsemnatul Cîrjaliu din proiectul de hotărâre

Întreaga maculatură a generat întocmirea proiectului de hotărâre nr. 227/16.07.2012 și a expunerii de motive care-l însoțea. Ambele înscrisuri încep cu formula ”Subsemnatul Drd.Jr.Cristian Maricel Cîrjaliu, Primarul comunei Agigea”. Însă, în josul documentelor apar semnăturile unor consilieri locali. Este vorba de 11 persoane: Popescu Cornel (viceprimarul de atunci), Comănoiu Constantin, Frîncu Dobre, Oancea Mihai, Niță Marius-Daniel, Gheordunescu Emil, Manea Dorel, Lungu Adrian, Zaharia Oana-Elisabeta, Petre Daniel-Lucian și Cojocaru Dumitru. Peste ani, unul din semnatari, Dorel Manea, avea să ajungă la pușcărie, fiind prins în flagrant în timp ce încasa șpagă de la un privat pentru a-i aranja o concesiune de teren de la Primăria Agigea.

VEDEȚI AICI CORESPONDENȚA DE ACCEPTARE, PROIECTUL DE HOTĂRÂRE ȘI EXPUNEREA DE MOTIVE.

Cum a inventat marele cetățean cuvinte care nu există în DEX

Special am lăsat la urmă CV-ul marelui cetățean. Din acesta reiese că Maricel a obținut o diplomă de licență în drept de la Universitatea Spiru Haret în anul 2005, pe când avea 39 de ani. În același an s-a înscris la masterat, la Universitatea Ovidius, iar după absolvirea acestuia, în 2007, s-a înscris la studii doctorale în Republica Moldova. În paralel, a mai urmat un masterat la o particulară din București și câteva cursuri de specializare. În CV, se precizează chiar și titlul lucrării de doctorat pe care urma Maricel să o susțină: ”Rolul autorităților publice în combaterea și prevenirea corupției și protecționalismului”.

VEDEȚI AICI CV-UL DOCTORANDULUI ÎN CORUPȚIE ȘI PROTECȚIONALISM.

Cuvântul ”protecționalism” nu există. Este o invenție a lui Cîrjaliu. După cum știți, cetățenii de onoare nu sunt fraieri de rând; ei inventează chiar și cuvinte noi, care nu existau înainte. În DEX există un cuvânt asemănător, în speță PROTECȚIONISM, însă acesta nu are nicio legătură cu fenomenul corupției în care se specializa Cîrjaliu, ci se referă la o doctrină și o practică economică, de favorizare a producătorilor naționali. Despre toată aventura lui Maricel la Chișinău, despre articolele plagiate și despre colegii săi, la fel de plagiatori, puteți citi mai multe AICI.

Colegii lui, academicienii, l-au salvat de răspunderea penală

Epilog. Povestea titlului de cetățean de onoare a fost investigată de procurori. Având legături de largă notorietate cu diverși doctori și doctoranzi din justiția locală, un fel de ”colegii mei academicienii” după vorba Elenei Ceaușescu, individul a reușit într-un sfârșit să obțină mușamalizarea anchetei. Așa se face că, în continuare, primarul din Agigea continuă să se bucure, bine-mersi, de titlul de cetățean de onoare… primit pentru meritul de a schimba becurile din comuna, de a mai asfalta câte o stradă, de a mai obține niște avize, de a ține audiențe, de a modifica regulamentul de funcționare, de a fi bun pupător de icoane, respectuos cu regiile autonome și în rest ferm și hotărât. Curat murdar, coane Maricele – vorba lui Caragiale.

Comments

comments

Exclusiv

(VIDEO) Cu excavatorul pe plajă. Lucrări de amenajare la restaurantul baronului din Agigea

Publicat

la data de

Scris de

În aceste zile, la cunoscutul restaurant Golful Pescarilor din Agigea se lucrează intens la diverse amenajări, cel mai probabil fără o autorizație de construire. Pe ”șantier” nu există un panou informativ cu date despre investiție, deși afișarea acestuia constituie o obligație legală. De asemenea, pe site-ul autorității de mediu nu există nicio o informare cu privire la emiterea unui aviz, fără de care nu se putea emite o autorizație de construire. Cel mai probabil, vorbim despre o haiducie, ca atâtea altele petrecute în Agigea și mai ales la restaurantul controlat de familia primarului din localitate.

Din imaginile ajunse în posesia redacției Ordinea.Ro, se observă prezența pe șantier a unui buldoexcavator și a două cife de beton. Lucrările se fac la limita fâșiei înguste a plajei. Ca urmare, excavatorul a efectuat manevre specifice – surprinse în filmări – direct pe fâșia de plajă din proprietatea publică a statului român. În mod paradoxal, intervenția în construcții are loc în contextul în care, anul trecut, societatea care administrează restaurantul Golful Pescarilor a fost dată în judecată de Apele Române, într-un proces de revendicare imobiliară. Cu alte cuvinte, instituția care administrează plaja susține că restaurantul încălca deja proprietatea publică a statului român. Rezonabil ar fi fost ca firma familiei Cîrjaliu să se fi abținut de la edificarea unor structuri permanente din beton pe terenul în litigiu.

Mai multe detalii despre litigiu cu Apele Române, AICI.

Culmea ipocriziei, nu cu mult timp în urmă, canale mediatice implicate în spălarea imaginii primarului din Agigea au făcut scandal că un excavator a pătruns pe plaja cu specific piscicol din localitate, pentru a transporta o plasă de pescuit. Filmările aruncate atunci în spațiul public au fost surprinse de pe terasa de la Golful Pescarilor. Autorul moral al acțiunii a urmărit, în mod evident, să genereze o reacție emoțională negativă din partea publicului împotriva restaurantului concurent, Pescăria lui Matei. În realitate, prezența utilajului la manevre piscicole era permisă de lege. Însă utilizarea plajei pentru manevre în scopul efectuării de amenajări constructive este o chestiune în mod cert ilegală.

Au deversat piatră în mare

Cât respect au moraliștii de la Golful Pescarilor pentru zona costieră s-a văzut și în urmă cu trei ani, când au deversat în mare cantități imense de piatră și resturi din construcții aduse cu camioane de mare tonaj. Acțiunea de acum 3 ani a fost supravegheată de însuși primarul Cristian Maricel Cîrjaliu și de agenții Poliției Locale din Agigea, după cum se observa din imaginile publicate de Ordinea.Ro.

Cîrjaliu a motivat atunci că patronii restaurantului ar fi reparat un dig de piatră, folosind tot piatră. El a susținut că, din acest motiv, nu era necesară emiterea unei autorizații de construire. Cum a ajuns digul din sistemul de protecție costieră în proprietatea unor privați e o altă poveste, total ilegală, pe care o puteți citi AICI.

De-a lungul timpului, Primăria Agigea a orchestrat controale la disciplina în construcții, extrem de amănunțite, căutând cu lumânarea orice abatere, oricât de mică, pentru a sancționa restaurantul concurent, Pescăria lui Matei, sau alte firme din localitate. De asemenea, același exces de zel a fost manifestat și pentru amendarea unor persoane fizice din localitate care au îndrăznit să-l critice pe Maricel. Din acest punct de vedere, șochează dubla măsură, întrucât restaurantul Golful Pescarilor s-a bucurat de o veritabilă protecție din partea primarului. Acesta a trecut cu vederea orice abatere de la Golf. Iar situația se explică prin faptul că restaurantul se află în patrimoniul familiei sale.

Potrivit datelor oficiale de la Registrul Comerțului, societatea este controlată de ginerele primarului, Ionuț Cătălin Nuțoaia Cîrjaliu, care deține 50% din părțile sociale, și de afaceriștii Dan Popa și Mihai Lupoiu, care dețin câte 25 de procente fiecare.

Inculpatul își ajută rubedeniile

Maricel Cîrjaliu riscă ani grei de închisoare, după ce a fost trimis în judecată de DNA Constanța într-un dosar de abuz în serviciu, pentru faptele prin care a inventariat fraudulos terenul de la Golf în domeniul privat al comunei Agigea și mai apoi l-a vândut la un preț subevaluat către SC Cherhana Bibanu SRL (actuala Golful Pescarilor SRL). Societatea era deținută atunci ( în 2014) de Dumitru Stanciu, finul lui Bogdan Cîrjaliu, fratele afacerist al primarului. De asemenea, SRL-ul avea sediul social pe malul lacului Agigea, într-un imobil deținut de Acvamar Grup (o firmă controlată, potrivit datelor actuale, de Anghel Dragu, un tip cunoscut în comunitate drept finul primarului). Colac peste pupăză, în declarațiile depuse la Registrul Comerțului atât de Cherhana Bibanu SRL, cât și de Acvamar Grup SRL, apărea numărul de telefon al contabilei Magdalena Elisabeta Andrei, cea care s-a ocupat de firmele personale ale lui Maricel Cîrjaliu, dar și de schimburi frauduloase de terenuri cu Primăria localității. 

Tot în 2014, Stanciu a cedat 50% din firmă către afaceriștii constănțeni Dan Popa și Mihai Lupoiu. În 2018, în firmă a fost cooptat și Nuțoaia-Cîrjaliu, ginerele primarului din Agigea, care, într-o primă etapă, a primit 10% din afacere, pe baza unui aport de 200 de lei. Golful Pescarilor derula afaceri de peste un milion de euro pe an, astfel încât achiziția unei felii de 10% cu 200 de lei nu putea fi decât expresia unui aranjament ilegal.

Mai multe detalii despre această afacere AICI.

În iulie 2020, ginerele lui Maricel își majora participarea la 25%, iar în iunie 2021 la 50%, pe baza a două contracte de cesiune de părți sociale încheiate cu Dumitru Stanciu. În anunțurile publicate în Monitorul Oficial, se arăta că cele două cesiuni au valorat câte 50.000 de euro fiecare. Actele cu titlu oneros au fost adoptate după ce Ordinea.Ro a semnalat aranjamentul inițial de 200 de lei. 

Așa a ajuns familia primarului să dețină oficial jumătate din afacerea Golful Pescarilor. Iar din acest motiv, după cum spuneam, primarul trece cu vederea orice abatere.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Mascaradă la Hârșova. Viceprimărița și-a dat demisia pentru a fi aleasă din nou, un pic mai legal decât data trecută

Publicat

la data de

Scris de

Primarul din Hârșova și consilierii locali din anturajul său au pus ieri în scenă o veritabilă mascaradă politică. La inițiativa lui Viorel Ionescu, aleșii locali au fost convocați în ședință extraordinară pentru a alege un nou viceprimar, după ce ocupanta postului, Dumitra Stan, și-a dat demisia din această funcție. În mod bizar, Dumitra Stan a fost propusă din nou, a acceptat propunerea și a fost votată pentru a exercita funcția de viceprimar, pe care abia o părăsise prin demisie. Deși totul pare o mare caterincă, în realitate vorbim de aspecte grave și de un război juridic în care s-au pronunțat hotărâri judecătorești. Or, din acest punct de vedere, era necesar ca viceprimărița să fie realeasă, un pic mai legal decât data trecută. Legal până la capăt tot nu a fost acest proces, după cum vom explica mai jos. Și nici moral, deoarece vorbim și de trădarea unor PSD-iști care au votat în beneficiul puterii! 

Primul viceprimar, cu biroul la cimitir

Ceea ce se întâmplă acum la Hârșova izvorăște cumva din ultimul proces electoral. Primarul localității, Viorel Ionescu, a fost racolat anul trecut de PNL, după un mandat în fruntea orașului din partea ALDE. El a reușit să câștige un nou mandat de primar, însă nu și majoritatea în Consiliul Local. PSD a scos cel mai bun scor la alegerile pentru Consiliu, obținând 8 mandate. Deși PNL a obținut mai puține voturi, la redistribuire a primit tot 8 mandate. În Consiliu a mai intrat și partidul Pro România cu un consilier.

Pe 2 noiembrie 2020, primarul a convocat Consiliul Local în vederea alegerii viceprimarului. Propunerea sa a fost Dumitra Stan de la PNL – ”o persoană în care am încredere și alături de care am făcut echipă și în mandatul trecut. Cred, în continuare, că Hârșova are nevoie de liniște și de o echipă care să asigure continuitate. Este posibilă, însă, și constituirea unei majorități care să impună un viceprimar al opoziției, dar care nu va avea atribuții și care va încasa o indemnizație degeaba, doar pentru a fi împotriva primarului.”. Declarația primarului a fost citată de site-ul www.harsova.ro. 

La ședință, așa cum anticipase primarul, s-a format o majoritate PSD – Pro România, iar reprezentantul acesteia, Emil Paraschiv, a fost ales viceprimar. La scurt timp, Ionescu și-a pus amenințarea în practică. Astfel, viceprimarul ales a primit un birou la cimitirul din localitate și atribuții spre ZERO (să se ocupe de utilajele Primăriei). A fost nevoie ca majoritatea de 9 consilieri să voteze o hotărâre expresă ca Paraschiv să fie lăsat să lucreze în biroul din Primărie. Însă această decizie n-a ajutat prea mult. 

Una din postările lui Emil Paraschiv, din perioada în care a fost viceprimar

Prefectul se implică, iar consilierii aleg ILEGAL un nou viceprimar

Pe 19 noiembrie 2020, Instituția Prefectului a atacat în contencios administrativ hotărârea locală prin care Paraschiv fusese ales viceprimar. Iar după lege, HCL-ul s-a suspendat de drept. Profitând de această situație, pe 8 decembrie 2020, primarul Ionescu a întocmit un proiect de hotărâre pentru alegerea unui nou viceprimar. Documentația a fost trimsă spre avizare comisiei juridice a Consiliului Local. Însă comisia a considerat că nu există toate informațiile necesare, motiv pentru care a amânat discutarea și avizarea proiectului.

Potrivit legii, niciun proiect de hotărâre nu poate ajunge la vot, în plenul Consiliului Local, fără avizul comisiei de specialitate. Cu toate acestea, proiectul neavizat a fost supus la vot, în ședința de Consiliu din 18 decembrie 2020. În acest fel s-a desfășurat procedura de alegere a unui nou viceprimar, iar Dumitra Stan de la PNL a fost aleasă în funcție cu cele 8 voturi liberale și cu încă un vot provenit din tabăra PSD. Secretarul general al orașului a opiniat că hotărârea nu este legală și a refuzat să o semneze. 

Trădătorul

La scurt timp după ședință, PSD Constanța a decis să-l excludă din partid pe consilierul Marian Paștea, care votase la vedere diverse proiecte ale primarului, de unde și suspiciunea că își exercitase votul secret de la alegerea viceprimarului pe aceeași linie. Prefectul a luat act de excluderea lui Paștea și a întocmit un ordin de încetare a mandatului. Însă la scurt timp, probabil pe fondul unor obligații politice, și-a revocat propriul ordin, lăsându-l pe trădător în funcție, ca să voteze contrar voinței electoratului. 

”Trădătorul”, primarul narcisist și prefectul

Au urmat două procese de contencios administrativ.

Acțiunea Prefectului, admisă de instanță

În primul rând, vorbim de procesul inițiat de Prefect contra Consiliului Local, la care ne-am referit mai sus. Pe 8 aprilie 2021, acțiunea Prefectului a fost admisă, pe fond, de Tribunalul Constanța. Apărările Consiliului Local au fost respinse ca neîntemeiate și la fel intervenția accesorie în favoarea Consiliului Local depusă de Emil Paraschiv. Mai apoi, pe 8 septembrie 2021, Curtea de Apel Constanța a anulat recursul formulat de Consiliul Local Hârșova, deoarece acesta era semnat – ATENȚIE!!! – de persoane care nu aveau calitatea să reprezinte această autoritate (practic, recursul a fost semnat de niște consilieri locali, după ce majoritatea din jurul primarului a refuzat să ducă procesul mai departe). Ca urmare, recursul intervenientului Paraschiv a fost la rândul său respins, ca neavenit, iar criticile sale nici nu au mai fost examinate. 

Tribunalul apreciază că alegerea Dumitrei Stan a fost ilegală

În al doilea rând, vorbim de procesul prin care Emil Paraschiv a atacat hotărârea de Consiliu Local 140 din 18 decembrie 2020, prin care Dumitra Stan a fost aleasă în funcția de viceprimar. Reprezentându-se pe sine în acest nou proces, nefiind așadar un simplu intervenient în favoarea altei persoane, Paraschiv a reușit să se facă auzit. Iar pe 12 iulie 2021, Tribunalul Constanța i-a dat câștig de cauză, anulând HCL-ul din decembrie 2020 prin care fusese aleasă Dumitra Stan. Instanța a evidențiat 3 vicii ale HCL-ului din decembrie: 1 – lipsa avizului comisiei juridice, 2 – încălcarea procedurii legale pentru situațiile în care secretarul general refuză semnarea hotărârii (așa cum a fost cazul) și 3 – faptul că postul de viceprimar nu era vacant, întrucât acțiunea Prefectului de a ataca alegerea lui Paraschiv conducea de drept doar la suspendarea temporară a HCL-ului, nu la apariția condițiilor pentru alegerea altei persoane. 

Extrase din Sentința Civilă 1317, prin care a fost anulată HCL 140/18.12.2020 privind alegerea Dumitrei Stan în funcția de viceprimar

Mascarada

Pe 6 august 2021, primarul din Hârșova, ca reprezentant al Consiliului Local, a declarat recurs. Șansele sale de a răsturna argumentele instanței de fond nu sunt prea mari, în contextul în care acestea sunt clare și surprind esența cazului. Cel mai probabil, cântărind aceste șanse, Viorel Ionescu a luat decizia să organizeze mascarada realegerii viceprimăriței, după cum spuneam: un pic mai legal decât data trecută. Mai legal a fost faptul că, de data aceasta, postul de viceprimar a fost vacantat, după ce HCL-ul pentru alegerea lui Paraschiv a fost anulat definitiv, pe 8 septembrie 2021 de instanța de contencios administrativ. Nu întâmplător, chiar la două zile distanță, pe 10 septembrie, viceprimărița a înregistrat documentul prin care își anunța demisia din funcție începând cu 14 septembrie.

În cele câteva zile, proiectul de hotărâre pentru alegerea unui nou viceprimar a fost înaintat comisiilor de specialitate. Comisia juridică nu a emis aviz. Însă proiectul a fost avizat de comisia socială, ceea ce ar putea fi un pic mai legal dacă punem în balanță situația total ilegală fără aviz, pe de o parte, cu situația existenței unui aviz, chiar dacă de la o comisie nepotrivită, pe de altă parte. În sfârșit, rămâne de văzut ce va avea de spus secretarul general, dar nu credem să fie emoții în această privința pentru primar și pentru majoritatea sa, câștigată la vot sau cumpărată.

Ca să fie clar, la mascarada alegerii unui nou viceprimar în persoana vechiului viceprimar au participat cei 8 consilieri PNL și încă doi de la PSD. Un vot din cele 10 a fost anulat, astfel că viceprimărița a fost realeasă cu 9 voturi pentru. Cel puțin un vot a fost de la PSD. Iar pe viitor, la cum se prefigurează colaborarea lui Florin Cîțu cu PSD-iștii, nu ne-ar mira să vedem o unanimitate tăcută și dispusă să voteze orice în spatele primarului Viorel. 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Cine ”coafează” parcurile din Agigea: o firmă fără angajați, fără cifră de afaceri… dar cu relații în Golf

Publicat

la data de

Scris de

O firmă înființată pentru producția de hârtie igienică, a cărei singură ispravă de până acum a fost aceea de a-și completa obiectul de activitate cu prestații de coafură și înfrumusețare, a ajuns să toarne alei de beton și să amenajeze locuri de joacă în Agigea.  

N-au trecut decât trei săptămâni de când primarul din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu, posta pe contul său de Facebook o filmare, prin care se lăuda că a început să amenajeze parcul Mihai Eminescu din localitate cu alei de beton, un loc de joacă pentru copii și o platformă cu echipamente de fitness. La acel moment, am semnalat că la parcul băgat în modernizare nu exista o amenajare de șantier și nici banalul, dar obligatoriul, panou informativ cu titlul investiției, numărul autorizației de construire și prestatorul lucrărilor.

La câteva zile distanță, autorul rândurilor de față a filmat în parcul Mihai Eminescu, la o acțiune de dezinsecție organizată de consilierul local Gabriel Ciobanu (viceprimar ales, dar nerecunoscut și neacceptat în Primărie de ”jupânul” Maricel). Cu acea ocazie, am dat nas în nas cu echipa de constructori. Un bărbat, trecut ușor de 40 de ani, ne-a interzis să îl filmăm (vezi AICI). Totuși, la insistențele lui Gabriel Ciobanu, acesta a precizat că reprezintă firma Lux R.I.M. SRL, care fusese contractată de Primărie. Dacă nu ar fi fost întâmplarea de mai sus, raporturile dintre Primăria Agigea și această firmă s-ar fi consumat într-o discreție totală.

O firmă concepută pentru producția de hârtie igienică

În realitate, așa cum rezultă din documentarea noastră, firma în cauză se numește Lux R.I.M. Soft SRL. Aceasta a fost înființată în anul 2015 de Marius Ghiță (cel care ne întâmpinase pe ”șantier”). Sediul social al firmei se află în satul Movilița din comuna Topraisar. Potrivit anunțului publicat la înființare în Monitorul Oficial al României, firma are ca activitate principală fabricarea produselor de uz gospodăresc și sanitar, din hârtie sau carton. Este vorba de codul CAEN 1722, care se referă – potrivit site-ului caen.ro – la fabricarea de: hârtie igienică, șervețele pentru curățarea tenului, batiste, prosoape, șervețele de masă, prosoape și tampoane igienice, scutece pentru adulți și copii, pahare, farfurii și tăvi.

Tot din Monitorul Oficial al României aflăm că, pe 5 noiembrie 2018, Marius Ghiță a decis să extindă activitatea firmei cu un  cod pentru coafură și alte activități de înfrumusețare.

Activitate ZERO, experiență ZERO

Până pe 31 decembrie 2020, Lux RIM Soft SRL n-a apucat să fabrice niciun sul de hârtie igienică și nici să coafeze pe nimeni. Ca dovadă, Marius Ghiță a depus declarații de inactivitate pe proprie răspundere la organul fiscal, după cum atestă portalul Confidas.Ro și site-ul Ministerului de Finanțe.

Așadar, la începutul acestui an, firma avea zero angajați, zero venituri, zero activități și zero competență. Ca urmare, nimic, dar absolut nimic, nu o recomanda pentru a fi contractată de Primăria Agigea în vederea efectuării unor lucrări de construcții. Cu toate acestea, societatea a fost aleasă de primarul localității, pe baza unor relații de gașcă, după cum vom demonstra în cele ce urmează. Vorbim mai jos de relații care se degajă din activitatea unor persoane în rețeaua Facebook (rețea definită drept spațiu public de instanțele de judecată din România).

Prietenia virtuală cu fratele și cumnata primarului

În primul rând, trebuie să spunem că Marius Ghiță nu are un cont de facebook, însă soția sa deține două. Un cont al soției sale prezintă activitatea ei profesională, de specialist în tehnici și terapii de înfrumusețare, precum volumizarea buzelor cu hyaluron pen, epilare definitivă cu laser dioda, tratamente faciale cu oxigen hiperbaric etc. Soția lui Marius Ghiță nu ascunde prietenia, cel puțin virtuală, cu fratele și cumnata primarului din Agigea.

În poze, la Golful Pescarilor

Mai multe fotografii publicate pe Facebook îi înfățișează pe soții Ghiță la restaurantul Golful Pescarilor din Agigea.

Vorbim de un restaurant deținut de Ionuț Cătălin Nuțoaia Cîrjaliu (50%), Petre Daniel Popa (25%) și Mihai Cristian Lupoiu (25%). Primul dintre aceștia este chiar ginerele primarului din Agigea. De asemenea, Petre Daniel Popa, pe scurt Dan Popa, este prietenul intim al lui Maricel Cîrjaliu și ctitor, alături de edil, al bisericii de lemn de pe malul lacului Agigea.

Primarul din Agigea a fost trimis în judecată anul trecut pentru fapte de corupție cu privire la includerea abuzivă a terenurilor din zona Golful Pescarilor în domeniul privat al localității. După inventarierea frauduloasă a terenurilor, edilul a vândut un lot important, în anul 2014, la un preț subevaluat, către firma care deține restaurantul Golful Pescarilor. La acel moment, societatea era deținută 100% de Dumitru Stanciu, finul lui Bogdan Cîrjaliu. Stanciu le-a declarat procurorilor DNA că a plătit terenul cu bani împrumutați de la nașul său. La scurt timp de la achiziția terenului de pe malul mării la preț de garsonieră, Stanciu a cedat 50% din firmă către afaceriștii constănțeani Popa și Lupoiu. În noua structură, firma a ridicat restaurantul din Golf și a ajuns să deruleze afaceri de peste un milion de euro pe an. 

În 2018, în afacerea Golful Pescarilor a fost cooptat și Ionuț Cătălin Nuțoaia Cîrjaliu, ginerele lui Maricel Cîrjaliu, care a primit 20 de procente din afacerea de milioane de euro cu un aport simbolic de 200 de lei. Concomitent, Dumitru Stanciu, finul lui Bogdan Cîrjaliu, și-a redus participația la 30%, refuzând practic să aducă un aport în numerar de 200 de lei care i-ar fi asigurat în continuare 50% din firmă. E limpede că la mijloc a fost un aranjament dubios, de transfer al bunului de la interpus către beneficiarul dinainte știut, în speță primarul din Agigea. 

O vreme, firma a funcționat cu următorii asociați: Dumitru Stanciu – 30%, Dan Popa – 25%, Mihai Lupoiu – 25% și Ionuț Nuțoaia Cîrjaliu – 20%. Pe 18 decembrie 2020, Stanciu și-a cesionat și celelalte 30 de procente din firmă către ginerele primarului. De data aceasta, cesiunea s-a făcut cu bani, Nuțoaia Cîrjaliu achitând 50.000 de euro în schimbul părților sociale. Schimbarea structurii a fost publicată în Monitorul Oficial pe 15 aprilie 2021, dată de la care familia primarului deține oficial jumătate din acest restaurant cu o poveste penală în spate.  

Prietenii soților Ghiță s-au tras în sanie cu Maricel

În fotografiile de la Golf, soții Ghiță apar în anturajul unui antreprenor local specializat în montarea de pergole retractabile, precum și a soției acestuia. Vorbim de o prietenie veche, de familie, care nu s-a consumat doar la restaurantul primarului, ci și în concedii prin țară și străinătate. Mai departe, prietenii intimi ai soților Ghiță apar în fotografii alături de Dan Popa și Mihai Lupoiu de la Golful Pescarilor. Și legăturile nu se opresc aici. Prietenii soților Ghiță au petrecut începutul de an 2020 în Bucovina, alături de primarul din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu, și de alte persoane. O fotografie de atunci, înfățișându-l pe Maricel într-o sanie trasă de un cal, a ajuns pe Facebook, pe contul unei persoane din acest grup.

Există numeroase alte detalii care atestă apartenența soților Ghiță la un grup social mai larg, grup din care face parte și primarul din Agigea. Nu intrăm în aceste detalii, pentru a nu afecta mai mult decât este necesar aspecte care țin de viața privată. În orice caz, datele prezentate sunt suficiente pentru a susține că firma lui Marius Ghiță, Lux RIM Soft SRL, cu activitate ZERO și CAEN-uri de frumusețe corporală și producție de hârtie igienică, a fost aleasă de Primăria Agigea pe criterii de gașcă.

Cel mai probabil, aceste relații de grup au contat în privința atribuirii lucrărilor de modernizare a parcurilor din Agigea către societatea din Movilița care, repetăm, avea zero angajați, zero activitate, zero cifră de afaceri și zero competență, necalificându-se pentru astfel de lucrări. Dar nu ne surprinde. Așa merg lucrurile la Agigea, nu după lege, ci după diverse cumetrii și favoritisme.

Citește și:

Exclusiv. Cîrjaliu sifonează fondurile europene de pescuit spre gașca de la Golful Pescarilor

 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: