Connect with us

Exclusiv

Documentația halucinantă prin care primarul PSD-ist din Agigea și-a acordat titlul de cetățean de onoare al comunei sale

Publicat

la

Redacția Ordinea.Ro a intrat în posesia documentației care a stat la baza hotărârii de Consiliu Local, prin care primarul PSD-ist din Agigea, Maricel Cîrjaliu, a devenit cetățean de onoare al comunei sale, în anul 2012. Referatele și recomandările care au stat la baza acordării acestui titlu sunt de un ridicol nemaivăzut până acum. În același timp, documentația probează frauda morală și impostura personajului, dar și o anumită patologie a puterii, de tip Elena Ceaușescu. Ceaușeasca era proastă de bubuia pământul și toată lumea știa acest lucru, însă s-a folosit de puterea ei pentru a-i fi decernate titluri academice și onoruri pe care nu le merita. Nici Maricel nu e prea departe.

Nimic excepțional…

În iunie 2012, îmbătat de succesul electoral, în urma căruia a câștigat al doilea mandat de primar al comunei Agigea, Cîrjaliu și-a făcut planuri să se autodecoreze ca cetățean de onoare al comunei sale. Pe lângă pompă, titlul i-ar fi adus și foloase practice, deloc neglijabile având în vedere puzderia de terenuri și clădiri pentru care plătea impozite la Primărie. Cetățenii de onoare nu plătesc impozite, iar unii dintre ei mai beneficiază în plus de un lot de teren sau de un loc de înmormântare. Însă din punct de vedere legal, titlul de cetățean de onoare era rezervat doar celor cu merite deosebite. Titlul este o formă de recunoaștere publică a meritului, fie că vorbim de o contribuție importantă, de o performanță, de o faptă remarcabilă. De-a lungul timpului, au devenit cetățeni de onoare sportivi precum Nadia Comăneci, Gheorghe Hagi sau Gabriela Szabo, al căror merit e dincolo de orice dubiu, oameni de cultură,  actori și regizori de mare ținută, profesori care au format generații întregi de elevi, militari de carieră care au luptat pe front, dar și oameni simpli care au contribuit la salvarea de vieți omenești. Cu toții au o notă comună: anume că au făcut ceva excepțional. Cîrjaliu nu făcuse nimic excepționale. Or, din acest motiv, titlul nu i se cuvenea. Însă, râvnind la el și fiind dispus aproape la orice ca să-și atingă scopurile, individul i-a pus pe angajații săi de la Primărie să inventeze niște merite pentru el.

… dar l-a vorbit presa de bine

Cel mai vechi document din dosarul de cetățean de onoare este un referat întocmit pe 28 iunie 2012 de secretarul Comunei Agigea, Ancuța Mihail. Prin acesta numita ruga, dar nu se știe pe cine, pentru că nu precizează destinatarul creației sale, să analizeze posibilitatea ca primarul în funcție să devină cetățean de onoare al localității. Primul ”merit” invocat de angajata Primăriei era acela că: ”Mass-media constănțeană s-a referit în repetate rânduri la activitatea pe tărâm economic și social a domnului Cristian Maricel Cîrjaliu, doctorand în drept public”.

Merit deosebit: a modificat statutul de funcționare al Primăriei

Mai departe, referatul pomenește că Maricel ”a acționat cu hotărâre și fermitate” la îndeplinirea unor obiective, cum ar fi reabilitarea stadionului de fotbal, constucția unei case de cultură, construcția unor noi grădinițe, reabilitarea unor străzi, reabilitarea iluminatului public, atribuirea de loturi de teren pentru tineri, înființarea societății Agigeaserv Util SRL, obținerea avizelor pentru realizarea rețelei de gaze în satul Lazu. Vă dați seama ce situație ridicolă? Obținerea unor avize a ajuns să fie un merit deosebit, apt de a fi răsplătit cu un titlu de cetățean de onoare. Și meritele nu se opresc aici, secretara comunei subliniind și faptul că șeful ei a adaptat permanent Statutul de organizare și funcționare a Primăriei la nevoile bunei funcționări a acesteia. Un caraghioslâc mai mare nici că putea fi inventat.

Un aviz de legalitate total ilegal

După ce a propus mizeria de mai sus, aceeași Ancuța Mihail a semnat și avizul de legalitate. În preambulul acestuia, se arată că proiectul de acordare a titlului de cetățean de onoare lui Cristian Maricel Cîrjaliu este inițiat de primar Jr. Cristian Maricel Cîrjaliu. Situația consemnată este total ilegală, fiind interzis primarilor să inițieze proiecte de hotărâre în beneficiul lor personal. În mod normal, secretara UAT-ului, juristă de meserie, trebuia să știe câte ceva despre regimul conflictului de interese și al incompatibilităților. Ca dovadă suplimentară că era total pe dinafară de materie, ea însăși se afla într-o vădită stare de incompatibilitate, fiind în situația de a aviza de legalitate un proiect pornit pe baza solicitării sale din referatul menționat mai sus.

VEDEȚI AICI DOCUMENTAȚIA SEMNATĂ DE ANCUȚA MIHAIL. 

Pe Cîrjaliu l-au recomandat angajații

Pe lângă actele de mai sus, la dosarul cetățeanului de onoare se mai găsește o recomandare semnată de 36 de persoane, în principal angajați ai Primăriei Agigea și ai societății locale Agigeaserv Util SRL. Lista era deschisă de viceprimarul de atunci al localității, PSD-istul Cornel Popescu, și se încheia cu semnătura lui Belghiz Bolat, directorul, tot PSD-ist, de la Agigeaserv Util SRL. Evident că mulți dintre angajați nici nu cunoșteau semnificația grozăviei, neavând cunoștințe juridice elementare. Însă, fiind trecuți pe o listă, au semnat cu toții, că doar nu erau dispuși să se pună rău cu șeful. Chiar primul semnatar, viceprimarul, era un analfabet funcțional total în materie juridică. Drept dovadă, la mai puțin de doi ani după întâmplările cu onoarea șefului său, acesta avea să fie declarat incompatibil, întrucât, în paralel cu funcția de viceprimar, era administrator al unei societăți comerciale, neavând acest drept legal.

Cine putea refuza să semneze lista?

 Mult a contat pentru angajați că a doua semnătură din listă era a secretarei Ancuța Mihail, care răspundea de legalitate (și tocmai din acest motiv nu avea dreptul să semneze și recomandarea). Cum putea refuza în aceste condiții sora lui Belghiz Bolat, angajată și ea la Primărie, să semneze recomandarea? Sau Carmen Manolache, nevasta unui polițist local ce avea să fie trimis în judecată sub acuzația că se folosea de funcția publică pentru a fura calorifere din casele localnicilor? Evident că au semnat cu toții o hârtie despre care habar n-aveau nimic și la confecționarea căreia nu contribuiseră cu nimic. O dovadă în sensul tezei din urmă este faptul că așa-zisa recomandare a celor 36 de angajați este în mare parte un copy-paste mizerabil după referatul Ancuței Mihail.

Încă un merit: a ținut audiențe

Astfel, este identică partea cu hotărârea și fermitatea primarului la obținerea avizelor, reabilitarea stadionului, schimbarea becurilor și celelalte ctitorii pe care le fac toți primarii din țara asta fără a râvni să li se ridice statui. Însă lipsește ideea că lui Cîrjaliu i s-ar cuveni titlul pentru că presa, între noi fie spus plătită prin contracte de publicitate, ar fi scris de el, de bine. În locul acestei idei, recomandarea semnată de cei 36 de angajați subliniază alte două aspecte. În primul rând că Maricel ar fi respectat programul de audiențe. În al doilea rând, că PSD-istul tocmai fusese reales cu o majoritate covârșitoare de voturi.

Eu pup poala popii, popa pupă poala mea

Urmează la dosar o recomandare semnată de preotul paroh al bisericii din Agigea, Daniel Stoica. În esență, acesta recomanda acordarea titlului pentru motivul că Maricel ar fi un bun enoriaș. Cu siguranță la biserică se găseau o sumedenie de babe mai bune enoriașe decât primarul. Dar pentru râvna la pupat icoane, pe acestea nu s-a gândit nimeni să le recomande ca cetățeni de onoare.

Tipul cu ”victoria” este Belghiz Bolat. În dreapta, preotul comunal convins că Maricel este un enoriaș excepțional

Cu dedicație, ca între cetățenii de onoare

În sfârșit, ultima recomandare este semnată de un tip cu greutate. Vorbim aici de actualul președinte al Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban, la rândul său cetățean de onoare exact la Agigea și locuitor al cartierului Steaua de Mare. În recomandarea sa, Daraban sublinia următoarele merite ale primarului: că ar fi un personaj cu spirit de inițiativă și consecvență, că a menținut permanent legătura cu locuitorii din Agigea, că a realizat cu angajații și colaboratorii obiective de interes social-cultural, că a cooperat bine cu societățile, regiile autonome și companiile naționale de pe raza comunei și că ar fi insistat în soluționarea legală a grănițuirii comunei. Cu alte cuvinte, ale noastre, președintele Camerei de Comerț recomanda să i se dea titlul lui Cîrjaliu pentru că acesta a făcut câte ceva pe banii comunei, că a ținut programul de audiențe, că a dat bună-ziua pe la regiile autonome și că a deschis un proces de grănițuire, pe care dacă nu-l deschidea, între noi fie vorba, risca să răspundă penal de abuz în serviciu. Bravo, barosane, ești mare, bre! În maniera asta, puteai să-i recomanzi pe mai toți primarii din țară să devină cetățeni de onoare.

VEDEȚI AICI CELE 3 RECOMANDĂRI DIN DOSARUL CETĂȚEANULUI DE ONOARE. 

”Vă mulțumesc pentru gândul ales” și alte scofale de academicieni

La un moment dat, cineva s-a prins că nu e OK ca primarul să se propună de unul singur ca cetățean de onoare. Prin urmare, la începutul lunii iulie 2012, viceprimarul și secretara comunei i-au trimis lui Cîrjaliu o scrisoare cu următorul conținut: ”În atenția d-lui Drd.Jr.Cristian Maricel Cîrjaliu, Primarului comunei Agigea: D-nul Viceprimar al comunei Agigea și d-nii consilieri locali din cadrul Consiliului Local Agigea au deosebita onoare de a vă invita să vă exprimați acordul pentru a fi nominalizat Cetățean de onoare al comunei Agigea, județul Constanța. Cu deosebită considerație și respect”. Pupătura era semnată, după cum am spus, de vice și de secretară. A doua zi, pe 4 iulie 2012, a venit răspunsul primarului: ”Vă mulțumesc pentru gândul ales de a mă numi cetățean de onoare al comunei Agigea, județul Constanța și îmi face o deosebită onoare să accept propunerea dumneavoastră. Cu deosebită stimă, primar, Drd.Jr. Cristian-Maricel Cîrjaliu”. Vă dați seama ce atmosferă sobră domnea în primăria asta de țară? Și cu ce respect își vorbeau între ei academicienii?

Cîrjaliu a cerut cazier pentru doctorat, că doar nu era să se toarne singur la Poliție

După acest schimb de scrisori fără plic, de la un birou la altul și de un prost gust și o nerozie greu de egalat, Cîrjaliu a mai completat dosarul cu două hârtii: un CV extrem de interesant, pe care îl vom diseca mai jos, precum și un certificat de cazier judiciar emis de IPJ Constanța – ATENȚIE! – cu scopul de a-i servi la doctorat. Acest detaliu este esențial, întrucât demonstrează că Maricel era conștient de riscul răspunderii penale, motiv pentru care a mințit că hârtia i-ar trebui la doctorat. Că doar nu era să se toarne singur la Poliție că vrea să se proclame cetățean de onoare!

Subsemnatul Cîrjaliu din proiectul de hotărâre

Întreaga maculatură a generat întocmirea proiectului de hotărâre nr. 227/16.07.2012 și a expunerii de motive care-l însoțea. Ambele înscrisuri încep cu formula ”Subsemnatul Drd.Jr.Cristian Maricel Cîrjaliu, Primarul comunei Agigea”. Însă, în josul documentelor apar semnăturile unor consilieri locali. Este vorba de 11 persoane: Popescu Cornel (viceprimarul de atunci), Comănoiu Constantin, Frîncu Dobre, Oancea Mihai, Niță Marius-Daniel, Gheordunescu Emil, Manea Dorel, Lungu Adrian, Zaharia Oana-Elisabeta, Petre Daniel-Lucian și Cojocaru Dumitru. Peste ani, unul din semnatari, Dorel Manea, avea să ajungă la pușcărie, fiind prins în flagrant în timp ce încasa șpagă de la un privat pentru a-i aranja o concesiune de teren de la Primăria Agigea.

VEDEȚI AICI CORESPONDENȚA DE ACCEPTARE, PROIECTUL DE HOTĂRÂRE ȘI EXPUNEREA DE MOTIVE.

Cum a inventat marele cetățean cuvinte care nu există în DEX

Special am lăsat la urmă CV-ul marelui cetățean. Din acesta reiese că Maricel a obținut o diplomă de licență în drept de la Universitatea Spiru Haret în anul 2005, pe când avea 39 de ani. În același an s-a înscris la masterat, la Universitatea Ovidius, iar după absolvirea acestuia, în 2007, s-a înscris la studii doctorale în Republica Moldova. În paralel, a mai urmat un masterat la o particulară din București și câteva cursuri de specializare. În CV, se precizează chiar și titlul lucrării de doctorat pe care urma Maricel să o susțină: ”Rolul autorităților publice în combaterea și prevenirea corupției și protecționalismului”.

VEDEȚI AICI CV-UL DOCTORANDULUI ÎN CORUPȚIE ȘI PROTECȚIONALISM.

Cuvântul ”protecționalism” nu există. Este o invenție a lui Cîrjaliu. După cum știți, cetățenii de onoare nu sunt fraieri de rând; ei inventează chiar și cuvinte noi, care nu existau înainte. În DEX există un cuvânt asemănător, în speță PROTECȚIONISM, însă acesta nu are nicio legătură cu fenomenul corupției în care se specializa Cîrjaliu, ci se referă la o doctrină și o practică economică, de favorizare a producătorilor naționali. Despre toată aventura lui Maricel la Chișinău, despre articolele plagiate și despre colegii săi, la fel de plagiatori, puteți citi mai multe AICI.

Colegii lui, academicienii, l-au salvat de răspunderea penală

Epilog. Povestea titlului de cetățean de onoare a fost investigată de procurori. Având legături de largă notorietate cu diverși doctori și doctoranzi din justiția locală, un fel de ”colegii mei academicienii” după vorba Elenei Ceaușescu, individul a reușit într-un sfârșit să obțină mușamalizarea anchetei. Așa se face că, în continuare, primarul din Agigea continuă să se bucure, bine-mersi, de titlul de cetățean de onoare… primit pentru meritul de a schimba becurile din comuna, de a mai asfalta câte o stradă, de a mai obține niște avize, de a ține audiențe, de a modifica regulamentul de funcționare, de a fi bun pupător de icoane, respectuos cu regiile autonome și în rest ferm și hotărât. Curat murdar, coane Maricele – vorba lui Caragiale.

Comments

comments

Exclusiv

Un primar cu dosar penal face sondaj despre corupția din primăria sa

Publicat

la data de

Scris de

Primăria Medgdia a lansat un sondaj on-line pentru a afla părerea locuitorilor despre fenomenul corupției în localitate.

”Primăria municipiului Medgidia vă invită să completați chestionarul privitor la modul în care dumneavoastră, în calitate de cetățeni ai municipiului Medgidia, percepeți fenomenul corupției în urma interacțiunii cu angajații Primăriei Municipiului Medgidia și ai altor instituții din subordinea acesteia.” – se arată în anunțul publicat de autoritatea locală pe Facebook.

Chestionarea locuitorilor cu privire la fenomenul corupției din Primărie este o activitate de bază în cadrul unui proiect finanțat din fonduri europene prin Programul Operațional Capacitate Administrativă. Răspunsurile rămân anonime, iar informațiile colectate de Primărie vor servi, cel puțin declarativ, la îmbunătățirea serviciilor oferite publicului.

Fals intelectual

Valentin Vrabie este primar la Medgidia din anul 2016, după ce, anterior, a ocupat aceeași funcție, timp de mai multe mandate, la Primăria comunei Peștera. În luna iulie 2020, el a fost trimis în judecată, la instanța penală a Judecătoriei Medgidia, în baza unui rechizitoriu întocmit de Parchetul Curții de Apel Constanța. Primarul este acuzat de fals intelectual, în legătură cu emiterea unui certificat de atestare fiscală. Documentul emis de Vrabie atesta în fals că o societate comercială de pe raza localității nu ar fi înregistrat datorii la taxe și impozite. În realitate, firma în cauză, controlată de socrul fostului președinte al Consiliului Județean Constanța, figura cu debite restante față de bugetul local al municipiului Medgidia.

”Martori amenințați”

Momentul esențial din cursul procesului penal s-a consumat pe 17 noiembrie 2021, atunci când instanța a încuviințat audierea martorilor protejați sub pseudonimele Colibri și Scatiu. Prin aceeași Încheiere, judecătorul fondului a conferit celor doi calitatea de ”martori amenințați”, dispunând ca aceștia să fie audiați fără a fi prezenți în sală, prin intermediul mijloacelor audiovideo de transmitere, cu vocea și imaginea distorsionate. Cercetarea judecătorească a fost încheiată pe 12 ianuarie 2022. Pronunțarea sentinței penale a fost programată pentru 26 ianuarie 2022.

Funcționar cu nouă fapte penale recunoscute

În trecut, Primăria Medgidia a avut probleme de natură penală și cu Direcția Națională Anticorupție. În anul 2020, un funcționar public apropiat primarului Vrabie a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu procurorii DNA, recunoscând astfel nouă fapte de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată. În urma acordului, funcționarul s-a ales cu un avertisment.

Discriminare

În sfârșit, primarul din Medgidia a avut probleme și din partea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării. El a fost reclamat pentru discriminare de două angajate concediate în mod abuziv. Consiliul a dat dreptate celor două angajate. Valentin Vrabie a contestat soluția în dosarul 390/36/2021 al Curții de Apel Constanța, în care se judecă în contradictoriu cu CNCD și cu persoanele fizice Alexandra Georgiana Moșescu și Oana Buzoianu. În acest dosar, a fost fixat un termen de judecată pentru 14 februarie 2022.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

O firmă cu dosar penal din siajul lui Flutur ar putea schimba țevile de termoficare din Constanța

Publicat

la data de

Scris de

O firmă din Bucovina, trimisă în judecată de procurorii DNA și despre care s-a spus că este protejată de PNL-istul Gheorghe Flutur, ar putea semna un contract de aproximativ 18 milioane de euro cu Primăria Constanța, condusă de liberalul Vergil Chițac. Flutur și Chițac fac parte din aceeași tabără care a decis alegerea lui Florin Cîțu în funcția de președinte al PNL.

Investiția Primăriei Constanța are ca obiect înlocuirea conductelor termice primare pe un traseu de 21,6 kilometri din zona bulevardelor Lăpușneanu și 1 Decembrie. Banii vin de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, condus de prietenul lui Cîțu, Dan Vâlceanu (PNL). Contractul de finanțare dintre Minister și Primărie a fost semnat pe 7 ianuarie 2022. Însă administrația locală a lansat licitația pentru alegerea unui constructor încă din octombrie 2021, sub clauza suspensivă că poate anula procedura dacă nu primește fondurile (vezi AICI). Probabil și din acest motiv, în ”competiție” a fost depusă o singură ofertă (vezi AICI).

Potrivit datelor din portalul de achiziții publice (SICAP), oferta unică de participare la această licitație a fost depusă de un consorțiu de 4 firme din Botoșani, București, Brașov și Constanța.

Liderul asocierii este Elsaco Electronic SRL Botoșani, o firmă cu 257 de angajați, care a derulat afaceri de 170 de milioane de lei în 2020. Firma a fost înființată în anul 1994 de coordonatorul ei, Valeriu Iftime, și de alți trei colegi de facultate ai acestuia, de la Institutul Politehnic din Iași, Ovidiu Jitaru, Doru Popa și Petru Parfenov.

Imperiul Elsaco

Iftime este doctor inginer, președinte al Camerei de Comerț din Botoșani, dar și ”patron” al clubului de fotbal FC Botoșani care ocupă un excelent loc 3 în campionatul național.

În jurul Elsaco Electronic gravitează și alte firme create de acești băieți deștepți (fără nicio urmă de ironie) de la Botoșani. Împreună formează un veritabil imperiu de afaceri.

Imperiul Elsaco se ocupă de termoficare, rețele de apă și irigații, distribuie repartitoare de căldură, vinde softuri, telefoane, computere, montează diverse automatizări, rețele electrice sau sisteme de telegestiune pentru utilități. De asemenea, elaborează documentații (SF-uri, PT-uri, strategii), montează panouri fotovoltaice decontate prin programul guvernamental ”Casa Verde” și face demersuri pentru dezvoltarea unor parcuri eoliene în județele Botoșani și Galați. La nevoie, mai ridică, pe bani public, și câte un centru de sănătate. 

Clienții sunt de regulă autoritățile locale și instituțiile de stat din toate zonele țării. În Pandemie, grupul s-a adaptat ca să vândă scanere termice pentru aeroporturi sau tablete pentru elevii goniți, de către virus, din școli.

Concurență trucată și dosar penal pentru lucrări fictive

În 2017, două companii din grupul Elsaco împreună cu alți jucători importanți de pe piața repartitoarelor de căldură s-au aflat în centrul unei investigații efectuate de Consiliul Concurenței. Companiile anchetate împărțiseră țara în zone de influență sau, dacă vreți, în feude, stabilind totodată și tarifele percepute de la populație. Firmele din grupul Elsaco și-au recunoscut faptele și au scăpat cu amenzi de numai 2,2 milioane de lei. Decizia Consiliului Concurenței poate fi accesată AICI

La sfârșitul aceluiași an, Elsaco Electronic SRL Botoșani a fost trimisă în judecată, ca persoană juridică, de către procurorii DNA, sub acuzația de complicitate la abuz în serviciu și obținere de foloase necuvenite. Abuzul în sine a fost imputat companiei publice de termoficare din Botoșani (Modern Calor SA), care ar fi plătit către Elsaco trei facturi de peste un milion de lei, fără ca firma condusă de Valeriu Iftime să fi prestat acele lucrări.  Mai multe detalii AICI

Vărul cel mare

Cu aceasta ajungem și la legăturile dintre Elsaco și familia Flutur. Întreaga țară îl cunoaște pe Gheorghe Flutur, care a fost ministru al Agriculturii și mai ales al Pădurilor în guvernarea PNL-PDL. Flutur a avut trei mandate de senator, iar acum se află la al treilea mandat de președinte al Consiliului Județean Suceava. El este, totodată, prim-vicepreședinte al PNL, fiind ales la congresul care l-a făcut pe Cîțu președinte.   

Mai puțin cunoscut la nivel național este faptul că Gheorghe are un văr care a fost primar, tot PDL și PNL, la Botoșani, în perioadele 2004 – 2012 și 2016 -2020. Faptele penale evocate mai sus s-au petrecut în mandatului vărului Cătălin Flutur.

Consătenii

Și tot în mandatul vărului, tipul deștept de la Elsaco a devenit întâi președinte la FC Botoșani, apoi proprietar al acestui club de fotbal. Bineînțeles, clubul a primit finanțare de la Primăria Botoșani, de regulă câte un milion de lei pe an. La rândul ei, firma Elsaco a primit contracte în valoare de 120 de milioane de lei ca să modernizeze sistemul de termoficare al municipiului Botoșani – după cum se relatează în presa din regiunea Moldova.

Soția lui Valeriu Iftime și vărul Flutur sunt născuți, deopotrivă, în aceeași comună, Vârfu Câmpului. Comuna se află la 25 de kilometri de Botoșani și 24 de Suceava. Soții Iftime dețin aici pensiunea ”Moșia Cai de Poveste”, plus o exploatație agricolă și un conac boieresc. Și Cătălin Flutur a deținut până de curând un teren agricol la Vârfu Câmpului, însă a scăpat de el, după cum a consemnat, în 2020, în ultima declarație de avere depusă ca primar. 

Sponsor și propagandist

Jurnaliștii au relatat că, de-a lungul anilor, Elsaco a sponsorizat PDL și PNL. De asemenea, un tip care a fost viceprimar PNL și chiar președinte al PNL Botoșani activează de mai bine de opt ani în conducerea grupului Elsaco.

La alegerile locale din 2020, Valeriu Iftime a apărut într-un clip electoral pentru PNL (vezi AICI). El a îndemnat alegătorii să voteze candidatul liberal pentru funcția de primar al orașului Bucecea, care este situat la mijlocul distanței dintre Vârfu Câmpului și Botoșani. Ulterior, afaceristul a declarat că a sprijinit omul, nu partidul.

Legăturile cu Suceava vărului cel mare

În perioada 2008-2009, Elsaco s-a ocupat și de modernizarea a 40 de puncte termice din Suceava și a rețelei de distribuție aferentă. Cu această ocazie, Elsaco a dobândit și un cvasi-monopol al repartitoarelor de căldură, pe care le-a montat consumatorilor, ”beneficiind de un suport puternic din partea Primăriei”, după cum relatează presa din Suceava (vezi AICI).

Primarul localității (PDL-istul, acum liberal, Ion Lungu) era subordonat politic lui Gheorghe Flutur.

În 2015, același primar din Suceava a băgat în faliment compania de termoficare a orașului (care avea producția și distribuția la un loc). Producția a fost preluată de Bioenergy Suceava SA, în acționariatul căreia se aflau și tăietorii de păduri de la Schweighofer, dar și investitori români care au pus în funcțiune o centrală în cogenerare, pe biomasă (resturi vegetale rezultate, de regulă, din exploatarea pădurilor).

În același context, distribuția a fost delegată de Primărie către Thermonet SRL, o firmă abia înființată, în care Elsaco Electronic SRL Botoșani deținea 49% din părțile sociale.

Între timp, participațiile românești în cele două firme au fost vândute, întregul sistem (producție și distribuție) fiind deținut acum de firme din Austria. Ca o coincidență, în toate cele trei mandate de senator, Gheorghe Flutur a fost membru în grupul de prietenie România-Austria.

De asemenea, compania condusă de Ifteme și-a construit o pensiune turistică (El Quatro) în județul Suceava, la Voroneț, cu fonduri europene. Contractul de finanțare a fost semnat pe 9 iunie 2010 cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, condus atunci de PDL-ista Elena Udrea.

Zeci de milioane de euro, de la primării liberale

Relația dintre verii Flutur și afaceristul de la Elsaco ar putea fi ilustrată și de fotografia de mai jos:

Captură video. Sursa: Banulbotosanean.ro

În repetate rânduri, grupul Elsaco a transmis presei că nu există nicio legătură între licitațiile câștigate și vreo influență politică. De altfel, pe zona de termoficare, Elsaco a câștigat contracte de zeci de milioane de euro în localități liberale, precum Arad, Brașov, Cluj, Oradea sau Timișoara, însă totodată a executat lucrări și pentru fostele administrații PSD-iste din Iași, Focșani, Craiova și Constanța. La malul mării, firma din regiunea verilor Flutur a montat sisteme termice la blocurile pentru tineri construite de Radu Mazăre.

La licitația de acum, de la Constanța, Elsaco are drept parteneri firma bucureșteană Sicor SRL și firma constănțeană Fluid Development SRL (cea care a primit de la administrația Chițac lucrarea de înlocuire a conductelor termice primare de pe Ștefan cel Mare). O a patra firmă, Iovidia Com SRL Brașov, este subcontractor.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Asociațiile care hărțuiesc firmele de construcții, puse la punct de Curtea Constituțională

Publicat

la data de

Scris de

Pe 23 decembrie 2021, s-a publicat în Monitorul Oficial Decizia 461 a Curții Constituționale a României. Curtea a analizat o excepție de neconstituționalitate ridicată de o firmă din Constanța în cadrul unui proces cu Asociația Constanța Altfel. Firma constănțeană a arătat că mai multe prevederi din Legea contenciosului administrativ ar putea fi neclare și deci neconstituționale. Legea stabilește că procesele în contencios pot fi declanșate de particulari doar când un act administrativ (ca de exemplu un PUZ sau o autorizație de construire) lezează drepturile lor subiective sau interesele lor legitime private. Diverse ONG-uri, care sunt persoane juridice de drept privat, adică particulari, contestă PUZ-uri sau autorizații de construire fără să fi suferit o vătămare, acționând exclusiv în apărarea interesului public. Or legea ar putea fi neclară, de vreme ce unii judecători admit, iar alții resping calitatea procesuală activă a ONG-urilor în aceste cazuri.

Salvatorii

Înainte de a prezenta decizia CCR, trebuie să amintim că moda atacării proiectelor imobiliare de către diverse asociații nonguvernamentale durează de câțiva ani. ONG-iștii spun că dezvoltatorii sunt niște ”rechini imobiliari”, ale căror proiecte distrug spațiile verzi, aglomerează cartierele, le poluează și în acest fel produc o degradare a calității vieții. ONG-iștii se descriu drept ”salvatori urbani”, luptând cu ”rechinii” pentru beneficiul marelui public.  

Cele mai cunoscute ONG-uri din țară care contestă PUZ-uri și autorizații de construire sunt Asociația Salvați Bucureștiul, Asociația pentru Protecția Urbanistică a Clujului (APUC) și Asociația Constanța Altfel. Acestea au fost lăudate în spațiul public pentru inițiativele lor. Însă au fost și criticate, în sensul că în spatele narațiunii mai sus prezentate ar urmări de fapt scopuri politice sau hărțuirea unor investitori.

Singura opinie care contează

La malul mării, a fost înființată, în anul 2017, Asociația Constanța Altfel. ONG-ul a deschis numeroase procese în care a contestat diverse PUZ-uri și autorizații de construire. Acțiunile au fost redactate și susținute de Felicia Ovanesian, o avocată arogantă și fără scrupule, mai bogată decât mulți ”rechini imobiliari”.

Înainte de a întoarce foaia și a poza în imaculata apărătoare a interesului public, Ovanesian apărase interese private extrem de controversate. Printre clienții ei s-au numărat rechini imobiliari care au încălcat reguli urbanistice, după cum au constatat instanțele de judecată, sau alții care urmăreau să ridice blocuri în zone care ar trebui protejate, pe faleză sau pe malul lacului Tăbăcărie. Ovanesian a semnat o tranzacție extrajudiciară cu Radu Mazăre, în numele italienilor de la Fincogero (vezi AICI documentul). Și tot ea a oferit servicii juridice pentru Georgică Giurgiucanu, marele rechin de la retrocedări.

Captură: Ziua de Constanța – publicația care a scris pentru prima dată despre faptul că Giurgiucanu a fost clientul Feliciei Ovanesian. Articolul AICI.

După ce a prestat pentru rechini și pentru condamnatul de la retrocedări, s-a erijat într-o voce imaculată, trăgând după ea și alte persoane, afectându-le credibilitatea. Răutatea și aroganța Feliciei Ovanesian se văd acum când declară că singura opiniei juridică valabilă și care contează pentru ea este doar opinia ei. E limpede că și la Constanța Altfel a contat doar opinia avocatei.

Grav este faptul că o parte din procesele inițiate de Constanța Altfel au fost stârnite din nimic sau din răutate, putând fi calificate drept hărțuiri.

O iarbă de două milioane de euro

Este cazul proceselor inițiate de Constanța Altfel în vederea blocării investiției Comprest Util. Această firmă a construit un bloc de locuințe pe bulevardul Alexandru Lăpușneanu, pe un teren cumpărat (în 2004) cu două milioane de euro de la Primăria Constanța. Două PUZ-uri succesive care includeau și acest teren au fost adoptate fără probleme, cu toate dezbaterile impuse de lege. De asemenea, societatea a obținut autorizații de construire și apoi de supraetajare cu un etaj, în condițiile legii. În 2019, când blocul era aproape finalizat, actele de urbanism ale firmei au fost atacate de Asociația Constanța Altfel, pe motiv că ar fi în interesul publicului ca acest teren să fie păstrat de cumpărătorul său ca spațiu verde. De cealaltă parte, investitorul a afirmat că a plătit Primăriei două milioane de euro pe teren ca să poată construi, nu ca să cultive iarbă. Procesele pentru anularea și suspendarea autorizației de construire au fost câștigate definitiv de Comprest Util. De asemenea, Comprest Util a câștigat pe fond procesul în care Asociația Constanța Altfel a solicitat anularea PUZ-ului Lăpușneanu.

Grigore Comănescu, proprietarul Comprest Util, la blocul de pe Lăpușneanu, în perioada procesului.

În octombrie 2019, în cadrul procesului de suspendare a autorizației de construire, societatea Comprest Util a ridicat excepția de neconstituționalitate la care ne-am referit mai sus. Legea stabilește că ONG-urile pot invoca apărarea interesului public doar în subsidiar, după ce se legitimează procesual printr-o vătămare a unui drept subiectiv sau a unui interes legitim privat. Or fără să sufere nicio vătămare, ONG-ul cerea suspendarea autorizației de construire fluturând un interes public (și acela aberant). Acționând la fel în diferite procese, Constanța Altfel a convins mulți judecători să-i recunoască legitimarea procesuală activă. Însă alți judecători nu s-au lăsat înduplecați. Or, de vreme ce aceeași lege putea fi interpretată fie că ar da, fie că n-ar da calitate procesuală activă ONG-urilor, Comprest Util s-a plâns că prevederile legale sunt neclare și deci neconstituționale.

Stop joc, de la ÎCCJ

Înainte ca excepția să fie soluționată de Curtea Constituțională, aceeași situație a fost analizată în cadrul unui recurs în interesul legii (RIL), judecat și soluționat (prin Decizia 8/2020) de Înalta Curte de Casație și Justiție, în luna martie 2020.

Decizia 8/2020 sugerează că ONG-urile care se luptă cu PUZ-urile și autorizațiile de construire în scopul formal al apărării interesului public uzurpă atribuții date în sarcina instituțiilor de stat, singurele care au acces la contenciosul obiectiv. Instanța supremă a stabilit că asociațiile private, ca toți privații din această țară, au deschisă doar calea contenciosului subiectiv, putând să apere interesul public doar în subsidiar, dacă probează în principal că au suferit o vătămare. Înalta Curte a mai stabilit că acțiunile populare, precum acelea inițiate de ONG-uri, sunt pur și simplu interzise.

Ce spune CCR

În mod vădit, completul de RIL de la ÎCCJ s-a pronunțat pe aceeași problemă semnalată de Comprest Util Curții Constituționale. Totuși, excepția de neconstituționalitate și-a urmat cursul ei firesc, fiind soluționată prin decizia 461, publicată în Monitorul Oficial pe 23 decembrie 2021. Excepția a fost respinsă deoarece Curtea Constituțională s-a mai pronunțat unitar asupra aceleiași situații prin deciziile 939/2006, 66/2009, 750/2009, 168/2011 și 349/2012. Curtea și-a reafirmat practica anterioară, conform căreia, cităm:

”prin acțiunea introdusă, persoanele fizice și persoanele juridice de drept privat trebuie să dovedească mai întâi că a avut loc o încălcare a dreptului sau a interesului lor legitim privat, după care să susțină în sprijinul cererii și vătămarea interesului public, ce decurge din actul administrativ atacat. Prin adoptarea textului criticat, legiuitorul a urmărit să „paralizeze“ așa-numitele „acțiuni populare“ intentate de unele persoane fizice sau persoane juridice de drept privat care, neavând argumente să dovedească o vătămare a unui drept sau interes legitim privat propriu, recurg la calea acțiunilor întemeiate exclusiv pe motivul vătămării interesului public.”.

Așadar, nu există o bază legală și constituțională pentru acțiunile populare. Și nu a existat niciodată, motiv pentru care ONG-urile care au acționat așa ar putea ajunge în situația delicată de a suporta financiar deranjul de ani de zile creat unor firme.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: