Connect with us

Exclusiv

Năvodariul, o vacă de muls. Ce tun a dat soacra unui consilier din gașca lui Matei

Adrian Cârlescu

Publicat

la

Afacerile cu terenuri date în superficie de Primăria din Năvodari revin în actualitate. Astfel, în convocatorul ședinței ordinare a Consiliului Local Năvodari, ce va avea loc în 2 martie a.c., au fost incluse mai multe proiecte de această natură.  Așa cum am arătat într-un articol mai vechi, afacerea cu superficii a fost demarată în prima ședință ordinară a noului Consiliu Local din Năvodari constituit după alegerile din iunie 2016. Atunci, la inițiativa primarului Florin Chelaru, a fost adoptat un regulament pentru înstrăinarea terenurilor din domeniul public și privat al localității.

Vezi aici articolul anterior:

Tunuri imobiliare la Primăria Năvodari. Blocuri de milioane de euro pe terenuri atribuite cu 8 lei/mp/an

Un capitol aparte era dedicat superficiei, adică transmiterii dreptului de folosință asupra unor suprafețe din domeniul privat al localității către persoane fizice și juridice, pe o perioadă de 49 de ani, contra unei sume calculate la metru pătrat pe an. În 2017, Consiliul Local Năvodari a aprobat aproximativ o sută de hotărâri care se referă la organizarea unor licitații publice pentru atribuirea unor terenuri în superficie. Însă în spațiul virtual nu a ajuns nici măcar un singur anunț de participare. Informația a rămas la discreția unor băieți, fete și soacre deștepte, care au construit locuințe în scopul vânzării pe piața imobiliară.

Altă durere, la Legea 15

Regulamentul lui Chelaru se aplică și în cazul clădirilor construite de beneficiarii Legii 15/2003. Legea menționată permite atribuirea de terenuri în folosință gratuită tinerilor sub 35 de ani, în scopul ridicării unei locuințe. Însă în situația în care tinerii vând locuințele construite către alte persoane, acestea din urmă nu mai beneficiază de folosința gratuită asupra terenului, fiind însă în drept să primească terenul în superficie.

Înainte de regulamentul lui Chelaru, a existat o situație semnalată de Ordinea.ro, prin care Matei a atribuit un teren la Legea 15/2003 către o tânără care abia își făcuse mutația în Năvodari, tocmai în casa unui afacerist veros din gașca fostului primar. Afaceristul a ridicat o vilă pe terenul atribuit în folosință gratuită chiriașei sale, după care a găsit drept cumpărător un italian de 76 de ani, care a fost condamnat în țara sa pentru fapte de proxenetism. Prin contractul de vânzare-cumpărare, septuagenarul italian a cesionat și dreptul gratuit de folosință asupra terenului, deși acesta era destinat prin lege doar tinerilor sub 35 de ani.

Citește aici:

Un proxenet italian de 76 de ani a dobândit folosinţa gratuită a unui teren pentru tineri în Mamaia Nord-Năvodari

Medic și agent electoral al lui Matei, teren la Legea 15

Noile proiecte de hotărâre care vor ajunge în ședința de plen a Consiliului Local Năvodari se referă la ambele situații prezentate mai sus. De pildă, unul din proiecte propune constituirea unui drept de superficie în favoarea unor persoane fizice care au cumpărat o clădire ridicată de numita Simona Nițu pe terenul primit de aceasta în folosință gratuită la Legea 15. Din referatele anexate proiectului de hotărâre, aflăm că Simona Nițu a primit 400 de metri pătrați pe strada Speranței nr. 3 din Năvodari, în baza Dispoziției de primar 604/03.05.2012. La data atribuirii, primar al localității era Nicolae Matei.

Simona Nițu este de profesie medic și a lucrat la Centrul de Permanență Medicală din Năvodari. Ea fost și medicul echipei de rubgy a orașului Năvodari. În campania electorală din anul 2012, în timpul căreia i s-a repartizat terenul de pe strada Speranței, Simona Nițu a avut luări de poziție în favoarea lui Nicolae Matei, inclusiv în cadrul unor discuții pe Facebook în contradictoriu cu principalul contracandidat al fostului primar. Grosso modo, se poate spune că aceasta i-a făcut campanie lui Nicolae Matei, alegându-se cu folosința gratuită a unui teren de casă.

Ulterior, Simona Nițu a ridicat o clădire cu un etaj și mansardă parțială, pe care a înstrăinat-o în decursul anului trecut. În acest caz, Consiliul Local este chemat, acum, de primarul Chelaru să voteze pentru constituirea unui drept de superficie asupra terenului de 400 mp, în favoarea noilor proprietari ai clădirii edificate pe acesta, la valoarea de 4.716 lei/an.

Alt teren dat la Legea 15 ajunge în superficie la un tânăr… pensionar, prieten cu Matei

Un alt proiect se referă la apartamentele de pe strada Prelungirea Corbului nr. 4, din zona bisericii lipovenești. Este un caz pe care l-am mai prezentat în articolul anterior. Terenul în cauză măsoară 218 metri pătrați. Acesta a fost atribuit în folosință gratuită către Ciprian Coruti prin dispoziția fostului primar Matei nr. 324/23.03.2015. Beneficiarul deciziei a obținut o autorizație de construire și s-a apucat să ridice o locuință. Înainte de recepția finală, acesta a vândut clădirea în stadiul fizic de realizare în care se afla către fostul consilier local Adrian Tudora. Acesta din urmă este un apropiat al fostului primar Matei. Ulterior, Tudora a modificat proiectul și a obținut o nouă autorizație. A rezultat o clădire de tip P+1, cu cinci apartamente. Consiliul Local Năvodari i-a constituit lui Tudora drept de superficie asupra terenului, la valoarea de 8,40 de lei/mp/an. Pe măsură ce Tudora mai vinde un  apartament, Consiliul Local Năvodari este învestit de primarul Chelaru să aprobe transmiterea dreptului de superficie asupra cotei de teren către cumpărătorii locuințelor.

Un HCL care lipsește de pe site-ul Primăriei

În sfârșit, alte două proiecte noi se referă la superficia terenurilor de sub o construcție de tip ”locuințe înșiruite” cu regim de înălțime P+1, de pe strada Stadionului nr. 2 Bis. La bază, terenul în cauză, măsurând 1.203 mp, a fost acordat în superficie către persoanele fizice Adrian Damian și Elena Dinu și către persoana juridică SC Aqua Force SRL, prin actul notarial 437/30.03.2017 autentificat la notarul public Lucia Paris.

Contractul izvora din aplicarea Hotărârii de Consiliu Local nr. 120/13.03.2017, care lipsește cu desăvârșire de pe site-ul oficial al Primăriei Năvodari. Probabil având ceva de ascuns, șmecherii de la Primărie au postat pe site hotărârile pe sărite, sărind-o tocmai pe aceasta. Din acest motiv nu știm dacă hotărârea se referea la o atribuire directă, prin încălcarea regulamentului și a legii, sau dispunea în sensul organizării unei licitații publice, pentru care nu s-a păstrat în spațiul virtual nicio invitație de participare.

Wow! Primăria le-a dat terenul și autorizația de construire în aceeași zi

În mod cert, în aceeași zi de 30 martie 2017, Primăria Năvodari a atribuit terenul celor trei superficiari devălmași, dar și autorizația de construire nr. 156/30.03.2017. Repetăm: în aceeași zi!!! O asemenea performanță nu s-a mai văzut nicăieri în lume, deoarece autorizația trebuie precedată de certificatul de urbanism, de avizele de specialitate de la Mediu, dar mai ales de extrasul informativ în formă autentică de la Cadastru, care nu puteau fi obținute într-o singură zi. Pe 26 iulie 2017, locuințele înșiruite – între timp finalizate – au fost recepționate de Primăria Năvodari. Ulterior, superficiarii au făcut dezmembrarea în zece loturi, din care unul cu rol de alee, și partajul voluntar al clădirilor, pe care și le-au împărțit între ei. Ca și în cazul Tudora, mai sus prezentat, de fiecare dată când ”dezvoltatorii” mai vând câte o locuință, apare un nou proiect de hotărâre locală, referitor la transmiterea dreptului de superficie asupra cotei de teren ocupată de această clădire. Și în acest caz, taxa de superficie este de 8,40 de lei/mp/an.

Soții Damian au luat terenuri și… daune de la Primărie

Sprijinul total acordat de Primăria Năvodari celor trei superficiari ar fi imposibil de înțeles, dacă nu am lua în considerarea calitatea acestor persoane. Astfel, Adrian Damian și firma Aqua Force SRL, în care deține calitatea de asociat unic, au un istoric mai lung al beneficiilor imobiliare obținute de la autoritatea locală. Așa cum relatam în articolul anterior dedicat acestui subiect, Aqua Force SRL apare într-un extras informativ de carte funciară ca beneficiar al dreptului de superficie asupra unui teren de 700 de metri pătrați din domeniul privat al orașului Năvodari, situat pe strada Pescăruș fără număr, obținut în baza unui act notarial încheiat pe 2 noiembrie 2017.

Soția lui Adrian Damian, Elena, a câștigat un proces împotriva Orașului Năvodari, care trebuie să îi achite daune de 341.893,56 de lei. Elena Damian primise un teren de 1.698 mp în concesiune de la Primărie, în zona turistică, prin contractul nr. 31.632/18.05.2016. După ce a obținut avizele necesare și autorizația de construire, aceasta a început construirea unui bloc de apartamente. În toiul lucrărilor, s-a descoperit că terenul concesionat aparținea de fapt unei persoane fizice din Buzău. Prin urmare, construcția s-a oprit, iar Elena Damian a dat în judecată Orașul Năvodari prin primar, cerând daune… pe care le-a și obținut.

Soacra consilierului PSD-ist Ilie Coman

În sfârșit, ultima beneficiară de superficie, pe numele ei Elena Dinu, are o poveste și mai interesantă. Dinu este soacra consilierului local PSD-ist Ilie Coman, la rândul său un apropiat al fostului primar Nicolae Matei. Pe 21 martie 2012, Nicolae Matei a convocat o ședință extraordinară a Consiliului Local Năvodari, având ca unic punct pe ordinea de zi suportarea costurilor unei intervenții chirurgicale de care avea nevoie Ilie Coman, la o clinică de boli cardio-vasculare din Turcia.  Cu acea ocazie, Gazeta de Năvodari – o publicație controlată de familia lui Nicolae Matei – publica un amplu articol dedicat acestui beneficiu oferit consilierului local PSD-ist din fondurile localității. Mai mult, jurnaliștii de la Gazeta de Năvodari inserau în relatarea lor trei declarații ale lui Nicolae Matei despre colegul de partid care tocmai se opera pe banii localității.

”Ilie Coman este dracu gol în PSD și anul acesta mă va ajuta să câștig alegerile. (…) Ilie Coman e la fel ca mine: mic la statură, mare la făptură (sic! – n.r.). (…) Coman a lucrat la Rompetrol, firmă adevărată, care a disponibilizat un om de valoare” – spunea Matei citat de publicația nepoatei sale.

Frații Coman și secretul din Arhive

Tot în articolul publicat de Gazeta de Năvodari, se menționa că Ilie Coman este fratele directorului Arhivelor Naționale Constanța, Virgil Coman (decedat între timp). Completăm de la noi informația, arătând că Virgil Coman apărea frecvent la manifestările populare organizate de Primăria Năvodari, sub conducerea lui Nicolae Matei. Anul trecut, la câteva luni după decesul lui Virgil Coman, un om de afaceri din Constanța, pe numele său Grigore Comănescu, a declarat că Arhivele Naționale Constanța au comunicat Instituției Prefectului Județului Constanța, în ianuarie 2017, mai multe documente referitoare la o retrocedare din localitatea Sibioara. Actele s-au aflat permanent în custodia Arhivelor și au fost solicitate în mod repetat de-a lungul a opt ani de zile. Însă câtă vreme instituția a fost condusă de Virgil Coman, documentele care spun adevărul au fost ascunse de fiecare dată.

Retrocedarea ilegală

După decesul lui Virgil Coman, persoana care i-a preluat atribuțiile în cadrul Arhivelor din Constanța a predat înscrisurile către prefect, care a deschis un proces pentru anularea unui titlu de proprietate emis ilegal în favoarea unor clienți ai controversatului avocat Ionel Hașotti. Același om de afaceri a susținut în spațiul public faptul că între familia Hașotti și fostul primar de la Năvodari, Nicolae Matei, există legături de conivență. Astfel, avocatul Ionel Hașotti a reușit să obțină – cu sprijinul Arhivelor care au ascuns timp de opt ani actele care spuneau adevărul – retrocedarea ilegală a unei cariere de piatră care fusese cumpărată cu patru milioane de euro de omul de afaceri.

Matei îl rupe la taxe pe Comănescu; Hașotti cere eliberarea coruptului din pușcărie

Pe de altă parte, fostul primar din Năvodari, Nicolae Matei, a înscris ilegal în domeniul privat al localității un teren al statului român aferent unei lucrări hidrotehnice realizate de societatea lui Grigore Comănescu pe malul lacului Siutghiol. Ulterior, pretinzând că lucrarea hidrotehnică nu ar fi lucrare, ci o simplă depozitare de piatră și nisip pe terenul inclus abuziv în proprietatea localității, fostul primar Matei a emis o decizie de impunere fiscală de două milioane de euro în sarcina societății omului de afaceri. Se întâmpla în august 2012. La câteva luni de la această invenție teribilă, în octombrie 2012, Nicolae Matei a fost pentru prima oară arestat preventiv. Din scurt, la Năvodari s-a organizat un miting antijustiție, în centrul căruia s-a plasat fostul ministru Puiu Hașotti, fratele avocatului mai sus pomenit. Ministrul Hașotti a susținut în fața gloatelor că Matei nu a violat și nu a omorât pe nimeni, pledând astfel pentru urmărirea acestuia în stare de libertate. La câteva luni distanță, Matei a fost scos în libertate. În mod paradoxal, judecătoarea care l-a eliberat pe Matei i-a aplicat o amendă omului de afaceri Grigore Comănescu pentru că a îndrăznit să facă plângere că dosarul penal al fraților Hașotti era tergiversat.

Ca să închidem cercul, trebuie să mai spunem că Nicolae Matei a fost condamnat și a executat o pedeapsă penală cu închisoarea, într-un dosar de mită, iar la momentul de față este inculpat în alte dosare de judecată, la instanța penală, pentru retrocedări ilegale pe malul mării și pentru tunurile imobiliare date în dauna taberei de copii. Legăturile sale cu frații Hașotti, cu fostul director al Arhivelor (instituție cheie în procesul de retrocedare) și cu fratele acestuia, consilierul Ilie Coman, pe care l-a operat pe banii localității, sunt chestiuni certe.

Soacra lui Iliuță

Mai insistăm puțin asupra articolului din Gazeta de Năvodari, întrucât acesta conține alte date extrem de relevante. Astfel, se menționa acolo că Ilie Coman ”are un copil în vârstă de 20 de ani, a fost căsătorit timp de zece ani cu Ioana Abagiu, iar în prezent este căsătorit cu Mihaela Coman”.

Nicolae Matei: ”Ilie Coman e la fel ca mine: mic la statură, mare la făptură”

Potrivit documentării noastre, Mihaela Coman, actuala soție a consilierului, este fiica Elenei Dinu, doamna pomenită în partea principală a articolului de față ca beneficiară de superficii de opt lei, pe baza cărora a devenit mare investitoare imobiliară. De altfel, relația este afișată pe Facebook, putând fi verificată de oricine. Trebuie să mai spunem că numele Elenei Dinu apare și într-un alt caz de superficie, fiind clar că aceasta a fost avantajată de Primărie ca să intre în astfel de afaceri, cel mai probabil datorită lui ginerică, Ilie Coman. Construind clădiri de vânzare, pe terenuri primite cu opt lei/mp, soacra consilierului a ajuns să trăiască pe picior mare. Fotografia din deschiderea articolului este preluată din contul ei de Facebook – știut fiind că această rețea de socializare reprezintă spațiu public în accepțiunea Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În concluzie, așa se rezolvă lucrurile la Năvodari, ca într-o familie mafiotă. Apropiații fostului primar penal mulg patrimoniul localității, ca pe vacile din grajd, fie în mod direct, fie prin soacre și alte rubedenii. Oamenii simpli să mai aștepte!

Comments

comments

Exclusiv

Cum încearcă primarul din Agigea să-și schimbe imaginea de corupt care a furat terenuri de la malul mării

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Șifonat rău după trimiterea în judecată pentru fapte de corupție, primarul din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu, refuză să tragă copita din politică. Maricel face eforturi disperate pentru a schimba ceva din imaginea de corupt care a furat terenuri de la malul mării ca să-și îmbogățească rubedeniile. Cum e limpede că nu mai poate câștiga un nou mandat de primar cu această problemă, inculpatul de la Agigea face eforturi de cosmetizare a propriei imagini.

Ca urmare, Maricel aleargă pe la televiziuni și site-uri de știri. Se laudă cu mărețele realizări. Dă de pământ cu adversarii. Îi acuză, într-o română stricată, că n-ar avea cunoștințe elementare de gramatică. Și sugerează cu orice ocazie că el e un tip experimentat și deștept. Vă dați seama că totul pute a ipocrizie. Tocmai primarul super-agramat din Agigea să dea lecții de gramatică adversarilor săi?

Și strategia nu se oprește aici. Primarul din Agigea și-a făcut cont de Facebook, pentru a mima transparența. Această încercare târzie și disperată a fost gândită cu scopul de a păcăli publicul că primarul din Agigea se află în dialog cu cetățenii. În realitate, chiar publicația noastră a prezentat mai multe situații, în care diverși cetățeni spun că au fost alungați din Primărie, la ordinul lui Maricel. Ei bine, primarul care de regulă nu se cobora la nivelul de a discuta cu localnicii pozează acum într-un tip abordabil și transparent.

Și tot pe contul lui de Facebook, inculpatul de la Agigea se promovează în diferite filmulețe, ba pupând mâinile unor venerabile doamne (ca să arate că ar avea respect), ba împărțind măști anti-COVID (ca să arate cât de mult îi pasă de sănătatea populației), ba prezentând echipamentele din magazia unui pescar (ca să arate cât de mult îi pasă de mediul de afaceri), ba purtând un costum popular, cu tricolorul alături (ca să arate că este un iubitor de neam și țară). 

Pe acest fond, zilele trecute primarul din Agigea a apărut într-un nou filmuleț, alături de președintele Consiliului Județean Constanța, Horia Țuțuianu. Primarul și președintele sunt colegi de partid. Cei doi sunt deopotrivă interesați să obțină voturile agigenilor. De principiu, cei care îl votează pe Maricel la Primărie îl votează și pe Horia Țuțuianu la președinția Consiliului Județean. Dacă primarul PSD-ist din Agigea nu reușește să recâștige încrederea electoratului, acest fapt ar avea consecințe negative și asupra candidatului PSD la Consiliul Județean, Horia Țuțuianu. Probabil că din acest motiv, Consiliul Județean Constanța cofinanțează un proiect de asfaltare a unei străzi din Agigea. Vorbim aici de strada Alexandru Vlahuță, care are o lungime de 890 de metri.  Atât s-a putut: 890 de metri de asfalt. Investiția – minoră prin dimensiune – a fost prezentată în filmuleț ca o măreață realizare. Totodată, Horia Țuțuianu l-a periat bine de tot pe colegul său de partid, contribuind la operațiunea de cosmetizare a imaginii lui Maricel.

„Continuăm să depunem toate eforturile pentru ca județul Constanța să beneficieze de o infrastructură rutieră la cele mai înalte standarde! Astăzi, am efectuat o vizită de lucru în localitatea Agigea, unde, cu sprijinul Consiliului Județean Constanța, o nouă stradă este construită de la zero. Lucrările decurg conform graficului, iar în momentul de față se lucrează intens la executarea terasamentului. Valoarea proiectului se ridică la suma de 560.000 lei, iar lungimea noii străzi, cu numele Alexandru Vlahuță, va fi de 890 de metri. În localitățile județului nostru se lucrează intens și atât eu, cât și colegii mei din cadrul Consiliului Județean Constanța continuăm să facem tot ceea ce este necesar pentru dezvoltarea permanentă a județului și a infrastructurii acestuia. Îl felicit pe domnul primar Cîrjaliu Cristian-Maricel care s-a preocupat în permanență de îmbunătățirea calității vieții locuitorilor din Agigea.“, a scris Țuțuianu pe Facebook, în prezentarea filmulețului.

Ca să mai pupe un mandat, primarul din Agigea are nevoie disperată să fie perceput drept gospodar, făcător de drumuri asfaltate, patriot, respectuos cu bătrânii, transparent și grijuliu. După cum spuneam, totul este o tentativă, ipocrită și neconvingătoare, de cosmetizare a imaginii. Amintim că procurorii DNA îl acuză pe Maricel de la Agigea că a furat terenuri de pe malul mării, prin simplă inventariere, cu scopul de a le vinde mai departe, la un preț subevaluat, către finul fratelui său. Banii au fost plătiți în mod real de fratele primarului, Bogdan Cîrjaliu. Finul acestuia din urmă figurează în continuare ca asociat al firmei, deși nu obține niciun beneficiu personal, așa cum reiese din declarațiile de avere ale soției sale, care lucrează la Primăria Agigea. De câțiva ani, în firmă figurează ca asociat și ginerele lui Cristian Maricel Cîrjaliu. Acesta a cumpărat cu 100 de lei un procent de 10% din afacerea care rulează peste un milion și jumătate de euro pe an. Totul e putred. Însă Maricel este judecat în libertate și se bucură de prezumția de nevinovăție. 

Foto deschidere: captură Facebook. 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Cum și-a bătut joc Zanfir Iorguș de Paul Foleanu și Nicu Moroianu

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Ceea ce era previzibil pentru oricine cunoaște puțină politică locală s-a întâmplat. Nicu Moroianu, candidatul alianței închegate de PSD, ALDE, PNȚCD și ”instituția” Zanfir Iorguș în vederea câștigării mandatului de primar al Municipiului Mangalia, tocmai a anunțat că ascultă vocea poporului și se retrage din competiție. Noul candidat al opoziției va fi eternul candidat Zanfir Iorguș, un om care nu a ratat nicio competiție electorală locală din 1996 încoace. După toate indiciile, la Mangalia se repetă scenariul din 2016, așa cum vom explica mai jos.

Primarul traseist Zanfir Iorguș

Până atunci, trebuie să trecem în revistă câteva elemente de parcurs ale ”instituției” Zanfir Iorguș. Acesta a fost primar al Mangaliei în perioada 1996 – 2008, din partea PNȚCD, PSD și PDL. Ahtiat după putere, Iorguș a sărit din barcă în barcă, reușind astfel să ducă la bun sfârșit trei mandate de primar, cu multe scandaluri de corupție. Problemele de această natură au fost multe, însă în cele ce urmează ne vom referi doar la cazul cel mai emblematic.

În anul 2000, pe finalul guvernării țărăniste, Primăria Mangalia, condusă de țărănistul Iorguș, a primit un cadou nesperat. Ne referim aici la modalitatea, total ilegală, prin care pădurea Comorova a fost trecută întâi în administrarea Municipiului Mangalia, cu titlul de parc municipal, iar mai apoi în proprietate deplină, cu titlul de teren cu vegetație forestieră. În realitate, acolo era o pădure plantată la 1890 de statul român. Nici vorbă de parc municipal sau de lăstăriș. Vorbim de 519 hectare de pământ, în mare parte ocupate de pădure. Însă în această suprafață se aflau și terenuri despădurite incluse în circuitul agricol.

În conivență cu actualii pușcăriași Săvulescu și Giurgiucanu

La doi ani distanță, comisia locală de fond funciar din Primăria Mangalia a început să retrocedeze zonele despădurite din terenul primit de la stat. Hălci importante din acest trup de moșie au ajuns la Viorel Pană și Maria Măriuță, prin efectul Dispoziției 277/17.12.2002 a primarului Zanfir Iorguș. Beneficiarii erau de fațadă. În spatele lor se aflau de fapt Dragoș Săvulescu, nepotul Mariei Măriuță, și Georgică Giurgiucanu, cumnatul lui Viorel Pană. Săvulescu a fost acționar la clubul de fotbal Dinamo București, iar Giurgiucanu este nepotul lui Emanuel Valeriu, un tip cu apucături securistice care a condus propaganda de la TVR pe vremea lui Ion Iliescu.

Atât Săvulescu, cât și Giurgiucanu sunt actualmente pușcăriași de drept comun, fiind condamnați în celebrul dosar al retrocedărilor de la Constanța, alături de Radu Mazăre, Nicușor Constantinescu și o puzderie de funcționari, notari publici și beneficiari ai fraudei colosale care a ușurat Constanța de un milion de metri pătrați de teren. Procurorii DNA au dovedit că Săvulescu și Giurgiucanu și-au însușit fraudulos drepturile de moștenire ale familiei Movilă, obținând un mandat de la ultima descendentă a boierilor interbelici, în timp ce aceasta se afla pe patul de moarte. Retrocedarea pe care au făcut-o la Mangalia, în complicitate cu Zanfir Iorguș, se referă tot la averea familiei Movilă.

Traseul prin care Iorguș a devenit proprietar la Comorova

Alte hectare despădurite din vechea pădure Comorova au fost retrocedate de Zanfir Iorguș către persoana fizică Virginia Gheorghiu. Pe același patent infracțional care s-a aplicat și la Constanța, de Radu Mazăre și ai lui, Virginia Gheorghiu a vândut o parte din terenul retrocedat de la primăria lui Iorguș, chiar către familia lui Iorguș. În acest fel, fostul primar, cu părinții săi din Barcea de Galați și cu un unchi de la București au devenit proprietari de terenuri agricole în zona pădurii Comorova.

După toate aceste manopere administrative și imobiliare, primarul Iorguș a inițiat un PUZ criminal, prin care pădurea, dar și terenurile din marginea ei, care erau deja pe persoană fizică, au fost introduse în intravilan, pentru dezvoltarea turistică. Din 2005, un grup de jurnaliști, o asociație ecologistă și doi consilieri locali au început să se împotrivească proiectului de defrișare a pădurii. Scandalul a fost atât de mare, încât Iorguș, supranumit în epocă ”Soarele Mangaliei”, a dat înapoi. La alegerile din 2008, situația de la Comorova i-a cauzat apusul.

Rocada naș-fin

Scaunul de primar a fost câștigat atunci de Claudiu Tusac, un tip căruia Iorguș i-a botezat un copil. Cu alte cuvinte, cumătrul lui Iorguș a devenit primar și a condus orașul. Și nu l-a condus oricum, ci cu mână de fier. În aceeași toamnă, fostul primar a fost ales deputat.

Profitând de excesele lui Tusac, Iorguș s-a erijat în liderul opoziției din oraș. Pe acest val, în anul 2012, a candidat din nou la Primăriei. Într-o primă fază, a și câștigat alegerile locale, însă la repetiție le-a pierdut în favoarea actualului primar, Cristian Radu.

Rocada cu Foleanu

După alți patru ani, Iorguș a revenit în spațiul public și tot ca lider al opoziției, dirijând lupta politică împotriva primarului PNL. Ne referim aici la o opoziție formată din PSD și ALDE. Într-o primă fază a jocului, Iorguș a declarat că îl susține pe avocatul Paul Foleanu să candideze la Primărie din partea PSD. Însă, în ultima clipă, Foleanu a dispărut din peisaj, pe fondul unor probleme în partid. În acel context, Zanfir Iorguș s-a înscris candidat independent, netezind drumul spre o nouă victorie lui Cristian Radu.

Rocada Iorguș-Foleanu l-a băgat pe acesta din urmă într-un con de umbră. Urmându-l pe mentorul său, cunoscutul avocat a virat de la dreapta la stânga, apoi a evoluat neconvingător în sceneta candidaturii anunțate din partea marelui partid socialist. Vorbim de o situație nemeritată, în contextul în care Foleanu era o voce importantă în Mangalia, dar mai ales o voce de dreapta. De dragul unui plan al lui Iorguș, Foleanu și-a vândut identitatea ideologică, eșuând lamentabil ca pion secundar în partidul care a livrat țării cele mai sonore cazuri de impostură intelectuală, de corupție și nepotism.

Ultima rocadă

După cum spuneam, istoria se repetă în 2020. De data aceasta vorbim de o rocadă Zanfir Iorguș – Nicu Moroianu. Și Moroianu este de fel un personaj de dreapta. Fost țărănist, dedicat moderației, ideilor creștin-democrate, antreprenoriatului curajos și luptei pentru domnia legii, Moroianu s-a lăsat târât în siajul tenebros al lui Zanfir Iorguș. La îndemnul acestuia, cel mai cunoscut om de turism al Mangaliei a făcut pasul spre PSD, la fel ca Paul Foleanu, în urmă cu 4 ani. Și tot ca Foleanu a eșuat în această rocadă strâmbă, injustă, necuvenită.

Și, până la urmă, din fața cui s-a dat la o parte Nicu Moroianu? Din fața unui tip cu un trecut atât de urât? Din fața unui tip fără busolă ideologică? Din fața unui tip fără o urmă de fibră morală? Din fața unui tip care a scăpat cu greu dintr-un dosar penal, abia în calea de atac?

După cum spuneam, Paul Foleanu, în 2016, și Nicu Moroianu, în 2020, nu meritau să ajungă bătaia de joc a lui Zanfir Iorguș.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Clienții lui Hașotti au scos la vânzare cariera retrocedată fraudulos de la Sibioara

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

O agenție imobiliară din Bacău a împânzit site-urile de vânzări cu un anunț care se referă la un teren foarte valoros din județul Constanța. ”Vă propunem spre vânzare suprafața de 23 hectare, situată în mijlocul carierei de piatră de la Sibioara, județul Constanța, conform imaginilor din prezentare.” – se arată în anunț. Prețul cerut de agenția din Bacău este de 6.750.000 de euro. În descrierea bunului imobil apar date despre caracteristicile rocilor din cariera Sibioara, precum densitatea aparentă, capacitatea de absorbție, rezistența la compresiune în stare uscată sau rezistența la șoc mecanic. De asemenea, sunt menționate STAS-urile compatibile pentru betoane și mixturi asfaltice, dar și un întreg istoric de obiective realizate cu piatră din cariera Sibioara, precum Tribunalul Constanța, Baroul Constanța, McDonald’s Delfinariu, Selgros, Metro II, sediul CEC, Tomis Mall, platforme și piste pentru avioanele grele de la aeroportul militar Mihail Kogălniceanu, hoteluri și restaurante pe întregul litoral, stații petroliere, diguri marine și amenajări portuare.

Cum să te lauzi cu rezultatele unei firme partenere NATO

Ce nu spune agenția imobiliară din Bacău este faptul că întregul istoric de obiective nu aparține proprietarilor acestui teren scos la vânzare, ci grupului de firme Somaco Construct – Comprest Util, deținut de antreprenorul constănțean Grigore Comănescu. Pistele speciale de la aeroportul militar Mihail Kogălniceanu au fost executate de Comprest Util, după ce aceasta a obținut statutul de companie parteneră NATO. Vorbim de o lucrare strategică, de importanță internațională. De asemenea, grupul de firme al lui Grigore Comănescu a participat la lucrările de extindere a plajelor din Constanța sau la extinderea digului de larg al Portului Constanța, lucrări strategice, finanțate din fonduri europene în cadrul unor proiecte coordonate de o companie multinațională. Prefabricatele din beton utilizate în cadrul acestor lucrări speciale au fost produse pe baza patentului furnizat de unul din cele mai prestigioase institute de cercetare din lume, cu sediul în Franța, care a intrat în parteneriat cu grupul de firme al lui Grigore Comănescu. Nu în ultimul rând, din același grup de firme al lui Grigore Comănescu face parte și compania Asfalt Dobrogea, care operează una din cele mai performante stații de mixturi asfaltice din România, constituită pe baza unui transfer de tehnologie din Austria și Germania. Desigur, calitatea betoanelor și mixturilor asfaltice depinde de rocile cu totul speciale de la Sibioara. Însă depinde, în aceeași măsură, de seriozitatea grupului de afaceri deținut și condus de Grigore Comănescu din 1991 până în prezent.

Antreprenorul Grigore Comănescu, la o emisiune despre lupta sa cu mafia din Constanța

Gestul agenției imobiliare din Bacău de a se folosi de seriozitatea și rezultatele unor firme partenere NATO este în sine o șmecherie. Situația ar fi de tolerat dacă s-ar reduce la atât. Însă acest teren din inima carierei de piatră a fost retrocedat fraudulos, prin meșteșuguri avocățești, de actualii vânzători. După ce l-au țepuit pe omul de afaceri, retrocedând o parte din cariera sa pe baza unor minciuni ordinare, parcă e prea mult ca aceeași beneficiari ai abuzului să se laude și cu istoricul de afaceri al antreprenorului. Or fi ei intangibili și protejați de un întreg sistem, însă abuzurile prin care au retrocedat și mai ales prin care au intrat în posesia tabulară a terenului minier, ar trebui cunoscute și sancționate de autoritățile judiciare.

Retrocedarea mincinoasă de la Sibioara

Povestea retrocedării frauduloase a carierei de la Sibioara începe în anul 2005, atunci când două verișoare, ambele septuagenare, au revendicat un teren agricol de 20 de hectare. O parte din acest teren se suprapunea peste cariera de la Sibioara. Iar o altă parte se suprapunea peste groapa de gunoi, plină cu mii de tone de deșeuri, a localității Sibioara. Ambele amplasamente erau exceptate prin lege de la retrocedare. Într-o primă etapă, revendicarea a fost respinsă de Comisia Locală Lumina. În acest context, cele două bătrâne l-au angajat pe avocatul Ionel Hașotti și au inițiat un proces de fond funciar împotriva Comisiei Locale Lumina și a Comisiei Județene. Compania minieră, care deținea cariera, nu a fost citată în proces, pe atunci fiind permise astfel de golănii ordinare.

Comisia Județeană nu s-a apărat în niciun fel, nu a făcut întâmpinare, nu a depus note de ședință sau concluzii și nu a trimis un jurist la proces. În schimb, Comisia Locală a angajat o casă de avocatură. Presupunem că aceasta s-a înțeles cu partea adversă, pentru că doar prin acord comun se putea ajunge la numirea unui expert tehnic judiciar din afara ariei Curții de Apel Constanța, așa cum s-a întâmplat în acest proces. L-am numit mai sus pe expertul Tudorel Vizireanu, parașutat de la Brăila. Acesta a întocmit un plan cadastral, fără viza OCPI, atestând în fals că terenul în litigiu este liber de sarcini și, în consecință, numai bun de retrocedat ca teren agricol.

La termenul decisiv al litigiului, din octombrie 2008, avocatul Ionel Hașotti a mințit că nu există dovadă că ar exista vreo carieră de piatră pe terenul revendicat. Nefiind contrazis de avocatul părții adverse, Hașotti a câștigat procesul. Instanța a obligat cele două comisii de fond funciar să retrocedeze terenul clienților lui Hașotti, exact pe amplasamentul stabilit de expert.

Ani grei, retrocedarea dispusă de instanță nu s-a putut concretiza, din cauza unor suprapuneri descoperite de OCPI, precum și din cauza litigiilor. Ne referim aici la litigiile cu Somaco Construct, dar și la litigiile prin care Hașotti a cerut în numele clienților săi daune de jumătate de milion de euro de la stat, pentru lipsa de folosință a carierei retrocedate ca teren agricol.

Opera fostului prefect Adrian Nicolaescu

Fostul prefect Adrian Nicolaescu (foto dreapta) i-a făcut jocurile lui Ionel Hașotti (foto stânga)

Sub presiunea procesului de daune, în anul 2016, fostul prefect Adrian Nicolaescu a încălcat flagrant procedura legală, prin aceea că emis o hotărâre a Comisiei Județene Constanța, prin care a suplimentat Anexa 22 la HG 890/2005, cu numele moștenitorilor carierei de la Sibioara. O astfel de hotărâre nu putea fi dată decât în baza unei propuneri motivate a Comisiei Locale Lumina. Însă Comisia Locală nu a vrut să își asume o astfel de responsabilitate, știind că Anexa 22 este destinată exclusiv terenurilor agricole. Nicolaescu a rezolvat situația din pix, încălcând flagrant procedura.

Prin aceeași hotărâre, fostul prefect a obligat Comisia Locală Lumina să emită actele de punere în posesie a clienților lui Hașotti, pe baza raportului de expertiză, parte din hotărârea judecătorească de retrocedare din anul 2008.

Hotărârea judecătorească a fost încălcată

În martie 2016, Comisia Locală a încercat să facă punerea în posesie conform hotărârii judecătorești. Însă, ghinion de neșansă, Oficiul de Cadastru nu a putut valida această documentație, dintr-un motiv banal: schița din 2008 cuprinsă în hotărârea judecătorească era greșită. Vorbim de un desen mizerabil, făcut fără aviz de la OCPI, după cum l-a tăiat capul pe expertul parașutat de la Brăila. Acest individ desenase amplasamentul așa-zis agricol peste proprietățile unor oameni și companii.

În fața acestor dovezi, în mod normal trebuiau sesizate organele penale, fiind în mod vădit vorba de un fals grosolan. Însă actorii din plan administrativ s-au decis să încalce hotărârea judecătorească, pe care pretindeau că o aplică, făcând punerea în posesie pe alte suprafețe care erau libere în vecinătate, dar care nu fuseseră incluse în hotărârea judecătorească.

Alchimia prin care s-a schimbat categoria de folosință și destinația terenului

Mai departe, fostul prefect Nicolaescu a emis un titlu de proprietate în beneficiul clienților lui Hașotti: Elena Mitrofan, Constantin Muscalu și Valeriu Muscalu (cei doi bărbați fiind moștenitorii Georgetei Muscalu, care a decedat între timp). Titlul emis de prefect se referă la 3 loturi de teren, în suprafață totală de 20 de hectare, înscrise în categoria de folosință ”Alte terenuri neagricole”. Însă titlul de proprietate trebuia să corespundă cu Anexa 22, în care – ATENȚIE! – nu există rubrică pentru ”Alte terenuri neagricole”. Potrivit regulamentului adoptat de Guvern pe 4 august 2005 și publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 732/11.08.2005, în Anexa 22 nu puteau fi cuprinse decât terenuri cu destinație agricolă, care au făcut parte dintr-o cooperativă agricolă de producție. Vorbim deci de terenuri care au fost cultivate sau incluse în alte forme de producție agricolă. Așadar, terneuri eminamente agricole. 

Pe de altă parte, regulamentul aplicabil universal spune că această categorie de folosință, a altor terenuri neagricole, se referă la ravene, râpe, tufărișuri, pâlcuri de arboret, drumuri și altele asemenea, situate în perimetrul terenurilor cu destinație agricolă.

Însă carierele de piatră nu sunt râpe sau pâlcuri de arboret. Carierele sunt prin excelență neagricole, pentru că legea le definește în grupa terenurilor cu destinație specială, alături de suprafețele folosite pentru transporturile rutiere, feroviare, aeriene și navale, pentru exploatări miniere și petroliere, pentru rețelele de transport energetice, pentru nevoile de apărare a țării sau pentru monumentele și siturile arheologice. Așadar, vorbim de un teren prin excelență neagricol, oprit prin lege de la retrocedare (art. 4 alin. 1 din Legea 1/2000).

Pe acest teren retrocedat ca ”agricol” nu se cultivă decât piatră

Cunoscând exact încadrarea legală, fostul prefect l-a înscris cu de la sine putere în Anexa 22, ca teren eminamente agricol. După cum am arătat, la baza acestei decizii nu s-a aflat o propunere motivată a Comisiei Locale din Lumina, un studiu, o lucrare cadastrală sau măcar o constatare în teren. Terenul minier a fost vârât în anexa cu terenuri agricole în mod arbitrar, la discreția fostului prefect, cu încălcarea flagrantă a hotărârilor de Guvern.

În pasul doi, același teren a fost înscris în categoria ”Alte terenuri NEAGRICOLE”, atât în procesul-verbal de punere în posesie, cât și în titlul de proprietate semnat de Adrian Nicolaescu. Cu alte cuvinte, terenul a fost transformat din pix, dintr-un câmp arabil (ceea ce n-a fost niciodată) într-o râpă neagricolă (ceea ce iarăși n-a fost niciodată). Printr-o ultimă magie, râpa neagricolă din titlul de proprietate a fost înscrisă în Cartea Funciară în categoria de folosință Curți-Construcții, cu mențiunea trecută într-o rubrică de observații, că ar fi vorba de o carieră de piatră.

Și așa, din magie în magie, terenul cu destinație specială, oprit prin lege de la retrocedare, s-a metamorfozat scriptic în câmp arabil, în râpă neagricolă, iar la final în cariera care era de la bun început și care, din cauza naturii sale, nu putea fi retrocedată în veci ca teren agricol.

Drumuri de exploatare scoase abuziv din domeniul public

Și faptele vădit penale din cazul Sibioara nu se opresc aici. Astfel, Consiliul Local Lumina a decis, tot în 2016, să dezafecteze din domeniul public al comunei drumurile de exploatare din cariera de piatră, pentru a putea fi retrocedate. Aceste drumuri nu au fost luate în calcul de expertul parașutat de la Brăila, care a desenat după cum l-a tăiat capul amplasamentul destinat retrocedării, de ca și cum drumurile n-ar fi existat de fel. În loc să-i facă plângere penală expertului derbedeu care a atentat la proprietatea publică, inalienabilă și imprescriptibilă prin Constituție, geniile de la Lumina au ridicat din degete pentru ca domeniul public să poată fi devalizat.

Daunele și impunitatea magicienilor

În 2019, Tribunalul Constanța a acordat daune de 612.430,92 de lei către clienții lui Hașotti, pentru lipsa de folosință a terenului cu destinație minieră în perioada 2008 – 2016. Bani câștigați din piatră seacă, de la Primăria Lumina și Prefectura Constanța! La această sumă, s-a mai adăugat o lipsă de folosință a terenului agricol, de 7.719,34 de lei, și despăgubiri morale de 9.000 de euro. Primăria Lumina a achitat partea sa din sumă. Prefectura nu a comunicat până acum dacă a achitat sau nu despăgubirile. Fostul prefect Adrian Nicolaescu, artizanul magiilor descrise mai sus, a fost trimis în judecată într-un alt dosar, pe motiv că a refuzat să pună în aplicare o hotărâre de retrocedare la fel de trasă de păr ca și aceasta de la Sibioara. Evident, din această împrejurare reiese atitudinea duplicitară a fostului prefect. Pentru că un om dintr-o bucată, condus de convingeri iar nu de interese obscure, ar fi procedat la fel în cele două cazuri de retrocedare perfect identice.

Ionel Hașotti a câștigat toate procesele civile. Plângerile penale împotriva sa, a expertului care a atestat în fals că terenul ar fi fost liber de sarcini sau a moștenitorilor au fost clasate. Desigur, clasarea nu este în sine un motiv de impunitate. Oricând se poate redeschide o acțiune penală. Poate din acest motiv, beneficiarii abuzurilor se căznesc acum să vândă cariera printr-o agenție imobiliară din Bacău, unde, probabil, nu s-a dus încă ecoul abuzului de la Constanța. Va urma!

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: