Connect with us

Exclusiv

Năvodariul, o vacă de muls. Ce tun a dat soacra unui consilier din gașca lui Matei

Adrian Cârlescu

Publicat

la

Afacerile cu terenuri date în superficie de Primăria din Năvodari revin în actualitate. Astfel, în convocatorul ședinței ordinare a Consiliului Local Năvodari, ce va avea loc în 2 martie a.c., au fost incluse mai multe proiecte de această natură.  Așa cum am arătat într-un articol mai vechi, afacerea cu superficii a fost demarată în prima ședință ordinară a noului Consiliu Local din Năvodari constituit după alegerile din iunie 2016. Atunci, la inițiativa primarului Florin Chelaru, a fost adoptat un regulament pentru înstrăinarea terenurilor din domeniul public și privat al localității.

Vezi aici articolul anterior:

Tunuri imobiliare la Primăria Năvodari. Blocuri de milioane de euro pe terenuri atribuite cu 8 lei/mp/an

Un capitol aparte era dedicat superficiei, adică transmiterii dreptului de folosință asupra unor suprafețe din domeniul privat al localității către persoane fizice și juridice, pe o perioadă de 49 de ani, contra unei sume calculate la metru pătrat pe an. În 2017, Consiliul Local Năvodari a aprobat aproximativ o sută de hotărâri care se referă la organizarea unor licitații publice pentru atribuirea unor terenuri în superficie. Însă în spațiul virtual nu a ajuns nici măcar un singur anunț de participare. Informația a rămas la discreția unor băieți, fete și soacre deștepte, care au construit locuințe în scopul vânzării pe piața imobiliară.

Altă durere, la Legea 15

Regulamentul lui Chelaru se aplică și în cazul clădirilor construite de beneficiarii Legii 15/2003. Legea menționată permite atribuirea de terenuri în folosință gratuită tinerilor sub 35 de ani, în scopul ridicării unei locuințe. Însă în situația în care tinerii vând locuințele construite către alte persoane, acestea din urmă nu mai beneficiază de folosința gratuită asupra terenului, fiind însă în drept să primească terenul în superficie.

Înainte de regulamentul lui Chelaru, a existat o situație semnalată de Ordinea.ro, prin care Matei a atribuit un teren la Legea 15/2003 către o tânără care abia își făcuse mutația în Năvodari, tocmai în casa unui afacerist veros din gașca fostului primar. Afaceristul a ridicat o vilă pe terenul atribuit în folosință gratuită chiriașei sale, după care a găsit drept cumpărător un italian de 76 de ani, care a fost condamnat în țara sa pentru fapte de proxenetism. Prin contractul de vânzare-cumpărare, septuagenarul italian a cesionat și dreptul gratuit de folosință asupra terenului, deși acesta era destinat prin lege doar tinerilor sub 35 de ani.

Citește aici:

Un proxenet italian de 76 de ani a dobândit folosinţa gratuită a unui teren pentru tineri în Mamaia Nord-Năvodari

Medic și agent electoral al lui Matei, teren la Legea 15

Noile proiecte de hotărâre care vor ajunge în ședința de plen a Consiliului Local Năvodari se referă la ambele situații prezentate mai sus. De pildă, unul din proiecte propune constituirea unui drept de superficie în favoarea unor persoane fizice care au cumpărat o clădire ridicată de numita Simona Nițu pe terenul primit de aceasta în folosință gratuită la Legea 15. Din referatele anexate proiectului de hotărâre, aflăm că Simona Nițu a primit 400 de metri pătrați pe strada Speranței nr. 3 din Năvodari, în baza Dispoziției de primar 604/03.05.2012. La data atribuirii, primar al localității era Nicolae Matei.

Simona Nițu este de profesie medic și a lucrat la Centrul de Permanență Medicală din Năvodari. Ea fost și medicul echipei de rubgy a orașului Năvodari. În campania electorală din anul 2012, în timpul căreia i s-a repartizat terenul de pe strada Speranței, Simona Nițu a avut luări de poziție în favoarea lui Nicolae Matei, inclusiv în cadrul unor discuții pe Facebook în contradictoriu cu principalul contracandidat al fostului primar. Grosso modo, se poate spune că aceasta i-a făcut campanie lui Nicolae Matei, alegându-se cu folosința gratuită a unui teren de casă.

Ulterior, Simona Nițu a ridicat o clădire cu un etaj și mansardă parțială, pe care a înstrăinat-o în decursul anului trecut. În acest caz, Consiliul Local este chemat, acum, de primarul Chelaru să voteze pentru constituirea unui drept de superficie asupra terenului de 400 mp, în favoarea noilor proprietari ai clădirii edificate pe acesta, la valoarea de 4.716 lei/an.

Alt teren dat la Legea 15 ajunge în superficie la un tânăr… pensionar, prieten cu Matei

Un alt proiect se referă la apartamentele de pe strada Prelungirea Corbului nr. 4, din zona bisericii lipovenești. Este un caz pe care l-am mai prezentat în articolul anterior. Terenul în cauză măsoară 218 metri pătrați. Acesta a fost atribuit în folosință gratuită către Ciprian Coruti prin dispoziția fostului primar Matei nr. 324/23.03.2015. Beneficiarul deciziei a obținut o autorizație de construire și s-a apucat să ridice o locuință. Înainte de recepția finală, acesta a vândut clădirea în stadiul fizic de realizare în care se afla către fostul consilier local Adrian Tudora. Acesta din urmă este un apropiat al fostului primar Matei. Ulterior, Tudora a modificat proiectul și a obținut o nouă autorizație. A rezultat o clădire de tip P+1, cu cinci apartamente. Consiliul Local Năvodari i-a constituit lui Tudora drept de superficie asupra terenului, la valoarea de 8,40 de lei/mp/an. Pe măsură ce Tudora mai vinde un  apartament, Consiliul Local Năvodari este învestit de primarul Chelaru să aprobe transmiterea dreptului de superficie asupra cotei de teren către cumpărătorii locuințelor.

Un HCL care lipsește de pe site-ul Primăriei

În sfârșit, alte două proiecte noi se referă la superficia terenurilor de sub o construcție de tip ”locuințe înșiruite” cu regim de înălțime P+1, de pe strada Stadionului nr. 2 Bis. La bază, terenul în cauză, măsurând 1.203 mp, a fost acordat în superficie către persoanele fizice Adrian Damian și Elena Dinu și către persoana juridică SC Aqua Force SRL, prin actul notarial 437/30.03.2017 autentificat la notarul public Lucia Paris.

Contractul izvora din aplicarea Hotărârii de Consiliu Local nr. 120/13.03.2017, care lipsește cu desăvârșire de pe site-ul oficial al Primăriei Năvodari. Probabil având ceva de ascuns, șmecherii de la Primărie au postat pe site hotărârile pe sărite, sărind-o tocmai pe aceasta. Din acest motiv nu știm dacă hotărârea se referea la o atribuire directă, prin încălcarea regulamentului și a legii, sau dispunea în sensul organizării unei licitații publice, pentru care nu s-a păstrat în spațiul virtual nicio invitație de participare.

Wow! Primăria le-a dat terenul și autorizația de construire în aceeași zi

În mod cert, în aceeași zi de 30 martie 2017, Primăria Năvodari a atribuit terenul celor trei superficiari devălmași, dar și autorizația de construire nr. 156/30.03.2017. Repetăm: în aceeași zi!!! O asemenea performanță nu s-a mai văzut nicăieri în lume, deoarece autorizația trebuie precedată de certificatul de urbanism, de avizele de specialitate de la Mediu, dar mai ales de extrasul informativ în formă autentică de la Cadastru, care nu puteau fi obținute într-o singură zi. Pe 26 iulie 2017, locuințele înșiruite – între timp finalizate – au fost recepționate de Primăria Năvodari. Ulterior, superficiarii au făcut dezmembrarea în zece loturi, din care unul cu rol de alee, și partajul voluntar al clădirilor, pe care și le-au împărțit între ei. Ca și în cazul Tudora, mai sus prezentat, de fiecare dată când ”dezvoltatorii” mai vând câte o locuință, apare un nou proiect de hotărâre locală, referitor la transmiterea dreptului de superficie asupra cotei de teren ocupată de această clădire. Și în acest caz, taxa de superficie este de 8,40 de lei/mp/an.

Soții Damian au luat terenuri și… daune de la Primărie

Sprijinul total acordat de Primăria Năvodari celor trei superficiari ar fi imposibil de înțeles, dacă nu am lua în considerarea calitatea acestor persoane. Astfel, Adrian Damian și firma Aqua Force SRL, în care deține calitatea de asociat unic, au un istoric mai lung al beneficiilor imobiliare obținute de la autoritatea locală. Așa cum relatam în articolul anterior dedicat acestui subiect, Aqua Force SRL apare într-un extras informativ de carte funciară ca beneficiar al dreptului de superficie asupra unui teren de 700 de metri pătrați din domeniul privat al orașului Năvodari, situat pe strada Pescăruș fără număr, obținut în baza unui act notarial încheiat pe 2 noiembrie 2017.

Soția lui Adrian Damian, Elena, a câștigat un proces împotriva Orașului Năvodari, care trebuie să îi achite daune de 341.893,56 de lei. Elena Damian primise un teren de 1.698 mp în concesiune de la Primărie, în zona turistică, prin contractul nr. 31.632/18.05.2016. După ce a obținut avizele necesare și autorizația de construire, aceasta a început construirea unui bloc de apartamente. În toiul lucrărilor, s-a descoperit că terenul concesionat aparținea de fapt unei persoane fizice din Buzău. Prin urmare, construcția s-a oprit, iar Elena Damian a dat în judecată Orașul Năvodari prin primar, cerând daune… pe care le-a și obținut.

Soacra consilierului PSD-ist Ilie Coman

În sfârșit, ultima beneficiară de superficie, pe numele ei Elena Dinu, are o poveste și mai interesantă. Dinu este soacra consilierului local PSD-ist Ilie Coman, la rândul său un apropiat al fostului primar Nicolae Matei. Pe 21 martie 2012, Nicolae Matei a convocat o ședință extraordinară a Consiliului Local Năvodari, având ca unic punct pe ordinea de zi suportarea costurilor unei intervenții chirurgicale de care avea nevoie Ilie Coman, la o clinică de boli cardio-vasculare din Turcia.  Cu acea ocazie, Gazeta de Năvodari – o publicație controlată de familia lui Nicolae Matei – publica un amplu articol dedicat acestui beneficiu oferit consilierului local PSD-ist din fondurile localității. Mai mult, jurnaliștii de la Gazeta de Năvodari inserau în relatarea lor trei declarații ale lui Nicolae Matei despre colegul de partid care tocmai se opera pe banii localității.

”Ilie Coman este dracu gol în PSD și anul acesta mă va ajuta să câștig alegerile. (…) Ilie Coman e la fel ca mine: mic la statură, mare la făptură (sic! – n.r.). (…) Coman a lucrat la Rompetrol, firmă adevărată, care a disponibilizat un om de valoare” – spunea Matei citat de publicația nepoatei sale.

Frații Coman și secretul din Arhive

Tot în articolul publicat de Gazeta de Năvodari, se menționa că Ilie Coman este fratele directorului Arhivelor Naționale Constanța, Virgil Coman (decedat între timp). Completăm de la noi informația, arătând că Virgil Coman apărea frecvent la manifestările populare organizate de Primăria Năvodari, sub conducerea lui Nicolae Matei. Anul trecut, la câteva luni după decesul lui Virgil Coman, un om de afaceri din Constanța, pe numele său Grigore Comănescu, a declarat că Arhivele Naționale Constanța au comunicat Instituției Prefectului Județului Constanța, în ianuarie 2017, mai multe documente referitoare la o retrocedare din localitatea Sibioara. Actele s-au aflat permanent în custodia Arhivelor și au fost solicitate în mod repetat de-a lungul a opt ani de zile. Însă câtă vreme instituția a fost condusă de Virgil Coman, documentele care spun adevărul au fost ascunse de fiecare dată.

Retrocedarea ilegală

După decesul lui Virgil Coman, persoana care i-a preluat atribuțiile în cadrul Arhivelor din Constanța a predat înscrisurile către prefect, care a deschis un proces pentru anularea unui titlu de proprietate emis ilegal în favoarea unor clienți ai controversatului avocat Ionel Hașotti. Același om de afaceri a susținut în spațiul public faptul că între familia Hașotti și fostul primar de la Năvodari, Nicolae Matei, există legături de conivență. Astfel, avocatul Ionel Hașotti a reușit să obțină – cu sprijinul Arhivelor care au ascuns timp de opt ani actele care spuneau adevărul – retrocedarea ilegală a unei cariere de piatră care fusese cumpărată cu patru milioane de euro de omul de afaceri.

Matei îl rupe la taxe pe Comănescu; Hașotti cere eliberarea coruptului din pușcărie

Pe de altă parte, fostul primar din Năvodari, Nicolae Matei, a înscris ilegal în domeniul privat al localității un teren al statului român aferent unei lucrări hidrotehnice realizate de societatea lui Grigore Comănescu pe malul lacului Siutghiol. Ulterior, pretinzând că lucrarea hidrotehnică nu ar fi lucrare, ci o simplă depozitare de piatră și nisip pe terenul inclus abuziv în proprietatea localității, fostul primar Matei a emis o decizie de impunere fiscală de două milioane de euro în sarcina societății omului de afaceri. Se întâmpla în august 2012. La câteva luni de la această invenție teribilă, în octombrie 2012, Nicolae Matei a fost pentru prima oară arestat preventiv. Din scurt, la Năvodari s-a organizat un miting antijustiție, în centrul căruia s-a plasat fostul ministru Puiu Hașotti, fratele avocatului mai sus pomenit. Ministrul Hașotti a susținut în fața gloatelor că Matei nu a violat și nu a omorât pe nimeni, pledând astfel pentru urmărirea acestuia în stare de libertate. La câteva luni distanță, Matei a fost scos în libertate. În mod paradoxal, judecătoarea care l-a eliberat pe Matei i-a aplicat o amendă omului de afaceri Grigore Comănescu pentru că a îndrăznit să facă plângere că dosarul penal al fraților Hașotti era tergiversat.

Ca să închidem cercul, trebuie să mai spunem că Nicolae Matei a fost condamnat și a executat o pedeapsă penală cu închisoarea, într-un dosar de mită, iar la momentul de față este inculpat în alte dosare de judecată, la instanța penală, pentru retrocedări ilegale pe malul mării și pentru tunurile imobiliare date în dauna taberei de copii. Legăturile sale cu frații Hașotti, cu fostul director al Arhivelor (instituție cheie în procesul de retrocedare) și cu fratele acestuia, consilierul Ilie Coman, pe care l-a operat pe banii localității, sunt chestiuni certe.

Soacra lui Iliuță

Mai insistăm puțin asupra articolului din Gazeta de Năvodari, întrucât acesta conține alte date extrem de relevante. Astfel, se menționa acolo că Ilie Coman ”are un copil în vârstă de 20 de ani, a fost căsătorit timp de zece ani cu Ioana Abagiu, iar în prezent este căsătorit cu Mihaela Coman”.

Nicolae Matei: ”Ilie Coman e la fel ca mine: mic la statură, mare la făptură”

Potrivit documentării noastre, Mihaela Coman, actuala soție a consilierului, este fiica Elenei Dinu, doamna pomenită în partea principală a articolului de față ca beneficiară de superficii de opt lei, pe baza cărora a devenit mare investitoare imobiliară. De altfel, relația este afișată pe Facebook, putând fi verificată de oricine. Trebuie să mai spunem că numele Elenei Dinu apare și într-un alt caz de superficie, fiind clar că aceasta a fost avantajată de Primărie ca să intre în astfel de afaceri, cel mai probabil datorită lui ginerică, Ilie Coman. Construind clădiri de vânzare, pe terenuri primite cu opt lei/mp, soacra consilierului a ajuns să trăiască pe picior mare. Fotografia din deschiderea articolului este preluată din contul ei de Facebook – știut fiind că această rețea de socializare reprezintă spațiu public în accepțiunea Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În concluzie, așa se rezolvă lucrurile la Năvodari, ca într-o familie mafiotă. Apropiații fostului primar penal mulg patrimoniul localității, ca pe vacile din grajd, fie în mod direct, fie prin soacre și alte rubedenii. Oamenii simpli să mai aștepte!

Comments

comments

Exclusiv

Comprest Util a câștigat procesul cu Asociația Constanța Altfel. Detalii inedite din dosar

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Societatea Comprest Util SRL, aparținând antreprenorului constănțean Grigore Comănescu, a câștigat definitiv procesul care i-a fost intentat de Asociația Constanța Altfel, fondată de actualul primar Vergil Chițac. Soluția este definitivă și a fost pronunțată de Curtea de Apel Galați, în data de 19 ianuarie 2021. Procesul, care a durat doi ani, a fost câștigat, atât pe fond, cât și în recurs, de Comprest Util și de Primarul Municipiului Constanța – la rândul său pârât în proces în calitate de emitent al Autorizației de Construire 149/19.02.2018. Asociația Constanța Altfel a solicitat anularea acestui act administrativ care se referea la supraetajarea cu un etaj, în condițiile articolului 2 aliniatul 4 din Legea 50/1991, a blocului ridicat de Comprest Util pe bulevardul Alexandru Lăpușneanu nr. 179 A în baza unor autorizații de construire anterioare (din 2009 și 2016). Încă de la debutul procesului, Asociația Constanța Altfel a solicitat, pe cale separată, și suspendarea provizorie a autorizației de supraetajare, cu intenția de a bloca lucrările de construire. Și acest demers a fost respins de instanță, astfel încât Comprest Util și-a finalizat între timp investiția. Întregul războiul juridic s-a finalizat cu înfrângerea drastică și pe toate fronturile a asociației fondate de actualul primar Vergil Chițac. Asociația și fondatorii ei ar putea, în urma altor demersuri juridice, să devină pasibili de plata unor despăgubiri.

Izvorul urii

Constanța Altfel a fost creată de un grup local de epigoni ai Asociației Salvați Bucureștiul și ai Asociației pentru Protecția Urbanistică a Clujului. Vorbim de două ONG-uri foarte cunoscute la nivel național, înființate de Nicușor Dan (actualul primar al Bucureștiului), respectiv de Elek Levente, unul din liderii USR-ului. Metodele celor doi au fost puse în practică la Constanța de un grup de politicieni, în frunte cu Vergil Chițac și Felicia Ovanesian, la scurt timp după excluderea acestora din PNL. Rămași fără partid, acești politicieni locali aveau nevoie de o trambulină pre-electorală. Și atunci au copiat mimetic modelele oferite de Nicușor Dan și Elek Levente, erijându-se în lideri ai societății civile.

Ca o noutate, asociația fondată la Constanța de Chițac, Ovanesian și alții a construit o veritabilă ideologie a luptei (de clasă) cu ”rechinii imobiliari”, denigrând investitorii și întreținând o ură irațională împotriva acestora. În mod ipocrit, Asociația a trimis-o pe avocata Ovanesian la bară împotriva unor așa-ziși ”rechini imobiliari”, deși aceasta apărase în cariera ei mai multe nenorociri urbanistice, precum blocul de pe strada Zorelelor, ridicat cu încălcarea legii într-un cartier de case, cu titlul fals de clădire de locuințe sociale, fără respectarea distanțelor față de clădirile învecinate (puteți afla AICI mai multe detalii). De asemenea, presa a relatat că marea luptătoare pentru spațiile verzi și disciplina în construcții deține un imobil în Faleză Nord, lipsit de spațiu verde și cu balcoanele proiectate deasupra domeniului public. 

Mai multe detalii puteți afla aici:

Legenda salvatorilor. Felicia Ovanesian, legături bizare cu regimul Mazăre

În cariera sa, avocata Ovanesian a oferit asistență juridică marelui tunar de la retrocedări, Georgică Giurgiucanu, a generat executarea silită a unui teren retrocedat aflat sub sechestrul instituit de DNA și a negociat o tranzacție extrajudiciară între fostul primar Radu Mazăre și italienii de la FinCoGeRO, cei care mulg niște milioane de euro pe an de la municipalitate, pentru lucrări executate în contul Primăriei, evaluate la valoarea de piață, iar nu la valoarea contabilă efectivă.

La trântă cu una din cele mai serioase firme din oraș

Scandalos este faptul că această persoană care nu a avut niciun scrupul moral să reprezinte golani de asemenea teapă s-a erijat într-un fel de etalon al moralității și corectitudinii, atacând în instanță un om de afaceri corect și serios.

Seriozitatea Comprest Util este atestată de faptul că această societate este parteneră NATO, contribuind la amenajarea bazei militare americane de la Mihail Kogălniceanu. De asemenea, societatea a fost implicată în lucrările de mare anvergură pentru lărgirea plajelor din Constanța, fiind premiată și inclusă în topurile naționale ale Camerei de Comerț și Industrie a României. (Mai multe detalii AICI)

Cel mai scump teren din istoria orașului

Comprest Util a cumpărat terenul de pe Lăpușneanu, în suprafață de peste 2.000 de metri pătrați, de la Primăria Constanța, în anul 2004. Societatea a achitat două milioane de euro Primăriei, acest preț fiind cel mai mare din istoria de până atunci a orașului.

În vreme ce mulți beneficiari de retrocedări penale n-au fost deranjați de Ovanesian și Chițac, asociația acestora a pus tunurile pe societatea care a cumpărat, cu bani grei, acest teren și a demarat unul din cele mai solide și frumoase proiecte imobiliare din oraș, cu parcare subterană mai bună și mai dotată decât a oricărui mall din Constanța, cu buncăre pentru apărarea civilă construite în beneficiul orașului, cu rezervă de apă înmagazinată în bazine subterane, tot pentru necesitățile strategice ale orașului.

Grigore Comănescu, la blocul Comprest Util, înainte de finalizarea lucrărilor.

O acțiune aberantă

Procesul stârnit de Constanța Altfel împotriva Comprest Util nu a fost motivat de interese reale pentru dreptate, ordine urbanistică și alte lozinci. Atacul a fost lansat doar în scopul acumulării capitalului politic de care Chițac &  Ovanesian aveau nevoie pentru scopurile lor electorale. Simplul fapt că au cutezat să hărțuiască o companie de o asemenea anvergură i-a înaripat fals pe cei de la Constanța Altfel, care au putut să pozeze în oameni curajoși, morali și de acțiune. În realitate, totul a fost o strategie de imagine și nimic mai mult.

Ca dovadă, întreaga acțiune împotriva Comprest Util s-a dovedit o însăilare de aberații fără sens. De pildă, Constanța Altfel a reclamat, printre altele, și faptul că investitorul nu a obținut aviz arheologic pentru etajul 8 al blocului de pe Lăpușneanu. Dar ce vestigii istorice puteau fi descoperite în văzduh?

Deși nu se putea referi justificat în acțiunea ei decât la autorizația de supraetajare atacă în instanță, Constanța Altfel a criticat și autorizațiile anterioare, din 2009 și din 2016. ONG-ul a tunat și a fulgerat că investitorul care a cumpărat terenul cu două milioane de euro ar fi trebuit să-l conserve ca spațiu verde. Cu alte cuvinte, să cultive iarbă, ce dacă a cumpărat terenul de la Primărie, cu atâția bani!!!

Strămutarea și motivele unei bănuieli legitime

În ce calitatea abera Constanța Altfel? Ei bine, așa cum au constatat instanțele de judecată, în niciuna. În anul 2019, Tribunalul Constanța a respins pe fond acțiunea formulată de Asociația Constanța Altfel, motivat de lipsa calității procesuale active. Asociația a declarat recurs, iar procesul a ajuns la Curtea de Apel Constanța. În această fază, Comprest Util a solicitat Înaltei Curți de Casație și Justiție strămutarea cauzei la o altă Curte de Apel, pe baza bănuielii legitime că fondatorii asociației, prin scopurile lor electorale și prin pozițiile sociale ocupate, ar fi putut influența instanța locală. ÎCCJ a admis cererea Comprest Util, iar în acest fel dosarul a fost strămutat la Curtea de Apel Galați.

RIL-ul care a spus că asociațiile nu se mai pot juca de-a statul

Tot anul trecut, secțiile Înaltei Curți, reunite în complet de RIL, au stabilit că asociațiile de tipul Constanța Altfel nu pot declanșa acțiuni în contencios obiectiv, neavând atributul legal de tutelă asupra actelor administrative. Cu alte cuvinte, aceste asociații nu pot deschide procese doar pe baza susținerii că un act administrativ, precum un PUZ sau o autorizație de construire, ar încălca legea și interesul general. Ele pot evoca astfel de încălcări ale legii și interesului general, dar numai în subsidiar, dacă justifică un interes legitim privat (în sensul că sunt afectate direct, că li se creează un prejudiciu personal, că actul respectiv le îngrădește drepturi subiective). Înțelegând că li se taie macaroana, cei de la Constanța Altfel au intervenit în acest recurs în interesul legii (RIL) cu un memoriu amicus curiae, prin care au încercat să-i convingă pe cei mai buni judecători din țară, în frunte cu președintele instanței supreme, să nu interzică această șmecherie juridică a acțiunilor populare. N-au reușit. RIL-ul a fost adoptat, iar hotărârea a fost publicată în Monitorul Oficial, devenind universal obligatorie, la fel ca legea. De atunci, magistrații care nu țin cont de acest RIL sunt pasibili de răspundere.

Ura și la gară

Pe acest fond, era mai mult decât previzibil că Asociația Constanța Altfel va pierde definitiv procesul, ceea ce s-a și întâmplat, după cum am arătat, la Curtea de Apel Galați, pe 19 ianuarie 2021. Instanța a respins recursul Constanța Altfel ca neîntemeiat, ceea ce înseamnă că s-a menținut aprecierea instanței de fond că asociația nu are calitate procesuală activă. Și e evident că nu avea o astfel de calitate, de vreme ce nu a suferit niciun prejudiciu, nu i s-a afectat niciun drept subiectiv și nu avea chiar nicio legătură cu situația din Lăpușneanu. După cum am arătat mai sus, politicienii camuflați în civiști nu apărau pe nimeni, ci doar încercau să culeagă ceva capital electoral din trânta cu investitorul.

Dar joaca s-a cam terminat (deși mai sunt niște procese pe rol, despre care vom relata în perioada următoare). Între timp, președintele fondator al asociației, Vergil Chițac, a ajuns primar al Constanței. El și-a dat demisia din asociație, însă rolul de președinte a fost preluat de un apropiat al său. De asemenea, Felicia Ovanesian a devenit city-manager, renunțând atât la calitatea de avocat, cât și la aceea de membră în Asociația Constanța Altfel. ONG-ul continuă procesele cu Primăria Constanța, luptându-se procesual chiar cu fondatorii care s-au retras, Vergil Chițac și Felicia Ovanesian.

După cum spuneam mai sus, în urma unor demersuri juridice suplimentare, asociația și fondatorii ei ar putea deveni pasibili de plata unor despăgubiri, dacă se va formula o astfel de acțiune și dacă instanțele o vor admite. Precedentul există la Cluj, unde APUC, asociația condusă de Elek Levente, a fost obligată să plătească despăgubiri usturătoare unui investitor pe care îl hărțuise aberant prin instanțe, după aceleași metode aplicate și de Constanța Altfel societății Comprest Util. Va urma.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Teodosie are ALERGIE și la executarea hotărârilor judecătorești

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Arhiepiscopia Tomisului își bate joc de o hotărâre judecătorească, prin care a fost obligată să achite daune morale de 15.000 de lei unui preot pe care l-a terfelit printr-un comunicat de presă, abject și mincinos, din anul 2016. Prin abuz de încredere, instituția ecleziastică l-a determinat pe preotul calomniat să nu înceapă proceduri de executare silită, achitându-i un avans de 3.000 de lei și angajându-se să plătească diferența de până la 15.000 de lei în rate săptămânale. Ori totul a fost o mare minciună, ca multe altele, ori Teodosie n-a mai avut timp să se onoreze, fiind prea ocupat cu negarea pe ocolite a pandemiei de COVID – 19 și cu defăimarea, pe după cireș, a vaccinării, față de care se declară alergic. Se poate spune că Teodosie a avut alergie și față de hotărârea instanței, ca dovadă că nu s-a mai sinchisit de ea, refuzând să-și îndeplinească obligația. Dezgustat de această atitudine a golanului cu ciomag arhiepiscopesc, victima calomniei și a abuzului de încredere face un apel la preoți și enoriași să-l ajute pe Teodosie să-și achite datoria.

Povestea victimei

Victima lui Teodosie se numește Traian Chircu. Acesta a fost preot militar la Mangalia, localitate unde a ctitorit un lăcaș de cult cu multă trudă personală și împrumuturi financiare. La finalizarea ctitoriei, în anul 2008, preotul militar a organizat o procesiune religioasă cu Brâul Maicii Domnului, o importantă relicvă cultică adusă la Mangalia cu acordul Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolului. La procesiune a participat și președintele de atunci al țării, Traian Băsescu. În urma acțiunii, preotul Chircu a fost distins de Patriarhul Daniel cu Sfânta Cruce Patriarhală, considerată cea mai înaltă distincție a BOR. 

Preotul militar Traian Chircu, Mangalia, 2008. El a urmat cursuri ale Academiei Militare și a avut gradul de Locotenent Colonel. De-a lungul carierei, a participat în delegații internaționale. Un preot militar depinde din punct de vedere ecleziastic de eparhia din care face parte.

În 2009, în baza unei înțelegeri obscure între Teodosie și primarul de atunci al Mangaliei, PSD-istul Claudiu Tusac, edificiul Capelei Militare de la Mangalia a fost trecut în patrimoniul Arhiepiscopiei Tomisului. De îndată, Teodosie a numit un paroh civil, iar pe Chircu l-a trimis în judecata Consistoriului Eparhial (instanța de judecată bisericească), pe baza unui referat odios întocmit de un inspector trimis să verifice situația financiară a capelei. Pe inspector îl chemă Neculai Poalelungi, iar presa a scris despre acesta că a snopit în bătaie un alt preot, ca să îl constrângă să renunțe la parohie. De asemenea, presa a relatat că Poalelungi a fost implicat în acuzarea mai multor preoți, în vederea caterisirii acestora și a vacantării locurilor ocupate, pentru ca Teodosie să poată face alte numiri interesate.

Deși gestiunea lui Chircu nu putea fi verificată decât pe linie militară, inspectorul lui Teodosie a mâzgălit un raport cu date false, în care l-a scos pe preotul militar vinovat de delapidare. Mai departe, Consistoriul Arhiepiscopal, care era condus de un preot implicat într-un dosar penal pentru conducerea autoturismului în stare de ebrietate, și-a exercitat menirea așa-zis morală și l-a exclus pe Chircu din preoție. Ba mai mult, Arhiepiscopia Tomisului a formulat o plângere penală împotriva preotului militar, dându-l pe mâna Parchetului. Vorbim aici de un procedeu pe care Teodosie l-a aplicat și altor preoți, nu doar lui Chircu.

În cele din urmă, Traian Chircu a primit achitare în privința denunțului penal mincinos al lui Teodosie. De asemenea, recursul pe care l-a formulat împotriva deciziei de caterisire a fost aprobat de Consistoriul Mitropolitan și de patriarhul Daniel. Ca urmare, el a obținut reîncadrarea în funcția de preot militar, dar nu pe raza Arhiepiscopiei Tomisului, ci tocmai la Cluj.

Povestea calomniei

În 2016, în timp ce slujea în cadrul unei capele militare din Mitropolia Clujului, Chircu s-a pomenit pus pe o listă a rușinii de arhiepiscopul de la Constanța, Teodosie. Vorbim de o listă publicată de Arhiepiscopia Tomisului cu preoții caterisiți, instituția bisericească atrăgând atenția că o parte din aceștia ar înșela conștiința religioasă a credincioșilor, oficiind în continuare slujbe religioase. Printre cei acuzați de această faptă se afla și un preot care nu mai putea oficia slujbe decât pe lumea cealaltă, pentru că era decedat. Pe listă figura, desigur, și preotul militar Traian Chircu, deși acesta nu era caterisit și slujea la Cluj, fiind perfect în regulă din punct de vedere legal și canonic. Calomniile lui Teodosie au fost preluate de toată presa, incluzând aici și cele mai cunoscute posturi de televiziune din România.

Daunele morale

Revoltat de această nouă mizerie, Traian Chircu a deschis un proces pentru a obține răspunderea civilă delictuală a celor vinovați. Pe 7 decembrie 2018, Curtea de Apel Constanța i-a dat câștig de cauză și a obligat Arhiepiscopia Tomisului să-i plătească daune morale de 15.000 de lei. Decizia civilă a devenit definitivă (după recursul de la ÎCCJ, care a fost anulat ca netimbat) pe 17 septembrie 2020.

Ulterior acestei date, Chircu a convenit cu preotul Ilie Petre, consilierul juridic și economic al lui Teodosie, să nu demareze proceduri de executare silită împotriva Arhiepiscopiei Tomisului. Consilierul lui Teodosie, vorbind în numele ierarhului, s-a angajat să achite suma stabilită, în rate. Dar după ce a plătit o primă rată de 3.000 de lei, Teodosie n-a mai trimis niciun ban.  

Deși are deschisă calea executării silite împotriva lui Teodosie, înainte de a recurge la aceasta Traian Chircu a adresat un apel către preoții și credincioșii constănțeni de a-l ajuta pe Teodosie să-și achite obligațiile stabilite de instanță.

Mai jos puteți citi integral scrisoarea preotului Traian Chircu:

Apel  Umanitar pentru Arhiepiscopia Tomisului

Și eventual pentru cine se crede că o mai reprezită din punct de vedere canonic și juridic

De notorietate națională și de peste 3 decenii fiind  îndreptată prigoana împotriva clerului dobrogean fără metehne, în special excluderea din funcții parohiale și misionare fiind comandată de ierarh prin înscenarea de fraude financiare, nici subsemnatul n-am scăpat de urgia, de mașinațiile murdare ale ierarhului care a distrus și distruge în continuare viețile și familiile multor preoți și credincioși nevinovați.

N-a fost suficient că mi-a înscenat fraude financiare că să-mi poată lua cu japca biserica militară ctitorită în Mangalia, să o transfere în biserică civilă de parohie, sub incidența canonului  30 apostolic, art. 136 din Constituția României, Legii 213/1998 și art. 291 și 297 din legea penală în vigoare, distrugându-mi cu o răutate diabolică viața, cariera și preoția, timp de 12 ani fiind nevoit să suport procese canonice, penale și civile ca să-mi dovedesc nevinovăția, să-mi recuperez identitatea socio-profesională confiscată ilegal, necanonic, abuziv și discriminatoriu:

Cu sentința canonică definitivă și irevocabilă a Patriarhiei Române, nr. 1/31.01. 2013 am fost achitat de o caterisire comandată și semnată de ierarhul batjocoritor al Arhiepiscopiei Tomisului.

Cu sentința penală definitivă și irevocabilă nr. 79/14.05.2014, am fost de asemeni achitat ca nevinovat și nedreptățit de același ierarh.

Cu decizia definitivă și irevocabilă nr. 9/16.01.2017 a Curții de Apel Constanța am fost repus în toate drepturile clericale, prin  transfer nevoit la cerere și despăgubit pentru nenorocirile cauzate de același ierah.

Disperat că a pierdut absolut  toate procesele cu mine, ierarhul Eparhiei tomitane nu s-a lăsat de scamatorii,  declanșând în luna iunie 2016 o campanie națională de discreditare la adresa mea, cum că tot n-aș mai fi preot al BOR, ci în continuare caterisitul lui. Pentru această abjectă campanie națională cu scopul de a duce în eroare mass-media și opinia publică în general, a fost pedepsit el și Eparhia lui prin obligarea să-mi plătească daune morale de 15.000 lei și 150 lei cheltuieli de judecată, prin decizia Curții de Apel Constanța nr. 210/2018,  rămasă definitivă prin decizia ICCJ nr.1713/2020.

Fiindu-mi mai degrabă silă de răutatea ierarhului de la Tomis, dar și milă de Arhiepiscopia devastată de nelegiuirile lui, deși prin recursul la ICCJ aș fi putut să obțin majorarea daunelor morale menționate, am refuzat să timbrez pentru a rămâne valabilă doar obligația judiciară impusă de Curtea de Apel Constanța, aceea de a fi despăgubit de Arhiepiscopia Tomisului și ierarhul ei cu 15.000 lei daune morale și 150 lei cheltuieli de judecată.

Preotul militar Traian Chircu, sursa foto: Facebook

Pentru a-mi recupera daunele morale stabilite de instanță, fără a mai apela la executare silită împotriva Arhiepiscopiei Tomisului, am propus ierarhului care răspunde de această instituție să-mi  achite datoria judiciară în cauză, scutindu-l de costurile suplimentare specifice unei executări silite. Prin consilierul său, Pr. Ilie Petre însă, ierarhul viclean mi-a aruncat doar o momeală de 3000 lei, mințindu-mă că-mi achită diferența în tranșe săptămânale de câte 5000 lei, foarte probabil amăgindu-se că astfel a scăpat de executare silită și evident mai adăugându-și la palmaresul lui penal încă 2 infracțiuni, nerespectarea  unei decizii judecătorești și abuzul de încredere.

Urmare situației create, nu-mi rămâne decât să apelaz la principiul evanghelic reparatoriu (Mt. XVIII, 15-16) încercând să ajut ierarhul, consilierul lui de minciuni comandate și Arhiepiscopia Tomisului printr-o atenționare frățească, prin mai mulți martori, mai apoi și în definitiv prin deferire publică, lansând un apel umanitar prin care preoții și credincioșii lor susținători să-i ajute  să se achite de o obligație judiciară în contul: RO50BTRLRONCRT0282448401 deschis la Banca Transilvania.

De asemeni, rog ca același ierarh și Arhiepiscopia Tomisului, după ce au fost pedepsiți judiciar și obligați să-mi plătească daune morale, să precizeze prin intermediul mass-mediei și printr-un comunicat de presă, dacă mai susțin în continuare că n-aș mai fi preot canonic  în Biserica Ortodoxă Română, ci tot caterisitul lor.

Să precizeze Arhiepiscopia Tomisului și al ei ierarh dacă-și mobilizează acum susținătorii să participe la apelul umanitar, pentru a se scăpa de executare silită, pe care mă tot abțin să o declanșez, până când  tot după principiul evanghelic din versetul 17 al capitolului I din Evanghelia de la  Matei, mă va îndreptăți să-i socotesc vameși și păgâni pentru sfidarea legii, a justiției statului, ordinii și disciplinei canonice, a forurilor superioare Bisericești, pentru disprețul mizerabil și răutatea afișate împotriva mea.

Numele actualului ierarh al Arhiepiscopiei Tomisului la care am făcut referire l-am și uitat dintr-un consideret cât se poate de legitim: Prin rugăciunea Tatăl nostru ne rugăm să fim izbăviți de CEL RĂU și VICLEAN.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Primăria Cernavodă, în recurs. Un tun ”sportiv” de 11 milioane de lei și plimbări prin străinătate

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Pe rolul Curții de Apel Constanța a fost înregistrat recursul promovat de autoritățile locale din Cernavodă (primar și UAT), în dosarul în care acestea contestă un raport devastator al Curții de Conturi din anul 2019. Primarul și Orașul Cernavodă, deopotrivă reclamanți în cauză, au pierdut procesul pe fond, la Tribunalul Constanța, pe 22 septembrie 2020. La acel moment, a fost respinsă ca neîntemeiată solicitarea lor de anulare a Deciziei 33 din 02 octombrie 2019 a Curții de Conturi a României – Camera de Conturi Constanța. Între timp, sentința Tribunalului a fost motivată și comunicată părților. Reclamanții au declarat recurs, iar dosarul a fost înregistrat la sfârșitul săptămânii trecute pe rolul Curții de Apel Constanța, fără a se stabili deocamdată primul termen de judecată. Calea de atac este foarte importantă pentru buzunarele unor persoane responsabile din Primăria Cernavodă. Dacă soluția de fond nu va fi răsturnată în recurs, acestea vor trebui să achite din buzunarele lor deplasările pe care le-au făcut în străinătate, ca delegați ai Orașului Cernavodă. Totodată, Primăria ar fi obligată să recupereze un prejudiciu de peste 11 milioane de lei, cauzat prin finanțarea ilegală a unui ONG sportiv din localitate.

Haiducie la câinii fără stăpân

După cum am arătat mai sus, Decizia Curții de Conturi atacată în instanță de primarul și UAT Cernavodă datează din octombrie 2019. Auditul efectuat atunci a scos la iveală abateri, dar și încălcări grave ale legii.

În primul rând, auditorii Curții de Conturi au analizat un contract din anul 2017, încheiat de Primăria Cernavodă cu o firmă din Ovidiu, pentru capturarea câinilor fără stăpân de pe străzile orașului. Totul s-a făcut haiducește: fără înființarea legală a serviciului public de gestionare a animalelor fără stăpân, fără un studiu cu privire la populația canină de pe străzi, dar mai ales fără nicio aprobare din partea Consiliului Local pentru delegarea acestui serviciu public. Firma din Ovidiu a primit prin încredințare directă contractul în valoare de 107.100 de lei cu TVA inclus, oferta ei fiind accesată de pe SICAP, pe baza unui referat întocmit de funcționari.

Un amărât de cort și o instigare la fals

În al doilea rând, auditorii Curții de Conturi au constat abaterea de la lege cu privire la achiziția unui cort de evenimente, în luna mai 2019. În acest caz, funcționarii de la Primăria Cernavodă au realizat că achiziția este ilegală, au anulat-o și au încercat să-și șteargă urmele. Nu vorbim de un cort scump. Însă acesta valora peste 2.500 de lei, motiv pentru care cumpărarea sa trebuia să fie aprobată în lista de achiziții anexă la HCL 74/18.04.2019. De asemenea, potrivit legii, bunul trebuia înregistrat, după achiziție, în inventarul mijloacelor fixe.

Concerte organizate de Primăria Cernavodă în anul 2019. Sursa foto: Facebook

După ce Primăria a cumpărat cortul prin SICAP și l-a primit fizic prin serviciul de curierat, o funcționară a realizat că nu poate înregistra produsul în inventarul mijloacelor fixe, deoarece nu figura în lista de achiziții aprobată de Consiliul Local. Aceasta a trimis un e-mail firmei furnizoare, prin care a solicitat stornarea facturii întocmite la livrarea bunului și înlocuirea acesteia cu două sau trei facturi noi, în care elementele defalcate ale cortului (foaia de cort, cadrul metalic și accesoriile) să fie înscrise ca produse distincte și de sine stătătoare. Societatea furnizoare nu a dat curs instigării la fals, refuzând să intre în această combinație. Ca urmare, Primăria a returnat coletul. Însă funcționarii instituției au ascuns actele de intrare și de retur, pe care nu le-au mai înregistrat deloc în contabilitatea publică.

Faptele descrise mai sus au fost considerate abateri către auditorii Curții de Conturi și au primit termene de remediere în luna mai 2020. Însă, controlul a scos la iveală și două prejudicii, care pot conduce la răspunderea civilă a făptașilor.

Au mutat banii de sport din buget, direct în contul unui ONG

Vorbim în primul rând de plăți ilegale ale Primăriei Cernavodă în valoare de 11.730.774 de lei, efectuate în perioada 2016 – 2019 pentru finanțarea activităților Asociației Axiopolis Sport Cernavodă. Asociația menționată era deținută de persoanele fizice Dumitru Chivu și Daniel Amăriuți și de UAT Oraș Cernavodă. Prezența Primăriei cu o pondere minoritară (de 33,33%) în controlul acestei asociații nu schimba însă calitatea ONG-ului de persoană juridică de drept privat, așa cum se arăta în statutul său aprobat de instanță și cum bine au constatat chiar auditorii Curții de Conturi. Prin urmare, Primăria trebuia să trateze acest ONG în rând cu toți privații: să-i permită accesul la finanțări nerambursabile pe baza regulamentului aprobat și să-i finanțeze doar proiectele sportive selectate în proceduri competitive organizate în baza Legii 350/2005 și a ordinelor ministeriale pe atunci în vigoare. Trei ani la rând, ordonatorul de credite nu a organizat nicio licitație de proiecte sportive, ci a mutat pur și simplu banii din bugetul votat pentru sport în conturile acestei asociații de drept privat. Nefiind vorba de finanțări acordate pentru proiecte anume, asociația privată a cheltuit banii după cum a crezut de cuviință. Fostul baron roșu al județului Constanța, Nicușor Constantinescu, face ani grei de pușcărie pentru o faptă similară. În cazul de la Cernavodă, Curtea de Conturi a obligat Primăria să recupereze aceste sume plătite ilegal, până la data de 29 mai 2020, insistând ca demersurile să fie efectuate în termenul legal de prescripție.

S-au plimbat în străinătate pe banii orașului

În sfârșit, Curtea a mai constatat că în perioada 2016 – 2019 au fost efectuate deplasări externe pe banii Primăriei de către funcționari și aleși locali.

Deplasări 2019, sursa: Facebook

Potrivit legii, la întoarcerea din aceste ”misiuni externe”, primarul, viceprimarul și consilierii locali trebuiau să întocmească și să prezinte Consiliului Local rapoarte ale deplasării externe. Numai că, timp de 3 ani, aceștia au uitat să întocmească o banală dare de seamă, în care să justifice că banii comunității au fost cheltuiți pe misiuni externe reale, iar nu pe concedii mascate. Legea mai spune că aleșii care nu depun rapoartele de deplasare în străinătate în termen de 30 de zile de la finalizarea vizitei trebuie să achite întreaga distracție din buzunarele proprii. În acest caz, cheltuiala din buget se consideră prejudiciu. Curtea de Conturi a obligat Primăria să recupereze banii de la primar, viceprimar și consilierii care s-au plimbat pe afară uitând apoi să depună dările de seamă.

Prescripția bate la ușă

Banii plătiți ilegal la ONG-ul sportiv și cei tocați în vizite externe trebuiau recuperați de ordonatorul de credite până pe 29 mai 2020, potrivit Deciziei Curții de Conturi. Primarul localității, Liviu Negoiță, nu s-a apucat să recupereze prejudiciile, preferând să conteste decizia Curții de Conturi în justiție. Până la finalizarea procesului, este posibil ca dreptul de recuperare să se prescrie pentru o parte din sumele plătite ilegal.

Aici puteți citi decizia Curții de Conturi din 2019. 

 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: