Connect with us

Politica

Cioloș, la malul mării: „În Portul Constanța sunt anumite grupuri de interese care preferă să blocheze dezvoltarea acestuia“

Tatian Iorga

Publicat

la data de

Conducerea Alianței 2020 USR-PLUS a ajuns și la Constanța în cadrul campaniei de strângere de semnături pentru alegerile europarlamentare din 26 mai. Cu această ocazie, liderii celor două formațiuni Dan Barna (USR) și Dacian Cioloș (Plus), alături de o parte a candidaților la PE, au susținut o conferință de presă în cadrul căreia au încercat să explice motivele pentru care românii ar trebui să voteze candidații acestei alianțe. Dan Barna a afirmat, cu această ocazie, că scrutinul din 26 mai înseamnă mult mai mult decât alegerea unor reprezentanți în Parlamentul European.

„Spun asta pentru că este pentru prima dată după decembrie 2016 când românii au ocazia să-și exprime prin vot revolta și dezacordul față de faptul că timp de doi ani și jumătate România a discutat doar cum scapă Liviu Dragnea (președintele PSD, n.r.) de pușcărie și nu a discutat aproape deloc despre autostrăzi, spitale regionale ori curicula educațională. În acest context, suntem foarte încrezători că 26 mai va fi momentul în care România și cetățenii săi vor da un mesaj puternic actualei majorități PSD – ALDE, că lucrurile nu mai pot să continue în direcția dorită de ei și că trebuie să apucăm calea europeană. Trebuie să ne întoarcem la a guverna România și nu să satisfacem interesele persoane a unor persoane cu probleme penale care dau impresia că au confiscat întregul stat“, a spus Barna.

USR ȘI PLUS INSISTĂ CA REFERENDUMUL PE JUSTIȚIE SĂ FIE ORGANIZAT ÎN ACEEAȘI ZI CU ALEGERILE PENTRU PE

Liderul USR a punctat că principalul mesaj pe care îl va transmite cetățenilor este acela că în Constituția România va trebui să fie inclus principiul „fără penali în funcții publice“.

„Referendum pe justiție de care se vorbește în aceste zile este mai oportun decât niciodată, pentru că este momentul ca românii să spună dacă își doresc un stat în care cei condamnați pentru furt de bani publici să facă bugetul național sau își doresc un stat în care cei conduc România să fie oameni cu diplome reale, cu studii, cariere și profesii reale“, a notat Barna.

Tema referendumului pe justiție propus de președintele Klaus Iohannis a fost abordată și de fostul premier Dacian Cioloș, președintele PLUS. După ce cu o zi în urmă liderul ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat că nu se poate organiza în aceeași zi alegeri pentru PE și referendum, ca urmare a unei recomandări a Comisiei Europene, Cioloș a punctat că cei din Comisia Europeană nu interzic un astfel de demers și că momentul este oportun.

„Nu poți să spui că vrei să construiești bunăstare atât timp cât nu ai curajul să ascuți răspunsul românilor la întrebarea: „Vrem o Românie curată, cu politicieni care să nu mai provoace suspiciuni? Nu văd un moment mai bun în care răspunsul la această întrebare să vină odată cu votul pentru PE, pentru că sunt valori care se leagă. Asta pentru că de doi ani legătură noastră cu UE vizează tocmai de modul în care vedem noi statul de drept și importanța Justiției. Recomandarea Comisiei Europene se referă la faptul că statele nu ar trebui să se folosească de alegerile europene pentru teme interne. Numai că, referendumul nostru se referă stric la valorile europene și Uniunea Europeană“, a afirmat Cioloș.

DE CE NU S-A DEZVOLTAT PORTUL CONSTANȚA?

Pentru că tot se afla la Constanța, fostul premier Dacian Cioloș a afirmat că municipiul reședință de județ trebuie să fie și o poartă de deschidere a Europei spre lume.

„Constanța nu poate să fie prizoniera unor interese, a unor oameni care au făcut și fac anumite lucruri doar pentru ei. Astfel de oameni nu au ce căuta în politică. Sperăm că vom avea prosperitate pentru toți constănțenii, nu doar pentru un grup de interese care vremelnic pune mâna pe resursele statului și le folosește în interes propriu“, a spus Cioloș.

Acesta a adăugat că în județul Constanța s-ar putea dezvolta puternic în două direcții: agricultura și Portul Constanța. Cioloș a afirmat că Portul a atras și atrage multe interese, inclusiv la nivel local, din cauza acestora dezvoltarea Portului a fost blocată.

„În Portul Constanța sunt anumite grupuri de interese care, ca să-l poată controla, preferă să blocheze dezvoltarea acestuia. În 2016, astfel de forțe au lansat tot felul de campanii care spuneau că Guvernul tehnocrat vrea să vândă Portul Constanța la olandezi. De fapt, erau doar petarde care doreau să ascundă anumite interese pe care noi încercam să le scoatem la lumină, inclusiv prin controale cerute de mine. Nu am avut timp să terminăm raportul atunci, pentru că timpul a fost scurt. Din punctul meu de vedere, și se vede asta cu ochiul liber, potențialul Portului este departe de a fi valorificat. Acesta trebuie să fie valorificat de români în România și trebuie să gândim parteneriate și cu alte zone, inclusiv cu cele euro-asiatice și mă refer aici la Drumul Mătăsii“, a punctat Cioloș.

ARE LEGĂTURĂ CIOLOȘ CU SERVICIILE DE INFORMAȚII?

În cadrul conferinței de presă, fostul premier a comentat și zvonurile privind o posibilă legătură a sa cu serviciile secrete, atât române, cât și străine. Dacian Cioloș a spus sunt doar simple speculații lansate de președintele PSD, Liviu Dragnea, care nu face altceva decât să arunce informații false în timp ce pe la spate face fonduri suverane ca să-și „suferanizeze averea“ pe care a făcut-o în fruntea statului în zeci de ani.

„Mesajul meu către populație că nu avem de ce să ne justificăm față de anumite informații care nu sunt dovedite. Mai degrabă Dragnea ar trebui să dovedească acuzații care i s-au adus despre furtul de bani publici. Această poveste cu servicii secrete a fost lansată de Adrian Severin când eu am fost desemnat comisar european pe Agricultură. S-a încercat atunci ca eu să fiu compromis, nu s-a reușit. Aceeași metodă de compromitere se încearcă și acum cu Laura Codruța Kovesi. Sunt metode securiste care s-au aplicat înainte de ‘89“, a spus Cioloș.

Comments

comments

Politica

Huțucă de la PNL acuză Asociația “Constanța altfel” de fake news și manipulare grosolană

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

E scandal cât casa între Bogdan Huțucă, președintele PNL Constanța, și fostul său coleg, senatorul Vergil Chițac, cel care coordonează activitatea Asociației “Constanța Altfel”.

Într-o postare pe Facebook, Asociația lui Chițac transmite constănțenilor că liderul liberalilor a fost văzut stând la cafea cu fiul lui Radu Mazăre și cu fratele fostului edil la o terasă în Portul Tomis. Huțucă este acuzat că nu face altceva decât să continue “blatul USL”.

Huțucă mă numesc și la Compass cu clanul Mazăre eu… PSD-esc!

Nu vrem să facem reclamă terasei în cauză, dar insistăm să îi facem „reclamă” unui om care nici măcar nu are jena să se ascundă! Ne referim la președintele PNL Constanța, Bogdan Huțucă, care a ieșit azi la o cafea cu Răducu Mazăre și Alexandru Mazăre, la terasa Compass din Portul Tomis. Cel puțin așa ne-a șoptit o păsărică…scuzați!… un albatros.
Șeful de „opoziție” a simțit… fie nevoia să continue blatul USL, fie să îi întrebe pe Alex și Răducu cât mai suferă Radu Mazăre în pușcăria securiștilor!
Noi înțelegem că liberalii constănțeni încă suferă după vremurile bune ale USL și își doresc să revină „la butoanele” și la „ciolanul” județului Constanța, dar nu înțelegem această întâlnire fotogenică a lui Huțucă cu Răducu Mazăre și Alexandru Mazăre în… buricul târgului! Nici măcar rezultatele sondajului comandat nu-i îndreptățeau la o asemenea sfidare.
Bogdănel Huțucel, las-o moartă că ne-am convins, data viitoare când îl mai înjuri pe Făgădău prin comunicate de presă noi deja știm că ai făcut-o după ce ai ieșit la cafea cu el! USL-istule!“, este mesajul pe care Asociația Constanța Altfel îl transmite locuitorilor municipiului Constanța. 

Fundația… politică nu aduce și dovezi

Fără să vină și cu dovada cafelei din Prtul Tomis, respectiv cu fotografia în care se află deputatul Bogdan Huțucă, Răducu Mazăre și Alexandru Mazăre, Huțucă îi vorbește fostului coleg despre… onestitate și spune că mesajul Asociației este “o minciună sfruntată sau doar o mostră de disperare din partea unor indivizi care văr în PNL Constanța un adversar redutabil pentru PSD…”. Iată mesajul complet:

În drumul spre o Constanța altfel, în sensul bun sper, primul pas ar fi ONESTITATEA.
Zilele acestea am devenit ținta minciunilor unei așa-zise fundații politice, care a scris în spațiul public că eu, Bogdan Huțucă, m-am întâlnit și am stat la masă, la o terasă din Constanța, cu membri ai familiei Mazăre. O minciună sfruntată sau doar o mostră de disperare din partea unor indivizi care văd în PNL Constanța un adversar redutabil pentru PSD și încearcă astfel decredibilizarea mea și a partidului pe care îl conduc. 
Le cer celor care au publicat asemenea lucruri să-și dovedească afirmațiile, dacă nu să retragă minciunile și să-și ceară scuze. Știu însă că nu se va întâmpla niciuna nici alta, întrucât asta ar însemna ca ei să fie altfel, să fie onești. Ceea ce nu sunt…

NOTĂ! Fotografia este din perioada în care cei doi făceau echipă în PNL Constanța și aveau ca scop câștigarea funcției de primar al municipiului Constanța, candidatul fiind chiar actualul senator Vergil Chițac.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

OFICIAL! Cum explică CCR respingerea iniţiativelor de modificare a Constituţiei

Tatian Iorga

Publicat

la data de

Scris de

Curtea Constituțională a României a respins, astăzi, ambele inițiative legislative de revizuire a Constituției depuse de putere și de opoziție în urma referendumului din 26 mai. JUDECĂTORII AU DECIS CU UNANIMITATE DE VOTURI că propunerea referitoare la interdicția amnistierii sau grațierii corupților încalcă limitele revizuirii Constituției, au explicat sursele citate. Potrivit acestora, ”exceptarea infracțiunilor de corupție de la grațiere sau amnistie este neconstituțională”. Într-un comunicat de presă, CCR explică în detaliu deciziile luate astăzi.

„În ziua de 18 iulie 2019, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.a) teza a II-a din Constituție, al art.11 alin.(1) A.a) şi al art. 19 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere:

Propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei României iniţiată de deputaţi aparţinând Grupurilor parlamentare ale Uniunii Salvaţi România, Partidului Naţional Liberal, Partidului Mișcarea Populară şi PRO Europa din Camera Deputaților; În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitatea voturilor celor opt membri prezenţi, a decis:

  1. Constată că propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei României [Pl-x 331/3.07.2019] a fost iniţiată cu respectarea prevederilor art.150 alin.(1) din Constituţie.
  1. Constată că art.I pct.1 [cu referire la art.37 alin.(3)], pct.2 [cu referire la art.38], pct.6 [cu referire la art.115 alin.(6)] şi pct.7 [cu referire la art.146 lit.a1)] din propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei României [Pl-x 331/3.07.2019] nu încalcă limitele revizuirii prevăzute de art.152 alin.(2) din Constituţie.
  1. Constată că art.I pct.3 [cu referire la art.73 alin.(3) lit.i)], pct.4 [cu referire la art.74 alin.(2) şi (3)], pct.5 [cu referire la art.94 lit.d)] şi pct.7 [cu referire la art.146 lit.d)] din propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei României [Pl-x 331/3.07.2019] încalcă limitele revizuirii prevăzute de art.152 alin.(2) din Constituţie.
  1. Supune atenţiei Parlamentului observaţiile privind art.I pct.1 [cu referire la art.37 alin.(3)], pct.2 [cu referire la art.38], pct.6 [cu referire la art.115 alin.(6)] şi pct.7 [cu referire la art.146 lit.a1 )] din propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei României [Pl-x 331/3.07.2019]. Astfel:
  1. Art.I pct.1 [cu referire la art.37 alin.(3)]: „(3) Nu pot fi aleși în organele administrației publice locale, în Camera Deputaților, în Senat şi în funcția de Președinte al României cetățenii condamnați definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, până la intervenirea unei situații care înlătură consecințele condamnării”.

Curtea a reţinut că se pot ataşa hotărârii judecătoreşti de condamnare definitivă consecinţe extrapenale, de natură obiectivă şi justificată de exigenţele de integritate care trebuie să caracterizeze funcţia publică. Textul vizează doar condamnările definitive ce privesc infracţiuni săvârşite cu intenţie. De asemenea, interdicţia reglementată respectă jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la caracterul său temporar, în sensul că înlăturarea acestei consecinţe extrapenale operează în baza dispoziţiilor Codului penal, partea generală [până la intervenirea unei situații care înlătură consecințele condamnării]. Prin urmare, Curtea a constatat că prevederile art.I pct.1 [cu referire la art.37 alin.(3)] din propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei României nu încalcă limitele revizuirii prevăzute de art.152 alin.(2) din Constituţie.

Observaţii:

– Soluția normativă preconizată este mai degrabă de nivelul legii [a se vedea cu privire la nivelul de detaliere a normelor constituţionale, Raportul cu privire la revizuirea Constituţiei, adoptat de Comisia de la Veneţia la cea de-a 81-a sesiune plenară, 11-12 decembrie 2009, sau Decizia Curţii Constituţionale nr.80 din 16 februarie 2014];

– Soluția normativă preconizată nu este corelată cu art.16 alin.(4) din Constituţie, în sensul că s-ar permite cetățeanului Uniunii Europene, care nu deţine cetățenia română, să fie ales în autorităţile administraţiei publice locale, chiar dacă a fost condamnat definitiv la o pedeapsă privativă de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție.

  1. Art.I pct.2 [cu referire la art.38]: „În condițiile aderării României la Uniunea Europeană, cetățenii români au dreptul de a alege şi de a fi aleși în Parlamentul European. Nu pot fi aleși în Parlamentul European cetățenii condamnați definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, până la intervenirea unei situații care înlătură consecințele condamnării”.

Curtea a reţinut că se pot ataşa hotărârii judecătoreşti de condamnare definitivă consecinţe extrapenale, de natură obiectivă şi justificată de exigenţele de integritate care trebuie să caracterizeze funcţia public. Textul vizează doar condamnările definitive ce privesc infracţiuni săvârşite cu intenţie. De asemenea, interdicţia reglementată respectă jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la caracterul său temporar, în sensul că înlăturarea acestei consecinţe extrapenale operează în baza dispoziţiilor Codului penal, partea generală [până la intervenirea unei situații care înlătură consecințele condamnării].

Prin urmare, Curtea a constatat că prevederile art.I pct.2 [cu referire la art.38] din propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei României nu încalcă limitele revizuirii prevăzute de art.152 alin.(2) din Constituţie.

Observaţii:

– Soluția normativă preconizată este mai degrabă de nivelul legii [a se vedea cu privire la nivelul de detaliere a normelor constituţionale, Raportul cu privire la revizuirea Constituţiei, adoptat de Comisia de la Veneţia la cea de-a 81-a sesiune plenară, 11-12 decembrie 2009, sau Decizia Curţii Constituţionale nr.80 din 16 februarie 2014]. III. Art.I pct.3 [cu referire la art.73 alin.(3) lit.i)], pct.4 [cu referire la art.74 alin.(2) şi (3)] şi pct.5 [cu referire la art.94 lit.d)] se referă la eliminarea atributului Statului de a acorda amnistia sau graţierea colectivă/ individuală pentru „fapte de corupţie”.

Curtea a statuat că o interdicţie constituţională prestabilită în privinţa vocaţiei cetăţenilor care au săvârșit o anumită categorie de infracţiuni de a beneficia de amnistie sau graţiere încalcă principiul egalităţii, garanţie a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, precum şi demnitatea umană, valoare supremă a statului român.

Propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei României limitează în mod excesiv puterea statului şi marja sa de apreciere, afectând, în mod nepermis, exercitarea puterii publice în favoarea/ beneficiul cetăţenilor. Astfel, o categorie de cetăţeni este privată de o vocaţie pe considerente cu caracter circumstanţial, ceea ce, în această privinţă, echivalează cu o suprimare a demnităţii umane şi a principiului egalităţii.

Propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei României nu respectă justul echilibru între două interese generale, şi anume cel de a se executa/ a se considera executată o hotărâre judecătorească de condamnare numai pe considerente care ţin de conduita condamnatului, expresie a efectivităţii justiţiei penale, şi cel al respectării demnităţii umane şi a principiului egalităţii, afectându-se, astfel, echilibrul sensibil existent între cele două interese ale statului şi societăţii.

Aprecierea oportunităţii măsurilor de amnistie şi graţiere colectivă ori graţiere individuală revine Parlamentului, respectiv Preşedintelui României şi nu poate fi impusă o interdicţie generală şi valabilă ad aethernam de acordare a acestora în privinţa anumitor infracţiuni. Prin urmare, Curtea a constatat că prevederile art.I pct.3 [cu referire la art.73 alin.(3) lit.i)], pct.4 [cu referire la art.74 alin.(2) şi (3)] şi pct.5 [cu referire la art.94 lit.d)] din propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei României încalcă limitele revizuirii prevăzute de art.152 alin.(2) din Constituţie coroborat cu art.1 alin.(3) şi art.16 din Constituție.

  1. Art.I pct.6 [cu referire la art.115 alin.(6)]: „(6) Ordonanțele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, în domeniul legilor organice având obiectul de reglementare prevăzut de articolul 73 alin.(3) lit.h), i) şi l), nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile şi îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică”.

Curtea a statuat că ordonanţa de urgență este un act emis în virtutea delegării legislative acordate Guvernului direct prin art.115 alin.(4) din Constituţie, fără ca acest lucru să însemne că legiuitorul constituant derivat nu poate limita domeniul de reglementare al ordonanţei de urgenţă.

Prin urmare, Curtea a constatat că prevederile art.I pct.6 [cu referire la art.115 alin.(6)] din propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei României nu încalcă limitele revizuirii prevăzute de art.152 alin.(2) din Constituţie.

Observaţii:

– Textul în vigoare al art.115 alin.(6) din Constituţie se referă, de principiu, la faptul că ordonanţele de urgenţă nu pot afecta, în sensul de a leza,/ vătăma regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile şi îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică; or, textul preconizat se referă la o interdicţie generală de reglementare în domeniile stabilite nefiind, aşadar, într-o unitate conceptuală cu textul în vigoare.

  1. Art.I pct.7 [cu referire la art.146 lit.a1)]: „Curtea Constituţională are următoare atribuţii: […] a 1) se pronunță asupra constituționalității ordonanțelor, la sesizarea Președintelui României, a 50 de deputați sau 25 de senatori, a Înaltei Curți de Casație şi Justiție sau Avocatului Poporului; […] Curtea a statuat că art.I pct.7 [cu referire la art.146 lit.a1 )] din propunerea legislativă de revizuire a Constituției nu încalcă limitele revizuirii prevăzute de art.152 alin.(2) din Constituție.

Observaţii:

– Din redactarea textului preconizat nu rezultă dacă controlul de constituţionalitate este unul a priori sau a posteriori;

– Se impune corelarea cu art.147 din Constituţie, în sensul indicării efectelor specifice ale deciziilor Curţii Constituţionale astfel pronunţate.

  1. Art.I pct.7 [cu referire la art.146 lit.d)]: „Curtea Constituţională are următoare atribuţii: […]
  1. d) hotărăște asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial”. Eliminarea controlului de constituţionalitate abstract a posteriori exercitat la sesizarea Avocatului Poporului în privinţa legilor reprezintă o suprimare a unei garanţii instituţionale asociate apărării drepturilor şi libertăţilor fundamentale, ceea ce încalcă limitele revizuirii prevăzute de art.152 alin.(2) din Constituție.

Prin urmare, Curtea a constatat că art.I pct.7 [cu referire la art.146 lit.d)] din propunerea legislativă de revizuire a Constituției încalcă limitele revizuirii prevăzute de art.152 alin.(2) din Constituție. Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor care au iniţiat propunerea legislativă şi preşedintelui Camerei Deputaţilor.

  1. Propunerea legislativă pentru revizuirea Constituţiei României iniţiată de deputaţi aparţinând Grupurilor parlamentare ale Partidului Social Democrat şi ALDE (Alianţa Liberalilor şi Democraţilor) din Camera Deputaților;

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitatea voturilor celor opt membri prezenţi, a decis:

  1. Constată că propunerea legislativă pentru revizuirea Constituţiei României [Pl-x 332/3.07.2019] a fost iniţiată cu respectarea prevederilor art.150 alin.(1) din Constituţie.
  1. Constată că art.I pct.1 [cu referire la art.37 alin.(21)], pct.3 [cu referire la art.115 alin.(6)] și pct.4 [cu referire la art.146 lit.c1)] din propunerea legislativă pentru revizuirea Constituţiei României [Pl-x 332/3.07.2019] nu încalcă limitele revizuirii prevăzute de art.152 alin.(2) din Constituţie.
  1. Constată că art.I pct.2 [cu referire la art.94 lit.d)] din propunerea legislativă pentru revizuirea Constituţiei României [Pl-x 332/3.07.2019] încalcă limitele revizuirii prevăzute de art.152 alin.(2) din Constituţie.
  1. Supune atenţiei Parlamentului observaţiile privind art.I pct.1 [cu referire la art.37 alin.(21)], pct.3 [cu referire la art.115 alin.(6)] și pct.4 [cu referire la art.146 lit.c 1)] din propunerea legislativă pentru revizuirea Constituţiei României [Pl-x 332/3.07.2019]. Astfel :
  1. Art.I pct.1 [cu referire la art.37 alin.(21)]: „(3) Nu pot fi aleși în organele administrației publice centrale şi locale, în Camera Deputaților, în Senat şi în funcția de Președinte al României, cetățenii condamnați definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, până la intervenirea unei situații care înlătură consecințele condamnării”.

Curtea a reţinut că se pot ataşa hotărârii judecătoreşti de condamnare definitivă consecinţe extrapenale, de natură obiectivă şi justificată de exigenţele de integritate care trebuie să caracterizeze funcţia public. Textul vizează doar condamnările definitive ce privesc infracţiuni săvârşite cu intenţie. De asemenea, interdicţia reglementată respectă jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la caracterul său temporar, în sensul că înlăturarea acestei consecinţe extrapenale operează în baza dispoziţiilor Codului penal, partea generală [până la intervenirea unei situații care înlătură consecințele condamnării].

Prin urmare, Curtea a constatat că prevederile art.I pct.1 [cu referire la art.37 alin.(3)] din propunerea legislativă pentru revizuirea Constituţiei României nu încalcă limitele revizuirii prevăzute de art.152 alin.(2) din Constituţie.

Observaţii:

– Soluția normativă preconizată este mai degrabă de nivelul legii [a se vedea cu privire la nivelul de detaliere a normelor constituţionale, Raportul cu privire la revizuirea Constituţiei, adoptat de Comisia de la Veneţia la cea de-a 81-a sesiune plenară, 11-12 decembrie 2009, sau Decizia Curţii Constituţionale nr.80 din 16 februarie 2014];

– Soluția normativă preconizată nu este corelată cu art.16 alin.(4) din Constituţie, în sensul că s-ar permite cetățeanului Uniunii Europene, care nu deţine cetățenia română, să fie ales în autorităţile administraţiei publice locale, chiar dacă a fost condamnat definitiv la o pedeapsă privativă de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție;

– Sintagma „organele administraţiei publice centrale şi locale” trebuie înlocuită cu sintagma „organele administraţiei publice locale”, întrucât ocuparea funcţiilor publice în cadrul organelor administraţiei publice centrale se realizează prin numire, şi nu prin alegere.

  1. Art.I pct.2 [cu referire la art.94 lit.d)]: „Preşedintele României îndeplineşte şi următoarele atribuţii: […]
  1. d) acordă graţierea individuală; nu poate acorda graţiere pentru infracţiuni de corupţie”.

Curtea a statuat că o interdicţie constituţională prestabilită în privinţa vocaţiei cetăţenilor care au săvârșit o anumită categorie de infracţiuni de a beneficia de graţiere individuală încalcă principiul egalităţii, garanţie a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, precum şi demnitatea umană, valoare supremă a statului român.

Propunerea legislativă pentru revizuirea Constituţiei României limitează în mod excesiv puterea statului şi marja sa de apreciere, afectând, în mod nepermis, exercitarea puterii publice în favoarea/ beneficiul cetăţenilor. Astfel, o categorie de cetăţeni este privată de o vocaţie pe considerente cu caracter circumstanţial, ceea ce, în această privinţă, echivalează cu o suprimare a demnităţii umane şi a principiului egalităţii.

Propunerea legislativă pentru revizuirea Constituţiei României nu respectă justul echilibru între două interese generale, şi anume cel de a se executa/ a se considera executată o hotărâre judecătorească de condamnare numai pe considerente care ţin de conduita condamnatului, expresie a efectivităţii justiţiei penale, şi cel al respectării demnităţii umane şi a principiului egalităţii, afectându-se, astfel, echilibrul sensibil existent între cele două interese ale statului şi societăţii. Aprecierea oportunităţii măsurii de graţiere individuală revine Preşedintelui României şi nu poate fi impusă o interdicţie generală şi valabilă ad aethernam de acordare a acesteia în privinţa anumitor infracţiuni.

Prin urmare, Curtea a constatat că art.I pct.2 [cu referire la art.94 lit.d)] din propunerea pentru revizuirea Constituției încalcă limitele revizuirii prevăzute de art.152 alin.(2) coroborat cu art.1 alin.(3) şi art.16 din Constituție.

III. Art.I pct.3 [cu referire la art.115 alin.(6)]: „(6) Ordonanțele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile şi îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale, nu pot reglementa în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi regimului executării acestora, precum şi al organizării judiciare şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică”.

Curtea a statuat că ordonanţa de urgență este un act emis în virtutea delegării legislative acordate Guvernului direct prin art.115 alin.(4) din Constituţie, fără ca acest lucru să însemne că legiuitorul constituant derivat nu poate limita domeniul de reglementare al ordonanţei de urgenţă.

Prin urmare, Curtea a constatat că art.I pct.3 [cu referire la art.115 alin.(6)] din propunerea legislativă pentru revizuirea Constituției nu încalcă limitele revizuirii prevăzute de art.152 alin.(2) din Constituție.

Observaţii:

– Textul în vigoare al art.115 alin.(6) din Constituţie se referă, de principiu, la faptul că ordonanţele de urgenţă nu pot afecta, în sensul de a leza,/ vătăma regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile şi îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică; or, textul preconizat se referă la o interdicţie generală de reglementare în domeniile stabilite nefiind, aşadar, într-o unitate conceptuală cu textul în vigoare.

  1. Art.I pct.4 [cu referire la art.146 lit.c1)]: „Curtea Constituţională are următoare atribuţii: […] c1) hotărăște asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind ordonanțele, la sesizarea Președintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui număr de cel puţin 50 de deputați sau de cel puţin 25 de senatori; excepţia se poate înainta în termen de 5 zile de la publicarea ordonanţei în Monitorul Oficial al României, Partea I”.

Curtea a statuat că art.I pct.4 [cu referire la art.146 lit.c1)] din propunerea legislativă pentru revizuirea Constituției nu încalcă limitele revizuirii prevăzute de art.152 alin.(2) din Constituție.

Observaţii:

– Din redactarea textului preconizat nu rezultă dacă controlul de constituţionalitate este unul a priori sau a posteriori;

– Se impune corelarea cu art.147 din Constituţie, în sensul indicării efectelor specifice ale deciziilor Curţii Constituţionale astfel pronunţate.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor care au iniţiat propunerea legislativă şi preşedintelui Camerei Deputaţilor.

Argumentele reținute în motivarea soluțiilor pronunțate de Plenul Curții Constituționale vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I“, se arată în comunicatul semnat de Compartimentul Relații externe, relații cu presa şi protocol al Curții Constituționale.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Reacție DURĂ a Opoziției după decizia CCR: „Se ignoră votul a peste 6,4 milioane de români“

Tatian Iorga

Publicat

la data de

Scris de

După ce Curtea Constituțională a României a decis că propunerea referitoare la interdicția amnistierii sau grațierii corupților încalcă limitele revizuirii Constituției, Opoziția din România a luat foc. Președintele USR, Dan Barna, a scris un mesaj pe Facebook că „actualii judecători ai Curții Constituționale au dovedit, din păcate, încă o dată, prin decizia de astăzi, că sunt vârful de lance al penalilor din politica românească, lăsând acestora portița de a-și acorda amnistie și grațiere pentru faptele de corupție“.

„Așteptăm motivarea deciziei CCR, dar sunt greu de imaginat argumentele pentru care nu putem revizui Constituția astfel încât să respectăm rezultatele referendumului din 26 mai și să scriem explicit interdicția de amnistie și grațiere pentru faptele de corupție. Decizia de astăzi a CCR ignoră votul a peste 6,4 milioane de români și arată, o dată în plus, cât de vitală este, pentru funcționarea statului de drept și a democrației, o reformare a CCR și o depolitizare a acestei instituții. USR va lupta în continuare, la nivel parlamentar, atât pentru transpunerea rezultatelor referendumului din 26 mai, cât și pentru adoptarea inițiativei civice Fără Penali în Funcții Publice, care a strâns semnăturile a peste un milion de români, și care a fost deja declarată constituțională“, a scris Barna.

Liberala Raluca Turcan a notat, la rândul ei, că decizia ciudată a CCR pare a fi din nou în favoarea infractorilor.

„Asemenea celei precedente, prin care, la cererea lui Florin Iordache, marii infractori au avut câștig de cauză. PNL nu renunță să transpună votul la referendum în LEGE. 6,5 milioane de voturi NU pot fi ignorate. Așteptăm motivarea CCR și redepunem la Parlament proiectul fără aspectele criticate de CCR. Și, nu în ultimul rând, cred că trebuie să avem o dezbatere serioasă în societate pe reorganizarea funcționării CCR: depolitizarea CCR, modificarea componenței acesteia, a procedurii de numire a judecătorilor și a felului în care se iau deciziile. CCR trebuie sa fie o instituție aptă să-și îndeplinească rolul său constituțional în favoarea tuturor românilor“, a scris Turcan.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: