Connect with us

Exclusiv

Comisia de Abuzuri a Senatului sesizează Parchetul General în cazul retrocedării frauduloase a carierei Sibioara

Publicat

la

Cazul retrocedării carierei de la Sibioara ar putea suferi o răsturnare de situație. Premisele s-au creat printr-un raport al comisiei de abuzuri a Senatului României. Ancheta, începută în anul 2017, a ajuns la final, iar raportul întocmit în cauză scoate la lumină elemente cu totul spectaculoase și necunoscute până acum, validând în același timp și o serie de aspecte știute prin prisma mediatizării intense a cazului. Comisia a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a României pentru valorificarea raportului sub aspect penal. Cel mai probabil va urma o anchetă de răsunet.

Cea mai bună carieră din Dobrogea

Înainte de a prezenta constatările Comisiei de Abuzuri, vă propunem o retrospectivă a cazului. Încă de la bun început, trebuie să subliniem că la Sibioara se află cea mai bună carieră de granit din Dobrogea. Rocile extrase de aici reprezintă un material excelent pentru realizarea celor mai complexe lucrări de infrastructură, cum ar fi digurile marine sau autostrăzile. De aici și interesul imens pentru această carieră.

Cariera de la Sibioara este cea mai valoroasă din Dobrogea. Roca extrem de dură de aici se pretează perfect la construcția de diguri marine și autostrăzi. De aici și interesul imens pentru aceasta.

Compania minieră, cumpărată cu 4 milioane de euro de grupul Comprest util

Zăcământul de la Sibioara se află în exploatare sistematică din anul 1968. În 2005, compania Somaco Construct SRL, licențiată de stat să exploateze perimetrul minier de la Sibioara, a fost cumpărată cu 4 milioane de euro de grupul Comprest Util. Trei ani mai târziu, în 2008, două septuagenare reprezentate convențional de avocatul Ionel Hașotti au obținut o hotărâre judecătorească pentru retrocedarea unui teren de 20 de hectare la Sibioara. 5 hectare din cele 20 fac parte din perimetrul minier, pe care îl secționează de la un capăt la altul, cu tot cu drumuri de exploatare.

Minciuna care a stat la baza retrocedării

Legea interzicea expres retrocedarea terenurilor incluse în exploatarea minieră. Însă avocatul bătrânelor a declarat în fața Tribunalului Constanța că terenul revendicat de clientele sale ”nu are niciun fel de opreliște la retrocedare; nu există dovadă că există o exploatare de carieră de piatră”. După cum am arătat mai sus, exploatarea exista încă din 1968. Însă compania minieră licențiată de stat să exploateze zăcământul, care putea să facă dovada contrarie, nu a fost citată în proces, deoarece pe atunci se purtau astfel de golănii.

Extras din încheierea de ședință la singurul termen de recurs în dosarul retrocedării carierei de la Sibioara. Hașotti cere terenul pentru că nu este carieră; peste ani va cere daune în numele clienților săi pentru lipsa de folosință a carierei.

Suprapuneri și alte chestiuni care au împiedicat punerea în posesie

Ani de zile, bătrânele nu au fost puse în posesia amplasamentului stabilit prin raportul de expertiză anexă la hotărârea de retrocedare. S-a întâmplat așa din mai multe motive. În primul rând, OCPI a spus prin mai multe adrese oficiale că amplasamentul desenat de expert este greșit, deoarece se suprapune peste mai multe proprietăți private din zonă, cu titluri de proprietate aflate în circuitul civil.

În al doilea rând, în anul 2011, Comisia Județeană de fond funciar, condusă de prefectul de atunci, Claudiu Palaz, a respins propunerea Comisiei Locale Lumina de înscriere a moștenitorilor în anexa 22 la HG 890/2005. Anexa 22 se referea la terenuri agricole. Însă terenul în discuție era minier. Or, potrivit HG 890/2005, moștenitorii de terenuri miniere nu puteau fi înscriși decât în anexele 24, 24a, 24b, 24c sau 24d, după caz, pentru că legea nu le dădea dreptul la restituirea pe vechiul amplasament, ci la un amplasament diferit sau la compensații.

În al treilea rând, punerea în posesia nu s-a putut realiza nici din cauza faptului că Somaco Construct SRL a inițiat un proces de fond funciar, prin care a cerut să i se constate dreptul de proprietate și de folosință asupra secțiunii miniere din terenul retrocedat clientelor lui Hașotti. Compania a câștigat o hotărâre definitivă și irevocabilă, însă aceasta a fost revocată într-un recurs la recurs, total ilegal, promovat de Ionel Hașotti.

Daune: 500.000 de euro pe fond, 130.000 de euro în recurs

În 2013, după soluția bizară pomenită mai sus, clienții lui Hașotti au deschis un proces de daune împotriva comisiilor de fond funciar de la Prefectură și Primăria Lumina. Pe fond, Judecătoria Constanța a admis cererea și a acordat daune materiale de 468.833,80 de euro pentru lipsa de folosință a terenului minier și de 8.836,80 de euro pentru lipsa de folosință a terenului agricol. Anul acesta, daunele au fost diminuate la 130.000 de euro, în recurs, la Tribunalul Constanța.

Nicolaescu emite titlul de proprietate, apoi îl contestă în instanță

În 2016, motivând presiunea daunelor, prefectul de atunci, Adrian Nicolaescu, a emis o hotărâre a Comisiei Județene de fond funciar, prin care i-a înscris pe moștenitori în anexa 22, printr-un artificiu ilegal, fără a avea o propunere în acest sens de la Comisia Locală Lumina. Pe repede înainte, clienții lui Hașotti au fost puși în posesia terenului agricol și mai ales minier de la Sibioara, primind un titlu de proprietate. În mod paradoxal, la scurt timp, Nicolaescu a depus o acțiune pe rolul Judecătoriei Constanța, prin care a cerut să se constate nulitatea titlului de proprietate pe care abia ce-l emisese. Acțiunea în instanță reprezintă o recunoaștere că titlul a fost emis ilegal, dar și un fel de a se spăla pe mâini al fostului prefect. Cu alte cuvinte, acest a emis titlul pentru că îl obliga hotărârea judecătorească din 2008, dar mai apoi, având convingere că acesta este ilegal, a cerut instanței să-l anuleze, indiferent de soluție urmând să cadă în picioare. Cu același gând, Nicolaescu i-a făcut plângere penală lui Claudiu Palaz, pe motiv că acesta a respins în anul 2011 propunerea de emitere a titlului de proprietate pentru clienții lui Hașotti. Aceleași motive de nulitate invocate de Nicolaescu în 2016 erau cunoscute și în anul 2011, atunci când Comisia Județeană, la propunerea lui Palaz, a respins înscrierea moștenitorilor în anexa 22. 

Adrian Nicolaescu (foto stânga) a emis titlul de proprietate, printr-un artificiu ilegal. Mai apoi, pentru a se spăla pe mâini, a cerut instanței să-l anuleze ca ilegal. Totodată, acesta i-a făcut plângere penală lui Claudiu Palaz (foto dreapta), pe motiv că nu a emis un titlu de proprietate pentru clienții avocatului Hașotti în anul 2011. Palaz a fost trimis în judecată, însă rechizitoriul a fost desființat de instanța penală, care a constatat că procurorul de caz fusese, pe vremuri, chiar avocatul Elenei Mitrofan.

Același Nicolaescu omite să depună plângere penală contra moștenitorilor

Încă de la debutul procesului, Adrian Nicolaescu a cerut Arhivelor Naționale să furnizeze documentația referitoare la proprietățile deținute în perioada instaurării regimului comunist de autorul indicat de clientele lui Hașotti. Arhivele au furnizat două documente. Primul este chiar formularul de recensământ funciar, prin care autorul indicat de moștenitori, pe numele său Nicolae Tudorancea, se declara cu 10 hectare de teren în anul 1941. Al doilea document, datând din 1953, atesta că statul a naționalizat doar 8 hectare de teren rămase de pe urma lui Nicolae Tudorancea. Având în vedere că tocmai emisese un titlu de proprietate pentru 20 de hectare, iar actele furnizate de Arhive atestau drepturi mai mici, Nicolaescu avea obligația să sesizeze organul de urmărire penală. Dar nu a făcut-o. Omisiunea are legătură cu dorința sa ca dosarul penal al lui Palaz să evolueze spre inculparea acestuia; căci documentele furnizate de Arhive tocmai îl disculpau pe Palaz. 

Feciorul unui fost asociat al senatorului Hașotti ajunge prefect

Procesul a durat. Între timp, Nicolaescu a fost schimbat din funcție, fiind înlocuit cu Ioan Albu, băiatul unui ștab din agricultură, care a fost asociat într-o firmă cu fostul senator Puiu Hașotti, fratele avocatului Ionel Hașotti. Juniorul a manifestat încă de la bun început o atitudine total dezinteresată față de litigiu. La un moment dat, un deputat, scandalizat de cele aflate din presă, a făcut o interpelare parlamentară, cerând explicații Ministerului Administrației și Internelor față de atitudinea dezinteresată a lui Albu junior. Inițiativa nu a mișcat lucrurile. Ca dovadă, instituția s-a apărat la fel de prost în proces, ajungând să-l piardă pe fond.

Apelul tardiv al lui Albu junior

Dar toate argumentele erau în favoarea Prefecturii și ar fi putut conduce la schimbarea soluției în apel. În mod bizar, însă, Ioan Albu a declarat apelul tardiv, adică peste termenul legal în care acest demers putea produce efecte. Ca urmare toate argumentele ”beton” s-au dus pe apa sâmbetei, nemaifiind analizate de instanța de apel, care a menținut hotărârea pronunțată pe fond.  

Ioan Albu și-a dat demisia din funcția de prefect, după ce s-a făcut de râs citind poticnit și tremurând de emoție un text infantil, la deschiderea anului universitar, în Piața Ovidiu.

Comisia de Abuzuri a Senatului constată ILEGALITĂȚI în procedura administrativă

Ancheta Comisiei de Abuzuri a Senatului a început în anul 2017. Pe parcurs, au fost mai multe audieri chiar la sediul Prefecturii Constanța, fiind ascultați prefectul în funcție, foștii prefecți și funcționarii instituției. De asemenea, toată documentația extrem de stufoasă a cazului a fost analizată atent. Raportul final a fost redactat în septembrie 2019. Comisia constată caracterul abuziv al retrocedării carierei de la Sibioara prin prisma procedurii administrative ILEGALE. Abaterile de la lege, din această fază administrativă, au viciat soluția de retrocedare din anul 2008. În plus, comisia constată în mod expres că avocatul celor două bătrâne a indus în eroare instanța de judecată.

S-a confundat legea reparatorie

Așa cum reiese din raport, la debutul procedurii administrative, la sfârșitul anului 2005, cele două bătrâne reprezentate de avocatul Ionel Hașotti, pe numele lor Margareta Muscalu și Elena Mitrofan, au notificat restituirea în natură a ”terenului în suprafață de 20 ha – carieră de granit, situată în Sat Sibioara, jud. Constanța, constituind Lotul 7”. Acest demers a fost motivat formal în baza Legii 1/2000. Însă, spune Comisia de Abuzuri, ”notificarea viza restituirea unui imobil cu destinația carieră, situație în care legea reparatorie era Legea 10/2001, iar nicidecum Legea 1/2000”. Pe Legea 10/2001, notificarea era tardivă. Astfel, imobilele care intrau sub incidența acestei legi au putut fi revendicate doar până la 14 februarie 2002. Pierzând acest termen, moștenitoarele au revendicat cariera pe legea care se referă la retrocedarea terenurilor agricole și nimeni nu s-a prins de schemă.

Tudorancea era mort în 45, nu avea calitate de persoană deposedată

În al doilea rând, Comisia de Abuzuri spune că funcționarii implicați în procedura administrativă nu și-au îndeplinit atribuțiile de serviciu, încălcând legea (în speță art. 6 din Legea 1/2000). Aceștia nu au verificat dacă autorul dreptului de proprietate indicat în notificare, pe numele său Nicolae Tudorancea, putea avea calitatea de proprietar deposedat în baza Legii 187/1945 privind reforma agrară, în condițiile în care acesta era decedat din anul 1942. ”Având în vedere că în dreptul civil român nu există patrimoniu fără titular, cu certitudine calitatea de proprietar deposedat în baza Legii nr. 187/1945 o putea avea doar o persoană fizică în viață în anul 1945” – spune Comisia de Abuzuri

Terenuri retrocedate de două ori

Această ipoteză că mortul a fost deposedat de bunuri a trecut ca un cuțit prin brânză, din cauză că funcționarii nu au verificat data decesului. Însă ipoteza era nu doar falsă și absurdă, de principiu. Era și total contrafactuală, existând dovezi, neluate în seamă, că terenurile rămase de pe urma mortului au fost împărțite de cei 7 copii ai săi, în anul 1945. În acest sens, Comisia de Abuzuri vorbește de chitanțe, anexate raportului, prin care moștenitorii lui Nicolae Tudorancea (cei 7 copii ai săi) au achitat taxa de succesiune, prin care au acceptat moștenirea de pe urma acestuia. ”Succesiunea a fost înscrisă într-o partidă separată (din registrul agricol al localității – n.r.) în care se face mențiunea generică ”Moșt. N. Tudoancea”.”. Iar din acest motiv, în cazul acestei familii vorbim de o dublă retrocedare. Astfel, terenul în discuție a fost cerut și primit de două ori. O dată în ipoteza că terenul a fost deposedat de la copiii lui Tudorancea, și încă o dată în ipoteza că mortul a fost cel deposedat.

Clientele lui Hașotti erau rude gradul IV, nu surori. Bătrânele se excludeau reciproc de la moștenire

Sub acest aspect, Comisia mai constată că cele două cliente ale avocatului Ionel Hașotti nu aveau vocație succesorală. În primul rând, nu ele erau moștenitoarele lui Nicolae Tudorancea, căci averea acestuia a fost împărțită după deces, în anii 40, de către urmașii săi. În al doilea rând, în procesul de retrocedare s-a reținut că cele două ar fi surori; ba chiar s-a vorbit că tatăl lor, Aurel Tudorancea, ar fi achitat taxe și impozite pentru terenul revendicat. Comisia de abuzuri a reținut că cele două moștenitoare nu sunt surori, ci rude de gradul IV, motiv pentru care se excludeau reciproc de la moștenire, neputând să susțină o notificare comună. Doar una dintre ele era fiica lui Aurel Tudorancea.

Din cele două septuagenare care au pornit procesul de retrocedare, doar Elena Mitrofan (foto stânga) mai este în viață.

Bătrânul avea o vacă și urmașii lui s-au ales cu un teren minier, pe baza chitanței de pășunat

Pe de altă parte, Comisia a constatat că avocatul bătrânelor a indus în eroare instanța de judecată, spunând că acest Aurel Tudorancea ar fi plătit impozitul pentru teren în anii 40. În realitate, chitanțele consemnează plata unei taxe de pășunat pe islazul comunal și a unei taxe de pază. Vă dați seama? Omul avea o vacă și urmașii lui s-au ales cu un teren minier de milioane de euro, pe baza chitanței de pășunat.

Hașotti a indus în eroare instanțele de judecată

Comisia de Abuzuri a mai stabilit că autoarele notificării de retrocedare au recunoscut implicit că au indus în eroare instanța de judecată atunci când au susținut, prin avocatul lor, că ”nu există dovadă că există o exploatație de carieră de piatră” pe terenul revendicat. Această recunoaștere implicită s-a produs în anul 2013, atunci când ”moștenitoarele” au cerut aproape jumătate de milion de euro pentru că nu au primit la timp terenul minier.

Amplasamentul stabilit de instanță a fost corectat din pix

În privința emiterii titlului de proprietate pentru clienții lui Ionel Hașotti în anul 2016, Comisia de Abuzuri constată în mare parte aceleași abateri. În primul rând, că titlul a fost emis în favoarea unor persoane care nu aveau dreptul legal să-l primească. În plus, și acest aspect este epocal, Comisia spune că terenul predat clienților lui Hașotti nu respectă amplasamentul stabilit prin raportul anexă la hotărârea de retrocedare din anul 2008. Am arătat mai sus că acest amplasament era greșit. Ei bine, se pare că Prefectura l-a corectat din pix, ca să nu se mai suprapună peste proprietățile private din vecinătate. Păi, spunem noi, dacă s-a corectat din pix o anexă a unei hotărâri judecătorești, e grav de tot; iar cine a făcut așa ceva nu poate pretinde că a respectat hotărârea, ci că a încălcat-o în mod vinovat.

Parchetul General, corpul de control al MAI și Curtea de Conturi au multă treabă

Comisia de Abuzuri a luat decizia de a sesiza Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a investiga dacă faptele expuse în raport intră în sfera ilicitului penal, în ceea ce privește inducerea în eroare a instanțelor de judecată, prin atestarea împrejurărilor nereale mai sus menționate, precum și prin omisiunea de a se menționa gradul de rudenie al celor două bătrâne. Comisia cere Parchetului să facă verificări și în privința modului în care funcționarii Comisiei Județene au respectat sau nu legislația primară cu ocazia emiterii Titlului de Proprietate 8877/10.06.2016, prin care clienții lui Hașotti au fost puși în posesia terenului minier.

Apelul tardiv al fostului prefect Ioan Albu și conduita subalternilor săi vor fi anchetate de Corpul de Control al Ministerului Afacerilor Interne, la solicitarea Comisiei de Abuzuri. De asemenea, Comisa a cerut Curții de Conturi a României să identifice modalitățile de recuperare a prejudiciului cauzat Prefecturii și primăriei Lumina, prin aceea că au fost obligate să plătească despăgubiri imense în beneficiul clienților lui Hașotti, într-un proces în care funcționarii celor două instituții nu s-au apărat corect. E clar că vor urma lucruri spectaculoase.

Comments

comments

Exclusiv

(VIDEO) Cu excavatorul pe plajă. Lucrări de amenajare la restaurantul baronului din Agigea

Publicat

la data de

Scris de

În aceste zile, la cunoscutul restaurant Golful Pescarilor din Agigea se lucrează intens la diverse amenajări, cel mai probabil fără o autorizație de construire. Pe ”șantier” nu există un panou informativ cu date despre investiție, deși afișarea acestuia constituie o obligație legală. De asemenea, pe site-ul autorității de mediu nu există nicio o informare cu privire la emiterea unui aviz, fără de care nu se putea emite o autorizație de construire. Cel mai probabil, vorbim despre o haiducie, ca atâtea altele petrecute în Agigea și mai ales la restaurantul controlat de familia primarului din localitate.

Din imaginile ajunse în posesia redacției Ordinea.Ro, se observă prezența pe șantier a unui buldoexcavator și a două cife de beton. Lucrările se fac la limita fâșiei înguste a plajei. Ca urmare, excavatorul a efectuat manevre specifice – surprinse în filmări – direct pe fâșia de plajă din proprietatea publică a statului român. În mod paradoxal, intervenția în construcții are loc în contextul în care, anul trecut, societatea care administrează restaurantul Golful Pescarilor a fost dată în judecată de Apele Române, într-un proces de revendicare imobiliară. Cu alte cuvinte, instituția care administrează plaja susține că restaurantul încălca deja proprietatea publică a statului român. Rezonabil ar fi fost ca firma familiei Cîrjaliu să se fi abținut de la edificarea unor structuri permanente din beton pe terenul în litigiu.

Mai multe detalii despre litigiu cu Apele Române, AICI.

Culmea ipocriziei, nu cu mult timp în urmă, canale mediatice implicate în spălarea imaginii primarului din Agigea au făcut scandal că un excavator a pătruns pe plaja cu specific piscicol din localitate, pentru a transporta o plasă de pescuit. Filmările aruncate atunci în spațiul public au fost surprinse de pe terasa de la Golful Pescarilor. Autorul moral al acțiunii a urmărit, în mod evident, să genereze o reacție emoțională negativă din partea publicului împotriva restaurantului concurent, Pescăria lui Matei. În realitate, prezența utilajului la manevre piscicole era permisă de lege. Însă utilizarea plajei pentru manevre în scopul efectuării de amenajări constructive este o chestiune în mod cert ilegală.

Au deversat piatră în mare

Cât respect au moraliștii de la Golful Pescarilor pentru zona costieră s-a văzut și în urmă cu trei ani, când au deversat în mare cantități imense de piatră și resturi din construcții aduse cu camioane de mare tonaj. Acțiunea de acum 3 ani a fost supravegheată de însuși primarul Cristian Maricel Cîrjaliu și de agenții Poliției Locale din Agigea, după cum se observa din imaginile publicate de Ordinea.Ro.

Cîrjaliu a motivat atunci că patronii restaurantului ar fi reparat un dig de piatră, folosind tot piatră. El a susținut că, din acest motiv, nu era necesară emiterea unei autorizații de construire. Cum a ajuns digul din sistemul de protecție costieră în proprietatea unor privați e o altă poveste, total ilegală, pe care o puteți citi AICI.

De-a lungul timpului, Primăria Agigea a orchestrat controale la disciplina în construcții, extrem de amănunțite, căutând cu lumânarea orice abatere, oricât de mică, pentru a sancționa restaurantul concurent, Pescăria lui Matei, sau alte firme din localitate. De asemenea, același exces de zel a fost manifestat și pentru amendarea unor persoane fizice din localitate care au îndrăznit să-l critice pe Maricel. Din acest punct de vedere, șochează dubla măsură, întrucât restaurantul Golful Pescarilor s-a bucurat de o veritabilă protecție din partea primarului. Acesta a trecut cu vederea orice abatere de la Golf. Iar situația se explică prin faptul că restaurantul se află în patrimoniul familiei sale.

Potrivit datelor oficiale de la Registrul Comerțului, societatea este controlată de ginerele primarului, Ionuț Cătălin Nuțoaia Cîrjaliu, care deține 50% din părțile sociale, și de afaceriștii Dan Popa și Mihai Lupoiu, care dețin câte 25 de procente fiecare.

Inculpatul își ajută rubedeniile

Maricel Cîrjaliu riscă ani grei de închisoare, după ce a fost trimis în judecată de DNA Constanța într-un dosar de abuz în serviciu, pentru faptele prin care a inventariat fraudulos terenul de la Golf în domeniul privat al comunei Agigea și mai apoi l-a vândut la un preț subevaluat către SC Cherhana Bibanu SRL (actuala Golful Pescarilor SRL). Societatea era deținută atunci ( în 2014) de Dumitru Stanciu, finul lui Bogdan Cîrjaliu, fratele afacerist al primarului. De asemenea, SRL-ul avea sediul social pe malul lacului Agigea, într-un imobil deținut de Acvamar Grup (o firmă controlată, potrivit datelor actuale, de Anghel Dragu, un tip cunoscut în comunitate drept finul primarului). Colac peste pupăză, în declarațiile depuse la Registrul Comerțului atât de Cherhana Bibanu SRL, cât și de Acvamar Grup SRL, apărea numărul de telefon al contabilei Magdalena Elisabeta Andrei, cea care s-a ocupat de firmele personale ale lui Maricel Cîrjaliu, dar și de schimburi frauduloase de terenuri cu Primăria localității. 

Tot în 2014, Stanciu a cedat 50% din firmă către afaceriștii constănțeni Dan Popa și Mihai Lupoiu. În 2018, în firmă a fost cooptat și Nuțoaia-Cîrjaliu, ginerele primarului din Agigea, care, într-o primă etapă, a primit 10% din afacere, pe baza unui aport de 200 de lei. Golful Pescarilor derula afaceri de peste un milion de euro pe an, astfel încât achiziția unei felii de 10% cu 200 de lei nu putea fi decât expresia unui aranjament ilegal.

Mai multe detalii despre această afacere AICI.

În iulie 2020, ginerele lui Maricel își majora participarea la 25%, iar în iunie 2021 la 50%, pe baza a două contracte de cesiune de părți sociale încheiate cu Dumitru Stanciu. În anunțurile publicate în Monitorul Oficial, se arăta că cele două cesiuni au valorat câte 50.000 de euro fiecare. Actele cu titlu oneros au fost adoptate după ce Ordinea.Ro a semnalat aranjamentul inițial de 200 de lei. 

Așa a ajuns familia primarului să dețină oficial jumătate din afacerea Golful Pescarilor. Iar din acest motiv, după cum spuneam, primarul trece cu vederea orice abatere.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Mascaradă la Hârșova. Viceprimărița și-a dat demisia pentru a fi aleasă din nou, un pic mai legal decât data trecută

Publicat

la data de

Scris de

Primarul din Hârșova și consilierii locali din anturajul său au pus ieri în scenă o veritabilă mascaradă politică. La inițiativa lui Viorel Ionescu, aleșii locali au fost convocați în ședință extraordinară pentru a alege un nou viceprimar, după ce ocupanta postului, Dumitra Stan, și-a dat demisia din această funcție. În mod bizar, Dumitra Stan a fost propusă din nou, a acceptat propunerea și a fost votată pentru a exercita funcția de viceprimar, pe care abia o părăsise prin demisie. Deși totul pare o mare caterincă, în realitate vorbim de aspecte grave și de un război juridic în care s-au pronunțat hotărâri judecătorești. Or, din acest punct de vedere, era necesar ca viceprimărița să fie realeasă, un pic mai legal decât data trecută. Legal până la capăt tot nu a fost acest proces, după cum vom explica mai jos. Și nici moral, deoarece vorbim și de trădarea unor PSD-iști care au votat în beneficiul puterii! 

Primul viceprimar, cu biroul la cimitir

Ceea ce se întâmplă acum la Hârșova izvorăște cumva din ultimul proces electoral. Primarul localității, Viorel Ionescu, a fost racolat anul trecut de PNL, după un mandat în fruntea orașului din partea ALDE. El a reușit să câștige un nou mandat de primar, însă nu și majoritatea în Consiliul Local. PSD a scos cel mai bun scor la alegerile pentru Consiliu, obținând 8 mandate. Deși PNL a obținut mai puține voturi, la redistribuire a primit tot 8 mandate. În Consiliu a mai intrat și partidul Pro România cu un consilier.

Pe 2 noiembrie 2020, primarul a convocat Consiliul Local în vederea alegerii viceprimarului. Propunerea sa a fost Dumitra Stan de la PNL – ”o persoană în care am încredere și alături de care am făcut echipă și în mandatul trecut. Cred, în continuare, că Hârșova are nevoie de liniște și de o echipă care să asigure continuitate. Este posibilă, însă, și constituirea unei majorități care să impună un viceprimar al opoziției, dar care nu va avea atribuții și care va încasa o indemnizație degeaba, doar pentru a fi împotriva primarului.”. Declarația primarului a fost citată de site-ul www.harsova.ro. 

La ședință, așa cum anticipase primarul, s-a format o majoritate PSD – Pro România, iar reprezentantul acesteia, Emil Paraschiv, a fost ales viceprimar. La scurt timp, Ionescu și-a pus amenințarea în practică. Astfel, viceprimarul ales a primit un birou la cimitirul din localitate și atribuții spre ZERO (să se ocupe de utilajele Primăriei). A fost nevoie ca majoritatea de 9 consilieri să voteze o hotărâre expresă ca Paraschiv să fie lăsat să lucreze în biroul din Primărie. Însă această decizie n-a ajutat prea mult. 

Una din postările lui Emil Paraschiv, din perioada în care a fost viceprimar

Prefectul se implică, iar consilierii aleg ILEGAL un nou viceprimar

Pe 19 noiembrie 2020, Instituția Prefectului a atacat în contencios administrativ hotărârea locală prin care Paraschiv fusese ales viceprimar. Iar după lege, HCL-ul s-a suspendat de drept. Profitând de această situație, pe 8 decembrie 2020, primarul Ionescu a întocmit un proiect de hotărâre pentru alegerea unui nou viceprimar. Documentația a fost trimsă spre avizare comisiei juridice a Consiliului Local. Însă comisia a considerat că nu există toate informațiile necesare, motiv pentru care a amânat discutarea și avizarea proiectului.

Potrivit legii, niciun proiect de hotărâre nu poate ajunge la vot, în plenul Consiliului Local, fără avizul comisiei de specialitate. Cu toate acestea, proiectul neavizat a fost supus la vot, în ședința de Consiliu din 18 decembrie 2020. În acest fel s-a desfășurat procedura de alegere a unui nou viceprimar, iar Dumitra Stan de la PNL a fost aleasă în funcție cu cele 8 voturi liberale și cu încă un vot provenit din tabăra PSD. Secretarul general al orașului a opiniat că hotărârea nu este legală și a refuzat să o semneze. 

Trădătorul

La scurt timp după ședință, PSD Constanța a decis să-l excludă din partid pe consilierul Marian Paștea, care votase la vedere diverse proiecte ale primarului, de unde și suspiciunea că își exercitase votul secret de la alegerea viceprimarului pe aceeași linie. Prefectul a luat act de excluderea lui Paștea și a întocmit un ordin de încetare a mandatului. Însă la scurt timp, probabil pe fondul unor obligații politice, și-a revocat propriul ordin, lăsându-l pe trădător în funcție, ca să voteze contrar voinței electoratului. 

”Trădătorul”, primarul narcisist și prefectul

Au urmat două procese de contencios administrativ.

Acțiunea Prefectului, admisă de instanță

În primul rând, vorbim de procesul inițiat de Prefect contra Consiliului Local, la care ne-am referit mai sus. Pe 8 aprilie 2021, acțiunea Prefectului a fost admisă, pe fond, de Tribunalul Constanța. Apărările Consiliului Local au fost respinse ca neîntemeiate și la fel intervenția accesorie în favoarea Consiliului Local depusă de Emil Paraschiv. Mai apoi, pe 8 septembrie 2021, Curtea de Apel Constanța a anulat recursul formulat de Consiliul Local Hârșova, deoarece acesta era semnat – ATENȚIE!!! – de persoane care nu aveau calitatea să reprezinte această autoritate (practic, recursul a fost semnat de niște consilieri locali, după ce majoritatea din jurul primarului a refuzat să ducă procesul mai departe). Ca urmare, recursul intervenientului Paraschiv a fost la rândul său respins, ca neavenit, iar criticile sale nici nu au mai fost examinate. 

Tribunalul apreciază că alegerea Dumitrei Stan a fost ilegală

În al doilea rând, vorbim de procesul prin care Emil Paraschiv a atacat hotărârea de Consiliu Local 140 din 18 decembrie 2020, prin care Dumitra Stan a fost aleasă în funcția de viceprimar. Reprezentându-se pe sine în acest nou proces, nefiind așadar un simplu intervenient în favoarea altei persoane, Paraschiv a reușit să se facă auzit. Iar pe 12 iulie 2021, Tribunalul Constanța i-a dat câștig de cauză, anulând HCL-ul din decembrie 2020 prin care fusese aleasă Dumitra Stan. Instanța a evidențiat 3 vicii ale HCL-ului din decembrie: 1 – lipsa avizului comisiei juridice, 2 – încălcarea procedurii legale pentru situațiile în care secretarul general refuză semnarea hotărârii (așa cum a fost cazul) și 3 – faptul că postul de viceprimar nu era vacant, întrucât acțiunea Prefectului de a ataca alegerea lui Paraschiv conducea de drept doar la suspendarea temporară a HCL-ului, nu la apariția condițiilor pentru alegerea altei persoane. 

Extrase din Sentința Civilă 1317, prin care a fost anulată HCL 140/18.12.2020 privind alegerea Dumitrei Stan în funcția de viceprimar

Mascarada

Pe 6 august 2021, primarul din Hârșova, ca reprezentant al Consiliului Local, a declarat recurs. Șansele sale de a răsturna argumentele instanței de fond nu sunt prea mari, în contextul în care acestea sunt clare și surprind esența cazului. Cel mai probabil, cântărind aceste șanse, Viorel Ionescu a luat decizia să organizeze mascarada realegerii viceprimăriței, după cum spuneam: un pic mai legal decât data trecută. Mai legal a fost faptul că, de data aceasta, postul de viceprimar a fost vacantat, după ce HCL-ul pentru alegerea lui Paraschiv a fost anulat definitiv, pe 8 septembrie 2021 de instanța de contencios administrativ. Nu întâmplător, chiar la două zile distanță, pe 10 septembrie, viceprimărița a înregistrat documentul prin care își anunța demisia din funcție începând cu 14 septembrie.

În cele câteva zile, proiectul de hotărâre pentru alegerea unui nou viceprimar a fost înaintat comisiilor de specialitate. Comisia juridică nu a emis aviz. Însă proiectul a fost avizat de comisia socială, ceea ce ar putea fi un pic mai legal dacă punem în balanță situația total ilegală fără aviz, pe de o parte, cu situația existenței unui aviz, chiar dacă de la o comisie nepotrivită, pe de altă parte. În sfârșit, rămâne de văzut ce va avea de spus secretarul general, dar nu credem să fie emoții în această privința pentru primar și pentru majoritatea sa, câștigată la vot sau cumpărată.

Ca să fie clar, la mascarada alegerii unui nou viceprimar în persoana vechiului viceprimar au participat cei 8 consilieri PNL și încă doi de la PSD. Un vot din cele 10 a fost anulat, astfel că viceprimărița a fost realeasă cu 9 voturi pentru. Cel puțin un vot a fost de la PSD. Iar pe viitor, la cum se prefigurează colaborarea lui Florin Cîțu cu PSD-iștii, nu ne-ar mira să vedem o unanimitate tăcută și dispusă să voteze orice în spatele primarului Viorel. 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Cine ”coafează” parcurile din Agigea: o firmă fără angajați, fără cifră de afaceri… dar cu relații în Golf

Publicat

la data de

Scris de

O firmă înființată pentru producția de hârtie igienică, a cărei singură ispravă de până acum a fost aceea de a-și completa obiectul de activitate cu prestații de coafură și înfrumusețare, a ajuns să toarne alei de beton și să amenajeze locuri de joacă în Agigea.  

N-au trecut decât trei săptămâni de când primarul din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu, posta pe contul său de Facebook o filmare, prin care se lăuda că a început să amenajeze parcul Mihai Eminescu din localitate cu alei de beton, un loc de joacă pentru copii și o platformă cu echipamente de fitness. La acel moment, am semnalat că la parcul băgat în modernizare nu exista o amenajare de șantier și nici banalul, dar obligatoriul, panou informativ cu titlul investiției, numărul autorizației de construire și prestatorul lucrărilor.

La câteva zile distanță, autorul rândurilor de față a filmat în parcul Mihai Eminescu, la o acțiune de dezinsecție organizată de consilierul local Gabriel Ciobanu (viceprimar ales, dar nerecunoscut și neacceptat în Primărie de ”jupânul” Maricel). Cu acea ocazie, am dat nas în nas cu echipa de constructori. Un bărbat, trecut ușor de 40 de ani, ne-a interzis să îl filmăm (vezi AICI). Totuși, la insistențele lui Gabriel Ciobanu, acesta a precizat că reprezintă firma Lux R.I.M. SRL, care fusese contractată de Primărie. Dacă nu ar fi fost întâmplarea de mai sus, raporturile dintre Primăria Agigea și această firmă s-ar fi consumat într-o discreție totală.

O firmă concepută pentru producția de hârtie igienică

În realitate, așa cum rezultă din documentarea noastră, firma în cauză se numește Lux R.I.M. Soft SRL. Aceasta a fost înființată în anul 2015 de Marius Ghiță (cel care ne întâmpinase pe ”șantier”). Sediul social al firmei se află în satul Movilița din comuna Topraisar. Potrivit anunțului publicat la înființare în Monitorul Oficial al României, firma are ca activitate principală fabricarea produselor de uz gospodăresc și sanitar, din hârtie sau carton. Este vorba de codul CAEN 1722, care se referă – potrivit site-ului caen.ro – la fabricarea de: hârtie igienică, șervețele pentru curățarea tenului, batiste, prosoape, șervețele de masă, prosoape și tampoane igienice, scutece pentru adulți și copii, pahare, farfurii și tăvi.

Tot din Monitorul Oficial al României aflăm că, pe 5 noiembrie 2018, Marius Ghiță a decis să extindă activitatea firmei cu un  cod pentru coafură și alte activități de înfrumusețare.

Activitate ZERO, experiență ZERO

Până pe 31 decembrie 2020, Lux RIM Soft SRL n-a apucat să fabrice niciun sul de hârtie igienică și nici să coafeze pe nimeni. Ca dovadă, Marius Ghiță a depus declarații de inactivitate pe proprie răspundere la organul fiscal, după cum atestă portalul Confidas.Ro și site-ul Ministerului de Finanțe.

Așadar, la începutul acestui an, firma avea zero angajați, zero venituri, zero activități și zero competență. Ca urmare, nimic, dar absolut nimic, nu o recomanda pentru a fi contractată de Primăria Agigea în vederea efectuării unor lucrări de construcții. Cu toate acestea, societatea a fost aleasă de primarul localității, pe baza unor relații de gașcă, după cum vom demonstra în cele ce urmează. Vorbim mai jos de relații care se degajă din activitatea unor persoane în rețeaua Facebook (rețea definită drept spațiu public de instanțele de judecată din România).

Prietenia virtuală cu fratele și cumnata primarului

În primul rând, trebuie să spunem că Marius Ghiță nu are un cont de facebook, însă soția sa deține două. Un cont al soției sale prezintă activitatea ei profesională, de specialist în tehnici și terapii de înfrumusețare, precum volumizarea buzelor cu hyaluron pen, epilare definitivă cu laser dioda, tratamente faciale cu oxigen hiperbaric etc. Soția lui Marius Ghiță nu ascunde prietenia, cel puțin virtuală, cu fratele și cumnata primarului din Agigea.

În poze, la Golful Pescarilor

Mai multe fotografii publicate pe Facebook îi înfățișează pe soții Ghiță la restaurantul Golful Pescarilor din Agigea.

Vorbim de un restaurant deținut de Ionuț Cătălin Nuțoaia Cîrjaliu (50%), Petre Daniel Popa (25%) și Mihai Cristian Lupoiu (25%). Primul dintre aceștia este chiar ginerele primarului din Agigea. De asemenea, Petre Daniel Popa, pe scurt Dan Popa, este prietenul intim al lui Maricel Cîrjaliu și ctitor, alături de edil, al bisericii de lemn de pe malul lacului Agigea.

Primarul din Agigea a fost trimis în judecată anul trecut pentru fapte de corupție cu privire la includerea abuzivă a terenurilor din zona Golful Pescarilor în domeniul privat al localității. După inventarierea frauduloasă a terenurilor, edilul a vândut un lot important, în anul 2014, la un preț subevaluat, către firma care deține restaurantul Golful Pescarilor. La acel moment, societatea era deținută 100% de Dumitru Stanciu, finul lui Bogdan Cîrjaliu. Stanciu le-a declarat procurorilor DNA că a plătit terenul cu bani împrumutați de la nașul său. La scurt timp de la achiziția terenului de pe malul mării la preț de garsonieră, Stanciu a cedat 50% din firmă către afaceriștii constănțeani Popa și Lupoiu. În noua structură, firma a ridicat restaurantul din Golf și a ajuns să deruleze afaceri de peste un milion de euro pe an. 

În 2018, în afacerea Golful Pescarilor a fost cooptat și Ionuț Cătălin Nuțoaia Cîrjaliu, ginerele lui Maricel Cîrjaliu, care a primit 20 de procente din afacerea de milioane de euro cu un aport simbolic de 200 de lei. Concomitent, Dumitru Stanciu, finul lui Bogdan Cîrjaliu, și-a redus participația la 30%, refuzând practic să aducă un aport în numerar de 200 de lei care i-ar fi asigurat în continuare 50% din firmă. E limpede că la mijloc a fost un aranjament dubios, de transfer al bunului de la interpus către beneficiarul dinainte știut, în speță primarul din Agigea. 

O vreme, firma a funcționat cu următorii asociați: Dumitru Stanciu – 30%, Dan Popa – 25%, Mihai Lupoiu – 25% și Ionuț Nuțoaia Cîrjaliu – 20%. Pe 18 decembrie 2020, Stanciu și-a cesionat și celelalte 30 de procente din firmă către ginerele primarului. De data aceasta, cesiunea s-a făcut cu bani, Nuțoaia Cîrjaliu achitând 50.000 de euro în schimbul părților sociale. Schimbarea structurii a fost publicată în Monitorul Oficial pe 15 aprilie 2021, dată de la care familia primarului deține oficial jumătate din acest restaurant cu o poveste penală în spate.  

Prietenii soților Ghiță s-au tras în sanie cu Maricel

În fotografiile de la Golf, soții Ghiță apar în anturajul unui antreprenor local specializat în montarea de pergole retractabile, precum și a soției acestuia. Vorbim de o prietenie veche, de familie, care nu s-a consumat doar la restaurantul primarului, ci și în concedii prin țară și străinătate. Mai departe, prietenii intimi ai soților Ghiță apar în fotografii alături de Dan Popa și Mihai Lupoiu de la Golful Pescarilor. Și legăturile nu se opresc aici. Prietenii soților Ghiță au petrecut începutul de an 2020 în Bucovina, alături de primarul din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu, și de alte persoane. O fotografie de atunci, înfățișându-l pe Maricel într-o sanie trasă de un cal, a ajuns pe Facebook, pe contul unei persoane din acest grup.

Există numeroase alte detalii care atestă apartenența soților Ghiță la un grup social mai larg, grup din care face parte și primarul din Agigea. Nu intrăm în aceste detalii, pentru a nu afecta mai mult decât este necesar aspecte care țin de viața privată. În orice caz, datele prezentate sunt suficiente pentru a susține că firma lui Marius Ghiță, Lux RIM Soft SRL, cu activitate ZERO și CAEN-uri de frumusețe corporală și producție de hârtie igienică, a fost aleasă de Primăria Agigea pe criterii de gașcă.

Cel mai probabil, aceste relații de grup au contat în privința atribuirii lucrărilor de modernizare a parcurilor din Agigea către societatea din Movilița care, repetăm, avea zero angajați, zero activitate, zero cifră de afaceri și zero competență, necalificându-se pentru astfel de lucrări. Dar nu ne surprinde. Așa merg lucrurile la Agigea, nu după lege, ci după diverse cumetrii și favoritisme.

Citește și:

Exclusiv. Cîrjaliu sifonează fondurile europene de pescuit spre gașca de la Golful Pescarilor

 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: