Connect with us

Exclusiv

Ultima strădanie a avocatului Hașotti de a câștiga la masa verde recursul din cazul retrocedării carierei Sibioara

Adrian Cârlescu

Publicat

la

Astăzi are loc prima înfățișare într-un recurs important din dosarul retrocedării carierei de la Sibioara. Este vorba de un proces inițiat încă din anul 2016 de prefectul județului Constanța, privind anularea titlului de proprietate emis clienților controversatului avocat Ionel Hașotti pentru terenul obținut prin retrocedare în inima carierei de piatră. Procesul a fost câștigat pe fond de clienții lui Hașotti, după ce judecătorul cauzei a dat eficiență unui înscris cu aparență de fals, care nu a fost pus în discuția contradictorie a părților. Deși avea argumente capitale ca să răstoarne această situație, deși aceste argumente au fost așternute pe o cerere de apel ”beton”, Prefectura a exercitat calea de atac după scurgerea termenului legal. Cererea de apel a fost trimisă cu întârziere la instanță. Prin urmare, apelul prefectului a fost respins ca tardiv, spre bucuria avocatului Hașotti. Întâmplător, autorul acestei situații, fostul prefect Ioan Albu, este fiul unui fost secretar de stat din Ministerul Agriculturii și fost asociat al fostului senator Puiu Hașotti, fratele avocatului din povestea de față. Prestația sa s-a dovedit extrem de folositoare pentru ”partea adversă”, care, în alt proces, a obținut daune de 130.000 de euro de la Prefectură și de la Primăria Lumina.

Trei prefecți implicați în retrocedarea de la Sibioara. În stânga, Adrian Nicolaescu, tipul care a emis un titlu de proprietate pentru clienții lui Hașotti, după care l-a contestat în instanță ca ilegal. În dreapta, Eugen Bola, rudă cu familia Hașotti, care a revocat un act intrat în circuitul civil, pentru a crea un avantaj moștenitorilor. În centru: Ioan Albu, prefectul-adormit, care a uitat să depună apel în termen.

Compania minieră păgubită în afacerea retrocedării, pe bază de falsuri și minciuni, a carierei de la Sibioara, pe numele ei Somaco Construct SRL, încearcă să îndrepte situația. Fiind parte în proces, având calitatea și justificând interesul să combată încălcări ale legii care i-au adus prejudicii, Somaco Construct SRL a declarat recurs. Această cale de atac este permisă de lege în litigiile cu o latură patrimonială, evaluabilă în bani. Or, cariera de la Sibioara este un astfel de activ, evident evaluabil în bani. Cu toate acestea, avocatul Ionel Hașotti se opune din răsputeri și încearcă să stopeze demersul încă din faza de excepție. După ce a câștigat apelul la masa verde, beneficiind de faptul că prefectul a uitat să trimită cererea în termen, beneficiarul acestei șmecherii infame ar vrea să câștige și recursul, și tot la masa verde, cu această încercare de a se excepta examinarea pe fond a cererii de recurs. Strădania sa este atât de disperată, încât a ajuns să se combată pe el însuși, desființând argumente pe baza cărora și-a câștigat chiar dreptul la un recurs la recurs, total ilegal și interzis. Asta înseamnă să fii șmecher: să beneficiezi de recurs la recurs, neprevăzut de lege, dar să te opui și să combați recursul la care partea adversă chiar are dreptul prevăzut de lege.

Despre ce este vorba? Totul pleacă de la modul în care a fost retrocedată, cu totul ilegal, cariera de la Sibioara. S-a întâmplat în anul 2008, în urma unui proces inițiat de două bătrâne reprezentate convențional de avocatul Ionel Hașotti. Deși au revendicat cariera, acestea s-au judecat, cam la vrăjeală, cu cele două comisii de fond funciar, de la Prefectură și Primăria Lumina. Compania minieră care avea licență de la stat și care desfășura activități de exploatare a zăcământului de granit de la Sibioara nu a fost citată în proces. Culmea, legea interzice retrocedarea carierelor în exploatare. Însă avocatul Ionel Hașotti a mințit cu nerușinare în fața Tribunalului Constanța că ”nu există dovadă că există o exploatare de carieră de piatră” pe terenul revendicat de clientele sale. Evident că existau dovezi, dar cele două comisii pârâte în proces nu au relevat situația reală. Prin urmare, cariera a fost retrocedată în baza acestei minciuni.

Cariera de la Sibioara este cea mai valoroasă din Dobrogea. Rocile extrem de dure extrase de aici se pretează la cele mai complexe lucrări de construcții, așa cum ar fi digurile marine sau autostrăzile. De aici și interesul imens pentru carieră.

În 2009, aflând de această situație de fraudă, compania minieră a deschis la rândul ei un proces prin care a cerut să i se constate dreptul de proprietate și de folosință asupra unei părți din terenul retrocedat clienților lui Hașotti. Pe rând, Judecătoria Constanța și Tribunalul Constanța i-au dat câștig de cauză. Mai mult, decizia civilă 1127/30.09.2011 a Tribunalului era irevocabilă. Cu toate acestea, avocatul Ionel Hașotti a declarat recurs față de soluția pronunțată deja în recurs, cerând revocarea hotărârii irevocabile. El a evocat tocmai faptul că litigiul este evaluabil în bani, adică exact argumentul pe care îl combate la momentul de față.

Lui Hașotti i s-a aprobat cererea și astfel a avut parte de un nou recurs. Însă există o particularitate care indică obținerea unui avantaj procesual ilegal.  Astfel, trebuie să știți că viciul atunci în discuție era legat de o posibilă încadrare eronată a căii de atac. Au fost mai multe situații în justiția românească, în care apelurile au fost încadrate eronat ca recursuri. Tocmai din acest motiv, în anul 2009, procurorul general al României de la acea vreme, Laura Codruța Kovesi, a inițiat un recurs în interesul legii, prin care a cerut să fie declarat admisibil recursul împotriva hotărârilor irevocabile în situația încadrării greșite a căii de atac. Adică tocmai pentru situațiile descrise mai sus. Ei bine, secțiile unite ale Înaltei Curți au respins recursul în interesul legii, apreciind că textele procesual-civile sunt cât se poate de clare. Cu alte cuvinte, pentru astfel de situații există alte remedii, putând fi promovate alte tipuri de acțiuni, așa cum ar fi contestația în anulare. Cu toate acestea, un complet al Curții de Apel Constanța, condus de judecătoarea Vanghelița Tase, a trecut peste soluția dată în RIL și i-a admis recursul la recurs lui Ionel Hașotti. Culmea, Ionel Hașotti promovase și o contestație în anulare, însă acest dosar s-a evaporat pur și simplu, la fel cum s-a evaporat și dosarul recursului la recurs. În urmă cu 3 ani, compania minieră a cerut o copie a dosarului de la Grefa Judecătoriei Constanța, însă a primit răspunsul că acesta a fost ridicat de DNA. De atunci nu s-a mai auzit nimic de dosar și pace.

Ultima șansă ca situația vădit frauduloasă a retrocedării carierei de la Sibioara să fie îndreptată în instanță ar fi procesul al cărui recurs debutează azi. În cererea introductivă, Prefectura a susținut că moștenitorii reprezentați de Ionel Hașotti au primit un titlu de proprietate în mod ilegal, din două motive principale. Primul se referă la faptul că terenul era exceptat de la retrocedare, potrivit articolului 4 aliniatul 1 din Legea 1/2000, întrucât face obiectul licenței miniere a companiei Somaco Construct. Articolul menționat mai sus interzice retrocedarea terenurilor miniere în exploatare. Pe de altă parte, Prefectura a susținut că moștenitorii nu au făcut dovada dreptului de proprietate asupra terenului cu acte ulterioare anului 1945, așa cum cerea legea.

Acțiunea prefectului a fost respinsă de Judecătoria Constanța, pe fond. În linii mari, instanța a apreciat că nu mai poate examina încălcarea articolului 4 din Legea 1/2000, pe motiv că acest aspect ar fi fost judecat încă din anul 2008, bucurându-se de efectul pozitiv al puterii de lucru judecat. În realitate, nicăieri în hotărârea de retrocedare din anul 2008 nu este menționat articolul 4 din Legea 1/2000. Nicăieri. Pe de altă parte, critica privind lipsa actelor ulterioare anului 1945 a fost îndepărtată de judecătorul fondului în baza unei notificări din anul 1947, care atesta că rudele moștenitorilor încă aveau terenul în proprietate. Acest înscris nu a fost pus în discuția contradictorie a părților și are aparența unui fals grosoloan, fiind scris cu î din i, deși actele oficiale s-au redactat în mod obligatoriu cu â din a până în anul 1953.

Înscrisul cu aparență de fals, redactat cu î din i cu ani grei înainte de a se introduce această regulă gramaticală. În baza acestei fițuici care nu emană de nicăieri, instanța a apreciat că ”moștenitorii” au acte ulterioare anului 1945.

Pe de altă parte, notificarea respectivă nu emană de la Arhivele Naționale, fiind adusă de acasă de una din clientele lui Hașotti. Culmea, bătrâna a mai produs un act similar, care conținea enormitatea că un copil de 7 ani era considerat subiect al dreptului de proprietate în anul 1949. Același act cu minorul-proprietar a fost depus în două clone, cu scrisuri și ștampile diferite, într-un alt dosar de retrocedare.

Înscris clonat, utilizat de clienții lui Hașotti pentru o altă retrocedare. Diferențele grafice sunt subliniate în chenarele roșii.

Deși falsurile de mai sus sunt cât se poate de evidente, organele judiciare din Constanța refuză să-i ancheteze pe uzitarii lor. Păi, cu așa avocați șmecheri, nici nu-i de mirare. Pe de altă parte, însă, așa cum am arătat într-un articol recent, cazul retrocedării de la Sibioara ar putea fi investigat de procurorii de la Parchetul Înaltei Curți, care au fost sesizați în acest sens de Comisia de Abuzuri a Senatului. Adevărul e că trebuie făcută lumină. Va urma!

Comments

comments

Actual

Dramă la un liceu din Constanța. Un elev s-a aruncat pe geam, de la etajul 2

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

În cursul acestei dimineți, a fost agitație teribilă în fața unui liceu din Constanța.

Un elev de clasa a VI-a de la Liceul Teoretic George Călinescu s-a aruncat de la o fereastră situată la etajul 2,  pe holul instituției.

În prezent, echipajele SMURD sunt la fața locului, alături de reprezentanții ISJ.

Potrivit ISU Constanța,  la fața locului au intervenit echipajele SMURD B și SMURD C din cadrul detașamentului Palas. Din primele informații, băiatul este conștient. A fost evaluat medical și apoi transportat la spital pentru investigații medicale amănunțite.

Update: Iată ce spune Biroul de presă al IPJ Constanța: În această dimineață, în jurul orei 07.50, polițiști din cadrul Secției 2 Poliție au fost sesizați cu privire la faptul că un băiat, de 12 ani, elev al Liceului „George Călinescu” din municipiul Constanța, ar fi căzut de la etajul 2 al unității de învățământ. Copilul a suferit multiple traumatisme și a fost transportat la spital pentru îngrijiri medicale de specialitate. Polițiștii constănțeni efectuează cercetări în vederea stabilirii cu exactitate a tuturor împrejurărilor în care s-a produs evenimentul.

Știre în curs de actualizare.

 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Fraudă totală în retrocedarea de lângă Carrefour. Zoea Rădulescu și-a ales judecătoarea

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Femeia din Mihail Kogălniceanu care a retrocedat terenul de vizavi de centrul comercial Carrefour din Constanța nu și-a ales doar expertul judiciar care i-a mutat din pix suprafața moștenită, din comuna sa, direct pe malul lacului Siutghiol. Ea și-a ales și judecătoarea. Și nu o dată. Ci de două ori, în două procese distincte în care s-a decis soarta terenului care valorează peste 20 de milioane de euro. În acest sens, Zoea Rădulescu a depus multiple cereri de chemare în judecată, cu același obiect, renunțând ulterior la dosarele repartizate unor judecători nedoriți. Individa a repetat schema, după același patent, alegând de fiecare dată ca cererile sale să fie judecate pe fond de fosta judecătoare Corina Eugenia Jianu, actualmente exclusă din profesie și trimisă în judecată sub acuzația că vindea hotărâri de retrocedare pe șpagă. Mai departe, Jianu a anulat din pix aspecte stabilite cu putere de lucru judecat într-o hotărâre irevocabilă pronunțată de o instanță superioară, a rescris geografia patriei și i-a predat terenul alegătoarei sale.  

Martoră în procesul penal

Elementele, total năucitoare, de mai sus sunt consemnate în cuprinsul sentinței pronunțate pe fond în dosarul în care doar expertul judiciar Florin Dumitrescu, din Medgidia, a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu. Beneficiara abuzului a fost o simplă martoră în proces, în vreme ce ex-judecătoarea aleasă de ea, prin detaliile menționate mai sus, n-a avut nicio calitate. Deși condamnat pe fond de un judecător cu o bună reputație profesională, expertul a fost achitat definitiv în recurs, în preajma revelionului. Hotărârea de achitare a completului ales să judece recursul nu a fost încă motivată, fiind așteptată cu nerăbdare mai ales de cei care au urmărit această poveste… aleasă.

Moștenirea unei fruntașe țărăniste

A alege este verbul care a animat mișcările Zoei Rădulescu. La finalul guvernării PNȚCD, partid din care a făcut parte și-n care a ajuns până la funcția de vicepreședinte la nivel național, femeia și-a făcut planul unui mare tun imobiliar. Ea moștenise două terenuri în suprafață cumulată de 19 hectare, de la autorii ei din Mihail Kogălniceanu. Deși a revendicat terenurile încă din anii 90, ani buni nu a primit nimic, întrucât suprafețele erau în patrimoniul fostului IAS devenit după revoluție Ceres SA Mihail Kogălniceanu.

O schiță în creion

În 1999, știind că fostele IAS-uri urmau să predea terenurile agricole către comisiile locale de fond funciar, femeia a obținut o schiță cadastrală, desenată în creion, dar parafată de OCAOTA (strămoșul actualului OCPI). Schița delimita o suprafață  de 19 hectare, în parcelele A 510 și A 498 din municipiul Constanța, în zona aflată pe malul lacului Siutghiol, vizavi de actualul centru comercial Tom-Carefour.

Promisiunea

Mai departe, Zoea Rădulescu a obținut o adresă de la conducerea Ceres SA, în care se consemna că ar putea primi terenul său, nu la Kogălniceanu, unde i s-ar fi cuvenit, ci la Constanța, pe malul lacului Siutghiol, în parcelele A 510 și A 498. Desigur, Ceres SA nu era autoritate în materie de retrocedări, astfel că adeverința în cauză nu avea nicio valoare juridică. Dar era un instrument necesar în planul femeii.   

Împosedată pe hârtie

Pe 17 februarie 2000, Zoea Rădulescu a primit două procese-verbale de punere în posesie de la Comisia Locală de fond funciar din comuna Mihail Kogălniceanu. Documentele se refereau la două terenuri în suprafață cumulată de 18 hectare, deopotrivă atribuite în Parcela A 510. Rețineți: 18 hectare, nu 19 cât revendicase femeia.

Pe de altă parte, atribuirea s-a făcut doar pe hârtie. Ca dovadă, procesele-verbale de punere în posesie nu conțineau nici un element de identificare a amplasamentului, precum proprietarii vecini sau drumurile învecinate. Din acest motiv, Zoea Rădulescu i-a cerut primarului din Mihail Kogălniceanu, Traian Dinu, să îi precizeze unde se situează terenul.

Un fals ordinar al primarului din Kogălniceanu

Traian Dinu, fostul primar din Mihail Kogălniceanu. Sursa foto: Ziua de Constanța

Acesta nu a completat procesele-verbale cu elementele lipsă, ci i-a emis femeii o adresă în care preciza că punerea în posesie se referă la terenurile din schița OCAOTA.

Adeverința primarului era un fals ordinar, ușor de recunoscut la o analiză sumară. Astfel, procesele verbale de punere în posesie se refereau la 18 hectare, iar schița la 19 hectare. Apoi, în procesele-verbale se menționa doar parcela A 510, pe când în schița OCAOTA apărea o parcelă A 510, dar și o parcelă A 498. Singurul element comun, A 510, era și el doar rodul unei coincidențe bizare, care a făcut ca Ceres SA să predea parcele cu aceeași denumire atât către Comisia Locală din Mihail Kogălniceanu, cât și către Comisia din Constanța. Parcela A 510 de la Kogălniceanu avea 128 de hectare, în vreme ce omonima ei de la Constanța avea doar 15,23 de hectare.

Primarul a vrut, dar n-a putut

Dacă ar fi stat în puterea sa să-i retrocedeze consătenei sale terenul din Constanța, primarul Traian Dinu ar fi făcut acte de împosedare din care să reiasă explicit acest lucru. Dar nu putea. Comisia Locală din Kogălniceanu nu putea să retrocedeze decât terenuri din comuna Mihail Kogălniceanu, în vreme ce terenurile din Constanța nu puteau fi retrocedate decât de Comisia Locală din Constanța. Nu exista nicio ipoteză legală în care o comisie putea face împosedări asupra unor terenuri aflate în posesia altei comisii și pe teritoriul administrativ al altei localități. Și e cât se poate de logic, pentru că nimeni nu poate înstrăina un bun pe care nu îl are.

Puterea de lucru judecat

Pe baza hârtiilor controversate, Zoea a ales să se judece. Vorbim aici de un proces care a început la Judecătoria Constanța, dar s-a finalizat tocmai la Curtea de Apel Ploiești, în urma strămutării. Zoea Rădulescu a cerut să i se individualizeze suprafețele primite prin procesele-verbale din 17 februarie 2000, argumentând că actele de împosedare s-ar referi la terenul din Constanța. Instanțele au analizat situația, au stabilit că parcela A 510 din Mihail Kogălniceanu este diferită de omonima sa de pe malul lacului, au lămurit că femeia nu poate primi teren decât în localitatea sa și doar de la comisia sa locală, iar la final au obligat Comisia Locală din Mihail Kogălniceanu să individualizeze amplasamentele. Atenție, vorbim de situații de drept și de fapt stabilite cu putere de lucru judecat de o curte de apel, într-o hotărâre irevocabilă.

Mai târziu, Comisia Locală din Mihail Kogălniceanu a făcut acte individualizate, din care se înțelegea expres că cele 18 hectare primite de Zoea Rădulescu se află în parcela A 510 din Mihail Kogălniceanu. Comisia Județeană a emis și titluri de proprietate în acest sens.

Finul lui Gigi Becali ajunge proprietar. Urmașii boierului Zossima rămân cu buza umflată

Gigi Alexa, finul lui Gigi Becali. 

De asemenea, în răstimpul procesului la care ne-am referit mai sus, terenul de la Constanța a fost retrocedat de Comisia Locală de la Constanța unor persoane fizice din Constanța. Mai departe, acești moștenitori și-au vândut drepturile către omul de afaceri Gigi Alexa. Acesta este finul lui Gigi Becali.

Retrocedarea de la Constanța are la rândul ei aspecte controversate. Astfel, înainte să atribuie terenurile către autorii lui Gigi Alexa, Primăria Constanța fusese notificată de descendenții familiei de boieri care deținuse terenul, loc pe loc, până la reforma agrară din 1946. Urmașii boierului Zossima au revendicat terenul pe baza Legii 10/2001, întrucât acesta avea regimul de intravilan-agricol. Însă fostul primar Radu Mazăre a respins notificarea, pe baza aprecierii că prevalează funcțiunea agricolă și s-ar impune procedura din Legea 18/1991. Socialist fiind, lui Mazăre nu prea-i plăceau moșierii. Moștenitorii s-au dus în instanță, însă acest fapt nu l-a mișcat pe fostul primar, care a retrocedat terenul la Legea 18 către persoane care își vânduseră deja drepturile către Gigi Alexa. Procesele familiei Zossima cu Primăria și cu Gigi Alexa nu s-au terminat nici în ziua de azi. O parte din moștenitorii proprietarului de drept au murit în timpul proceselor, fără ca litigiul să ajungă la final.

Un miracol pentru Zoea

Ne întoarcem în anul 2003. Povestea începută de Zoea părea închisă pentru totdeauna. O hotărâre irevocabilă spunea că Zoea Rădulescu trebuie să primească teren la Mihail Kogălniceanu. De asemenea, terenul râvnit de ea la Constanța ajunsese la niște persoane fizice, care vânduseră mai departe unui investitor bogat și influent, genul de băiat deștept care a cumpărat mai toate drepturile din zona Palazu Mare. Treaba era atât de bine împachetată, că până și moștenitorii proprietarului interbelic rămăseseră pe dinafară.

Aici s-a produs o minune. Și ceea ce era imposibil a devenit pe deplin posibil. Așa cum aflăm din sentința penală la care ne-am referit în partea introductivă a articolului, Zoea Rădulescu a formulat o cerere de revendicare a terenului de la persoanele fizice puse în posesie de Comisia Locală Constanța. Ea a clonat cererea în mai multe exemplare, înregistrând mai multe acțiuni cu același obiect pe rolul Judecătoriei Constanța. În momentul în care unul dintre dosarele-clonă a fost repartizat aleatoriu judecătoarei Corina Eugenia Jianu, a renunțat la dosarele absolut identice repartizate altor judecători. În acest fel, femeia a fraudat sistemul de distribuire aleatorie a cauzelor de judecată, alegându-și singură magistratul.

Ce au făcut aleșii

Alegerea s-a dovedit perfectă. Astfel, procesul a curs împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală, care vânduseră și ca atare nu mai puteau lăsa în deplină proprietate și netulburată posesie suprafețele de pe malul lacului, așa cum ceruse reclamanta. Aspectele stabilite cu putere de lucru judecat de Curtea de Apel Ploiești, și anume că Zoea Rădulescu trebuia să primească teren la Mihail Kogălniceanu, au fost răsturnate cu ajutorul expertului Florin Dumitrescu. Expertul nu a încheiat un contract cu Zoea și nu a putut prezenta dovada modului în care a fost plătit. Acesta a fost angajat fără un mandat special de avocata femeii, care i-a prezentat hârtiile și i-a stabilit misiunea de a identifica terenul pe care Zoea Rădulescu a fost pusă în posesie pe 17 februarie 2000. Expertul nu a făcut măsurători, nu a mers pe teren, nu cerut date de la OCPI, nu a convocat celelalte părți. El a făcut un fel de analiză morfo-sintactică, total cretină și fără nicio legătură cu atribuțiile sale tehnice, prin care a stabilit că terenul primit de Zoea prin procesele-verbale din 2000 sunt cele de pe malul lacului Siutghiol.

Expertul și judecătoarea rescriu geografia patriei

În procesele de fond funciar expertizele extrajudiciare au aceeași forță probantă ca și expertizele judiciare. Cu alte cuvinte, exprimă adevărul științific, în ciuda faptului că expertul este ales de partea litigantă, iar nu numit aleatoriu de instanță. Judecătoarea Jianu nu a simțit nevoia să numească un expert, lăsând-o pe Rădulescu sau pe avocata acesteia să îl aleagă. La finalul procesului, bazându-se pe expertiza alesului, fosta judecătoare, acum inculpată sub acuzația că a vândut niște hotărâri de retrocedare pe șpagă, a stabilit că terenul de pe malul lacului s-a aflat cândva în comuna Mihail Kogălniceanu.

Comuna care a înghițit un oraș

Zice fosta judecătoare în mod halucinant că: ”(….) instanța reține că parcela A 498 se află în vecinătatea parcelei A 510 și că la momentul în care se aflau în administrarea Ceres Mihail Kogălniceanu SA erau situate pe teritoriul comunei Mihail Kogălniceanu…”.

Acest miraj al vorbelor goale este năucitor, pentru că niciodată comuna Mihail Kogălniceanu nu s-a întins atât de mult, încât să înghită orașul Ovidiu cu totul și terenurile de la intrarea în Constanța. După ce a reinventat geografia patriei pe baza inepțiilor scrise de expert, Jianu a anulat titlurile de proprietate ale pârâților care nu prea aveau calitate procesuală, pentru că nu mai erau proprietari. În acest fel, terenul a fost curățat juridic. Însă judecătoarea aleasă de Zoea nu a putut să-i dea pe loc terenurile pentru care rescrisese geografia. Exista un impediment, și anume chiar titlurile de proprietate emise de Prefectură pe numele Zoei Rădulescu, pentru terenurile din Mihail Kogălniceanu.

A doua alegere a judecătoarei Jianu

Zoea a trebuit să se reîntoarcă la instanță, într-o acțiune distinctă. Din nou, femeia a depus mai multe cereri clonate de chemare în judecată, fraudând încă o dată sistemul de distribuire aleatorie a cauzelor de judecată. La urmă, a câștigat terenul de peste 20 de milioane de euro, pe baza bazaconiilor de mai sus. Și nu 18 hectare, ci 19, pentru că așa a spus judecătoarea aleasă de ea.

Toți au scăpat basma curată

Alegerile pe care le-a făcut Zoea sunt descrise în sentința penală pronunțată pe fond de Tribunalul Constanța, în dosarul în care expertul Florin Dumitrescu a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu. Faptele femeii nu au fost analizate sub aspect penal. Nici ale fostei judecătoare. Un articol despre calitatea de inculpată în care compare acum Corina Eugenia Jianu puteți citi AICI.

Pe 30 decembrie 2019, expertul Florin Dumitrescu a fost achitat definitiv de Curtea de Apel Constanța. Instanța de recurs a anulat repunerea părților în situația anterioară săvârșirii infracțiunii, ceea ce înseamnă că terenul pentru care s-a rescris geografia patriei rămâne, bine-mersi, în proprietatea Zoei Rădulescu. Cel puțin deocamdată, pentru că treburile sunt încurcate. Va urma! 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

(VIDEO) Pericolul din Poarta 6. De ce ar trebui ca Primăria să construiască o nouă pasarelă peste calea ferată

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Zeci de elevi din cartierul constănțean Kilometrul 4-5 traversează, zilnic, în condiții total nesigure, o zonă intens circulată de cale ferată, pentru a ajunge mai ușor la liceul Lucian Blaga din cartierul învecinat Poarta 6. La finalul programului școlar, aceștia refac traseul în sens invers, pentru a ajunge acasă. În aceeași situație se găsesc alte zeci și poate chiar sute de persoane adulte. Inclusiv persoane de vârsta a treia. În perioada de vârf, trenurile circulă la o distanță de câteva minute, în ambele sensuri. Traversarea se face în condiții de expediție, peste valuri de pământ, conducte de termoficare și șanțuri abrupte. Peste tot sunt bălării și gunoaie. Colac peste pupăză, pe conductele neizolate de termoficare își fac veacul tineri drogați și oameni ai străzii.

Pe toată zona tampon dintre cele două cartiere există o singură pasarelă pietonală de supra-traversare a căilor ferate. Chiar și așa, localnicii au făcut potecă pe lângă pasarelă, pentru a trece, pe scurt, printre trenuri.

De-a lungul timpului,  în zona de cale ferată dintre cele două cartiere au fost zeci de accidente feroviare. La o simplă căutare pe Google, aflăm că pe 11 noiembrie 2019, un bărbat de 67 de ani a fost lovit de tren în Poarta 6. Acesta a fost transportat la spital și a scăpat cu viață. Pe 4 septembrie 2019, un alt bărbat de 60 de ani și-a pierdut viața, călcat de tren, în același loc. Pe 11 august 2019, chiar în dreptul Liceului Lucian Blaga, doi soți, de 67 de ani, s-au strecurat prin fața unui tren cisternă, care staționa pe o linie. Neavând vizibilitate, cei doi au pătruns pe a doua linie de cale ferată, fiind loviți de un tren de persoane. Femeia a ajuns în comă la spital, în timp ce bărbatul s-a ales cu traumatisme la membrele inferioare. Ne oprim aici din căutat accidentele pe Google. În mod cert, acestea se petrec la distanță de câteva luni. Fenomenul este cunoscut autorităților, însă acestea nu par interesate să găsească soluții pentru a proteja viețile.

În videoreportajul atașat puteți vedea situația de la fața locului. Ghid în această aventură ne-a fost Tudorel Chesoi, fost consilier local municipal, actualmente președinte al filialei locale a Alianței Național Țărăniste. Chesoi a locuit 15 ani în cartierul Poarta 6. El spune că Primăria Constanța ar trebui să construiască o nouă pasarelă în dreptul liceului Lucian Blaga și, totodată, să închidă accesul pietonal în zona de circulație feroviară cu un gard din panouri. Politicianul creștin-democrat îl invită pe socialistul Decebal Făgădău să vină în Poarta 6, să urce pe conductele de termoficare și să sară șanțurile, ca să înțeleagă cum traversează acum elevii această zonă extrem de periculoasă.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: