Connect with us

Exclusiv

Comprest Util a câștigat procesul cu Asociația Constanța Altfel. Detalii inedite din dosar

Publicat

la

Societatea Comprest Util SRL, aparținând antreprenorului constănțean Grigore Comănescu, a câștigat definitiv procesul care i-a fost intentat de Asociația Constanța Altfel, fondată de actualul primar Vergil Chițac. Soluția este definitivă și a fost pronunțată de Curtea de Apel Galați, în data de 19 ianuarie 2021. Procesul, care a durat doi ani, a fost câștigat, atât pe fond, cât și în recurs, de Comprest Util și de Primarul Municipiului Constanța – la rândul său pârât în proces în calitate de emitent al Autorizației de Construire 149/19.02.2018. Asociația Constanța Altfel a solicitat anularea acestui act administrativ care se referea la supraetajarea cu un etaj, în condițiile articolului 2 aliniatul 4 din Legea 50/1991, a blocului ridicat de Comprest Util pe bulevardul Alexandru Lăpușneanu nr. 179 A în baza unor autorizații de construire anterioare (din 2009 și 2016). Încă de la debutul procesului, Asociația Constanța Altfel a solicitat, pe cale separată, și suspendarea provizorie a autorizației de supraetajare, cu intenția de a bloca lucrările de construire. Și acest demers a fost respins de instanță, astfel încât Comprest Util și-a finalizat între timp investiția. Întregul războiul juridic s-a finalizat cu înfrângerea drastică și pe toate fronturile a asociației fondate de actualul primar Vergil Chițac. Asociația și fondatorii ei ar putea, în urma altor demersuri juridice, să devină pasibili de plata unor despăgubiri.

Izvorul urii

Constanța Altfel a fost creată de un grup local de epigoni ai Asociației Salvați Bucureștiul și ai Asociației pentru Protecția Urbanistică a Clujului. Vorbim de două ONG-uri foarte cunoscute la nivel național, înființate de Nicușor Dan (actualul primar al Bucureștiului), respectiv de Elek Levente, unul din liderii USR-ului. Metodele celor doi au fost puse în practică la Constanța de un grup de politicieni, în frunte cu Vergil Chițac și Felicia Ovanesian, la scurt timp după excluderea acestora din PNL. Rămași fără partid, acești politicieni locali aveau nevoie de o trambulină pre-electorală. Și atunci au copiat mimetic modelele oferite de Nicușor Dan și Elek Levente, erijându-se în lideri ai societății civile.

Ca o noutate, asociația fondată la Constanța de Chițac, Ovanesian și alții a construit o veritabilă ideologie a luptei (de clasă) cu ”rechinii imobiliari”, denigrând investitorii și întreținând o ură irațională împotriva acestora. În mod ipocrit, Asociația a trimis-o pe avocata Ovanesian la bară împotriva unor așa-ziși ”rechini imobiliari”, deși aceasta apărase în cariera ei mai multe nenorociri urbanistice, precum blocul de pe strada Zorelelor, ridicat cu încălcarea legii într-un cartier de case, cu titlul fals de clădire de locuințe sociale, fără respectarea distanțelor față de clădirile învecinate (puteți afla AICI mai multe detalii). De asemenea, presa a relatat că marea luptătoare pentru spațiile verzi și disciplina în construcții deține un imobil în Faleză Nord, lipsit de spațiu verde și cu balcoanele proiectate deasupra domeniului public. 

Mai multe detalii puteți afla aici:

Legenda salvatorilor. Felicia Ovanesian, legături bizare cu regimul Mazăre

În cariera sa, avocata Ovanesian a oferit asistență juridică marelui tunar de la retrocedări, Georgică Giurgiucanu, a generat executarea silită a unui teren retrocedat aflat sub sechestrul instituit de DNA și a negociat o tranzacție extrajudiciară între fostul primar Radu Mazăre și italienii de la FinCoGeRO, cei care mulg niște milioane de euro pe an de la municipalitate, pentru lucrări executate în contul Primăriei, evaluate la valoarea de piață, iar nu la valoarea contabilă efectivă.

La trântă cu una din cele mai serioase firme din oraș

Scandalos este faptul că această persoană care nu a avut niciun scrupul moral să reprezinte golani de asemenea teapă s-a erijat într-un fel de etalon al moralității și corectitudinii, atacând în instanță un om de afaceri corect și serios.

Seriozitatea Comprest Util este atestată de faptul că această societate este parteneră NATO, contribuind la amenajarea bazei militare americane de la Mihail Kogălniceanu. De asemenea, societatea a fost implicată în lucrările de mare anvergură pentru lărgirea plajelor din Constanța, fiind premiată și inclusă în topurile naționale ale Camerei de Comerț și Industrie a României. (Mai multe detalii AICI)

Cel mai scump teren din istoria orașului

Comprest Util a cumpărat terenul de pe Lăpușneanu, în suprafață de peste 2.000 de metri pătrați, de la Primăria Constanța, în anul 2004. Societatea a achitat două milioane de euro Primăriei, acest preț fiind cel mai mare din istoria de până atunci a orașului.

În vreme ce mulți beneficiari de retrocedări penale n-au fost deranjați de Ovanesian și Chițac, asociația acestora a pus tunurile pe societatea care a cumpărat, cu bani grei, acest teren și a demarat unul din cele mai solide și frumoase proiecte imobiliare din oraș, cu parcare subterană mai bună și mai dotată decât a oricărui mall din Constanța, cu buncăre pentru apărarea civilă construite în beneficiul orașului, cu rezervă de apă înmagazinată în bazine subterane, tot pentru necesitățile strategice ale orașului.

Grigore Comănescu, la blocul Comprest Util, înainte de finalizarea lucrărilor.

O acțiune aberantă

Procesul stârnit de Constanța Altfel împotriva Comprest Util nu a fost motivat de interese reale pentru dreptate, ordine urbanistică și alte lozinci. Atacul a fost lansat doar în scopul acumulării capitalului politic de care Chițac &  Ovanesian aveau nevoie pentru scopurile lor electorale. Simplul fapt că au cutezat să hărțuiască o companie de o asemenea anvergură i-a înaripat fals pe cei de la Constanța Altfel, care au putut să pozeze în oameni curajoși, morali și de acțiune. În realitate, totul a fost o strategie de imagine și nimic mai mult.

Ca dovadă, întreaga acțiune împotriva Comprest Util s-a dovedit o însăilare de aberații fără sens. De pildă, Constanța Altfel a reclamat, printre altele, și faptul că investitorul nu a obținut aviz arheologic pentru etajul 8 al blocului de pe Lăpușneanu. Dar ce vestigii istorice puteau fi descoperite în văzduh?

Deși nu se putea referi justificat în acțiunea ei decât la autorizația de supraetajare atacă în instanță, Constanța Altfel a criticat și autorizațiile anterioare, din 2009 și din 2016. ONG-ul a tunat și a fulgerat că investitorul care a cumpărat terenul cu două milioane de euro ar fi trebuit să-l conserve ca spațiu verde. Cu alte cuvinte, să cultive iarbă, ce dacă a cumpărat terenul de la Primărie, cu atâția bani!!!

Strămutarea și motivele unei bănuieli legitime

În ce calitatea abera Constanța Altfel? Ei bine, așa cum au constatat instanțele de judecată, în niciuna. În anul 2019, Tribunalul Constanța a respins pe fond acțiunea formulată de Asociația Constanța Altfel, motivat de lipsa calității procesuale active. Asociația a declarat recurs, iar procesul a ajuns la Curtea de Apel Constanța. În această fază, Comprest Util a solicitat Înaltei Curți de Casație și Justiție strămutarea cauzei la o altă Curte de Apel, pe baza bănuielii legitime că fondatorii asociației, prin scopurile lor electorale și prin pozițiile sociale ocupate, ar fi putut influența instanța locală. ÎCCJ a admis cererea Comprest Util, iar în acest fel dosarul a fost strămutat la Curtea de Apel Galați.

RIL-ul care a spus că asociațiile nu se mai pot juca de-a statul

Tot anul trecut, secțiile Înaltei Curți, reunite în complet de RIL, au stabilit că asociațiile de tipul Constanța Altfel nu pot declanșa acțiuni în contencios obiectiv, neavând atributul legal de tutelă asupra actelor administrative. Cu alte cuvinte, aceste asociații nu pot deschide procese doar pe baza susținerii că un act administrativ, precum un PUZ sau o autorizație de construire, ar încălca legea și interesul general. Ele pot evoca astfel de încălcări ale legii și interesului general, dar numai în subsidiar, dacă justifică un interes legitim privat (în sensul că sunt afectate direct, că li se creează un prejudiciu personal, că actul respectiv le îngrădește drepturi subiective). Înțelegând că li se taie macaroana, cei de la Constanța Altfel au intervenit în acest recurs în interesul legii (RIL) cu un memoriu amicus curiae, prin care au încercat să-i convingă pe cei mai buni judecători din țară, în frunte cu președintele instanței supreme, să nu interzică această șmecherie juridică a acțiunilor populare. N-au reușit. RIL-ul a fost adoptat, iar hotărârea a fost publicată în Monitorul Oficial, devenind universal obligatorie, la fel ca legea. De atunci, magistrații care nu țin cont de acest RIL sunt pasibili de răspundere.

Ura și la gară

Pe acest fond, era mai mult decât previzibil că Asociația Constanța Altfel va pierde definitiv procesul, ceea ce s-a și întâmplat, după cum am arătat, la Curtea de Apel Galați, pe 19 ianuarie 2021. Instanța a respins recursul Constanța Altfel ca neîntemeiat, ceea ce înseamnă că s-a menținut aprecierea instanței de fond că asociația nu are calitate procesuală activă. Și e evident că nu avea o astfel de calitate, de vreme ce nu a suferit niciun prejudiciu, nu i s-a afectat niciun drept subiectiv și nu avea chiar nicio legătură cu situația din Lăpușneanu. După cum am arătat mai sus, politicienii camuflați în civiști nu apărau pe nimeni, ci doar încercau să culeagă ceva capital electoral din trânta cu investitorul.

Dar joaca s-a cam terminat (deși mai sunt niște procese pe rol, despre care vom relata în perioada următoare). Între timp, președintele fondator al asociației, Vergil Chițac, a ajuns primar al Constanței. El și-a dat demisia din asociație, însă rolul de președinte a fost preluat de un apropiat al său. De asemenea, Felicia Ovanesian a devenit city-manager, renunțând atât la calitatea de avocat, cât și la aceea de membră în Asociația Constanța Altfel. ONG-ul continuă procesele cu Primăria Constanța, luptându-se procesual chiar cu fondatorii care s-au retras, Vergil Chițac și Felicia Ovanesian.

După cum spuneam mai sus, în urma unor demersuri juridice suplimentare, asociația și fondatorii ei ar putea deveni pasibili de plata unor despăgubiri, dacă se va formula o astfel de acțiune și dacă instanțele o vor admite. Precedentul există la Cluj, unde APUC, asociația condusă de Elek Levente, a fost obligată să plătească despăgubiri usturătoare unui investitor pe care îl hărțuise aberant prin instanțe, după aceleași metode aplicate și de Constanța Altfel societății Comprest Util. Va urma.

Comments

comments

Exclusiv

Mascaradă la Hârșova. Viceprimărița și-a dat demisia pentru a fi aleasă din nou, un pic mai legal decât data trecută

Publicat

la data de

Scris de

Primarul din Hârșova și consilierii locali din anturajul său au pus ieri în scenă o veritabilă mascaradă politică. La inițiativa lui Viorel Ionescu, aleșii locali au fost convocați în ședință extraordinară pentru a alege un nou viceprimar, după ce ocupanta postului, Dumitra Stan, și-a dat demisia din această funcție. În mod bizar, Dumitra Stan a fost propusă din nou, a acceptat propunerea și a fost votată pentru a exercita funcția de viceprimar, pe care abia o părăsise prin demisie. Deși totul pare o mare caterincă, în realitate vorbim de aspecte grave și de un război juridic în care s-au pronunțat hotărâri judecătorești. Or, din acest punct de vedere, era necesar ca viceprimărița să fie realeasă, un pic mai legal decât data trecută. Legal până la capăt tot nu a fost acest proces, după cum vom explica mai jos. Și nici moral, deoarece vorbim și de trădarea unor PSD-iști care au votat în beneficiul puterii! 

Primul viceprimar, cu biroul la cimitir

Ceea ce se întâmplă acum la Hârșova izvorăște cumva din ultimul proces electoral. Primarul localității, Viorel Ionescu, a fost racolat anul trecut de PNL, după un mandat în fruntea orașului din partea ALDE. El a reușit să câștige un nou mandat de primar, însă nu și majoritatea în Consiliul Local. PSD a scos cel mai bun scor la alegerile pentru Consiliu, obținând 8 mandate. Deși PNL a obținut mai puține voturi, la redistribuire a primit tot 8 mandate. În Consiliu a mai intrat și partidul Pro România cu un consilier.

Pe 2 noiembrie 2020, primarul a convocat Consiliul Local în vederea alegerii viceprimarului. Propunerea sa a fost Dumitra Stan de la PNL – ”o persoană în care am încredere și alături de care am făcut echipă și în mandatul trecut. Cred, în continuare, că Hârșova are nevoie de liniște și de o echipă care să asigure continuitate. Este posibilă, însă, și constituirea unei majorități care să impună un viceprimar al opoziției, dar care nu va avea atribuții și care va încasa o indemnizație degeaba, doar pentru a fi împotriva primarului.”. Declarația primarului a fost citată de site-ul www.harsova.ro. 

La ședință, așa cum anticipase primarul, s-a format o majoritate PSD – Pro România, iar reprezentantul acesteia, Emil Paraschiv, a fost ales viceprimar. La scurt timp, Ionescu și-a pus amenințarea în practică. Astfel, viceprimarul ales a primit un birou la cimitirul din localitate și atribuții spre ZERO (să se ocupe de utilajele Primăriei). A fost nevoie ca majoritatea de 9 consilieri să voteze o hotărâre expresă ca Paraschiv să fie lăsat să lucreze în biroul din Primărie. Însă această decizie n-a ajutat prea mult. 

Una din postările lui Emil Paraschiv, din perioada în care a fost viceprimar

Prefectul se implică, iar consilierii aleg ILEGAL un nou viceprimar

Pe 19 noiembrie 2020, Instituția Prefectului a atacat în contencios administrativ hotărârea locală prin care Paraschiv fusese ales viceprimar. Iar după lege, HCL-ul s-a suspendat de drept. Profitând de această situație, pe 8 decembrie 2020, primarul Ionescu a întocmit un proiect de hotărâre pentru alegerea unui nou viceprimar. Documentația a fost trimsă spre avizare comisiei juridice a Consiliului Local. Însă comisia a considerat că nu există toate informațiile necesare, motiv pentru care a amânat discutarea și avizarea proiectului.

Potrivit legii, niciun proiect de hotărâre nu poate ajunge la vot, în plenul Consiliului Local, fără avizul comisiei de specialitate. Cu toate acestea, proiectul neavizat a fost supus la vot, în ședința de Consiliu din 18 decembrie 2020. În acest fel s-a desfășurat procedura de alegere a unui nou viceprimar, iar Dumitra Stan de la PNL a fost aleasă în funcție cu cele 8 voturi liberale și cu încă un vot provenit din tabăra PSD. Secretarul general al orașului a opiniat că hotărârea nu este legală și a refuzat să o semneze. 

Trădătorul

La scurt timp după ședință, PSD Constanța a decis să-l excludă din partid pe consilierul Marian Paștea, care votase la vedere diverse proiecte ale primarului, de unde și suspiciunea că își exercitase votul secret de la alegerea viceprimarului pe aceeași linie. Prefectul a luat act de excluderea lui Paștea și a întocmit un ordin de încetare a mandatului. Însă la scurt timp, probabil pe fondul unor obligații politice, și-a revocat propriul ordin, lăsându-l pe trădător în funcție, ca să voteze contrar voinței electoratului. 

”Trădătorul”, primarul narcisist și prefectul

Au urmat două procese de contencios administrativ.

Acțiunea Prefectului, admisă de instanță

În primul rând, vorbim de procesul inițiat de Prefect contra Consiliului Local, la care ne-am referit mai sus. Pe 8 aprilie 2021, acțiunea Prefectului a fost admisă, pe fond, de Tribunalul Constanța. Apărările Consiliului Local au fost respinse ca neîntemeiate și la fel intervenția accesorie în favoarea Consiliului Local depusă de Emil Paraschiv. Mai apoi, pe 8 septembrie 2021, Curtea de Apel Constanța a anulat recursul formulat de Consiliul Local Hârșova, deoarece acesta era semnat – ATENȚIE!!! – de persoane care nu aveau calitatea să reprezinte această autoritate (practic, recursul a fost semnat de niște consilieri locali, după ce majoritatea din jurul primarului a refuzat să ducă procesul mai departe). Ca urmare, recursul intervenientului Paraschiv a fost la rândul său respins, ca neavenit, iar criticile sale nici nu au mai fost examinate. 

Tribunalul apreciază că alegerea Dumitrei Stan a fost ilegală

În al doilea rând, vorbim de procesul prin care Emil Paraschiv a atacat hotărârea de Consiliu Local 140 din 18 decembrie 2020, prin care Dumitra Stan a fost aleasă în funcția de viceprimar. Reprezentându-se pe sine în acest nou proces, nefiind așadar un simplu intervenient în favoarea altei persoane, Paraschiv a reușit să se facă auzit. Iar pe 12 iulie 2021, Tribunalul Constanța i-a dat câștig de cauză, anulând HCL-ul din decembrie 2020 prin care fusese aleasă Dumitra Stan. Instanța a evidențiat 3 vicii ale HCL-ului din decembrie: 1 – lipsa avizului comisiei juridice, 2 – încălcarea procedurii legale pentru situațiile în care secretarul general refuză semnarea hotărârii (așa cum a fost cazul) și 3 – faptul că postul de viceprimar nu era vacant, întrucât acțiunea Prefectului de a ataca alegerea lui Paraschiv conducea de drept doar la suspendarea temporară a HCL-ului, nu la apariția condițiilor pentru alegerea altei persoane. 

Extrase din Sentința Civilă 1317, prin care a fost anulată HCL 140/18.12.2020 privind alegerea Dumitrei Stan în funcția de viceprimar

Mascarada

Pe 6 august 2021, primarul din Hârșova, ca reprezentant al Consiliului Local, a declarat recurs. Șansele sale de a răsturna argumentele instanței de fond nu sunt prea mari, în contextul în care acestea sunt clare și surprind esența cazului. Cel mai probabil, cântărind aceste șanse, Viorel Ionescu a luat decizia să organizeze mascarada realegerii viceprimăriței, după cum spuneam: un pic mai legal decât data trecută. Mai legal a fost faptul că, de data aceasta, postul de viceprimar a fost vacantat, după ce HCL-ul pentru alegerea lui Paraschiv a fost anulat definitiv, pe 8 septembrie 2021 de instanța de contencios administrativ. Nu întâmplător, chiar la două zile distanță, pe 10 septembrie, viceprimărița a înregistrat documentul prin care își anunța demisia din funcție începând cu 14 septembrie.

În cele câteva zile, proiectul de hotărâre pentru alegerea unui nou viceprimar a fost înaintat comisiilor de specialitate. Comisia juridică nu a emis aviz. Însă proiectul a fost avizat de comisia socială, ceea ce ar putea fi un pic mai legal dacă punem în balanță situația total ilegală fără aviz, pe de o parte, cu situația existenței unui aviz, chiar dacă de la o comisie nepotrivită, pe de altă parte. În sfârșit, rămâne de văzut ce va avea de spus secretarul general, dar nu credem să fie emoții în această privința pentru primar și pentru majoritatea sa, câștigată la vot sau cumpărată.

Ca să fie clar, la mascarada alegerii unui nou viceprimar în persoana vechiului viceprimar au participat cei 8 consilieri PNL și încă doi de la PSD. Un vot din cele 10 a fost anulat, astfel că viceprimărița a fost realeasă cu 9 voturi pentru. Cel puțin un vot a fost de la PSD. Iar pe viitor, la cum se prefigurează colaborarea lui Florin Cîțu cu PSD-iștii, nu ne-ar mira să vedem o unanimitate tăcută și dispusă să voteze orice în spatele primarului Viorel. 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Cine ”coafează” parcurile din Agigea: o firmă fără angajați, fără cifră de afaceri… dar cu relații în Golf

Publicat

la data de

Scris de

O firmă înființată pentru producția de hârtie igienică, a cărei singură ispravă de până acum a fost aceea de a-și completa obiectul de activitate cu prestații de coafură și înfrumusețare, a ajuns să toarne alei de beton și să amenajeze locuri de joacă în Agigea.  

N-au trecut decât trei săptămâni de când primarul din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu, posta pe contul său de Facebook o filmare, prin care se lăuda că a început să amenajeze parcul Mihai Eminescu din localitate cu alei de beton, un loc de joacă pentru copii și o platformă cu echipamente de fitness. La acel moment, am semnalat că la parcul băgat în modernizare nu exista o amenajare de șantier și nici banalul, dar obligatoriul, panou informativ cu titlul investiției, numărul autorizației de construire și prestatorul lucrărilor.

La câteva zile distanță, autorul rândurilor de față a filmat în parcul Mihai Eminescu, la o acțiune de dezinsecție organizată de consilierul local Gabriel Ciobanu (viceprimar ales, dar nerecunoscut și neacceptat în Primărie de ”jupânul” Maricel). Cu acea ocazie, am dat nas în nas cu echipa de constructori. Un bărbat, trecut ușor de 40 de ani, ne-a interzis să îl filmăm (vezi AICI). Totuși, la insistențele lui Gabriel Ciobanu, acesta a precizat că reprezintă firma Lux R.I.M. SRL, care fusese contractată de Primărie. Dacă nu ar fi fost întâmplarea de mai sus, raporturile dintre Primăria Agigea și această firmă s-ar fi consumat într-o discreție totală.

O firmă concepută pentru producția de hârtie igienică

În realitate, așa cum rezultă din documentarea noastră, firma în cauză se numește Lux R.I.M. Soft SRL. Aceasta a fost înființată în anul 2015 de Marius Ghiță (cel care ne întâmpinase pe ”șantier”). Sediul social al firmei se află în satul Movilița din comuna Topraisar. Potrivit anunțului publicat la înființare în Monitorul Oficial al României, firma are ca activitate principală fabricarea produselor de uz gospodăresc și sanitar, din hârtie sau carton. Este vorba de codul CAEN 1722, care se referă – potrivit site-ului caen.ro – la fabricarea de: hârtie igienică, șervețele pentru curățarea tenului, batiste, prosoape, șervețele de masă, prosoape și tampoane igienice, scutece pentru adulți și copii, pahare, farfurii și tăvi.

Tot din Monitorul Oficial al României aflăm că, pe 5 noiembrie 2018, Marius Ghiță a decis să extindă activitatea firmei cu un  cod pentru coafură și alte activități de înfrumusețare.

Activitate ZERO, experiență ZERO

Până pe 31 decembrie 2020, Lux RIM Soft SRL n-a apucat să fabrice niciun sul de hârtie igienică și nici să coafeze pe nimeni. Ca dovadă, Marius Ghiță a depus declarații de inactivitate pe proprie răspundere la organul fiscal, după cum atestă portalul Confidas.Ro și site-ul Ministerului de Finanțe.

Așadar, la începutul acestui an, firma avea zero angajați, zero venituri, zero activități și zero competență. Ca urmare, nimic, dar absolut nimic, nu o recomanda pentru a fi contractată de Primăria Agigea în vederea efectuării unor lucrări de construcții. Cu toate acestea, societatea a fost aleasă de primarul localității, pe baza unor relații de gașcă, după cum vom demonstra în cele ce urmează. Vorbim mai jos de relații care se degajă din activitatea unor persoane în rețeaua Facebook (rețea definită drept spațiu public de instanțele de judecată din România).

Prietenia virtuală cu fratele și cumnata primarului

În primul rând, trebuie să spunem că Marius Ghiță nu are un cont de facebook, însă soția sa deține două. Un cont al soției sale prezintă activitatea ei profesională, de specialist în tehnici și terapii de înfrumusețare, precum volumizarea buzelor cu hyaluron pen, epilare definitivă cu laser dioda, tratamente faciale cu oxigen hiperbaric etc. Soția lui Marius Ghiță nu ascunde prietenia, cel puțin virtuală, cu fratele și cumnata primarului din Agigea.

În poze, la Golful Pescarilor

Mai multe fotografii publicate pe Facebook îi înfățișează pe soții Ghiță la restaurantul Golful Pescarilor din Agigea.

Vorbim de un restaurant deținut de Ionuț Cătălin Nuțoaia Cîrjaliu (50%), Petre Daniel Popa (25%) și Mihai Cristian Lupoiu (25%). Primul dintre aceștia este chiar ginerele primarului din Agigea. De asemenea, Petre Daniel Popa, pe scurt Dan Popa, este prietenul intim al lui Maricel Cîrjaliu și ctitor, alături de edil, al bisericii de lemn de pe malul lacului Agigea.

Primarul din Agigea a fost trimis în judecată anul trecut pentru fapte de corupție cu privire la includerea abuzivă a terenurilor din zona Golful Pescarilor în domeniul privat al localității. După inventarierea frauduloasă a terenurilor, edilul a vândut un lot important, în anul 2014, la un preț subevaluat, către firma care deține restaurantul Golful Pescarilor. La acel moment, societatea era deținută 100% de Dumitru Stanciu, finul lui Bogdan Cîrjaliu. Stanciu le-a declarat procurorilor DNA că a plătit terenul cu bani împrumutați de la nașul său. La scurt timp de la achiziția terenului de pe malul mării la preț de garsonieră, Stanciu a cedat 50% din firmă către afaceriștii constănțeani Popa și Lupoiu. În noua structură, firma a ridicat restaurantul din Golf și a ajuns să deruleze afaceri de peste un milion de euro pe an. 

În 2018, în afacerea Golful Pescarilor a fost cooptat și Ionuț Cătălin Nuțoaia Cîrjaliu, ginerele lui Maricel Cîrjaliu, care a primit 20 de procente din afacerea de milioane de euro cu un aport simbolic de 200 de lei. Concomitent, Dumitru Stanciu, finul lui Bogdan Cîrjaliu, și-a redus participația la 30%, refuzând practic să aducă un aport în numerar de 200 de lei care i-ar fi asigurat în continuare 50% din firmă. E limpede că la mijloc a fost un aranjament dubios, de transfer al bunului de la interpus către beneficiarul dinainte știut, în speță primarul din Agigea. 

O vreme, firma a funcționat cu următorii asociați: Dumitru Stanciu – 30%, Dan Popa – 25%, Mihai Lupoiu – 25% și Ionuț Nuțoaia Cîrjaliu – 20%. Pe 18 decembrie 2020, Stanciu și-a cesionat și celelalte 30 de procente din firmă către ginerele primarului. De data aceasta, cesiunea s-a făcut cu bani, Nuțoaia Cîrjaliu achitând 50.000 de euro în schimbul părților sociale. Schimbarea structurii a fost publicată în Monitorul Oficial pe 15 aprilie 2021, dată de la care familia primarului deține oficial jumătate din acest restaurant cu o poveste penală în spate.  

Prietenii soților Ghiță s-au tras în sanie cu Maricel

În fotografiile de la Golf, soții Ghiță apar în anturajul unui antreprenor local specializat în montarea de pergole retractabile, precum și a soției acestuia. Vorbim de o prietenie veche, de familie, care nu s-a consumat doar la restaurantul primarului, ci și în concedii prin țară și străinătate. Mai departe, prietenii intimi ai soților Ghiță apar în fotografii alături de Dan Popa și Mihai Lupoiu de la Golful Pescarilor. Și legăturile nu se opresc aici. Prietenii soților Ghiță au petrecut începutul de an 2020 în Bucovina, alături de primarul din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu, și de alte persoane. O fotografie de atunci, înfățișându-l pe Maricel într-o sanie trasă de un cal, a ajuns pe Facebook, pe contul unei persoane din acest grup.

Există numeroase alte detalii care atestă apartenența soților Ghiță la un grup social mai larg, grup din care face parte și primarul din Agigea. Nu intrăm în aceste detalii, pentru a nu afecta mai mult decât este necesar aspecte care țin de viața privată. În orice caz, datele prezentate sunt suficiente pentru a susține că firma lui Marius Ghiță, Lux RIM Soft SRL, cu activitate ZERO și CAEN-uri de frumusețe corporală și producție de hârtie igienică, a fost aleasă de Primăria Agigea pe criterii de gașcă.

Cel mai probabil, aceste relații de grup au contat în privința atribuirii lucrărilor de modernizare a parcurilor din Agigea către societatea din Movilița care, repetăm, avea zero angajați, zero activitate, zero cifră de afaceri și zero competență, necalificându-se pentru astfel de lucrări. Dar nu ne surprinde. Așa merg lucrurile la Agigea, nu după lege, ci după diverse cumetrii și favoritisme.

Citește și:

Exclusiv. Cîrjaliu sifonează fondurile europene de pescuit spre gașca de la Golful Pescarilor

 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Constanța Altfel și-a mai luat o palmă. PUZ-ul Lăpușneanu, păstrat aproape intact de instanță

Publicat

la data de

Scris de

La sfârșitul săptămânii trecute, Tribunalul Constanța a anulat parțial PUZ-ul bulevardului Alexandru Lăpușneanu, la cererea Instituției Prefectului. PUZ-ul fusese aprobat prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Constanța nr. 102/30.04.2015. Hotărârea locală a fost anulată doar în privința Coeficientului de Utilizare a Terenului (CUT) aprobat de consilierii locali pentru un amplasament aflat în proprietatea companiei Cambela Prod. Toate celelalte reglementări ale PUZ-ului au rămas în vigoare. Hotărârea nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs.

Un interes aparte cu privire la anularea PUZ-ului Lăpușneanu a fost manifestat de Asociația Constanța Altfel, fondată de actualii conducători ai Primăriei, Vergil Chițac și Felicia Ovanesian. La inițiativa acestora, în anul 2019, ONG-ul a atacat în mod direct PUZ-ul la instanța de judecată. Ei urmăreau blocarea, nu doar a investiției Cambela Prod, care a rămas la stadiul unei gropi în pământ, ci și a altor proiecte aflate atunci aproape de finalizare. Este vorba în primul rând de blocul Comprest Util de pe Lăpușneanu, care a atras furia fondatorilor Altfel.

În paralel, PUZ-ul a mai fost atacat de Instituția Prefectului și de o altă asociație nonguvernamentală. Iar toate aceste demersuri au fost conexate într-un singur proces, împotriva unui singur pârât, Consiliul Local Municipal. Beneficiarii PUZ-ului au depus cereri de intervenție accesorie.

Pe parcursul judecății de la Constanța, a avut loc o schimbare de paradigmă la nivelul Justiției naționale. Astfel, anul trecut a fost admis un Recurs în Interesul Legii, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că asociațiile nonguvernamentale nu mai pot iniția procese în contencios obiectiv. ONG-urile sunt persoane juridice de drept privat, astfel încât, în rând cu toți particularii, trebuie să facă dovada unui prejudiciu personal pentru a sta în astfel de litigii. 

Deși s-a chinuit să însceneze un așa-zis prejudiciu, Constanța Altfel n-a reușit decât să se facă de râs. Iar după mai multe recuzări ale magistraților, asociația s-a ales și cu o amendă pentru rea-credință. Șicanările nu au folosit la nimic ”salvatorilor”, care au pierdut în cele din urmă procesul pe fond, pe lipsa calității procesuale active, în luna iunie anul curent.

De la acel moment, a mai rămas de soluționat doar plângerea Instituției Prefectului, singura care fusese formulată în deplină calitate procesuală activă. Constanța Altfel a depus cerere de intervenție accesorie, sprijinind poziția procesuală a reclamantului. Pe 20 august, Tribunalul Constanța a dat câștig de cauză Prefectului, anulând parțial HCL 102/2015 ”exclusiv în referire la Coeficientul de Utilizare al Terenului (CUT) stabilit pentru amplasamentul situat la 183 B”, adică pe lotul Cambela Prod. Nicio altă prevedere a PUZ-ului Lăpușneanu nu a fost anulată de instanță. Or, din acest motiv, rezultatul poate fi privit ca un eșec al Asociației Constanța Altfel care și-a cam pierdut din forță de când emanații săi au pus mâna pe oraș și și-au dat arama pe față.

Rămâne de văzut dacă primarul Vergil Chițac va declara recurs. Pe lege, primarul este obligat să uzeze de toate căile de atac în apărarea legalității PUZ-ului adoptat de Consiliul Local. Însă, în mod paradoxal, cetățeanul Chițac și-a exprimat convingerea că PUZ-ul este ilegal, atunci când era președinte la Constanța Altfel și l-a atacat în instanță. Acum, același Chițac, ajuns primar, trebuie să susțină contrariul, luptând cu Prefectul și implicit cu asociația pe care a fondat-o și de care nici nu se poate lepăda cu totul. De ce nu se poate lepăda? Un motiv ar fi acela că funcția de președinte la Constanța Altfel a fost preluată de Samir Gafar, un intim al actualului primar, în vreme ce nora lui Chițac ocupă și ea un loc în Consiliul Director. Colac peste pupăză, asociația este reprezentată convențional de o avocată care are sediul profesional acasă la Felicia Ovanesian și care s-a obligat să-i achite acesteia un purcoi de bani, după cum reiese din declarația de avere a doamnei city-manager. Or toate aceste aspecte bat spre nepotism și spre conflict de interese, două păcate pe care ”imaculații” Altfel le-au criticat la alții.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: