Actual Slide

Constanţa: Medicii şi asistentele medicale din şcoli, pe cale de dispariţie

mart. 13, 2018 Maria Ionescu

Odinioară, în urmă cu 20-30-40 de ani asistenţa medicală şcolară era asigurată fie în şcolile mai mari, care erau dotate cu cabinete medicale şi/sau stomatologice, fie la unităţile medicale cele mai apropiate din cartier. Că dotarea nu reprezenta un atuu al medicinii de la acea vreme este de la sine înţeles dar, cel puţin, un tratament facil pentru febră, tuse sau o durere de măsele se găsea.

Şi, foarte important, să nu uităm că era gratuit consultul şi primul ajutor.  Ce se întâmplă la ora actuală ştie toată lumea: e copilul bolnav, începe nebunia. Fie îi dăm pastile pe care le cumpărăm aiurea din farmacii, fie îl ducem la medicul de familie iar de acolo, dacă este cazul, ajungem la medicul specialist. Cert este că a devenit foarte greu să ne tratăm copiii aşa cum trebuie şi cum ne recomandă toată lumea medicală.

„Am stat foarte rău. Acum stăm rău!” – spune directorul Direcţiei de Sănătate Publică

Pentru că în ultimii ani, problema lipsei cadrelor medicale din spitale a fost din ce în ce mai accentuată, dar acum s-a mai calmat situaţia, am dorit să aflăm cum stăm cu medicii şi asistentele şcolare, câţi sunt ei, câţi ar fi normal să existe, ce înseamnă pentru elevi existenţa cadrelor medicale, ce boli pot trata etc. Aşa că, am luat legătura cu Cristina Schipor, director executiv al Direcţiei de Sănătate Publică Constanţa. „Am stat foarte rău la acest capitol. Acum stăm rău.”, a declarat ea. Apoi ne-a pus în legătură cu un medic specialist, dr. Mocanu, care ne-a oferit informaţii exacte.

În municipiul Constanţa există 3 medici pentru sistemul universitar şi 17 medici în sistemul preuniversitar, adică medici generalişti, dar şi 14 medici stomatologi. De asemenea, mai sunt 65 de asistenţi medicali şi 15 asistenţi stomatologi. Dar oraşul este foarte mare şi are sute de mii de locuitori… Cum stau lucrurile în restul judeţului? În Mangalia există 12 asistenţi medicali, în Medgidia sunt 1 medic şi 11 asistenţi, la Cernavodă este 1 medic şi un asistent, la Eforie este un asistent, la Năvodari sunt 1 medic, 3 asistente, un medic stomatolog şi o asistentă stomatolog.

Am fost surprinşi să aflăm că, deşi în marile oraşe sunt foarte puţine cadre medicale pentru elevi, există cabinete şi în câteva comune: la Poarta Albă sunt două asistente, la Cumpăna este o asistentă, la Murfatlar este un medic stomatolog. Toate aceste cadre medicale sunt plătite din fonduri de la Ministerul Sănătăţii. Pe de altă parte, dr. Loti Popescu ne-a oferit date aproximativ similare, cu precizarea că,  referindu-se la medicii care lucrează în şcolile din municipiul Constanţa, a spus că în această categorie sunt incluşi şi 3 medici de medicină generală,  2 medici stomatologi şi 6 asistente medicale care lucrează la cabinetele medicale studenţeşti.

Tot Loti Popescu ne-a spus că numărul cadrelor medicale poate fi mult mai mare deoarece este dreptul medicilor de familie de a încheia contracte cu primăria şi să intre să lucreze şi în şcoli. Ceea ce, cu siguranţă este cazul în mai multe localităţi din judeţ. Cel puţin aşa sperăm să stea lucrurile.

La Constanţa situaţia pare roz

Dat fiind faptul că situaţia prezentată anterior se referă strict la medici şi asistente medicale plătiţi din fondurile Ministerului Sănătăţii, am vrut să ştim cum stau lucrurile la nivelul municipiului Constanţa, respectiv câte cadre medicale plăteşte Primăria. Am stat de vorbă cu purtătorul de cuvânt al Primăriei Constanţa, Ionela Bărboi, care ne-a spus că la nivelul municipiului Constanţa sunt 120 de medici şi asistenţi medicali, respectiv 19 medici şcolari şi 15 medici stomatologi, iar aceştia lucrează în cabinete şcolare.Iar elevi sunt peste 100.000 …

Dar ştiţi câte şcoli şi licee sunt în municipiu şi cum se descurcă cadrele medicale pentru a asigura asistenţa sanitară? Unii dintre ei sunt nevoiţi să asigure câte 5-6 şcoli, iar asta înseamnă că ajung la o unitate şcolară pe care o reprezintă o dată pe săptămână – iar acolo sunt sute sau mii de elevi care au nevoie de ei. Însă numărul celor care termină facultăţi de medicină este foarte mare şi, din păcate, încă sunt foarte mulţi care preferă să lucreze în străinătate, cu toate că salariile au crescut şi în România. Ce soluţii există încă este dificil de precizat.

Comments

comments

Maria Ionescu

About The Author

Am devenit jurnalist în urmă cu foarte mulţi ani, pe la începutul lui 1992. Era dificil, pentru că lumea era avidă de informaţii, iar adunarea acestora presupunea foarte multă muncă. Redacţia ziarului Telegraf a constituit lansarea mea în presă, iar viaţa mea personală a devenit extrem de simplă: lucram de dimineaţa până în cursul nopţii. După vreo 6 ani, timp în care am început să fac şi televiziune, la TV Neptun, am decis să plec la subredacţia de Constanţa a ziarului Naţional. Acela a fost momentul în care am lucrat în paralel în presa scrisă şi în cea audio, la mai multe posturi de radio, începând cu Europa FM şi terminând cu Mix FM. A venit apoi perioada în care mi-am dorit mai mult şi am continuat să fac şi televiziune, la Antena 1, iar apoi la B1TV. Însă presa scrisă a rămas, mereu, marea mea pasiune. Am ajuns redactor şef adjunct la Observator de Constanţa, unde am rămas mai bine de 10 ani. Apoi am stabilit că ajunge cu genul acesta de muncă în care îţi neglizeji familia, că este cazul să fac altceva. Şi am devenit PR! După 5 ani, mi-am reamintit că doar presa mă satisface din toate punctele de vedere! Motiv pentru care ... iată-mă!