Connect with us

Actual

Constanța, orașul distracțiilor de noapte sau un pol al dezvoltării economice?

Claudiu Vuță

Publicat

la

https://www.litoralulromanesc.ro/portul_tomis_constanta.htm

Constanța, orașul de la malul mării. Un oraș a cărui imagine este caracterizată în ultimii 20 de ani de distracțiile de noapte, prezentate pe larg ca fiind atracții turistice și viața economică ce lasă impresia vizitatorilor că este una înfloritoare. Dar care este situația reală a acestui oraș/județ?

Putea fi Constanța mai mult decât ceea ce este în prezent, atât din punct de vedere economic, dar și social? Are acest județ posibilitatea să devină un pol de dezvoltare și nu unul al prosperității relative?

La 1 ianuarie 2019 populația, județului Constanța, după domiciliu, conform datelor Biroului Județean de Statistică Constanța, număra 766.000 locuitori, rata șomajului fiind de 2,7%. PIB-ul județului este de 8,9 miliarde de euro, aflându-se în primele 5 județe ale României.

Structura populației, pe grupe de vârstă, este dezechilibrată, în intervalul 0-14 regăsim 15,2% din populație sau 116000 locuitori, între 15-64 ani procentul este de 69,4%, reprezentând 532000 locuitori, cei peste 65 de ani fiind în număr de 118000 sau 15,4% din populație.

Chiar dacă județul Constanța figurează printre cele care își aduc o contribuție importantă la PIB-ul României, numărul locurilor de muncă fluctuează și este pro-ciclic și depinde de sezonul estival, conform celor de mai jos:

Se observă cum în lunile de vară numărul șomerilor se reduce, în timp ce în sezonul rece, acesta crește. În primele 9 luni ale anului s-au înregistrat 1,3 milioane de turiști, din care doar 56 de mii de turiști străini. Numărul salariaților din județ a înregistrat la finalul lunii septembrie 188 de mii de persoane, câștigul salarial mediu net fiind de 2700 de lei.

Privind evoluția pieței imobiliare, în intervalul 2007 – 2018 au fost finalizate peste 38000 de locuințe, din care 16000 doar în ultimii 5 ani, conform graficului de mai jos:

Constanța înregistrează o bulă imobiliară, în condițiile în care se construiește tot mai mult, în timp ce numărul populației scade. Deși figurează în primele 5 județe ale României, ca pondere în PIB, Constanța este doar un pol al prosperității relative, avantajele poziției geografice nu au fost fructificate pe deplin din punct de vedere economic. Mai mult decât atât, Constanța a decăzut din punct de vedere economic, marii investitori ocolind constant teritoriul aflat între Dunăre și Marea Neagră, deși acest județ prezenta toate premisele pentru a fi considerat drept primă alegere a marilor companii.

Portul Constanța este cel mai mare port la Marea Neagră și putea reprezenta pentru investitori o poartă de ieșire a mărfurilor în exterior. Constanța este legată rutier de București de autostrada A2/A4, are o rețea de căi ferate excelent conectate cu sistemul național și european, Portul Constanța reprezintă atât un punct de pornire, cât și un punct final pentru Coridorul de Transport Paneuropean 4.

Întrebarea care se pune este: De ce Constanța, un județ ce prezintă atâtea avantaje este doar pe locul 5 între județele României ca pondere în PIB? De ce județe precum Timiș sau Cluj au avut o creștere economică superioară județului Constanța?

Nici Cluj și nici Timiș nu oferă investitorilor atâtea avantaje în ceea ce privește infrastructura precum Constanța.

De ce județe precum Cluj, Timiș, Brașov, Sibiu, Oradea sau Arad au cunoscut o dezvoltare constantă, în timp ce Constanța a avut o creștere moderată, cu mult sub posibilitățile sale? Răspunsul este strâns legat de modul în care administrațiile locale, din fiecare dintre aceste județe, au înțeles să se poziționeze față de atagarea capitalului privat.

În Cluj există 11 parcuri industriale, Timiș – 2, Brașov – 9, Sibiu – 3, Arad – 3, Oradea – 4. Fiecare dintre aceste parcuri industriale a atras zeci de companii de prestigiu, din diferite domenii. Până și în Blaj (jud. Alba) există un parc industrial, ce a redus la zero somajul în zonă și a devenit un pol de dezvoltare.

În fiecare dintre aceste parcuri industriale a fost atrasă forță de muncă înalt calificată, în condițiile în care românii au emigrat masiv spre Vestul Europei. De exemplu, cele 4 parcuri industriale din Oradea angajează peste 7000 de oameni. Orașul are un somaj apropiat de zero. Astfel, orașul a avut posibilitatea de a se dezvolta. Cine a vizitat Oradea a putut constata că se efectuează vaste lucrări de modernizare și că tot mai multe firme investesc local, atrase de modul în care autoritățile au înțeles a susține capitalul privat și dezvoltarea economică.

Știți câte parcuri industriale s-au construit în Constanța în ultimii 30 de ani? Zero! Știți câte se preconizează a se construi până în 2024? Unul singur.

Deși Constanța este centru universitar, tot mai mulți tineri au decis să plece din județ, atât spre București, dar și peste hotare, singurele opțiuni de angajare, pe care un tânăr absolvent le are în acest județ, sunt cele din domeniul turistic, în port sau agricultură. Cam puțin pentru Constanța.

Privind structura populației pe vârste, va fi imposibil ca județul să se dezvolte fără infuzie de capital uman și care să aibă competențe profesionale înalte. Dezvoltarea unui parc industrial poate transforma Constanța dintr-un pol al prosperitatii relative într-un incubator/multiplicator economic, județul, dar și regiunea de sud-est a României, având astfel posibilitatea de a deveni un pol al dezvoltarii economice.

Piața muncii depinde în Constanța, preponderent, de trei domenii, turistic, agricol și cel portuar. Apariția unor companii mari ar putea reseta atât piața muncii, prin atragerea de capital uman, dar și prin creșterea concurenței dintre angajatori pentru a atrage cei mai buni angajați. Astfel salariile se vor majora, având un efect benefic asupra taxelor și impozitelor încasate de către autorități, care vor putea majora investițiile locale.

Constanța nu poate concura cu zona București – Ilfov, din motive obiective, însă cu siguranță am putea să aplicăm modelul implementat de către autoritățile din Oradea, Sibiu, Brașov, Cluj sau Timiș și să schimbăm imaginea de destinație turistică sezonieră într-una care să presupună dezvoltare economică și prosperitate sustenabilă.

Comments

comments

Actual

Bogdan Olteanu, fost viceguvernator BNR, 5 ani de ÎNCHISOARE. Decizia este definitivă!

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Bogdan Olteanu, fost deputat PNL și fost viceguvernator al Băncii Naționale, a fost condamnat la 5 ani de închisoare.

Bogdan Olteanu a fost reținut în urmă cu mai mulți ani și a fost acuzat că a primit 1 milion de euro de la Sorin Ovidiu Vântu astfel încât să sprijine numirea unei persoane într-o funcție publică. El a fost condamnat astăzi, 29 octombrie 2020, la cinci ani de închisoare. Sentința este definitivă.

Solutia pe scurt:

Decizia penală nr.1129/A din data de 29 Octombrie 2020 – În temeiul art.421 pct.2 lit.a din Codul de procedură penală, admite apelul declarat de inculpatul OLTEANU BOGDAN împotriva Sentinţei penale nr.1960 din data de 24 decembrie 2019, pronunţată de Tribunalul Bucure?ti – Sec?ia I Penală, în Dosarul nr.20082/3/2017. Desfiinţează, în parte, sentinţa penală apelată şi, în fond, rejudecând: Reduce pedeapsa principală aplicată inculpatului OLTEANU BOGDAN pentru infrac?iunea de trafic de influen?ă, prev. de art.291 alin.1 Cod penal rap. la art.6 din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.5 Cod penal, de la 7 ani închisoare la 5 ani închisoare, men?inând pedepsele complementare ?i accesorii aplicate aceluia?i inculpat prin sentin?a apelată. În temeiul art.424 alin.3 Cod de procedură penală rap. la art.72 Cod penal, deduce din pedeapsa principală de 5 ani închisoare aplicată inculpatului perioada re?inerii, a arestării preventive ?i a aretului la domiciliu, de la 29.07.2016 la 20.10.2016, inclusiv. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate. În temeiul art.275 alin.3 din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare din apel rămân în sarcina statului. În temeiul art.275 alin.6 rap. la art.272 alin.1, 2 din Codul de procedură penală, onorariul parţial cuvenit avocatului din oficiu desemnat pentru inculpat, în cuantum de 220 lei, rămâne în sarcina statului, fiind suportat din fondul Ministerului Justiţiei. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 29 octombrie 2020.”

NOTĂ! La ultimul termen al procesului reprezentantul DNA a declarat că la dosar există numeroase probe care dovedesc vinovăţia lui Bogdan Olteanu, printre care declaraţiile date de Sorin Ovidiu Vîntu, ale unor oameni de afaceri şi ale fostului guvernator al Deltei Dunării, Liviu Mihaiu, dar şi înscrisuri bancare şi interceptări telefonice şi ambientale.

“Inculpatul Bogdan Olteanu a cerut şi primit un milion de euro şi sprijin electoral de la Sorin Ovidiu Vîntu. Martorul Sorin Ovidiu Vîntu a recunoscut săvârşirea faptelor, el fiind trimis în judecată pentru săvârşirea faptelor de cumpărare de influenţă (…) O altă declaraţie este cea a lui Sorin Enache, directorul general al Realitatea Media. El spune clar că la acea vreme Sorin Ovidiu Vîntu urmărea ieşirea lui Mihaiu de la “Academia Caţavencu” şi promovarea pentru postul de guvernator al Deltei Dunării. Aceste declaraţii sunt dublate de documente bancare ale unor autorităţi străine. Din interceptările făcute în cauză, reiese că Sorin Ovidiu Vîntu era interesat de numirea lui Mihaiu. Martorii cheie din dosar au fost testaţi cu aparatul poligraf pentru verificarea gradului de disimulare a sincerităţii. Rezultatul a fost ca aceşti martori au fost sinceri în cele declarate. Bogdan Olteanu a refuzat proba cu testarea la aparatul poligraf. Mai există un raport economic ce arată că Bogdan Olteanu a avut cheltuieli mai mari decât suma veniturilor legale”, a spus procurorul.

În ultimul cuvânt în faţa instanţei, Bogdan Olteanu a negat acuzaţiile procurorilor DNA şi a spus că nu a primit bani de Sorin Ovidiu Vîntu sau de la alte persoane, neexistând nicio comunicare cu privire la numirea lui Liviu Mihaiu în funcţia de guvernator al Deltei Dunării. El a declarat că toată lumea îl susţinea pe Liviu Mihaiu pentru funcţia de guvernator al Deltei Dunării, iar decizia de numire a fost luată de PNL şi Guvern.

INFO! Bogdan Olteanu a fost trimis în judecată de DNA în octombrie 2016, fiind acuzat că, în perioada iulie – noiembrie 2008, pe când era preşedinte al Camerei Deputaţilor, a solicitat şi primit de la omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu un milion de euro şi sprijin electoral în schimbul numirii lui Liviu Mihaiu în funcţia de guvernator al Deltei Dunării. Ulterior, ca urmare a diligenţelor depuse de Olteanu, Mihaiu a fost numit, la data de 18 septembrie 2008, în funcţia de guvernator al Deltei Dunării, susţin procurorii. Potrivit acestora, suma de un milion de euro a fost transferată dintr-un cont din Cipru în contul din Bulgaria al unei societăţi înregistrate în SUA şi apoi retrasă în numerar în trei zile consecutive. Ulterior, la solicitarea lui Vîntu, banii i-au fost remişi lui Olteanu la biroul unde acesta îşi desfăşura activitatea în sediul PNL.

Comments

comments

Continuă să citești

Actual

Controale în trenurile de călători, în județul Constanța. Vezi ce amenzi au fost aplicate

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

Polițiștii de la transporturi  au desfășurat, în cursul zilei de ieri, o acțiune în trenurile de călători, stațiile de cale ferată și aeroporturi, pentru limitarea efectelor pandemiei SARS COV-2 și creșterea siguranței călătorilor.

La acțiune au participat peste 70 de polițiști din cadrul Secției Regionale de Poliție Transporturi Constanța, sprijiniți de forțe ale I.J.J. Constanța și G.J.M. Tomis Constanța, dar și de reprezentanți ai C.F.R. Călători.

Echipele de control au fost prezente în trenurile de călători, stațiile de cale ferată și aeroporturi, acționând pentru păstrarea măsurilor de siguranță sanitară în rândul călătorilor.

Astfel, au fost verificate 57 de stații C.F. și 62 de trenuri, fiind legitimate 515 persoane.

”În urma acțiunii, polițiștii au aplicat 271 de sancțiuni contravenționale, în valoare de 109.700 de lei, dintre care 198 la Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 și 49 la Legea 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice.

Totodată, au fost constatate 4 infracțiuni la O.U.G. 23/2008, privind pescuitul și acvacultura.”, au precizat reprezentanții Biroului de presă al IPJ Constanța.

C.F.R. Călători face apel la călători să NU urce în tren, dacă la casa de bilete li se comunică faptul că nu mai sunt locuri. Recomandarea este valabilă și pentru persoanele posesoare de abonamente/autorizații.

Pentru a avea o predictibilitate a cererii de transport, inclusiv a persoanelor care au abonamente/autorizații și pentru a putea fi, astfel, dimensionată cât mai bine capacitatea trenurilor la numărul de locuri solicitat, recomandăm tuturor călătorilor procurarea biletelor din timp.

Este important ca pasagerii să evite aglomerația și să nu aleagă pentru destinația lor doar trenurile de la orele de vârf. Dacă vor face rezervări din timp, se pot suplimenta în mod operativ trenurile, înainte de plecare.

Purtarea măștii de protecție la bordul trenurilor C.F.R. Călatori este obligatorie pe toată durata călătoriei, precum și în zonele de așteptare a trenurilor – stații de cale ferată, peroane, săli de așteptare.

Foto: Ilustrativ

 

Comments

comments

Continuă să citești

Actual

Ostrov. Cinci irakieni, depistați de polițiști la frontiera ”verde”

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

Poliţiştii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă în cooperare cu polițiști din cadrul Postului de Poliție Ostrov au depistat în apropierea frontierei de stat, cinci cetățeni din Irak, care au intrat ilegal în România din Bulgaria, pe la frontiera „verde”.

Persoanele în cauză au fost preluate, conform Acordului de readmisie între România și Bulgaria, de către autoritățile de frontieră bulgare, în vederea continuării cercetărilor.

În data de 28.10.2020, acţionând în baza unei informații, poliţiştii de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Ostrov, județul Constanța, în cooperare cu polițiști din cadrul Postului de Poliție Ostrov au descoperit în apropierea frontierei de stat, în dreptul localității Esechioi, cinci persoane de sex masculin, fără documente de identitate asupra lor.

Persoanele în cauză au fost conduse la sediul instituției, unde s-a stabilit că cei cinci bărbați sunt cetățeni irakieni, având vârste cuprinse între 19 și 32 de ani. Totodată, în cadrul cercetărilor, cei cinci au declarat că au intrat ilegal în ţară cu scopul de a ajunge într-un stat din vestul Europei.

”În cauză, poliţiştii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trecere frauduloasă a frontierei de stat, cetăţenii străini fiind preluați, conform Acordului de readmisie între România și R.Bulgaria, de către autoritățile de frontieră din statul vecin.”, au precizat reprezentanții Compartimentului Purtător de cuvânt.

 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: