Seria ”Poveștile Mării Negre” a istoricului constănțean Cristian Cealera a ajuns la volumul IV. Într-o discuție cu cititorii, autorul a dezvăluit câteva aspecte din istoria Tomisului, rămase până acum necunoscute marelui public. Cine a întemeiat Tomisul antic? Regina Tomiris, evocată cu acest rol de Iordanes, cel mai SF dintre autorii antici? Sau Tomos, un personaj enigmatic care apare pe monedele tomitane? Știați că domnițele de la Tomis plăteau corăbierilor ”o grămadă de bani” pentru a le aduce în această margine de imperiu parfumuri preparate în marile orașe ale latinității? În perioada de maximă înflorire a Tomisului antic, aici era libertate religioasă, după cum era în tot Imperiul. Iar comercianții veniți să se stabilească în orașul lui Tomos își aduceau cu ei, de acasă, divinitățile lor. Din acest motiv, orașul s-a dezvoltat, au apărut temple și artă, iar acum avem statui frumoase, unele chiar excepționale, la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța. Aceste opere de artă și de cult nu au fost realizate la Tomis, deoarece nu s-au găsit urmele unui atelier ”capabil să facă Fortuna cu Pontosul”. Prin urmare, erau aduse din Imperiu sau din alte zone.
Noul volum este structurat în două părți. Prima din ele cuprinde ”legende și povestiri”, adică ficțiuni care pleacă totuși de la evenimente istorice petrecute pe teritoriul Dobrogei. A doua parte, intitulată ”Oamenii, Eroii, Zeii…” abordează doar aspecte care țin strict de adevărul istoric.
Cristian Cealera spune că a ajuns să scrie seria de cărți, cu mare succes la public, Poveștile Mării Negre, ca rezultat al unor fapte și întâmplări ale vieții sale. ”Am crescut într-o familie unde robinetul de la baie curgea mereu, dar dacă nu știai cine a fost Alaric și Theodoric, erai executat în piața publică. Taică-miu, când aveam 9 ani, mă lua pe mine și pe frati-miu , ne așeza pe scăunele, ne dădea câte un sandvich, în sufragerie, aveam o carte ”Cine știe câștigă”, și începea să ne pună întrebări. Dacă nu știai, era cu probleme. Bine, glumesc, nu pățeam nimic.”. Așa se face că viitorul scriitor a citit de toate în copilărie, inclusiv Sonetele lui Shakespeare, însă cel mai mult s-a atașat de mitologie și istorie. Iar această dublă pasiune l-a urmărit toată viața.
În 2002, Cristian Cealera s-a angajat în presă, ca jurnalist. Pe lângă subiectele uzuale pe care le aborda, scria uneori, când permitea politica editorială, despre cetăți, vestigii sau diferite aspecte istorice. La câțiva ani distanță, în perioada 2005-2006, a intrat într-o colaborare cu Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța, iar vechii arheologi de aici, observând că nu scrie rău, au început să-i faciliteze accesul la documente istorice, cărți, teorii. Aprofundând, a ajuns să facă filme documentare despre siturile Dobrogei, iar mai apoi să editeze portalul PovestileMăriiNegre.ro. ”La un moment dat, oameni pe care nu-i văzusem niciodată în viața mea au zis: domne, dar de ce nu le bagi într-o carte? Hai, domne, eu nu sunt scriitor”, relatează Cristian Celera. Dar publicul nu greșea deloc, autorul poveștilor era scriitor, și încă unul foarte talentat. După un timp, a dat curs acestor sfaturi, publicând volumele mult apreciate.
”Toate acestea s-au întâmplat până în 2017, când se produce un alt cutremur în viața mea: devin ghid. Și mă plimb, cam doi ani, cu foarte multe grupuri de români, în principal în Dobrogea și Transilvania. Și datorită Poveștilor Mării Negre, cei de la Muzeu au zis: băi, dar tu… vrei să rămâi ghid până la 120 de ani? Sau, uite, se scoate la concurs un post de educator muzeal, te bagi sau nu te bagi? Bineînțeles, m-am băgat și așa am ajuns, de patru ani jumate, la Muzeul din Constanța.” – spune Cristian Cealera.
Dedicându-se istoriei și mitologiei, Cristian Cealera a realizat mai multe filme documentare, a publicat patru volume din seria Poveștile Mării Negre, o carte de benzi desenate despre istoria cetății Tomis, și-a finalizat studiile doctorale cu o teză despre aspectele religioase din istoria vechiului Tomis, iar acum pregătește o carte, pe care a documentat-o deja în ultimii doi ani, despre ”englezii de la Constanța”. Este vorba vorba despre rolul jucat în dezvoltarea Kustenge-ului de către compania britanică ”Danube and Black Sea Railway and Küstendge Harbour Company Limited”, cea care, la mijlocul secolului al XIX-lea, a construit calea ferată Constanța-Cernavodă, a edificat mai multe clădiri în oraș și a refăcut Farul Genovez.
”Deci aș putea spune că mie istoria mi-a schimbat viața. Și istoria și mitologia. În fiecare zi încerc să aflu lucruri noi” – mai spune Cristian Cealera.
Volumul IV al Poveștilor Mării Negre a fost lansat la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța. Ulterior, autorul a organizat o întâlnire cu cititorii la cafeneaua Prăvăliei cu Cărți, discuțiile de aici fiind sursa relatărilor de mai sus. Mai multe detalii puteți afla din clipul de mai jos:
Comentarii pe Facebook
Autentifica-te pe Facebook pentru a comenta
