Dacă vreţi să desluşiţi mai bine victoria PSD-ului de la alegerile generale, trebuie să ştiţi că:
- PSD-ul s-a prezentat în faţa electoratului cu idei şi teme specifice dreptei: mai mulţi români în clasa de mijloc; eliminarea a peste 100 de taxe; reducerea TVA după un calendar exact; scăderea impozitului pe salariu; generalizarea plăţilor online de taxe până la 1 decembrie 2018; simplificarea legislaţiei fiscale prin introducerea Codului Economic; scheme de ajutor pentru start-up-uri etc.
- Alte promisiuni electorale au fost de asemenea orientate după nevoile publicului de dreapta: 2.500 de creşe şi grădiniţe; 30 de cămine studenţeşti; 50.000 de locuri în şcolile postliceale; creşteri salariale de 80% pentru cadrele didactice; facilităţi pentru medici şi IT-işti; un program naţional de investiţii în spitale regionale.
- PSD-iştii au făcut o campanie discretă, nu au inundat reţelele sociale cu postaci şi nu au umplut ziarele cu publicitate electorală. La Constanţa, nici măcar nu au chemat presa la lansarea candidaţilor.
În mod evident, discutând aceste teme, PSD-ul s-a adresat publicului de dreapta şi nu votanţilor săi tradiţionali (mai interesaţi de ajutoare sociale decât de strat-up-uri sau de simplificarea legislaţiei fiscale). La fel de evident, PSD-ul nu a urmărit să culeagă voturi din dreapta, ci doar să câştige neutralitatea acestui public. Şi a reuşit din plin, cheia succesului fiind absenţa masivă a publicului de dreapta de la votare. Un public anesteziat cu ideea că programul PSD nu este chiar rău, dar mai ales debusolat de prestaţia neconvingătoare a figurilor din PNL!
Cine l-a consiliat pe Dragnea?
În spatele acestei construcţii se simte o mână iscusită. La ultima apariţie TV din campania electorală, Liviu Dragnea ne-a spus şi cine sunt consultanţii care au plămădit programul de guvernare:
„Suntem singurul partid care a construit un program de guvernare. Şi, accentuez, nu o simplă ofertă politică, ci un program de guvernare, la care am lucrat cu specialişti din instituţii bancare respectabile, din ţară şi străinătate, cu oameni din companii private, cu specialişti din interiorul partidului. Am lucrat şase luni de zile. Este un program construit plecând întâi de la sursele suplimentare pe care le-am identificat, care are impactul bugetar, care are beneficiarii şi care are calendarul de implementare.”
Liviu Dragnea nu a rostit niciun nume de consultant. El nu a precizat dacă prin „instituţii bancare respectabile din străinătate” se referă la Fondul Monetar Internaţional sau Banca Mondială. Şi nici dacă prin „companii private” se referă la multinaţionale.
Fondul Suveran
Lecturând programul de guvernare propus de PSD, aflăm că toate măsurile foarte liberale enunţate mai înainte se vor susţine prin intermediul Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI), o structură 100% de stat, cu 200 de companii participante şi o capitalizare de 45 de miliarde de lei. Fondul Suveran va prelua, practic, participaţiile statului din economie, inclusiv Portul Constanţa şi Aeroportul Mihail Kogălniceanu – ca să numim doar două din cele mai importante afaceri de stat din judeţul nostru. Acest patrimoniu imens, considerat până acum strategic, suveran şi neprivatizabil, va fi adus în garanţia unei emisiuni de obligaţiuni de 25 de miliarde de lei. Alte 10 miliarde de lei vor fi culese la Fond din dividendele companiilor pe care le va prelua în portofoliu. Un miliard de lei vor veni din vânzarea activelor neperformante. În sfârşit, 25 de miliarde de lei vor veni din atragerea altor surse în proiectele de investiţii demarate de Fond. Intuim că ar fi vorba de nişte parteneriate pe care Fondul Suveran le va încheia cu diverse companii private, de naţionalitate neprecizată, în vederea realizării unor proiecte. Din banii Fondului ar urma să fie capitalizate CEC-ul şi Eximbank-ul, dar şi alte firme înfiinţate special pentru a activa în zona transportului rutier şi feroviar, energiei, siderurgiei, industriei de apărare etc. Acest proiect în centrul căruia se află Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii ar trebui să genereze 42.000 de noi locuri de muncă şi creşterea PIB-ului cu 20 de miliarde de lei în următorii patru ani.
Aventura anterioară de la Fondul Proprietatea
Trebuie să spunem că în programul PNL-ului se vorbea, de asemenea, de înfiinţarea unui fond cu o funcţiune similară, dar cu o denumire diferită. Din nefericire, niciunul din cele două partide nu a avut responsabilitatea de a provoca o dezbatere publică pe tema oportunităţii înfiinţării unui astfel de fond. O aventură similară s-a petrecut în România în perioada 2005-2008, când Guvernul PNL a instrumentat înfiinţarea Fondului Proprietatea, care a preluat în portofoliu pachete importante din acţiunile companiilor de stat, inclusiv 20% din Portul Constanţa. Scopul înfiinţării Fondului Proprietatea a fost acela de a-i despăgubi pe moştenitorii celor deposedaţi abuziv în perioada comunistă. În schimbul proprietăţilor naţionalizate, moştenitorii au primit acţiuni la Fondul Proprietatea. Aşa cum era de anticipat, mulţi din aceştia şi-au vândut ulterior acţiunile. La momentul de faţă, 60,45% din acţiunile Fondului Proprietatea sunt deţinute de acţionari instituţionali străini, persoane fizice nerezidente în România şi o bancă depozitară de „certificate de depozit globale” din New York.
P.S. Liviu Dragnea a acordat astăzi un interviu, în care tocmai a anunţat că i-a solicitat premierului în funcţie, Dacian Cioloş, să amâne eliminarea unor taxe şi reducerea TVA până la 1 ianuarie 2018. Deşi în spaţiul public s-a comentat deja că relaxarea fiscală a fost doar o promisiune electorală de care PSD-ul s-a lepădat înainte de a ajunge să formeze Guvernul, trebuie să spunem că programul de guvernare la care ne-am referit mai sus prevede reducerea TVA din anul 2018. Rămâne de văzut ce se va întâmpla cu celelalte ideile de dreapta din programul de guvernare al PSD-ului.
Comentarii pe Facebook
Autentifica-te pe Facebook pentru a comenta
