Connect with us

Exclusiv

Cum a pus Puiu Popoviciu mâna pe fostul sediu al RADET Constanţa

Adrian Cârlescu

Publicat

la

O firmă controlată de un off shore cipriot care apare în mai toate afacerile derulate de Puiu Popoviciu a retrocedat o importantă clădire de epocă din Constanţa, în care anterior funcţionase sediul Regiei Autonome de Distribuţie a Energiei Termice (RADET). Actele de retrocedare au fost semnate de fostul primar Radu Mazăre, care a girat corectitudinea procedurii. Însă autorul unei celebre cărţi despre imobilele vechi ale Constanţei a publicat un document care atestă că proprietarul antebelic al clădirii situate pe Strada Carol la numărul 137 era o altă persoană decât aceea de la care gruparea lui Popoviciu cumpărase drepturile succesorale. În plus, „moştenitoarea” s-a legitimat în faţa notarului cu un act de identitate emis cu 43 de ani înainte, care nu conţinea informaţii esenţiale privind CNP-ul, data şi locul naşterii, numele părinţilor etc.

Moştenitoare, în baza unui contract din 1928

RadetÎn 2001, clădirea istorică de pe Bulevardul Tomis nr. 107 se afla în folosinţa RADET. Profitând de prevederile Legii 10/2001 privind retrocedarea imobilelor naţionalizate, o doamnă cu domiciliul în Argentina, pe numele ei Balian Shake, a formulat o notificare de retrocedare a imobilului (109319/14.08.2001), prin executor judecătoresc. Aşa cum deducem dintr-o serie de înscrisuri ulterioare, întrucât notificarea de retrocedare nu se află în posesia noastră, Balian arăta că este unica moştenitoare a autorilor Zelveian Eugenia (născută Venedikian), Agopian Arden (născută Venedikian), Agopian Araxi (căsătorită Balian Araxi), Balian Jose şi Hagopian Garabed Garbis. Ulterior, mai exact în anul 2003, argentinianca a obţinut şi un certificat care îi atesta calitatea de moştenitoare, din partea notarului public Cristina Budei. Totodată, femeia a obţinut o dovadă de la Arhivele Naţionale că unul din autorii ei, respectiv Eugenia Zelveian, cumpărase pe 28 iulie 1928 imobilul situat în Constanţa pe strada Carol nr. 137 colţ cu strada Decebal – lot 11, careul ZA, compus din teren în suprafaţă de 627 mp şi construcţii.

Cladirea-interbelica-str-Ca

Planul parcelar din 1928 şi fotografia de epocă a imobilului

Balian Shake se legitima cu un livret civic din 1963

Ani de zile, în dosarul de retrocedare deschis la Primăria Constanţa nu s-a mai întâmplat nimic. Apoi, pe 30 martie 2006, Balian Shake s-a prezentat la biroul notarului public Gustavo Fabian Rullansky din Buenos Aires, Argentina, unde a încheiat o procură apostilată potrivit Convenţiei de la Haga (obiectul ei îl vom detalia mai jos). În faţa notarului din Buenos Aires, Balian s-a legitimat cu livretul civic argentinian 4990038 eliberat la 20 martie 1963. Aţi citit bine: 1963. În mod paradoxal, în actul notarial nu s-a consemnat codul numeric personal, data naşterii, locul naşterii sau numele părinţilor „moştenitoarei”.

Studiind pe internet situaţia documentelor de identitate aflate în uz, de-a lungul istoriei, în Republica Argentina, am aflat că Livretul Civic (Libreta cívica) este un strămoş al actului de identitate. Încă de la începutul secolului al XX-lea, bărbaţii din Argentina trebuiau să se legitimeze cu livretul militar (Libreta de Enrolamiento), în vreme ce femeile primeau la vârsta de 18 ani un livret civic (Libreta cívica). În 1968, aceste documente rudimentare au fost înlocuite cu Documentul Naţional de Identitate (Documento Nacional de Identidad), un act comun pentru bărbaţi şi femei, emis iniţial sub forma unui buletin verde, oarecum similar cu cele care se aflau în uz în România, în perioada comunistă. Actele de identitate emise în conformitate cu Legea 17.671 din 1968 conţin un cod de identificare similar CNP-ului românesc. Legea argentiniană prevede la articolul 13 obligativitatea prezentării Documentului Naţional de Identitate în toate circumstanţele care fac necesară dovedirea identităţii unei persoane. Însă nu exclude dovada identităţii în baza documentelor mai vechi, care nu au fost scoase din uz, fiind admise, de pildă, la alegerile din anul 2012. Pe de altă parte, în procedurile judiciare şi în operaţiunile bancare, unde sunt necesare informaţiile detaliate privind data şi locul naşterii, CNP-ul, numele părinţilor sau fotografia actuală, se solicită DNI-ul.  Notarul Rullansky n-a avut nevoie de toate aceste aspecte pentru a stabili că persoana care se prezentase în faţa sa, cu un act emis cu 43 de ani în urmă, este într-adevăr Balian Shake.

Hăţişul juridic prin care mandatarii l-au mandatat pe omul lui Popoviciu să vândă drepturile litigioase

Prin actul notarial autentificat în condiţiile mai sus descrise, Balian Shake îi mandata pe numiţii Elena Monica Livescu şi Marian Dănuţ Livescu să încheie o convenţie, expres prevăzută, referitoare la imobilul ce făcea obiectul notificării de retrocedare.

Sotii-Livescu

Soţii Livescu

Acţionând în baza mandatului, soţii Livescu s-au prezentat cu respectiva convenţie la notarul public Magdalena Ivănică din Bucureşti, care a autentificat-o sub numărul 919/30.03.2006. Consecutiv, cu numărul 920, notarul ales autentifica o altă procură prin care soţii Livescu, acţionând ca mandatari ai lui Balian Shake, îl mandatau mai departe pe numitul Andrei-Mihai Bejenaru să vândă drepturile litigioase asupra clădirii care adăpostea atunci sediul RADET către constănţeanul Marian Gheorghe. De ce n-au putut soţii Livescu să vândă în mod direct drepturile litigioase şi de ce au mandatat o altă persoană în acest scop? O explicaţie simplă ar fi aceea că Elena Monica Livescu era atunci, ca şi acum, notar public, iar în această calitate a autentificat actul autentic dintre Bejenaru şi Gheorghe. Elena Monica Livescu nu avea dreptul legal să semmneze în acelaşi timp şi convenţia de vânzare, ca mandatară a lui Balian Shake, şi încheierea de autentificare, în calitate de notar public, deoarece ar fi fost în incompatibilitate.

Argentinianca a primit preţul cesiunii într-un cont din Uruguay

La încheierea actului de vânzare a drepturilor litigioase, Marian Gheorghe a plătit 22.500 de euro într-un cont bancar românesc, deschis pe numele societăţii civile de avocaţi Livescu şi Asociaţii. Aici trebuie să arătăm că Marian Dănuţ Livescu, soţul notarei, este de profesie avocat, fiind unul din specialiştii recunoscuţi în materia retrocedărilor de imobile din Baroul Bucureşti. De asemenea, afaceristul constănţean a achitat 227.000 de euro, prin transfer bancar, într-un cont deschis pe numele Balian Shake, dar nu în ţara ei de rezidenţă, Argentina, ci în Uruguay, la Monevideo. Ca să intre în posesia banilor, Balian a bătut o cale de 570 de kilometri, mergând în ţara vecină. De ce nu putea efectua operaţiunea de încasare în ţara ei, asta nu se lămureşte în niciun fel în actele analizate. Însă ştim că livretul civic folosit de Balian Shake în scopul legitimării data din 1963 şi nu putea fi admis de nicio bancă din Argentina pentru autorizarea operaţiunilor de cont curent, în anul 2006.

Mazăre retrocedează Carol 127 pentru Carol 137

Radu Mazare

Radu Mazăre, profetul de la Primărie

După tranzacţia legată de drepturile litigioase, retrocedarea a mers ca unsă. Astfel, pe 6 septembrie 2007, primarul municipiului Constanţa de la acea vreme, Radu Mazăre, a semnat Dispoziţia nr. 4667 pentru restituirea parţială în natură a imobilului situat în Constanţa, bulevardul Tomis nr. 107, str. Decebal nr. 32A (fosta str. Carol nr. 127, Decebal nr.26). În preambulul actului administrativ se arăta că Balian Shake, prin procurist Bejenaru Andrei-Mihai, solicita restituirea imobilului situat la fosta adresă interbelică str. Carol 137. Însă dispozitivul actului stabilea restituirea în natură pentru Carol 127. Totodată, se excepta de la retrocedare o fostă anexă a clădirii interbelice, vândută cu titlu de locinţă, de către Primărie, unei persoane fizice în anul 1996. Totodată, se menţiona că locuinţa în cauză fusese extinsă în baza unei autorizaţii de construire emisă în anul 2003 de Radu Mazăre. Legal vorbind, acea autorizaţie nu putea fi dată, întrucât terenul fusese notificat spre retrocedare încă din 2001. Legea îl obliga pe Mazăre să nu emită autorizaţia de construire, dar fostului primar puţin îi păsa de lege. Lui îi păsa de astrologie, de profeţii, de viitorologie. Ca dovadă, în Dispoziţia sa, pe care, repetăm, a emis-o pe 6 septembrie 2007, acesta arăta că imobilul realizat în baza autorizaţiei (ilegale) în 2003 fusese vândut pe 14 noiembrie 2007. Acest profet rătăcit la Primărie ştia pe 6 septembrie ce avea să se întâmple pe 14 noiembrie, cu număr de autentificare cu tot. Poate că timpul, pentru el, curgea în sens invers, ca înaintea erei noastre. Sau poate că a fost pe undeva o eroare materială, deşi într-un astfel de act solemn, care are forţa probantă a unui înscris autentic, astfel de abateri nu au ce căuta. Trebuie să mai spunem că, undeva în preambulul Dispoziţiei de retrocedare, se mai invoca un articol de lege referitor la încadrarea clădirii hotărâte pentru retrocedare în categoria imobilelor preluate de stat cu titlu valid. Ce titlu a fost, din ce an şi pentru ce autori, nu s-a mai lămurit în Dispoziţie. În sfârşit, după ce a retrocedat fostul număr 127 pentru cererea de la 137, Mazăre a stabilit, aşa cu spunea şi legea, că dispoziţia sa trebuia pusă în executare în termen de trei ani de la data primirii ei de către persoana îndreptăţită.

Pe Carol 127 era casa lui IN Roman; la numărul 137 locuia Aurelia Galuri

Verificând documentele aflate la Arhivele Naţionale, am aflat că, pe listele de alegători din anul 1934, în clădirea aflată la adresa Strada Carol nr. 127 figura ca locatar şi proprietar Bonifaciu Roman, avocat de prestigiu şi fiul al ilustrului Ioan N. Roman, fost primar al Constanţei, fost deputat şi unul din marii intelectuali ai Dobrogei, autor de carte, jurnalist, poet şi om de afaceri. Însă, în mod cert, clădirea construită de IN Roman nu era, în niciun caz, cea care stă şi azi în temeliile ei, pe bulevardul Tomis, la numărul actual 107. În acest sens, toţi cercetătorii istorici din Constanţa atestă că imobilul familiei Roman a fost distrus în al doilea război mondial, în urma unui bombardament.

Bonifaciu-Roman-Carol-127

La adresa Carol 127 locuia fiul fostului primar Ioan N. Roman

Pe de altă parte, la numărul 137, ultimul proprietar înregistrat înainte de instaurarea regimului comunist a fost Aurelia Galuri, aşa cum reiese din fişa de rol fiscal a imobilului publicată în anexa cărţii „Constanţa Veche” a autorului Marian Moise. Autorul cărţii susţine însă că adresa „strada Carol numărul 137” din perioada interbelică ar corespunde acum cu „adresa Bulevardul Tomis 117”, iar aici ar fi funcţionat multă vreme restaurantul Păltiniş-Măcelăresc.

Montaj-Galuri

Extrase din cartea “Constanţa veche” a autorului Marian Moise

Nu avem pretenţia să elucidăm situaţia adreselor din perioada interbelică, însă date fiind aceste nepotriviri, credem că Primăria Constanţa trebuia să lămurească pe deplin situaţia, în baza istoricului de rol care se găseşte în arhiva sa. Din nefericire, Primăria nu a făcut acest lucru, procedând diferit faţă de propria ei practică din alte dosare de retrocedare. Iar aşa, suspiciunile că procedura nu a fost corectă sunt pe deplin alimentate.

În 2012, Mazăre emite o nouă dispoziţie, eliminând sintagmele „Carol 127” şi „imobil preluat de stat cu titlu valid”

La câteva luni după emiterea Dispoziţiei de retrocedare, un avocat împuternicit de Andrei Bejenaru a semnat alături de reprzentanţii Primăriei Constanţa, procesul-verbal 132846/16.01.2008 de punere în posesie asupra clădirii istorice. Dar ani de zile după această ispravă, nimeni nu şi-a intabulat dreptul de proprietate asupra fostului sediu RADET. Din acest motiv, nu s-a aflat nimic de afacere, iar anii scurşi fac acum de prisos vreo anchetă penală. Căci orice s-ar putea dovedi cu privire la notificarea din 2001, la certificatul de moştenitor din 2003 şi la procura dată în 2006 în baza unui act vechi de 43 de ani, sunt fapte prescrise. Pe de altă parte, vizionarismul lui Radu Mazăre, dovedit atunci când menţiona actul din noiembrie 2007 în dispoziţia dată în septembrie 2007, încă ar fi de aşteptat, în termen scurt, un punct de vedere… măcar din partea astrologilor.

Pe 6 februarie 2012, primarul Mazăre a emis o nouă dispoziţie, sub numărul 268, prin care a modificat două articole din dispoziţia anterioară, dată în 2007. Le-a modificat, în sensul că le-a reformulat, a schimbat ordinea propoziţiilor, fără a schimba nimic din înţelesul articolelor vechi. Deşi a păstrat intact acelaşi înţeles, schimbând doar formulările şi câteva cuvinte, totuşi Mazăre s-a îngrijit să dispară din cuprinsul actului orice referire la adresa interbelică „strada Carol nr. 127”. Ca dovadă, în noua dispoziţie, nu mai apare decât Carol 137, o singură dată, undeva în preambul, când se menţionează adresa precizată de Balian Shake în Notificarea din 2001. Şi tot în preambul, au mai fost simplificate temeiurile de drept invocate. Cu această ocazie, nu s-a mai inclus nicio referire la încadrarea imobilului în categoria celor preluate de stat cu titlu valid.

Imobilul ajunge în portofoliul Wellkept Imobiliare SRL, o firmă deţinută de un off shore care apare în mai toate afacerile lui Puiu Popoviciu

Puiu Popoviciu

Puiu Popoviciu

Deşi toate demersurile legale au fost făcute de Andrei Bejenaru, ca procurist, drepturile litigioase se aflau în posesia constănţeanului Marian Gheorghe. Pe 1 februarie 2012, Bejenaru şi Gheorghe au întocmit un înscris sub semnătură privată, potrivit căruia drepturile asupra imobilului erau cedate în favoarea companiei Wellkept Imobiliare SRL din Bucureşti. Firma bucureşteană era deţinută de Andrei Bejenaru, în proporţie de 10%, şi de firma off shore din Cipru, Tatika Investments Ltd, aceea despre care spuneam că apare în mai toate afacerile derulate de controversatul om de afaceri Puiu Popoviciu. Totuşi cum un astfel de act de mână nu avea nicio valoare, Gheorghe şi Bejenaru s-au prezentat şi la un birou notarial, pe 6 aprilie 2012, unde au încheiat un act autentic de vânzare-cumpărare. Părţi în contract erau Balian Shake prin Bejenaru, Wellkept prin acelaşi Bejenaru şi Marian Gheorghe, personal şi ca mandatar al soţiei sale. Preţul fusese deja plătit în anul 2006, în contul din Uruguay, astfel că Wellkept a devenit proprietară. Pe 13 aprilie 2012, firma lui Popoviciu şi-a intabulat dreptul de proprietate asupra clădirii istorice. Un an mai târziu, fostul sediu al RADET găzduia un restaurant de fiţe şi un magazin de lux.

Ginerele lui TeLeagă şi celelalte personaje

Pentru cei care nu ştiu – deşi cam toată lumea ştie – Puiu Popoviciu a fost ginerele fostului ministru comunist de interne, Ion Dincă-„Te Leagă”. El a avut probleme cu sistemul judiciar, fiind anchetat începând cu anul 2009 şi apoi trimis în judecată în anul 2012, pentru preluarea terenului de la Băneasa al Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti, acolo unde grupul de firme pe care îl controlează a construit Băneasa Shopping Center, cel mai mare parc de retail din România, evaluat la două miliarde de euro. Popoviciu este asociat în firma Computer Land SA cu Nicolae Badea, fostul său cumnat, căsătorit cu cealaltă fiică a ministrului comunist Ion Dincă-„Te Leagă”. Fiicele fostului demnitar comunist activaseră în contraspionaj, specializarea dialecte arabe. La rândul său, Badea este acţionar la clubul de fotbal Dinamo Bucureşti, răspunzând de destinele acestuia alături de Cristi Borcea şi Dragoş Săvulescu, doi dintre campionii retrocedărilor frauduloase de terenuri de la Constanţa, coinculpaţi alături de Radu Mazăre în celebrul dosar penal care vizează fapte prin care hălci din domeniul public şi privat al statului şi al Municipiului Constanţa au ajuns pe mâna unor cumpărători de drepturi litigioase. Revenind la Popoviciu, trebuie să mai spunem că acesta mai este asociat şi în Casa Vinului SRL, alături de fostul premier Călin Popescu-Tăriceanu, dar şi de omul de afaceri Bogdan Bartolomeu, fostul ginere al ministrului comunist Grigore Preoteasa. Popoviciu deţine indirect francizele KFC, Pizza Hut şi IKEA, lanţul hotelier Ramada, peste 50.000 de metri pătraţi de spaţii comerciale şi numeroase proprietăţi imobiliare. Potrivit unor speculaţii de presă, el ar avea o legătură mediată şi cu fondul de investiţii care a preluat recent în portofoliu City Park Mall of Constantza, construit pe un teren retrocedat de administraţia Mazăre, în Parcul Tăbăcărie.

Lavinia-Gheorghe

Lavinia Gheorghe (dreapta), fiica cesionarului de drepturi litigioase Marian Gheorghe

Andrei Bejenaru este unul din asociaţii minoritari ai grupului de firme controlat de Popoviciu. Constănţeanul Marian Gheorghe este administrator la una din firmele lui Bejenaru, respectiv Hercules Properties SRL Bucureşti. Mai departe, constănţeanul deţine 50% din firma Magic Ambasador SRL, care are în proprietate clădirea în care a funcţionat clubul La Mania din staţiunea Mamaia. Marian Gheorghe este partener în această firmă cu fiica sa, Lavinia Gheorghe, care este căsătorită cu un antrenor de tenis din Scoţia şi întreprinde acţiuni de implicare civică prin Rotary Club Constanţa.

[pdf-embedder url=”http://img.ordinea.ro/uploads/2016/02/Retrocedare-sediu-RADET-Constanta.pdf”]

Comments

comments

Exclusiv

Fostul primar din Năvodari Nicolae Matei, condamnat la 9 ani de închisoare în dosarul retrocedărilor

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Fostul primar din Năvodari, Nicolae Matei, a fost condamnat, pe fond, la 9 ani de închisoare cu executare în dosarul retrocedărilor de terenuri din zona Mamaia Nord – Năvodari. Fosta judecătoare Corina Eugenia Jianu de la Tribunalul Constanța, acuzată pentru luare de mită de la fostul primar în scopul pronunțării unor hotărâri de retrocedare prin fraudă la lege, a fost la rândul ei condamnată la 7 ani de închisoare cu executare.

Victoria Căpățână, beneficiara unor soluții de retrocedare flauduloasă, a fost condamnată la 4 ani și 6 luni de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu.

Isidor Gurgu, cumnatul fără forme legale al fostului primar, acuzat de spălarea banilor proveniți din vânzarea unor terenuri provenite din retrocedările frauduloase va executa 4 ani de închisoare. De asemenea, Constantin Florin Ivdu, acuzat de aceleași fapte de spălare a banilor, a primit 3 ani cu executare. În sfârșit, inculpatul Alexandru Manu, fost președinte al clubului de fotbal Săgeata Năvodari, club prin care au fost derulate, potrivit procurorilor, operațiuni de finanțare ilegală, a fost achitat de instanța de judecată.

Hotărârea a fost pronunțată pe fond de Curtea de Apel București, instanță competentă având în vedere calitatea de magistrat a inculpatei Corina Eugenia Jianu.  Sentința nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în zece zile de la comunicare.

Dosarul retrocedărilor a fost instrumentat de actualul procuror șef al DNA Constanța, Andrei Bodean. În esență, DNA a probat că Nicolae Matei a oferit un teren de 500 mp în zona Taberei de Copii Năvodari către fiica judecătoarei Corina Eugenia Jianu, pentru ca aceasta să aprobe retrocedarea unor terenuri către persoane care aveau convenții de a înstrăina terenurile obținute către rude și interpuși ai fostului primar. În toate cazurile de retrocedare analizate în rechizitoriu, persoanele care au depus cereri în procedura Legii 18/1991 a fondului funciar aveau dreptul real să primească terenuri agricole în extravilanul orașului Năvodari, la limita cu localitatea Lumina, respectiv cu localitatea Sibioara. Cererile moștenitorilor au fost respinse de Comisia Locală Năvodasri pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra pământului, pe motiv că localitatea nu dispune de terenuri agricole libere. În consecință, moștenitorii s-au adresat instanței de judecată. Procurorul Andrei Bodean a arătat că petenții din aceste dosare de fond funciar au fraudat sistemul de distribuire aleatorie a cauzelor de judecată, depunând cereri multiple de chemare în judecată, cu același conținut. Când una din aceste cereri clonate era repartizată de sistemul electroic la completul consud de Corina Eugenia Jianu, petenții depuneau cereri de renunțare la judecată în celelalte dosare identice, alegându-și astfel judecătoarea. Mai departe, judecătoarea șpăguită de Matei obliga Orașul Năvodari să le pună în posesie pe aceste persoane cu terenuri situate pe malul mării, în zona turistică a localității, care aveau valori de sute de ori mai mari.

În cazul retrocedării Căpățână, Jianu a admis să i se restituie acesteia, în locul suprafeței agricole la care avea dreptul, un teren intravilan situat pe malul mării, pe care chiar condamnata Căpățână l-a indicat instanței. Practic, aceasta nu și-a ales doar judecătoarea, ci și terenul pe care pusese ochii, fără a avea niciun drept asupra respectivului amplasament.

În dosarul penal instrumentat de Andrei Bodean mai sunt analiate vânzări de terenruri provenite din aceste fapte ilegale, dar și un schimb de terenuri încheiat de Orașul Năvodari, la inițiativa lui Nicolae Matei, cu cumnatul acestuia fără forme legale, Isidor Gurgu. De asemenea, dosarul include elemente referitoare la finanțarea clubului de fotbal Săgeata Năvodari.

Trebuie să mai spunem că instanța a dispus confiscări de terenuri și sume de bani de la inculpați.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Puiu Hașotti rămâne cu eticheta de ”MAFIOT”. Istoria unui proces de calomnie

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Politicianul constănțean Puiu Hașotti, fost deputat, senator și ministru, a pierdut un proces în care a solicitat reparații morale exagerate de la un om de afaceri, pretinzând că acesta l-ar fi numit ”MAFIOT”. Decizia nu este definitivă, putând fi atacată în recurs.

Un miting împotriva Mafiei

Totul a început de la un miting de protest organizat în noiembrie 2015 de angajații societății Somaco Construct SRL. Aceștia au cerut ca Justiția să-și facă treaba și să ancheteze fapte de corupție săvârșite împotriva societății de primarul de atunci din Năvodari, Nicolae Matei, și de către avocatul Ionel Hașotti. Conturile bancare ale societății erau blocate la cererea Primăriei Năvodari, pentru o taxă fiscală de două milioane de euro inventată pe baza unor falsuri vădite. De asemenea, exploatația minieră a societății din localitatea Sibioara fusese retrocedată ilegal pe baza unor minciuni debitate de avocatul Ionel Hașotti. Practic, Somaco Construct se afla într-o situație dificilă generată de acte de corupție. Băncile nu-i acordau credite, nu se putea prezenta la licitații având poprire pe conturi, iar la un moment dat executorul judecătoresc a retras din cont sume care erau destinate pentru plata salariilor și care nu puteau, potrivit legii, să facă obiectul executării silite. În tot acest timp, făptuitorii erau protejați la cel mai înalt nivel.

Acesta este contextul în care sindicatul societății a decis ieșirea în stradă, împreună cu proprietarul afacerii, antreprenorul Grigore Comănescu. În cadrul acțiunii de protest, mai multe mașini utilitare (în principal cife de beton) au ”defilat” cu bannere inscripționate cu sloganuri precum ”DNA – asta este treaba ta” sau ”Stop abuzurilor din administrație”. De asemenea, la miting a fost adus un coșciug și o cruce inscripționate cu mesajul ”La Constanța, dreptatea a murit”.

Imagine de la mitingul Somaco Construct din anul 2015

Presa locală constănțeană a acordat atenție acțiunii inedite de protest, iar Grigore Comănescu a făcut declarații, în care a explicat cele două cazuri de corupție. El a spus că este victima unui grup mafiot care urmărește destructurarea și falimentarea firmelor sale. Întrebat cine sunt mafioții implicați, acesta i-a numit pe Nicolae Matei (fostul primar din Năvodari) și pe avocatul Ionel Hașotti, despre care a menționat expres că este fratele senatorului Puiu Hașotti. 

Procesul

La scurt timp, Puiu Hașotti a deschis un proces în răspundere civilă delictuală împotriva lui Grigore Comănescu. El a motivat că este o persoană diferită de fratele său, nefiind implicat în activitățile acestuia și nici acesta în activitățile sale. De asemenea, a susținut că nu are cu Nicolae Matei decât o colaborare politică. Hașotti a pretins că a fost numit mafiot și încă pe nedrept, acest fapt cauzându-i suferințe psihice. La urmă a solicitat daune de jumătate de milion de lei de la omul de afaceri.

Încă de la bun început, procesul a fost strămutat la Tribunalul Tulcea, unde Puiu Hașotti a avut câștig de cauză. Omul de afaceri Grigore Comănescu a declarat apel, care la rândul său a fost strămutat de la Curtea de Apel Constanța la Curtea de Apel Galați, motivat de bănuiala legitimă că reclamantul, prin fratele său, ar fi putut să influențeze obiectivitatea instanței locale. Curtea din Galați a admis apelul lui Grigore Comănescu, însă Puiu Hașotti a declarat recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. Magistrații de aici au decis să trimită cauza înapoi, spre rejudecare, la Curtea de Apel Galați, pentru corectarea unor probleme din apel. La sfârșitul săptămânii trecute, Curtea a rejudecat și a admis (pentru a doua oară) apelul lui Grigore Comănescu.

”Hașotti = Mafia imobiliară”

Strategia juridică a celui care a câștigat procesul a fost una remarcabilă. Avocații omului de afaceri au demonstrat în instanță că Puiu Hașotti nu putea avea suferințe psihice dacă ar fi fost numit mafiot. Ei au arătat că același Hașotti a fost numit mafiot, cu ani înainte, de un coleg parlamentar pe care nici măcar nu l-a dat în judecată, în ciuda faptului că declarația acestuia a fost preluată, la vremea ei, de toată presa din România. Apoi, au probat că același Puiu Hașotti a fost contestat vehement în anul 2012, pe vremea când era ministru al Culturii, de către sindicaliștii din industria cinematografică de stat. Protestatarii au pichetat ministerul timp de o lună de zile, cu pancarte pe care scria: ”Hașotti = Mafia imobiliară”. Liderii lor au declanșat chiar și forma extremă de protest a grevei foamei.

Imagine de la unul din mitingurile organizate de sindicaliștii de la România Film în anul 2012, pentru a cere demisia lui Puiu Hașotti. Sursa: gandul.info

Sindicaliștii l-au acuzat pe Puiu Hașotti că punea la cale înstrăinarea activelor de stat prin manevre dubioase în favoarea unor afaceriști constănțeni, care – ca o coincidență – erau reprezentați în diverse procese chiar de către fratele său, avocatul Ionel Hașotti. Or cuvântul mafiot nu i-a produs suferințe psihice în anul 2012.

Un miting anti-justiție și alte legături de familie

De asemenea, avocații lui Grigore Comănescu au arătat că legăturile lui Puiu Hașotti cu fostul primar penal din Năvodari nu s-au limitat la o simplă colaborare politică, așa cum susținuse acesta. Astfel, în anul 2012, ministrul Hașotti a participat la un miting anti-justiție de la Năvodari, în care a cerut răspicat eliberarea lui Nicolae Matei, care tocmai fusese arestat preventiv pentru fapte de corupție. Asta era grija lui Hașotti, să-l scoată pe corupt din pușcărie.

Și legăturile nu se opresc aici. Nicolae Matei a mai fost arestat preventiv și în anul 2014 în dosarul retrocedărilor frauduloase a terenurilor din Mamaia Nord și Tabăra de Copii. Procurorii DNA au susținut atunci că fostul primar a mituit o judecătoare de la Tribunalul Constanța, pe numele ei Corina Eugenia Jianu, aceasta pronunțând la schimb hotărâri de retrocedare prin fraudă la lege în favoarea unor interpuși ai lui Matei. Unul dintre beneficiarii fraudei era reprezentat juridic, așa cum se afirma în actele procurorilor, tocmai de către nepotul lui Puiu Hașotti, avocatul Tudor Hașotti.

În sfârșit, judecătoarea implicată în această fraudă s-a pronunțat și în dosarul retrocedării ilegale a carierei de piatră de la Sibioara. Vorbim aici de cea mai valoroasă carieră de granit din Dobrogea, care fusese cumpărată de Grigore Comănescu, în anul 2005, în baza unui credit bancar de 4 milioane de euro. Deși legea interzice expres retrocedarea carierelor în exploatare, așa cum era și cariera Sibioara, avocatul Ionel Hașotti a mințit că pe teren nu se află nicio carieră, obținând o decizie de retrocedare în favoarea clienților săi.

Oricine în locul lui Grigore Comănescu, analizând aceste legături și coincidențe, putea să considere că are un suport factual suficient să creadă că se află în fața unei lucrături de tip mafiot. Desigur, și instanța de apel din procesul de răspundere civilă delictuală a apreciat în mod similar, dându-i de două ori la rând dreptate lui Grigore Comănescu.

Desființarea taxei fiscale de două milioane de euro

Pe parcursul acestui proces de răspundere civilă delictuală, taxa uriașă de două milioane de euro impusă societății Somaco Construct SRL de către fostul primar Nicolae Matei, prietenul lui Puiu Hașotti, a fost desființată de Justiție. Magistrații au stabilit că taxa a fost rezultatul infracțiunii de fals intelectual. Practic, Matei a pretins în fals că Somaco Construct SRL ar fi depozitat materiale de construcții pe un teren al localității, în vecinătatea lacului Siutghiol și a complexului de vile Verona de patru stele, proprietatea societății. În realitate, societatea realizase o lucrare hidrotehnică de protejare a malului, cu acordul Apelor Române, lucrările fiind cuprinse și în autorizația de construire emisă de Primăria Năvodari. Terenul era al statului, însă Primăria Năvodari l-a inventariat fraudulos în domeniul ei privat, ca să poată pretinde cele două milioane de euro de la Somaco Construct, pentru așa-zisa depozitare. Nicolae Matei nu a fost condamnat în această speță, faptele sale fiind prescrise.

Legea lacului Siutghiol, declarată neconstituțională

În perioada de controale care au condus la desființarea taxei fiscale, autoritățile au descoperit că Orașul Năvodari, la inițiativa lui Matei, a inventariat hectare întregi de teren din lac și de pe malul lacului în proprietatea privată a localității. Ca urmare, din 2018 există un proces pe rolul Tribunalului Constanța în care statul român revendică aceste terenuri furate pe vremea lui Matei. Somaco Construct SRL este intervenientă în proces, în favoarea statului. Un rezultat absolut remarcabil al procesului a fost sesizarea Curții Constituționale a României cu privire la neconstituționalitatea Legii 42/2010, la umbra căreia s-a produs acest jaf al terenurilor de stat. Practic, prin această lege, lacul a fost luat din administrarea Apelor Române și trecut în administrarea primăriilor din Constanța, Ovidiu și Năvodari. CCR a găsit sesizarea întemeiată și a declarat legea neconstituțională în ansamblu său.

Casa Hașotti intervine în Războiul Lacului

Procesul de la Constanța ar trebui să continue în linie dreaptă, până când statul își va recupera terenurile furate de gașca fostului primar Matei. Însă, în acest punct, se încearcă tergiversarea procesului de o firmă reprezentată tocmai de avocatul Tudor Hașotti, fiul lui Ionel și nepotul lui Puiu Hașotti. Prin poziția exprimată, acesta a încercat să aducă servicii fostului primar Nicolae Matei, care are toate motivele din lume ca procesul să nu se soluționeze în favoarea statului român, ca nu cumva să ajungă să răspundă.

De asemenea, același Tudor Hașotti a încercat să influențeze prin mijloace legale și decizia CCR, depunând un memoriu amicus curiae, de care, însă, judecătorii constituționali nu au ținut cont.

Epilog

Revenind la Puiu Hașotti, trebuie să mai spunem că acesta s-a retras din politică în anul 2016, atunci când problemele sale de imagine i-au determinat pe colegii de partid să-l scoată din prima linie. Din acel moment, politicianul s-a dat la fund, numele său revenind în actualitate abia cu această soluție pronunțată în dosarul prin care a încercat să obțină jumătate de milion de lei pentru că ar fi fost numit mafiot. Cel mai probabil, Puiu Hașotti va declara recurs. Însă în această cale de atac se analizează doar chestiuni de legalitate a hotărârii din apel. Șansele sale de a scăpa de eticheta de mafiot, prin acest proces, rămân extrem de mici.

Omul de afaceri Grigore Comănescu și-a petrecut ani de zile în instanțele de judecată, în confruntarea cu gruparea Hașotti-Matei

Pentru Grigore Comănescu lupta cu cei pe care i-a numit mafioți n-a fost deloc ușoară. Vorbim de o confruntare juridică dusă pe mai multe fronturi, atât pentru apărarea proprietății asupra carierei Sibioara, cât și pentru anularea taxei fiscale prin care aceștia au încercat practic să-l exproprieze de munca sa de o viață. Reamintim că societatea Somaco a avut conturile bancare blocate și nu a putut participa la licitații. Din acest motiv, tot grupul de firme coordonat de Grigore Comănescu a avut accesul restricționat sau condiționat sever la credite pentru dezvoltare. 

În tot acest timp, antreprenorul târât în această poveste uluitoare, în loc să fie lăsat să-și vadă de afacerile lui și de soarta celor 500 de salariați, a trebuit să meargă personal la zeci de procese, de la Judecătorie până la Înalta Curte de Casație și chiar la Curtea Constituțională a României, la audieri la parchete de toate gradele, de la Parchetul Judecătoriei până la Parchetul General și DNA Central, să se adreseze tuturor instituțiilor statului, de la Comisia de Abuzuri a Senatului, până la Curtea de Conturi și corpurile de control ale ministerelor de resort.  Dacă nu s-ar fi opus și n-ar fi luptat pentru drepturile sale, afacerea sa ar fi fost devorată de acești rechini. Aceasta este România reală.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Ultima diversiune a primarului Maricel. I-a făcut plângere penală viceprimarului ales, ca să nu-l lase în Primărie

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Primarul PSD-ist din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu, apelează la o diversiune penibilă pentru a bloca numirea lui Gabriel Ciobanu (USR) în funcția de viceprimar al acestei comunei. Maricel a pregătit deja o poveste ridicolă, cu suspiciuni demne de anii 50, pe care a ventilat-o în două publicații locale. În realitate, inculpatul de la Agigea ar fi capabil de orice grozăvie și orice invenție, pentru a împiedica lucrul de care se teme cel mai mult, anume acela de a împărți puterea executivă cu principalul său contracandidat de la alegerile locale. În trecut, același Maricel și-a ”executat” politic și alți adversari, refuzând să-i valideze în funcțiile pe care aceștia le câștigaseră, de consilieri locali. De altfel, Consiliul Local Agigea a funcționat în ultimele două legislaturi cu mai puțini consilieri decât prevede legea, situația fiind de fiecare dată generată prin abuz de Cîrjaliu. Și tot de fiecare dată, Cîrjaliu a scăpat basma curată, fiind de notorietate protecția de care se bucură din partea unui procuror de la Parchetul Curții de Apel Constanța.

Pe Cîrjaliu îl înfurie până la demență ideea că Ciobanu ar putea ajunge în Primărie. În primăvara acestui an, în momentul în care USR-istul și-a anunțat intenția de a candida pentru funcția de primar, Maricel Cîrjaliu a lăsat de înțeles că vrea să-i dărăme locuința. Primarul a făcut sesizări la toate instituțiile statului să controleze modul în care familia Ciobanu a construit o casă ca oricare alta. Și în același timp, s-a îngrijit ca această mizerie să ajungă în presă. În precampanie, același Maricel și-a trimis Poliția Locală să aplice două amenzi contracandidatului său, legat de afișele lipite pe o mașină și pe ferestrele organizației de partid. El a continuat acest comportament stalinist chiar și după ce Direcția Națională Anticorupție l-a trimis în judecată pentru că a furat terenurile de stat din Golful Pescarilor, atribuind un lot unei rubedenii  a fratelui său. 

Maricel a câștigat cu greu Primăria, abia obținând 31 de voturi în plus față de contracandidatul său. O vreme destul de lungă, re-alesul s-a închis în Primărie împreună cu gașca sa, împărțind funcții publice către persoanele apropiate. Observând direcția pe care a apucat-o primarul, consilierii non-PSD s-au întâlnit, au dialogat, iar la un moment dat au decis să convoace o ședință extraordinară a Consiliului Local, pentru alegerea președintelui de ședință, a comisiilor de specialitate și a viceprimarului. Aflând de această situație, Maricel a convocat la rândul său Consiliul Local, în ședință ordinară, cu o zi mai devreme. Ședința a avut loc ieri, iar despre tensiunea din cadrul acesteiua am relatat AICI. încă de la bun început, Maricel i-a amenințat pe consilierii locali că le va face plângere penală, dacă vor mai îndrăzni să convoace ședințe de urgență fără să depună și documentația aferentă. În opinia noastră, singurul scop real al primarului a fost acela de a-i timora pe consilierii locali.

Președinte de ședință a fost ales Marius Niță, de la Partidul Ecologist Român. De asemenea, viceprimar a fost ales Gabriel Ciobanu, dar nu cu zece voturi, așa cum era de așteptat ca urmare a dialogului consilierilor non-PSD, ci cu 8 voturi. Se pare că doi dintre cei care au participat la dialogul pentru formarea majorității, care este un dialog uzual și perfect legal, au ales să se vândă, cel puțin plastic vorbind, către jupânul Maricel. Ca urmare, candidatul PSD pentru funcția de viceprimar a obținut 7 voturi. Este vorba de Dan Chiru, un personaj care s-a evidențiat ca redactor-șef al unei fițuici în care i se aduceau osanale primarului – inculpat și pe deasupra și cetățean de onoare prin impostură. De curând, soția acestui Chiru a câștigat un concurs organizat de Primărie pentru a ocupa funcția de director al creșei din Agigea. 

Tensiunea ședinței a fost maximă la momentul votului pentru viceprimar. În fapt, unul dintre consilierii locali a greșit scrisul pe buletinul de vot și a cerut ca buletinul să fie anulat. De asemenea, a solicitat și a primit un nou buletin de vot, pe care l-a completat și l-a introdus în urnă. Procedura e perfect legală. La fel se întâmplă și la alegerile generale: orice alegător care greșește in cabina de vot poate merge la președintele secției să ceară să i se anuleze buletinul cu greșeală; acesta primește un buletin nou; se consideră vot exprimat doar cel exercitat pe buletinul care ajunge în urnă. O astfel de greșeală, care este omenească, nu te poate priva de dreptul de a-ți exercita votul. La ședința de la Agigea, în mod cert, în urna de votare au ajuns 14 voturi exprimate de consilierii prezenți, în vreme ce un al 15-lea vot a fost exercitat electonic de către un consilier PSD care a participat în această modalitate din motive medicale. În total sunt 15 consilieri aleși, fiind exprimate 15 voturi. 

Cu toate acestea, Maricel a început să urle – potrivit surselor noastre – că un vot se anulează. Atenție, vorbim de voturi secrete, care erau într-o urnă. Or nimeni nu poate pretinde că ar putea identifica un vot secret, după vărsarea urnei, ca fiind exprimat de o persoană anume. Cu toate acestea, astăzi Maricel a răspândit în presă o informație, din care reiese că la Agigea a fost anulat un vot exprimat pentru Gabriel Ciobanu. 

”Viceprimarul nu a mai fost ales, au fost 7 voturi pentru Ciobanu, 7 pentru Chiru și două buletine anulate.” – a scris o publicație locală care transmite de regulă punctele de vedere ale primarului Cîrjaliu. Același Cîrjaliu a relatat citat de presă că a depus plângere penală la Parchet împotriva lui Ciobanu, după ce secretarul general al localității ar fi constatat că pe 5 buletine de vot apăreau semnele grafice de plus și minus. 

După cum spuneam, acest om ar fi în stare să facă orice ca să nu-l primească în Primărie pe Gabriel Ciobanu. Cel mai probabil, Maricel Cîrjaliu se va alege la rândul său cu o plângere penală pentru fapta sa de a instiga la anularea ilegală a unui vot și la blocarea abuzivă a activității administrației publice locale. 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: