Connect with us

Opinie

De ce așa mulți români la vot (opinie)

Liliana Naclad

Publicat

la

Discursul media din aceste zile vizează prezența covârșitoare a românilor la vot. Acest fapt vine pe fondul a doi vectori: unul intern, iar celălalt dat de politica externă.

Intern, prezența la vot este dată de discursul anticorupție, iar extern, de reafirmarea politicii pro-europene în contrapondere cu discursurile eurosceptice care s-au făcut tot mai auzite în ultima perioadă.

Prezența masivă din România este astfel asigurată de un vot intern contra PSD și unul extern pro-european. Nu doar noi am fost luați prin surprindere, ci la nivelul întregii Uniuni, europenii și-au exercitat mult mai responsabil dreptul la vot. Franța a avut cea mai ridicată rată a prezenței la vot înregistrată de la constituirea Uniunii până în prezent – la ora 15.00 votaseră 20%,

Politica internă se va reconfigura cu siguranță, dat fiind votul de dreapta care nu mai poate fi contestat. Dacă se va naște o alianță politică solidă care să devină o alternativă viabilă a social-democrației, ține doar de strategia marilor câștigători PNL și USR. Cu toate acestea, programul la care ar trebui să lucreze ar trebui să fie unul de factură național-liberală, în care să fie reafirmate valorile creștine. Iar în cazul în care nu o vor face, cu siguranță PSD nu se va sfii să împrumute idei liberal naționaliste în doctrina sa politică, iar o repoziționare a sa să fie făcută prin mișcări interne de schimbare a bordului.

Vectorul extern, și anume mișcările socio-politice de la nivelul UE au fost cele care au adus un plus procentual în ce privește exercitarea dreptului la vot. Frământările din Franța, Brexit-ul, prelungirea sancțiunilor UE împotriva regimului sirian, iar de cealaltă parte reafirmarea relațiilor statelor est europene cu Rusia, sunt doar câteva dintre punctele cheie determinante. Câteva procente vin și din temerile în ce privește intrarea satelor estice sub sfera de influență a Rusiei, sau al vehiculatei idei de ieșire din UE. Perdanți sunt euroscepticii care ar trebui să regândească agenda UE pentru următorii ani.

Acest moment este fără îndoială și punctul de cotitură al orientării politicii românești și europene. Se dorește o Europă ca protectorat, însă cu politică liberal-națională. O dreaptă care să respecte configurarea etnică a fiecărui stat membru, respectând valorile tradițional-creștine fie că este vorba despre cele ortodoxe sau catolice.

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Opinie

USR-PLUS și PNL au tranșat lupta pentru Prefectura Constanța

Tatian Iorga

Publicat

la data de

Scris de

Lupta dintre USR-PLUS, PNL și UDMR pentru prefecturile din țară a fost tranșată ieri seară. În ceea ce privește Constanța, s-a decis ca postul de prefect să revină PNL, iar USR-PLUS să ia unul din cele două posturi de subprefect. Celălalt post va reveni minorităților. În aceste condiții, este clar că Aura Bozdoacă (susținută de PMP) va fi înlocuită.

Amintim că, funcțiile de prefect și subprefect au fost politizate prin încadrarea lor în posturi de demnitate publică și nu destinat înalților funcționari publici așa cum era până acum. Decizia a fost luată, recent, într-o ședință de Guvern, care a mai stabilit că persoanele numite în aceste funcții pot fi și membri de partid. O altă noutate adusă de Guvernul Cîțu este introducerea unei prevederi prin care la nivelul prefecturii va fi înființată funcția publică de secretar general. Acesta ar urma să asigure conducerea operativă a instituției prefectului, precum și stabilitatea funcționării acesteia, continuitatea conducerii şi realizarea legăturilor funcționale între compartimentele instituției. Pe lângă politizare funcției prefectului, Executivul a introdus în ordonanță o prevedere pe care nici PSD nu a reușit să o impună, și anume că parlamentarii pot ocupa funcții de prefect fără pregătirea de specialitate cerută în cazul celorlalți candidați.

Comments

comments

Continuă să citești

Opinie

Miniștrii cabinetului Cîțu, avizați POZITIV. Câte voturi au obținut fiecare

Tatian Iorga

Publicat

la data de

Scris de

Toți miniștrii propuși în guvernul Cîțu au fost avizați pozitiv în comisiile parlamentare de specialitate, ultimul, Alexandru Nazare, propus la Finanțe, primind 20 voturi „pentru” și 12 „împotrivă”. Miniștrii propuși în guvernul Cîțu au fost audiați și avizați pozitiv în trei ore și jumătate.

  • Nicolae Ciucă, Ministerul Apărării – 18 voturi pentru, 13 împotrivă;
  • Raluca Turcan, Ministerul Muncii – 24 voturi pentru, 16 împotrivă;
  • Sorin Cîmpeanu, Ministerul Educației – 20 voturi pentru, 13 împotrivă, două abțineri;
  • Lucian Bode, Ministerul de Interne – 20 de voturi pentru și 10 impotrivă;
  • Stelian Ion, Ministerul Justiției – 41 de voturi pentru și 26 împotrivă;
  • Virgil Popescu, Ministerul Energiei – 31 de voturi pentru și 18 împotrivă;
  • Cristian Ghinea, Ministerul Fondurilor Europene- 16 voturi pentru și 5 voturi împotrivă;
  • Adrian Oros, Ministerul Agriculturii – 19 voturi pentru și 12 voturi împotrivă;
  • Cseke Attila – Dezvoltare Regională – 21 voturi pentru și 13 voturi împotrivă;
  • Claudiu Năsui – Ministerul Economiei – 26 voturi pentru și 16 voturi împotrivă;
  • Cătălin Drulă, Ministerul Trandporturilor – 18 voturi pentru și 13 voturi împotrivă;
  • Tancsoz Barna, Ministerul Mediului – 22 voturi pentru și 17 voturi împotrivă;
  • Vlad Voiculescu, Ministerul Sanatatii – 20 voturi pentru, 5 împotrivă și cinci abțineri;
  • Novak, Ministerul Tineretului și Sportului – 17 voturi pentru și unul împotrivă;
  • Bogdan Aurescu, Ministerul de Externe – 23 voturi pentru, nouă voturi împotrivă și trei abțineri;
  • Bogdan Gheorghiu, Ministerul Culturii – 13 voturi pentru și patru împotrivă;
  • Ciprian Teleman, Ministerul Digitalizării – 20 voturi pentru și 10 impotrivă;
  • Alexandru Nazare, Ministerul de Finante – 20 voturi pentru și 12 împotrivă.

Sursa: stiripesurse.ro

Comments

comments

Continuă să citești

Opinie

De ce au pierdut liberalii alegerile. Despre aroganță, derivă ideologică și valul de AUR al furiei populare

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

În 2016, liberalii au pierdut dezastruos alegerile parlamentare în fața PSD, la numai doi ani după ce omul lor, Klaus Iohannis, câștigase președinția României. PNL-ul era condus atunci de Alina Gorghiu, o pupăză care își făcea clipuri cum încerca ea să convingă un minor să-i deschidă ușa ca să-i ofere un pliant electoral. Desigur, această neghiobie comisă de preferata președintelui a contat și ea într-o oarecare măsură. Însă decisiv a fost faptul că programul de guvernare prezentat de liberali în 2016 era o simplă înșiruire de platitudini, unele copiate din programul mult mai liberal și mult mai de dreapta propus, cu evidentă viclenie, de PSD-ul lui Dragnea. Cu nimic mai breji față de șefa lor de partid, liberalii constănțeni  promiteau atunci apă gratis pentru tot poporul. Mai că li se vedeau trandafirii, măi dragă, dar și secera și ciocanul din spatele cămeșii.

Urmarea o știm cu toții: Dragnea a câștigat alegerile, proțăpind în fruntea Guvernului niște marionete depersonalizate cu sarcina de a măcelări legile Justiției ca să-l scape pe el de pușcărie.  

În 2020, istoria se repetă. PNL pierde din nou alegerile în fața PSD, la numai un an după ce Klaus Iohannis a câștigat, cu un scor uriaș, al doilea mandat în fruntea țării. În 2019, pe valul prezidențialelor, chiar și PNL ajunsese la o cotație de 40%. Or actualul rezultat de 25% este o rușine și un dezastru, raportat la capitalul de simpatie prăpădit într-un singur an. Și dacă ar fi doar atât, ar fi suportabil. Însă și partenerii liberalilor de la USR PLUS au ajuns, de la speranța lor de 22%, la un scor modest de 15%. Totodată, PMP-ul, care a susținut Guvernul Orban, ajunge să dispară din liga parlamentară. Acest partid de dreapta, pro-occidental și moderat conservator, a fost torpilat constant, atât de liberali, cât și de USR-iști. De pildă, la nivel local, liberalii au tolerat cu bucurie derapajele și isteriile Feliciei Ovanesian, mâna dreaptă a primarului PNL-ist Vergil Chițac, sfătuitoarea și consiliera onorifică a acestuia, care nu i-a scos pe PMP-iști din maimuțe și giboni. Cam acesta este nivelul intelectual al consilierei lui Chițac. În ziua alegerilor, Ovanesian a transmis un mesaj de mobilizare pe contul ei de Facebook. ”Fără maimuțe în funcții publice! Mișcați-vă la vot că ne transformăm iar în planeta maimuțelor” – a scris sfătuitoarea primarului liberal. Înainte de alegeri, aceeași Ovanesian glăsuia într-o ședință condusă de Chițac despre faptul că cei care nu respectă regulile trebuie să fie amendați și urmăriți fiscal până la executarea silită a caselor. Luați de-aici liberalism pe pâine!

Nu insistăm cu exemplele. E limpede că și PMP a ajutat mult la propria-i prăbușire, cu oameni slabi propuși să candideze, dar mai cu seamă printr-un balet bizar între poziții moderat conservatoare și vădit progresiste, ba criticând măsurile Guvernului, ba încurajându-le, ba fiind pentru Credință, pe care și-a pus-o în slogan, ba anunțând că ar susține măsuri mai dure împotriva celor care încalcă resticțiile. PMP-iștii au orbecăit bezmetic în căutarea unei linii, alimentând în acest fel atacurile, la vedere sau pe la spate, din partea PNL și USR. 

Un alt rezultat cu totul remarcabil al acestor alegeri locale este acela că au intrat în Parlament naționaliști, ultrași, negaționiști, legionari, veniți pe valul de AUR al furiei populare. Și nu puțini.

De unde sunt voturile AUR? O felie importantă a venit, de pildă, de la incidentul cu pelerinajul de la peștera Sfântului Andrei. Guvernul liberal nu s-a sfătuit cu nimeni, nu a discutat cu nimeni, dar a luat pur și simplu decizia să interzică manifestarea religioasă. Până și sinistrul Dej, la vremea lui, se mai consulta cu Biserica, măcar de fațadă, dar liberalii nici n-au vrut să audă de așa ceva. Diana Ivanovici Șoșoacă, avocata de la AUR, s-a dus cu Teodosie la instanță. Și AUR a punctat. Înainte, aceeași Șoșoacă s-a dus la pelerinajul de la Iași, dovedind un curaj ieșit din comun, într-un contrast izbitor cu lașitatea decidenților. Chiar și Teodosie – care a vândut la viața lui parohii, care a nenorocit preoți, aranjând anchetarea lor de către procurori corupți, care a luat șpagă, care a furat subvenții agricole, care a deturnat banii credincioșilor pentru a-și construi un resort turistic de lux la Dorna Arini, chiar și el le-a câștigat multora simpatia, opunându-se aroganției liberale. Și așa se face că oameni mult mai disciplinați decât cumpărătorii de la mall, care n-au vrut decât să se roage și să aprindă o lumâmare, au ajuns să voteze AUR, pentru că nimeni altcineva nu le-a apărat drepturile.

Până la urmă, din toată povestea cu Sfântul Andrei n-a rămas decât isteria, aroganța, frustrarea și furia, pentru că pelerinajul s-a ținut, jandarmii s-au rugat de participanți să poarte mască, iar Teodosie i-a împărtășit pe enoriași cu aceeași linguriță, lăudând la urmă toleranța autorităților. În același timp, țara era în minivacanță, în pelerinaj pe Valea Prahovei și la marile mall-uri, aceste temple economice, cum le-a numit o față bisericească.

La pelerinaj versus la cumpărături

Și dacă tot vorbim de templele economice, nu putem să nu amintim aici și de aroganța închiderii piețelor. Nu s-au închis magazine mai mici sau mall-uri mai mari. Dar s-au închis piețele unor producători neapărați de nimeni. Țăranii au fost scoși pe caldarâm cu tarabele lor. Iar în ziua votării au fost băgați înapoi în piețe. Pe toată această evoluție de comă, cu scoate taraba, bagă taraba, PNL-ul s-a prăbușit cu 5 procente în sondaje.

În sfârșit, un segment important al publicului a perceptul că Guvernul liberal lucrează în dauna antreprenorilor români și în favoarea multinaționalelor. Nu știm acest lucru dintr-o cercetare sociologică, dar au fost atacuri politice pe această temă, precum și fluvii de comentarii pe Facebook. PNL nu s-a sinchisit să răspundă. În plus, antreprenorii români au simțit pe pielea lor că sunt blocaje financiare din partea statului, care nu prea și-a achitat facturile. IMM-urile au fost invitate să aplice pentru granturi și tot felul de scheme de sprijin. Dar banii nu au ajuns la micii antreprenori. Programele start-up s-au blocat, fermierii nu și-au primit despăgubirile cuvenite pentru culturile calamitate de secetă, dar guvernanții au continuat să se laude în mod ipocrit cu lucrurile făcute pentru mediul de afaceri. Și au continuat chiar și după ce paginile de Facebook ale miniștrilor s-au umplut de reclamații. Chiar și pagina de Facebook a președintelui Iohannis s-a umplut de mii de comentarii, în care cetățenii i-au lăsat același link spre articolul Recorder despre politizarea Apelor Române. Însă șeful statului a continuat să vorbească netulburat despre marele vinovat PeSeDe, de la pupitrul prezidențial. Toate aceste aspecte și încă multe altele au alimentat valul de furie care a trimis AUR în Parlament. 

Aproape 500.000 de români au votat AUR, sperând probabil că ultrașii îi vor alerga prin Parlament pe politicienii  aroganți și rupți de realitate. 1.200.000 de români, care votaseră la alegerile din 2016, au ales să stea acasă. Unii din ei din cauza pandemiei, dar alții, cu siguranță, din lehamite sau pentru a boicota. Societatea românească a acumulat multă frustrare și furie, ceea ce nu este deloc în regulă în actualul climat de criză.  

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: