Connect with us

Opinie

Incertitudinea privind pilonul 2 de pensii a luat sfârșit

Publicat

la

Prezentarea generală a sistemului de funcționare a Pilonului 2 de pensii:

Până în anul 2008, pensiile românilor erau administrate strict de către statul român. În urma unor reforme, o parte din contribuțiile obligatorii ale angajaților la fondurile de pensii au fost redirecționate de la stat către fonduri de administrare private.

Astfel au apărut Pilonul 1 de pensii (fonduri administrate de stat) și Pilonul 2 (fonduri realizate tot din contribuții obligatorii, dar administrate de companii private). Suplimentar cetățenii pot contribui la Pilonul 3 de pensii, unde contribuțiile sunt facultative și administrate tot de firme private.

Contribuțiile salariaților la Pilonul 2 de pensii sunt acumulate în conturi individuale. Administratorii investesc acești bani cu scopul obținerii unui profit, de care va beneficia tot contribuabilul, în momentul în care va atinge vârsta pensionării.

Garanția cea mai importantă a Pilonului 2 este aceea că, odată ce ajung la vârsta pensiei, deponenții vor primi cel puțin suma totală acumulată a contribuțiilor efectuate în anii de muncă.

În plus există încă două măsuri care garantează siguranța conturilor:

  • Banii din fondurile de pensii sunt ținuți separat de banii administratorului. Asta înseamnă că administratorul nu poate sa își însușească nicio parte din banii contribuabililor
  • Conform legii, fondurile de pensii nu pot da faliment. Administratorul poate da, într-adevăr, faliment, însă asta nu are impact asupra fondurilor, tocmai datorită separării banilor deponenților de cei ai administratorilor.

La pilonul 2 cotizează în prezent un număr de 7,25 de milioane de deponenți, având un capital de 11 miliarde de euro (!) fonduri acumulate. Activitatea administratorilor de pensii este verificată și auditată în mod regulat de către ASF (Autoritatea de Supraveghere Financiara).

Evoluții:

La finele anului trecut, în data de 28 decembrie 2018, Guvernul a adoptat ordonanța 114 prin care se impunea administratorilor pilonului 2 de pensii să aducă un aport de aproximativ 3,8 miliarde lei (echivalent a 800 de milioane de euro), la capitalul social, în cursul anului 2019.

Impactul modificărilor asupra companiilor de asigurări ar fi fost:

  • NN Pensii, cu un capital social de 75 milioane de lei, era obligată să își majoreze capitalul social cu 1,4 miliarde de lei, la 1,44 miliarde de lei;
  • Allianz-Țiriac Pensii ar fi trebuit să aducă la capitalul social suma de 870 milioane de lei, de la 33 milioane de lei;
  • Metropolitan Life – capitalul social trebuia să crească până la 543 milioane de lei, de la nivelul de 27 milioane de lei;
  • Aegon, BCR, Generali, BRD aveau obligația să aducă un aport total de aproximativ 930 de milioane de lei.

Ulterior au urmat o serie de modificări ale ordonanței în cauză, despre care voi detalia în continuare.

  1. Impactul modificărilor inițiale. Prin prevederile introduse în 28 decembrie 2018 se oferea posibilitatea de retragere a sumelor capitalizate la pilonul 2. Problema este că sumele economisite nu se află într-un cont bancar sau într-un seif. Acele sume de bani sunt investite, de exemplu, în titluri de stat emise de către… Ministerul de Finanțe.

Teoretic pilonul 2 nu se desființa, conform legii, ci condițiile puse administratorilor fondurilor, legate de capitalizare, ar fi dus la retragerea acestora de pe piață.

  1. În urma nenumăratelor avertizări ale mediului de afaceri, în legătură cu impactul negativ major al prevederilor aduse de OUG 114, în data de 29 martie 2019, guvernul României a adus o serie de modificări acestui act normativ. Se suspenda astfel până la data de 31 mai 2019 aplicabilitatea prevederii privind capitalul social minim. Pe perioada suspendării prevederii, capitalul social minim necesar este de 4 milioane euro.

Saga continuă și impredictibilitatea nu a luat încă sfârșit.

  1. După o perioadă de incertitudini, ce a bulversat pe toți cei implicați a urmat data de 30 mai 2019 si “minunea”. Guvernul a adoptat în şedinţa de joi un proiect de ordonanţă de urgenţă prin care reduce cerinţele absurde de capitalizare pe care dorea să le impună administratorilor de fonduri de pensii Pilon 2. În medie, pentru un administrator capitalul social creşte cu 10 milioane de euro, cu mult mai puțin decât în proiectul inițial.

Desființarea pilonului 2 ar fi reprezentat o lovitură dată nu doar deponenților, ci și pieței de capital, întrucât peste 90% din active sunt investite în economia românească. Fondurile de pensii reprezintă și un stabilizator al pieței bursiere.

Ar fi avut de suferit chiar bugetul de stat, fondurile de pensii investind în titlurile emise de către Ministerul de Finanțe. Este un lanț care dacă era rupt ar fi dus la blocarea întregului sistem. Cei mai afectați ar fi fost deponenții, ale căror viitoare venituri ar fi avut de suferit.

Sistemul pilonului 2 de pensii reprezintă cea mai bună garanție pentru viitorii pensionari că vor avea un venit cert în momentul atingerii vârstei de pensionare.

 

 

Comments

comments

Opinie

Liderul deputaților USR-PLUS: „Iohannis a dat mesaje de activist PNL“

Publicat

la data de

Scris de

Liderul deputaților USR-PLUS, Ionuț Moșteanu, a făcut astăzi declarații dure la adresa președintelui Klaus Iohannis. Moșteanu susține că șeful statului a avut posibilitatea de a rezolva criza politică încă de săptămână trecută, dar în schimb a ales să dea mesaje ”de activist PNL”.

”Din păcate, președintele nu dă mesaje pozitive. El avea posibilitatea de a rezolva criza politică încă de săptămâna trecută, când a fost demis fără motiv Stelian Ion. Din punctul meu de vedere, mesajele acelea au fost de activist PNL. Ar fi putut să își exercite rolul de mediator.”, a spus Ionuț Moșteanu.

Amintim că, în urmă cu două zile, șeful statului a postat un mesaj prin care Klaus Iohannis s-a poziționat în mod categoric de partea premierului Florin Cîțu în criza guvernamentală provocată prin demiterea fostului ministru al Justiției Stelian Ion. Iohannis încearcă să de o mână de ajutor lui Cîțu, care va da piept unei moțiuni de cenzură în Parlament. După cum era de așteptat, Iohannis atacă dur alianța condusă de Dan Barna și Dacian Cioloș spunând că noua alianță creată în aceste zile între USR PLUS și AUR este un afront adus românilor care, la alegerile parlamentare de anul trecut, au decis prin votul lor drumul pe care trebuie să meargă țara noastră.

„Noua alianță creată în aceste zile între USR PLUS și AUR este un afront adus românilor care, la alegerile parlamentare de anul trecut, au decis prin votul lor drumul pe care trebuie să meargă țara noastră. Prin alianța cu un partid care nu respectă valorile occidentale, USR PLUS trădează voința cetățenilor care și-au pus speranțele într-o coaliție de centru-dreapta, care să dezvolte România. Este un semnal îngrijorător și extrem de grav că un partid care reclamă că are valori democratice și este reformist se aliază cu un partid cu viziuni antagonice față de valorile euro-atlantice ale României. Prin decizia de a semna și a depune o moțiune de cenzură împotriva propriului guvern, USR PLUS s-a discreditat iremediabil în fața românilor, a propriului electorat. Dinamitarea Coaliției și compromiterea iremediabilă a întregului pachet de reforme asumat prin programul de guvernare riscă să arunce România într-o profundă criză economică și socială. Dezvoltarea comunităților din România este absolut necesară și nu se poate încerca blocarea ei de către USR PLUS doar pentru un joc politic meschin. Solicit USR PLUS să cumpănească foarte bine implicațiile asocierii cu obiectivele promovate de AUR și să pună punct acestor gesturi politice iresponsabile, să își respecte electoratul și să se întoarcă la masa dialogului, pentru a găsi împreună cu partenerii din Coaliție o soluție viabilă și rațională de a debloca actuala situație.“, a spus Iohannis.

Comments

comments

Continuă să citești

Opinie

USR-PLUS și PNL au tranșat lupta pentru Prefectura Constanța

Publicat

la data de

Scris de

Lupta dintre USR-PLUS, PNL și UDMR pentru prefecturile din țară a fost tranșată ieri seară. În ceea ce privește Constanța, s-a decis ca postul de prefect să revină PNL, iar USR-PLUS să ia unul din cele două posturi de subprefect. Celălalt post va reveni minorităților. În aceste condiții, este clar că Aura Bozdoacă (susținută de PMP) va fi înlocuită.

Amintim că, funcțiile de prefect și subprefect au fost politizate prin încadrarea lor în posturi de demnitate publică și nu destinat înalților funcționari publici așa cum era până acum. Decizia a fost luată, recent, într-o ședință de Guvern, care a mai stabilit că persoanele numite în aceste funcții pot fi și membri de partid. O altă noutate adusă de Guvernul Cîțu este introducerea unei prevederi prin care la nivelul prefecturii va fi înființată funcția publică de secretar general. Acesta ar urma să asigure conducerea operativă a instituției prefectului, precum și stabilitatea funcționării acesteia, continuitatea conducerii şi realizarea legăturilor funcționale între compartimentele instituției. Pe lângă politizare funcției prefectului, Executivul a introdus în ordonanță o prevedere pe care nici PSD nu a reușit să o impună, și anume că parlamentarii pot ocupa funcții de prefect fără pregătirea de specialitate cerută în cazul celorlalți candidați.

Comments

comments

Continuă să citești

Opinie

Miniștrii cabinetului Cîțu, avizați POZITIV. Câte voturi au obținut fiecare

Publicat

la data de

Scris de

Toți miniștrii propuși în guvernul Cîțu au fost avizați pozitiv în comisiile parlamentare de specialitate, ultimul, Alexandru Nazare, propus la Finanțe, primind 20 voturi „pentru” și 12 „împotrivă”. Miniștrii propuși în guvernul Cîțu au fost audiați și avizați pozitiv în trei ore și jumătate.

  • Nicolae Ciucă, Ministerul Apărării – 18 voturi pentru, 13 împotrivă;
  • Raluca Turcan, Ministerul Muncii – 24 voturi pentru, 16 împotrivă;
  • Sorin Cîmpeanu, Ministerul Educației – 20 voturi pentru, 13 împotrivă, două abțineri;
  • Lucian Bode, Ministerul de Interne – 20 de voturi pentru și 10 impotrivă;
  • Stelian Ion, Ministerul Justiției – 41 de voturi pentru și 26 împotrivă;
  • Virgil Popescu, Ministerul Energiei – 31 de voturi pentru și 18 împotrivă;
  • Cristian Ghinea, Ministerul Fondurilor Europene- 16 voturi pentru și 5 voturi împotrivă;
  • Adrian Oros, Ministerul Agriculturii – 19 voturi pentru și 12 voturi împotrivă;
  • Cseke Attila – Dezvoltare Regională – 21 voturi pentru și 13 voturi împotrivă;
  • Claudiu Năsui – Ministerul Economiei – 26 voturi pentru și 16 voturi împotrivă;
  • Cătălin Drulă, Ministerul Trandporturilor – 18 voturi pentru și 13 voturi împotrivă;
  • Tancsoz Barna, Ministerul Mediului – 22 voturi pentru și 17 voturi împotrivă;
  • Vlad Voiculescu, Ministerul Sanatatii – 20 voturi pentru, 5 împotrivă și cinci abțineri;
  • Novak, Ministerul Tineretului și Sportului – 17 voturi pentru și unul împotrivă;
  • Bogdan Aurescu, Ministerul de Externe – 23 voturi pentru, nouă voturi împotrivă și trei abțineri;
  • Bogdan Gheorghiu, Ministerul Culturii – 13 voturi pentru și patru împotrivă;
  • Ciprian Teleman, Ministerul Digitalizării – 20 voturi pentru și 10 impotrivă;
  • Alexandru Nazare, Ministerul de Finante – 20 voturi pentru și 12 împotrivă.

Sursa: stiripesurse.ro

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: