Connect with us

Exclusiv

De la Prefectul-Rudă, la Prefectul-Tardiv. O istorie a complicității, în cazul Sibioara

Adrian Cârlescu

Publicat

la

Isprava recentă a Prefectului Ioan Albu, care a ”uitat” să depună un apel în termen, încercând astfel să facă pierdut un proces cu o miză uriașă, nu este singura manevră a instituției de a pune capac peste retrocedarea prin fraudă la lege a carierei de piatră de la Sibioara. Fapta lui Albu ar putea conduce la un proces de daune, de 20 de milioane de euro. Cel puțin așa arată compania minieră Somaco Construct SRL, în mai multe notificări pe care le-a transmis de-a lungul timpului către Prefectură și Primăria Lumina. Compania deține o licență minieră exclusivă încă din anul 2001. În 2005, părțile sociale ale SC Somaco Construct SRL au fost cumpărate de o societate a omului de afaceri Grigore Comănescu, în baza unui credit bancar de 4 milioane de euro. Deși a plătit această sumă și se bucura de toate drepturile legale ce decurgeau din licența minieră, omul de afaceri s-a pomenit că frontul central al carierei a fost retrocedat ilegal, în anul 2008, unor persoane reprezentate convențional de avocatul Ionel Hașotti. Legea interzicea retrocedarea carierelor, iar moștenitorii reprezentați de Hașotti nu au făcut dovada proprietății cu acte ulterioare anului 1945. Cu toate acestea, pas cu pas, clienții lui Hașotti au fost sprijiniți să beneficieze până la capăt de ilegalitate, apelul tardiv al lui Albu fiind doar ultimul episod din această evoluție.

Eugen Bola, ruda lui Hașotti, a revocat o hotărâre cu de la sine putere

Alți trei prefecți înaintea lui Ioan Albu s-au căznit să adopte acte abuzive și mincinoase în acest litigiu care durează deja de zece ani de zile. Primul dintre ei a fost Eugen Bola. Acesta a ajuns prefect al județului Constanța la sfârșitul anului 2012, din partea Guvernului USL. Portofoliul de ministru al culturii în Guvernul USL era deținut de constănțeanul Puiu Hașotti, fratele avocatului care a obținut retrocedarea ilegală a carierei de la Sibioara, în favoarea clienților săi. Peste ani, Eugen Bola avea să recunoască într-o declarație de presă că este o rudă mai îndepărtată a fraților Hașotti. În 2013, prefectul-rudă a transmis mai mute adrese oficiale primarului din Lumina, prin care îl soma să întreprindă demersurile necesare în vederea punerii clienților lui Ionel Hașotti în posesia amplasamentului minier din satul Sibioara. Primarul însă era oprit de o hotărâre adoptată de Comisia Județeană, sub numărul 266/2011. Intrată în circuitul civil și producând efecte juridice și economice, această hotărâre nu putea fi desființată decât de instanța de judecată. Cu toate acestea, Eugen Bola a revocat-o cu de la sine putere, prin Hotărârea nr. 49/2013.

Volcinski se angajează să respecte legea

Tot în anul 2013, Somaco Construct SRL a atacat hotărârea lui Bola la Judecătoria Constanța. Compania minieră a arătat că situația litigioasă a fost creată premeditat de clienții avocatului Ionel Hașotti, care în procesul de retrocedare soluționat în anul 2008 au omis să arate instanței de judecată că terenul ocupat în parte de carieră nu putea fi retrocedat, fiind oprit de la aceste proceduri prin efectul art. 4 alin. 1 din Legea 1/2000. Tot în mod premeditat aceștia au omis să introducă în cauza respectivă societatea Somaco Construct SRL. În acțiunea sa, compania minieră a mai subliniat că cele două comisii de fond funciar trebuie să continue să respecte articolul 10 din Hotărârea de Guvern nr. 890/2005 cu privire la punerea în posesie a terenurilor ce intră sub incidența art. 4 alin. 1 din Legea 1/2000, articol ce interzice expres retrocedarea carierelor în activitate.

Început pe vremea lui Bola, acest proces a continuat în mandatul de prefect al lui Radu Volcinski. Înțelegând pe deplin eficiența argumentelor invocate de Somaco, Volcinski a trimis instanței de judecată un punct de vedere pe 7 aprilie 2014, în care a precizat că instituția a adoptat Hotărârea nr. 49/2013 întrucât, atenție: ”s-a urmărit reluarea procedurii legale de reconstituire a dreptului de proprietate, procedură ce presupune formularea unei propuneri din partea autorității legale pe un amplasament în vederea respectării prevederilor legale în materie, respectiv art. 4 din Legea 1/2000…”. În aceste condiții, instanța de judecată a apreciat că Somaco Construct SRL nu mai justifică un prejudiciu, păstrând astfel în vigoare hotărârea lui Bola.

O revizuire promovată TARDIV

Ulterior, prefectul a uitat de acest angajament, dovadă că l-a făcut doar pentru a câștiga procesul. În 2014, Comisia Județeană de la nivelul Prefecturii a deschis un nou dosar de judecată în contradictoriu cu clienții lui Ionel Hașotti, cerând revizuirea hotărârii de retrocedare a terenului din anul 2008. Principalul argument a fost acela că Somaco Construct SRL i-a adus la cunoștință existența licenței miniere 2454/2001, care atrăgea incidența articolului 4 din Legea 1/2000, acela care interzice expres retrocedarea carierelor. Și această acțiune a fost introdusă de fațadă, cu depășirea termenului prevăzut de lege. Constatând această culpă procesuală, Tribunalul Constanța a respins cererea de revizuire ca tardiv introdusă, prin Decizia Civilă nr. 614/22.07.2014 (pronunțată în dosarul nr. 2992/118/2014).

Nicolaescu a protejat pășunea, dar a retrocedat cariera și drumurile de exploatare

Complicitatea a fost continuată în anul 2016 de prefectul Adrian Nicolaescu. Acesta a emis un titlu de proprietate pentru clienții avocatului Ionel Hașotti și le-a predat amplasamentul minier exceptat prin lege de la retrocedare. În prealabil, o comisie numită de acesta a reconfigurat suprafața terenului, în sensul că a scos din schița inițială mai multe porțiuni de pășune, compensându-le cu suprafețe agricole. Prefectura a motivat că nu poate retroceda pășunea, deoarece acest fapt este interzis de lege. Însă instituția a predat amplasamentul minier, care la rândul lui era exceptat prin lege de la retrocedare. Colac peste pupăză, Nicolaescu i-a predat lui Hașotti și drumurile de exploatare minieră, la rândul lor oprite de la restituire. La sfârșitul anului 2016, același Nicolaescu a atacat la instanță titlul de proprietate pe care chiar el l-a emis. În acțiunea introductivă, a cerut constatarea nulității absolute a titlului, motivat de încălcarea art. 4 alin. 1 din Legea 1/2000, precum și de faptul că nu s-a dovedit dreptul de proprietate cu acte ulterioare anului 1945, așa cum cerea imperativ legea. După ce s-a spălat pe mâini cu acest proces, Nicolaescu a manifestat un dezinteres total față de soarta litigiului, omițând pur să simplu să trimită juriștii la proces.

Falsuri ordinare, luate în calcul de instanță

În ciuda acțiunii pasive a lui Nicolaescu, procesul a continuat în forță, cu implicarea companiei miniere Somaco Construct SRL și a primarului din Lumina, care au formulat cereri de intervenție accesorie în dosar, susținând astfel acțiunea prefectului. Mai mult, la această cauză a fost alipit și un dosar distinct inițiat de Somaco Construct SRL, în calitate de reclamant, care la rândul ei atacase titlul de proprietate al clienților lui Ionel Hașotti, pe considerente de încălcare a articolului 4 din Legea 1/2000, față de care își justifica interesul. Într-un final, judecătorul speței a respins acțiunile prefectului și firmei Somaco, precum și cererile de intervenție accesorie.

Magistratul a constatat că într-adevăr terenul (de 20 de hectare) retrocedat clienților lui Ionel Hașotti se suprapune peste o suprafață de 6 hectare a licenței miniere a firmei Somaco Construct SRL. Însă, a opinat – atenție! – că ”împrejurările de fapt evidențiate în prezenta cauză cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate pe vechiul amplasament afectat de existența exploatării miniere, cât și dispozițiile legale anterior enunțate (art. 4 alin. 1 din Legea 1/2000 – n.r.) au fost avute în vedere de instanțele de judecată care s-au pronunțat în dosarul 4664/212/2006…”. Or, în realitate, articolul 4 din Legea 1/2000 nu a fost deloc invocat în hotărârile, de fond și de recurs, pronunțate în respectivul dosar de retrocedare. Judecătorii acelei spețe știau Legea 1/2000 pe sărite, ca dovadă că au citat alte articole din lege, dar nu și articolul care interzicea expres retrocedarea carierelor. Una dintre judecătoarele speței, Corina Eugenia Jianu, a fost între timp dată afară din magistratură și trimisă în judecată, ca inculpată, pentru că a vândut, pe șpagă, hotărâri de retrocedare dispuse prin fraudă la lege. La ani distanță, monstruozitatea comisă în 2008 este opusă cererii legitime de anulare a titlului de proprietate, pe considerentul că ar exercita un efect pozitiv. Însă doar în Coreea de Nord și în justiția constănțeană o ilegalitate vădită mai poate produce efecte pozitive.

În privința motivului de nulitate potrivit căruia nu s-a făcut dovada proprietății cu acte ulterioare anului 1945, așa cum cerea imperativ legea, judecătorul fondului a găsit în dosarele mai vechi un act din 1947. Însă, așa cum am arătat în articolele anterioare, acesta este un fals ordinar, întrucât este scris cu î din i în interiorul cuvintelor, cu ani buni înainte de introducerea acestei reguli. Documentul a fost adus de acasă de clienta lui Hașotti, care a pretins că l-a avut în păstrare timp de 59 de ani. Însă înscrisul nu are elemente minimale de autenticitate (ștampilă, număr de înregistrare, semnături) și conține informații contrazise de acte autentice emanate de la Arhive. Punând în balanță actele autentice cu hârtia cu aparență de fals, judecătorul fondului a ales-o pe aceasta din urmă. Să vedem cum se va justifica la Inspecția Judiciară!

Tatăl prefectului a fost asociat cu Puiu Hașotti

În mod cert, pronunțarea dată de judecătorul Gabriel Neacșu este atât de șubredă, încât nimeni nu s-ar fi riscat să o confirme în calea de atac. Or, acest fapt era cunoscut și de actualul prefect Ioan Albu. Citind apelul pe care l-au redactat juriștii Prefecturii, acesta a înțeles cu siguranță gravitatea situației și eficiența argumentelor, având și studii de drept la bază. Chiar și un absolvent de Spiru Haret, ca domnia sa, înțelege că o motivare bazată pe fals nu poate rămâne în picioare. Doar apelul declarat tardiv mai putea menține în ființă aprecierile de această natură. Or, Ioan Albu a declarat apel tardiv, a refuzat să ofere orice informație pe această temă opiniei publice, iar la momentul de față caută un țap ispășitor, în persoana femeii de la registratură.

În trecut, familia lui Ioan Albu a colaborat deschis cu familia Hașotti. Tatăl actualului prefect a fost secretar de stat, propus de PNL Constanța, în perioada în care destinele organizației erau dictate de Puiu Hașotti. Mai mult, Gheorghe Albu, tatăl, a fost asociat cu Puiu Hașotti și cu alte persoane în SC CTV Media Group SRL. În anul 2014, când Eugen Bola a demisionat de la conducerea Prefecturii, Gheorghe Albu a fost propunerea PNL pentru a-i urma în funcție. Conu Albu a refuzat propunerea. În sfârșit, după ce Puiu Hașotti și-a dat demisia din PNL ca să nu fie dat afară, familia Albu a sucit-o spre actualul partid de guvernământ. Relațiile actuale dintre cele două familii nu sunt cunoscute opiniei publice. Însă, nu putem să nu constatăm că isprava lui Ioan Albu servește pe deplin interesele familiei Hașotti.

Pentru unii mumă, pentru alții ciumă!

Trebuie să mai spunem că toți prefecții menționați în acest istoric al complicității, cu Albu în coadă, au refuzat să sesizeze organele de urmărire penală cu privire la falsurile în discuție. O răspundere aparte are fostul prefect Adrian Nicolaescu, care a cerut și a primit de la Arhivele Naționale dovezi autentice că statul a naționalizat doar 8 hectare de teren de la bunicul bătrânelor reprezentate de Hașotti, în vreme ce acestea au primit 20 de hectare, iar alte rude încă pe atât. Reamintim că, într-un caz similar, respectiv retrocedarea terenului de pe malul lacului Siutghiol, din zona Carrefour, actele și expertiza mincinoasă au fost anulate de organul penal, cu punerea părților în situația anterioară. Și acolo hotărârea de retrocedare fusese pronunțată de aceeași judecătoare, acum inculpată, Corina Jianu. Însă în acel caz, s-a depus plângere penală, în vreme ce la cazul Sibioara, toți prefecții au fugit de această răspundere.

 

Comments

comments

Exclusiv

PSD-iștii obedienți lui Matei îl părăsesc pe Chelaru. Încă două demisii din CL Năvodari

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Scandal politic la Năvodari. PSD-iștii Liviu Stan și Liliana Cheizis și-au depus astăzi demisiile din calitatea de consilieri locali ai Orașului Năvodari.  Decizia celor doi vine la o zi după ce un alt PSD-ist, Ilie Coman, și-a dat demisia din același for. Organizația PSD se află în conflict deschis cu primarul Florin Chelaru, dar și cu vicepreședintele PSD Constanța, Ion Dumitrache, considerat un susținător al acestuia. Demisionarii cer retragerea sprijinului politic pentru Chelaru și suspendarea lui Dumitrache.

”Nu plec din partid, plec din Consiliul Local, pentru că nu mă mai înțeleg cu Florin Chelaru.” – a declarat Liviu Stan pentru Ordinea.Ro. Stan spune că în cadrul organizației locale a PSD Năvodari există o stare mai veche de nemulțumire, în principal legată de lipsa de comunicare a primarului PSD Florin Chelaru, dar și de neîndeplinirea unor promisiuni electorale de către acesta. Aroganța lui Chelaru și lipsa de realizări a administrației publice locale au generat rezultatele electorale foarte slabe obținute de partid la alegerile europarlamentare și prezidențiale – a precizat Liviu Stan.

Mărul discordiei: un elefant și stema lui Matei

Demisionarul susține că s-a opus la proiectul inițiat de primarul Florin Chelaru, pentru schimbarea stemei Orașului Năvodari. El spune că exista o stemă veche de zece ani, adoptată la inițiativa fostului primar Nicolae Matei, astfel că înlocuirea acesteia i s-a părut nejustificată. Deși ar fi solicitat detalii suplimentare de la primarul în funcție, acesta nu ar fi prezentat argumente convingătoare în favoarea proiectului. Din acest motiv, Liviu Stan a votat împotriva schimbării stemei. Tot împotrivă au votat Ilie Coman și Liliana Cheizis, în vreme ce consilierii PSD Radu Pândici și Ciprian Zidaru s-au abținut să voteze. Vasile Moruzi, consilier local și președinte al organizației PSD Năvodari, a lipsit de la ședință, însă s-ar fi exprimat în cadrul partidului că nu susține schimbarea stemei, mai spune Liviu Stan. La fel de nejustificată i s-a părut lui Stan și demolarea grupului statuar cu elefant din parcul central al orașului. Statuia fusese inaugurată de fostul primar Matei.

La judecata lui Dumitrache

La scurt timp după acest incident, consilierii locali PSD-iști au fost chemați la o ședință de analiză la organizația județeană de partid, unde ar fi fost criticați și timorați de vicepreședintele județean Ion Dumitrache – relatează Liviu Stan. El susține că Dumitrache ar fi avut o atitudine partizană, favorizându-l pe Florin Chelaru, din motive care ar avea legătură cu înființarea spitalului din oraș.

Stan opinează că formularea utilizată de publicația noastră, ”gașca lui Matei”, ar fi nedreaptă, întrucât ar fi vorba de o echipă, iar nu de o gașcă. Demisionarul spune că are cunoștință că Nicolae Matei va candida independent pentru funcția de primar, la alegerile locale din acest an.

Liviu Stan este un apropiat al fostului primar Nicolae Matei, care i-a botezat un copil. În urmă cu doi ani, când DNA Constanța a cerut Consiliului Local Năvodari să se constituie parte civilă împotriva lui Nicolae Matei, în dosarul furtului Taberei de Copii, Liviu Stan a fost vocea principală împotriva acestei inițiative. În cele din urmă, consilierii PSD, care se aflau atunci în relații oficiale bune cu Chelaru, au făcut scut în jurul lui Matei, refuzând pe baza unui tertip ieftin ca orașul să se constituie parte civilă împotriva lui Nicolae Matei.

Deși am încercat să obținem un punct de vedere de la primarul Florin Chelaru, acesta nu a putut fi contactat.

Trebuie să mai spunem că după demisia celor 3 PSD-iști din CL Năvodari, Florin Chelaru pierde majoritatea. Consilierii de opoziție au, pentru prima dată în acest mandat, posibilitatea să solicite înlocuirea viceprimarului. Va urma!  

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Ziua cuțitelor lungi la PSD Năvodari. Gașca lui Matei cere decapitarea lui Chelaru și a lui Dumitrache

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Conflictul deschis dintre fostul și actualul primar de la Năvodari a atins azi un punct culminant. Consilierul local PSD-ist Ilie Coman, considerat o marionetă a lui Nicolae Matei, și-a trimis demisia olografă din  funcția de ales local. Acesta a renunțat la calitatea de consilier, într-un mod lapidar, fără a menționa vreun motiv care l-ar fi condus la această decizie. Cu toate acestea, o motivație există și a fost publicată de Gazeta de Năvodari, o publicație deținută de familia fostului primar Nicolae Matei. Este vorba de o scrisoare de informare adresată organizației județene PSD Constanța, în care nu se menționează numele demisionarului. Informarea nici nu este semnată de acesta, însă atașarea sa la articolul publicat de Gazeta de Năvodari, lipsa unei dezmințiri publice din partea lui Coman, precum și contextul general cunoscut opiniei publice ne face să credem că reproșurile, dar mai ales ”soluțiile” așternute pe hârtie au fost asumate de ”omul lui Matei”. Din capul locului, scrisoarea are exprimări la plural, de genul: ”ne îngrijorează”, ”ne motivează”, ”propunem următoarele”. Or, de aici e limpede că vorbim de un puci în toată puterea cuvântului pus la cale de un grup de persoane din interiorul PSD. Cel mai probabil, demisia lui Coman reprezintă doar o formă de presiune exercitată de puciști, ca doleanțele lor să fie analizate. După demisia lui Coman, ar putea urma și alte demisii, în funcție de evoluția negocierilor.

Concret, în informarea publicată în facsimil de Gazeta de Năvodari, se afirmă că organizația locală a PSD-ului a obținut scoruri foarte mici la alegerile europarlamentare și prezidențiale, explicabile – atenție!!! – prin slaba activitate a Administrației Publice Locale.  Autorul sau autorii scrisorii insistă asupra nerespectării promisiunilor electorale, enumerând 9 obiective de care administrația Chelaru nu a reușit încă să se apuce. Mai apoi, reproșurile continuă în privința slabei comunicări între conducerea executivă a Primăriei și consilierii PSD, atât în cadrul administrației locale, cât și în cadrul partidului. Chelaru și viceprimărița Liliana Mară sunt pârâți că nu țin audiențe și că nu participă, pe teren, la lucrările edilitare.

”Aceste lucruri sunt percepute ca o aroganță a tipului de conducător care le știe pe toate, care nu se consultă cu nimeni și pentru care alte puncte de vedere nu au valoare.” – au scris puciștii.

Din scrisoarea nesemnată aflăm că aleșii PSD-iști au votat aproximativ 1.000 de HCL-uri, fără să existe o dezbatere suficientă a proiectelor cu primarul și viceprimarul, nici la Consiliu, nici la partid. Cu alte cuvinte, ale noastre, aceștia recunosc faptul că au votat ca oile, doar pentru că erau membri de partid, neavând date suficiente pentru a-și forma o convingere personală. V-am spus în alte articole de ce PSD-ul trimite în Consiliul Local de la Năvodari sudori, lăcătuși mecanici și pensionari agramați. Acum scrisoarea publicată în ziarul familiei lui Nicolae Matei confirmă toate ipotezele noastre.

”Aceste carențe de comunicare internă au dus, evident, la o slabă propagare a lucrurilor făcute de Primărie și așa puține și irelevante” – se mai arată în acest document.

La capătul informării, grupul de inițiativă rămas în anonimat propune soluții drastice, cum ar fi retragerea sprijinului politic pentru primarul Chelaru și viceprimărița Mară, dar și suspendarea lui Ion Dumitrache din funcția de vicepreședinte al PSD Constanța, pentru vina de a fi partizan cu primarul și viceprimărița sa. Dumitrache este asociat în diverse afaceri private cu Felix Stroe, liderul PSD Constanța. Vedeți AICI documentul publicat de ziarul fostului primar. 

Scandalul dintre Chelaru și Matei s-a prefigurat în prima parte a anului trecut. Ne referim aici la momentul în care Nicolae Matei a fost re-cooptat în biroul executiv județean al PSD Constanța. Acesta fusese exclus în momentul condamnării penale, însă partidul s-a decis să-i reabiliteze imaginea publică. Inițiativa a fost votată aproape în unanimitate. A lipsit un singur vor, acela fiind al primarului Florin Chelaru, care s-a abținut pe motivul problemelor pe care fostul primar le-a avut și încă le mai are cu Justiția. Acest incident intern nu a fost cunoscut opiniei publice, fiind relatat abia la sfârșitul anului trecut de Nicolae Matei, în cadrul unei emisiuni TV.

Ilie Coman are legături vechi cu Nicolae Matei. Demisionarul a fost operat în Turcia, pe banii Primăriei Năvodari, la inițiativa fostului primar. În colajul foto, Ilie Coman, alături de soție (stânga) și de fostul primar (dreapta sus); de asemenea, soacra fostului consilier, Elena Dinu (centru și dreapta jos).

Scandalul care s-a aprins de la acest amănunt a continuat în subteran. La câteva săptămâni distanță, dintr-un senin care nu anunța nimic, Florin Chelaru s-a trezit atacat de soacra consilierului local Ilie Coman. Femeia a dat declarații unei publicații bucureștene despre afaceri imobiliare, în care a insinuat că ar fi fost implicat și primarul actual din Năvodari. La un moment dat, publicația care i-a susținut partea femeii a relatat că aceasta a formulat o plângere penală la DIICOT împotriva lui Florin Chelaru și a omului de afaceri Adrian Damian, considerat un apropiat al primarului.

În toamna anului trecut, Nicolae Matei s-a supărat oficial pe Chelaru, reproșându-i public faptul că vrea să schimbe stema orașului. Mai mult, consilierii PSD Năvodari, manevrați de Matei, s-au abținut să voteze inițiativa lui Chelaru. Au urmat mai multe ședințe de partid, la Constanța, în care consilierii obedienți lui Matei, dar și Matei însuși, au fost chemați să dea explicații. În ajunul Crăciunului, Nicolae Matei a participat la o emisiune la Litoral TV, în care l-a criticat extrem de agresiv pe Florin Chelaru și a declarat că nu îl sprijină pentru un nou mandat de primar. De atunci a devenit clar că Nicolae Matei vrea să-și reia scaunul de la Primărie, acesta fiind mobilul real al certurilor dintre cei doi.

La începutul acestui an, Matei a fost suspendat din PSD, pe un termen de un an. Demisia lui Iliuță Coman din Consiliul Local și Informarea publicată fără semnături de Gazeta de Năvodari, în care se cere decapitarea lui Chelaru, a Lilianei Mară și a lui Ion Dumitrache, reprezintă ultima scenă de luptă din acest război.  Va urma!

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Clienții lui Hașotti au încasat despăgubiri de pe urma retrocedării abuzive a carierei Sibioara

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

La finalul anului trecut, Primăria Lumina a achitata 320.000 de lei cu titlul de daune morale și materiale către beneficiarii retrocedării ilegale a carierei de la Sibioara. Plata s-a realizat în baza unei decizii civile a Tribunalului Constanța, pronunțate în anul 2019, care obliga Comisia Locală Lumina și Comisia Județeană de stabilire a dreptului de proprietate asupra pământului să achite în solidar daune morale și materiale de aproximativ 140.000 de euro.

Beneficiarii acestor sume sunt Elena Mitrofan, o bătrână din comuna Mihail Kogălniceanu, și descendenții unei verișoare a acesteia, în speță frații Constantin și Valeriu Muscalu. Cei trei au fost reprezentați în proces de cunoscutul avocat Ionel Hașotti. Instanța a apreciat că aceștia au suferit prejudicii morale și materiale, întrucât cele două comisii au întârziat timp de 8 ani să pună în aplicare o hotărâre judecătorească de retrocedare, pronunțată în anul 2008, lipsindu-i astfel de folosința bunului. Vorbim în acest caz de o hotărâre obținută prin fraudă, așa cum vom arăta mai jos.

Comisia Locală Lumina, condusă de primarul acestei localități, Ioan Roman, s-a conformat deciziei civile la sfârșitul anului trecut, achitând 320.000 de lei (aproximativ 68.000 de euro). Primarul a imputat plata unor funcționari ai Primăriei. Cel mai probabil, aceștia vor contesta decizia de imputare în instanță. Moștenitorii mai au de încasat o sumă similară de la Comisia Județeană din cadrul Prefecturii Constanța.

Un teren minier, oprit prin lege de la retrocedare

Scandalul retrocedării carierei de la Sibioara este o dovadă plenară a corupției care cangrenează administrația publică și justiția de la Constanța. Acesta a început la sfârșitul anului 2005, atunci când verișoarele Elena Mitrofan și Margareta Muscalu au revendicat un teren de 20 de hectare, la Sibioara, în numele bunicului lor comun, Nicolae Tudorancea. Fiind verișoare, cele două se excludeau reciproc de la moștenire. Însă Comisia Locală, care era condusă chiar de Ioan Roman, nu a observat acest lucru. În plus, terenurile miniere erau excluse de la retrocedare în baza articolului 4 din Legea 1/2000. Comisia nu a remarcat nici acest aspect. În schimb, primarul și funcționarii Comisiei au remarcat că bătrânele nu au acte ulterioare anului 1946, motiv pentru care au respins notificarea.

Judecătoarea fondului – o tipă acuzată că vindea hotărâri pe șpagă

Bătrânele l-au angajat pe celebrul avocat Ionel Hașotti din Constanța și au început un proces de fond funciar în 2006. Judecătoarea fondului a fost Corina Eugenia Jianu, o persoană controversată, actualmente exclusă din profesie și trimisă în judecată sub acuzația că a vândut mai multe hotărâri de retrocedare pe șpagă. Jianu a acordat bătrânelor calitatea de persoane îndreptățite la retrocedare, deși acestea nu aveau acte, nu aveau martori pe cele 4 laturi ale proprietății, iar autorul în numele căruia cereau  terenul era decedat din 1942, neavând nici el calitatea de persoană deposedată de către regimul comunist.

Chitanțele de pășunat ale fiului, dovada proprietății pentru tatăl decedat

Bătrânele au spus că autorul lor, decedat în 1942, ar fi plătit taxe și impozite pe teren până în 1950. Acest aspect a fost probat cu niște chitanțe care dovedeau în realitate că un fiu al defunctului și-ar fi plătit taxele sale de pază și de pășunat.

Elena Mitrofan (stânga) a jucat și într-o tentativă eșuată de retrocedare a unui teren din Mihail Kogălniceanu, unde a produs niște documente cu aparență de fals. Ea a revendicat terenul de sub Hotelul Emi, însă după ani de procese s-a demonstrat că suprafața revendicată fusese ocupată de o pădure a statului până în anii 60, fiind exclus să fi aparținut unor persoane fizice în perioada interbelică. Având avocați șmecheri, femeia a scăpat fără nicio anchetă.

Așadar, chitanțele nu dovedeau dreptul de moștenire, dar au contat în proces, deoarece Primăria Lumina nu a contrazis cu nimic susținerea părții adverse. Jianu a mai scris în hotărârea ei că cele două bătrâne ar fi surori, conferindu-le calitatea de persoane îndreptățite la retrocedare, care nu se justifica deloc pe acte. Pe de altă parte, fosta judecătoare nu a dispus restituirea terenului în natură, pe considerentul că acesta face obiectul unei exploatații miniere.

Minciuna avocatului Ionel Hașotti

Bătrânele reprezentate convențional de avocatul Ionel Hașotti au declarat recurs, iar un complet al Tribunalului Constanța le-a acordat terenul oprit prin lege de la restituire. Hașotti a susținut în fața instanței că ”nu există dovadă că există o exploatare de carieră de piatră” pe terenul revendicat. În realitate, 30% din suprafața revendicată în proces era inclusă în licența de exploatare minieră a companiei Somaco Construct SRL Constanța. Societatea nu a fost citată în proces.

Recursul, judecat pe repede înainte, într-un singur termen de judecată

Recursul despre care vorbim s-a judecat într-un singur termen de judecată. În cadrul ședinței, Comisia Locală Lumina nu a fost reprezentată de avocatul titular, ci de un înlocuitor al acestuia, care nu știa dosarul. Sărmanul înlocuitor a cerut amânarea ședinței de judecată, însă instanța i-a respins cererea. Acesta a participat la dezbateri în mod pur decorativ, nepricepând că Ionel Hașotti mințea de înghețau apele. Instanța l-a crezut pe cuvânt pe Hașotti, acordând retrocedarea în baza Legii 18/1991 și a Legii 1/2000, care se refereau deopotrivă la suprafețe agricole.

8 ani, fără posesie

Terenul retrocedat prin această fraudă colosală nu a ajuns în posesia moștenitoarelor timp de aproape 8 ani. În această perioadă, au fost mai multe litigii declanșate de compania Somaco Construct SRL, licențiată de stat să exploateze terenul minier de la Sibioara. Însă, au fost și alte impedimente. Astfel, amplasamentul stabilit printr-o expertiză validată de instanță era greșit, cuprinzând și suprafețe care aparțineau altor persoane, cu titluri de proprietate perfect valabile, dar și drumuri publice de exploatare excluse și ele de la retrocedare.

Încurcătura din anexele de retrocedare

Aici trebuie să știți că, după pronunțarea hotărârii judecătorești, procedura obliga Comisia Locală să emită o propunere de înscriere a moștenitorilor în anexa corespunzătoare a Hotărârii de Guvern nr.890/2005. Propunerea trebuia transmisă Comisiei Județene, care urma să decidă în această privință. Cei de la Lumina au trimis două propuneri la Prefectură, prin care încadrau terenul în anexa 22 referitoare la suprafețele agricole. Fiind notificată și primind dovezile legale cu privire la caracterul minier al terenului, iar nu agricol, Comisia Județeană de la Prefectură, în mandatul exercitat de Claudiu Palaz, le-a respins de fiecare dată.

Afacerea ”bani din piatră seacă”

În 2013, clienții lui Hașotti au deschis un proces de daune, solicitând jumătate de milion de euro pentru lipsa de folosință a terenului minier, de la cele două comisii de fond funciar. După ce au retrocedat terenul mințind că nu este nicio carieră pe el, acum cereau daune pentru lipsa de folosință a carierei. Pe fond, s-a făcut o expertiză minieră total greșită, iar suma cerută de Hașotti pentru clienții săi a fost aprobată de Judecătoria Constanța fără nicio rezervă.

Nicolaescu, reinventează procedura legală, cu de la sine putere

Fostul prefect Adrian Nicolaescu a făcut niște artificii total ilegale

Această soluție provizorie a fost pronunțată în anul 2016. La acea vreme, prefect în funcție era Adrian Nicolaescu. Acesta și-a propus să stopeze daunele care curgeau în continuare, motiv pentru care a încălcat procedura legală, în privința circuitului actelor. El a inițiat și a semnat o hotărâre a Comisiei Județene, prin care i-a înscris pe moștenitori în anexa 22 la HG 890/2005, cu de la sine putere, fără a avea la bază propunerea Comisiei Locale din Lumina. În acest fel, terenul minier a încăput într-o anexă în care nu încăpeau decât terenurile agricole. Pe de altă parte, fostul prefect a obligat Comisia Locală să emită procese-verbale de punere în posesie potrivit planului anexă al hotărârii de retrocedare din 2008. Vorbim de un plan care era eminamente greșit, suprapus peste proprietăți private și drumuri publice. În astfel de situații, trebuia să se apeleze la instanță. Numai că moștenitorii, prefectul și primarul din Lumina au acționat concertat pentru a modifica din pix aceste erori.

Au scos drumurile din domeniul public și au redesenat amplasamentul

În primul rând, Consiliul Local Lumina a emis o hotărâre prin care a scos din domeniul public drumurile de exploatare care traversau cariera de la Sibioara. În al doilea rând, niște specialiști în cadastru au întocmit la cererea moștenitorilor un plan nou, cuprinzând doar suprafețe libere. Terenul retrocedat în 2008 se afla în 3 parcele cadastrale diferite. Instanța precizase expres suprafețele exacte ce urmau să fie retrocedate în fiecare din aceste 3 parcele. Jonglând cu terenurile ocupate care trebuiau ocolite, autoritățile au încălcat bilanțul pe parcele indicat de instanță. Cu alte cuvinte, au retrocedat un amplasament diferit de cel stabilit cu putere de lucru judecat de instanță. Eroarea fundamentală, prin care cariera a fost retrocedată la legea care se referă doar la retrocedarea suprafețelor agricole, n-a mai putut fi corectată din pix. Făptașilor le-a fost imposibil să toarne un strat vegetal peste gropile din mină. Au făcut ei să dispară drumuri; au mutat liniile de contur ca să ocolească terenurile altora; dar cu morfologia terenului nu s-au putut pune. Și nici n-aveau interes, pentru că daunele se calculau la lipsa de folosință a terenului minier.

Jumate de milion de euro, din pixul unui expert ticăloșit

Am vorbit mai sus de valoarea imensă, de jumătate de milion de euro, stabilită de instanța de fond în procesul de daune. Comisiile au declarat apel. Iar instanța de apel a analizat expertiza minieră. Ce-au descoperit magistrații este de domeniul fantasticului. Ei bine, expertul minier (un aromân stabilit în Valea Jiului) nu stabilise lipsa de folosință suferită de beneficiarii retrocedării ilegale pe baza redevențelor practicate pentru exploatările de piatră. Acesta aplicase valorile infinit mai mari practicate la exploatările de petrol și gaze. Și așa, marele specialist era cât pe ce să-i facă semi-milionari pe clienții lui Hașotti.

Daunele, recalculate

Această ficțiune mizerabilă a fost desființată în calea de atac, exact pentru motivele de mai sus. Instanța a dispus refacerea expertizei. Iar la finalul procesului, comisiile au fost obligate să achite clienților lui Hașotti o sumă în lei care echivalează cu aproximativ 140 de mii de euro.

Între ciocan și nicovală

După cum am spus în prima parte a articolului, Primăria Lumina a achitat jumătatea sa la finalul anului trecut. Primarul a imputat plata unor funcționari. Cel mai probabil aceștia vor contesta decizia la instanță, având șanse mari de câștig, date fiind circumstanțele cazului, dat fiind faptul că aceștia au fost între ciocan și nicovală, având mereu de ales între a respecta legea sau hotărârea judecătorească de retrocedare dată cu încălcarea grosolană a legii. În mod previzibil, daunele vor fi suportate în cele din urmă de locuitorii din Lumina, drept mulțumire că duc în cârcă și salariile funcționarilor, și pensiile speciale ale magistraților și politicienilor. Principiul de drept ”dacă poți mult, cu siguranță poți mai puțin”, se transformă la Lumina în ”dacă poți mult, poți și mai mult”. Povestea nu se încheie aici. Urmează și alte surprize, în curs, despre care vom vorbi într-un articol viitor. Va urma.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: