Exclusiv Slide

De la Prefectul-Rudă, la Prefectul-Tardiv. O istorie a complicității, în cazul Sibioara

mai 22, 2018 Adrian Cârlescu

Isprava recentă a Prefectului Ioan Albu, care a ”uitat” să depună un apel în termen, încercând astfel să facă pierdut un proces cu o miză uriașă, nu este singura manevră a instituției de a pune capac peste retrocedarea prin fraudă la lege a carierei de piatră de la Sibioara. Fapta lui Albu ar putea conduce la un proces de daune, de 20 de milioane de euro. Cel puțin așa arată compania minieră Somaco Construct SRL, în mai multe notificări pe care le-a transmis de-a lungul timpului către Prefectură și Primăria Lumina. Compania deține o licență minieră exclusivă încă din anul 2001. În 2005, părțile sociale ale SC Somaco Construct SRL au fost cumpărate de o societate a omului de afaceri Grigore Comănescu, în baza unui credit bancar de 4 milioane de euro. Deși a plătit această sumă și se bucura de toate drepturile legale ce decurgeau din licența minieră, omul de afaceri s-a pomenit că frontul central al carierei a fost retrocedat ilegal, în anul 2008, unor persoane reprezentate convențional de avocatul Ionel Hașotti. Legea interzicea retrocedarea carierelor, iar moștenitorii reprezentați de Hașotti nu au făcut dovada proprietății cu acte ulterioare anului 1945. Cu toate acestea, pas cu pas, clienții lui Hașotti au fost sprijiniți să beneficieze până la capăt de ilegalitate, apelul tardiv al lui Albu fiind doar ultimul episod din această evoluție.

Eugen Bola, ruda lui Hașotti, a revocat o hotărâre cu de la sine putere

Alți trei prefecți înaintea lui Ioan Albu s-au căznit să adopte acte abuzive și mincinoase în acest litigiu care durează deja de zece ani de zile. Primul dintre ei a fost Eugen Bola. Acesta a ajuns prefect al județului Constanța la sfârșitul anului 2012, din partea Guvernului USL. Portofoliul de ministru al culturii în Guvernul USL era deținut de constănțeanul Puiu Hașotti, fratele avocatului care a obținut retrocedarea ilegală a carierei de la Sibioara, în favoarea clienților săi. Peste ani, Eugen Bola avea să recunoască într-o declarație de presă că este o rudă mai îndepărtată a fraților Hașotti. În 2013, prefectul-rudă a transmis mai mute adrese oficiale primarului din Lumina, prin care îl soma să întreprindă demersurile necesare în vederea punerii clienților lui Ionel Hașotti în posesia amplasamentului minier din satul Sibioara. Primarul însă era oprit de o hotărâre adoptată de Comisia Județeană, sub numărul 266/2011. Intrată în circuitul civil și producând efecte juridice și economice, această hotărâre nu putea fi desființată decât de instanța de judecată. Cu toate acestea, Eugen Bola a revocat-o cu de la sine putere, prin Hotărârea nr. 49/2013.

Volcinski se angajează să respecte legea

Tot în anul 2013, Somaco Construct SRL a atacat hotărârea lui Bola la Judecătoria Constanța. Compania minieră a arătat că situația litigioasă a fost creată premeditat de clienții avocatului Ionel Hașotti, care în procesul de retrocedare soluționat în anul 2008 au omis să arate instanței de judecată că terenul ocupat în parte de carieră nu putea fi retrocedat, fiind oprit de la aceste proceduri prin efectul art. 4 alin. 1 din Legea 1/2000. Tot în mod premeditat aceștia au omis să introducă în cauza respectivă societatea Somaco Construct SRL. În acțiunea sa, compania minieră a mai subliniat că cele două comisii de fond funciar trebuie să continue să respecte articolul 10 din Hotărârea de Guvern nr. 890/2005 cu privire la punerea în posesie a terenurilor ce intră sub incidența art. 4 alin. 1 din Legea 1/2000, articol ce interzice expres retrocedarea carierelor în activitate.

Început pe vremea lui Bola, acest proces a continuat în mandatul de prefect al lui Radu Volcinski. Înțelegând pe deplin eficiența argumentelor invocate de Somaco, Volcinski a trimis instanței de judecată un punct de vedere pe 7 aprilie 2014, în care a precizat că instituția a adoptat Hotărârea nr. 49/2013 întrucât, atenție: ”s-a urmărit reluarea procedurii legale de reconstituire a dreptului de proprietate, procedură ce presupune formularea unei propuneri din partea autorității legale pe un amplasament în vederea respectării prevederilor legale în materie, respectiv art. 4 din Legea 1/2000…”. În aceste condiții, instanța de judecată a apreciat că Somaco Construct SRL nu mai justifică un prejudiciu, păstrând astfel în vigoare hotărârea lui Bola.

O revizuire promovată TARDIV

Ulterior, prefectul a uitat de acest angajament, dovadă că l-a făcut doar pentru a câștiga procesul. În 2014, Comisia Județeană de la nivelul Prefecturii a deschis un nou dosar de judecată în contradictoriu cu clienții lui Ionel Hașotti, cerând revizuirea hotărârii de retrocedare a terenului din anul 2008. Principalul argument a fost acela că Somaco Construct SRL i-a adus la cunoștință existența licenței miniere 2454/2001, care atrăgea incidența articolului 4 din Legea 1/2000, acela care interzice expres retrocedarea carierelor. Și această acțiune a fost introdusă de fațadă, cu depășirea termenului prevăzut de lege. Constatând această culpă procesuală, Tribunalul Constanța a respins cererea de revizuire ca tardiv introdusă, prin Decizia Civilă nr. 614/22.07.2014 (pronunțată în dosarul nr. 2992/118/2014).

Nicolaescu a protejat pășunea, dar a retrocedat cariera și drumurile de exploatare

Complicitatea a fost continuată în anul 2016 de prefectul Adrian Nicolaescu. Acesta a emis un titlu de proprietate pentru clienții avocatului Ionel Hașotti și le-a predat amplasamentul minier exceptat prin lege de la retrocedare. În prealabil, o comisie numită de acesta a reconfigurat suprafața terenului, în sensul că a scos din schița inițială mai multe porțiuni de pășune, compensându-le cu suprafețe agricole. Prefectura a motivat că nu poate retroceda pășunea, deoarece acest fapt este interzis de lege. Însă instituția a predat amplasamentul minier, care la rândul lui era exceptat prin lege de la retrocedare. Colac peste pupăză, Nicolaescu i-a predat lui Hașotti și drumurile de exploatare minieră, la rândul lor oprite de la restituire. La sfârșitul anului 2016, același Nicolaescu a atacat la instanță titlul de proprietate pe care chiar el l-a emis. În acțiunea introductivă, a cerut constatarea nulității absolute a titlului, motivat de încălcarea art. 4 alin. 1 din Legea 1/2000, precum și de faptul că nu s-a dovedit dreptul de proprietate cu acte ulterioare anului 1945, așa cum cerea imperativ legea. După ce s-a spălat pe mâini cu acest proces, Nicolaescu a manifestat un dezinteres total față de soarta litigiului, omițând pur să simplu să trimită juriștii la proces.

Falsuri ordinare, luate în calcul de instanță

În ciuda acțiunii pasive a lui Nicolaescu, procesul a continuat în forță, cu implicarea companiei miniere Somaco Construct SRL și a primarului din Lumina, care au formulat cereri de intervenție accesorie în dosar, susținând astfel acțiunea prefectului. Mai mult, la această cauză a fost alipit și un dosar distinct inițiat de Somaco Construct SRL, în calitate de reclamant, care la rândul ei atacase titlul de proprietate al clienților lui Ionel Hașotti, pe considerente de încălcare a articolului 4 din Legea 1/2000, față de care își justifica interesul. Într-un final, judecătorul speței a respins acțiunile prefectului și firmei Somaco, precum și cererile de intervenție accesorie.

Magistratul a constatat că într-adevăr terenul (de 20 de hectare) retrocedat clienților lui Ionel Hașotti se suprapune peste o suprafață de 6 hectare a licenței miniere a firmei Somaco Construct SRL. Însă, a opinat – atenție! – că ”împrejurările de fapt evidențiate în prezenta cauză cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate pe vechiul amplasament afectat de existența exploatării miniere, cât și dispozițiile legale anterior enunțate (art. 4 alin. 1 din Legea 1/2000 – n.r.) au fost avute în vedere de instanțele de judecată care s-au pronunțat în dosarul 4664/212/2006…”. Or, în realitate, articolul 4 din Legea 1/2000 nu a fost deloc invocat în hotărârile, de fond și de recurs, pronunțate în respectivul dosar de retrocedare. Judecătorii acelei spețe știau Legea 1/2000 pe sărite, ca dovadă că au citat alte articole din lege, dar nu și articolul care interzicea expres retrocedarea carierelor. Una dintre judecătoarele speței, Corina Eugenia Jianu, a fost între timp dată afară din magistratură și trimisă în judecată, ca inculpată, pentru că a vândut, pe șpagă, hotărâri de retrocedare dispuse prin fraudă la lege. La ani distanță, monstruozitatea comisă în 2008 este opusă cererii legitime de anulare a titlului de proprietate, pe considerentul că ar exercita un efect pozitiv. Însă doar în Coreea de Nord și în justiția constănțeană o ilegalitate vădită mai poate produce efecte pozitive.

În privința motivului de nulitate potrivit căruia nu s-a făcut dovada proprietății cu acte ulterioare anului 1945, așa cum cerea imperativ legea, judecătorul fondului a găsit în dosarele mai vechi un act din 1947. Însă, așa cum am arătat în articolele anterioare, acesta este un fals ordinar, întrucât este scris cu î din i în interiorul cuvintelor, cu ani buni înainte de introducerea acestei reguli. Documentul a fost adus de acasă de clienta lui Hașotti, care a pretins că l-a avut în păstrare timp de 59 de ani. Însă înscrisul nu are elemente minimale de autenticitate (ștampilă, număr de înregistrare, semnături) și conține informații contrazise de acte autentice emanate de la Arhive. Punând în balanță actele autentice cu hârtia cu aparență de fals, judecătorul fondului a ales-o pe aceasta din urmă. Să vedem cum se va justifica la Inspecția Judiciară!

Tatăl prefectului a fost asociat cu Puiu Hașotti

În mod cert, pronunțarea dată de judecătorul Gabriel Neacșu este atât de șubredă, încât nimeni nu s-ar fi riscat să o confirme în calea de atac. Or, acest fapt era cunoscut și de actualul prefect Ioan Albu. Citind apelul pe care l-au redactat juriștii Prefecturii, acesta a înțeles cu siguranță gravitatea situației și eficiența argumentelor, având și studii de drept la bază. Chiar și un absolvent de Spiru Haret, ca domnia sa, înțelege că o motivare bazată pe fals nu poate rămâne în picioare. Doar apelul declarat tardiv mai putea menține în ființă aprecierile de această natură. Or, Ioan Albu a declarat apel tardiv, a refuzat să ofere orice informație pe această temă opiniei publice, iar la momentul de față caută un țap ispășitor, în persoana femeii de la registratură.

În trecut, familia lui Ioan Albu a colaborat deschis cu familia Hașotti. Tatăl actualului prefect a fost secretar de stat, propus de PNL Constanța, în perioada în care destinele organizației erau dictate de Puiu Hașotti. Mai mult, Gheorghe Albu, tatăl, a fost asociat cu Puiu Hașotti și cu alte persoane în SC CTV Media Group SRL. În anul 2014, când Eugen Bola a demisionat de la conducerea Prefecturii, Gheorghe Albu a fost propunerea PNL pentru a-i urma în funcție. Conu Albu a refuzat propunerea. În sfârșit, după ce Puiu Hașotti și-a dat demisia din PNL ca să nu fie dat afară, familia Albu a sucit-o spre actualul partid de guvernământ. Relațiile actuale dintre cele două familii nu sunt cunoscute opiniei publice. Însă, nu putem să nu constatăm că isprava lui Ioan Albu servește pe deplin interesele familiei Hașotti.

Pentru unii mumă, pentru alții ciumă!

Trebuie să mai spunem că toți prefecții menționați în acest istoric al complicității, cu Albu în coadă, au refuzat să sesizeze organele de urmărire penală cu privire la falsurile în discuție. O răspundere aparte are fostul prefect Adrian Nicolaescu, care a cerut și a primit de la Arhivele Naționale dovezi autentice că statul a naționalizat doar 8 hectare de teren de la bunicul bătrânelor reprezentate de Hașotti, în vreme ce acestea au primit 20 de hectare, iar alte rude încă pe atât. Reamintim că, într-un caz similar, respectiv retrocedarea terenului de pe malul lacului Siutghiol, din zona Carrefour, actele și expertiza mincinoasă au fost anulate de organul penal, cu punerea părților în situația anterioară. Și acolo hotărârea de retrocedare fusese pronunțată de aceeași judecătoare, acum inculpată, Corina Jianu. Însă în acel caz, s-a depus plângere penală, în vreme ce la cazul Sibioara, toți prefecții au fugit de această răspundere.

 

Comments

comments