Connect with us

Actual

Decebal Făgădău e urmărit penal! Vedeți alături de cine și de ce!

Maria Ionescu

Publicat

la

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul teritorial Constanța au dispus urmărirea penală față de următorii suspecți: Făgădău Decebal, la data faptei viceprimar al municipiului Constanța, Constantin Nicoleta, la data faptei şefă a Serviciului autorizaţii în construcţii din cadrul Primăriei Municipiului Constanţa, Dinescu Fulvia Antonela, la data faptei director executiv adjunct al Direcţiei Administraţiei Publice Locale din cadrul Primăriei Municipiului Constanţa – toți trei pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu cu obținere de foloase pentru sine sau pentru altul, faptă asimilată infracţiunilor de corupţie și față de Tănase Luiza Elena, la data faptei arhitect-șef al primăriei municipiului Constanța, Mazăre Radu Ștefan, la data faptei primar al municipiului Constanța, ambii pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu cu obținere de foloase pentru sine sau pentru altul, infracțiune asimilată infracţiunilor de corupţie. Din ordonanța întocmită de procurori au rezultat aspecte ce conturează suspiciunea rezonabilă potrivit căreia: Pe plaja din staţiunea Mamaia, județul Constanța, în zona centrală a stațiunii, a fost construit, cu nerespectarea dispoziţiilor legale, un imobil în regim P+5E-6E cu destinație cazare și alimentație publică. Imobilul a fost ridicat în baza unei autorizații de construire emise în anul 2009 de primăria municipiului Constanţa. În același an, primarul municipiului Constanța și societatea constructoare au fost acționați în judecată de o societate comercială care deținea o construcție în imediata vecinătate a noului imobil, cerând anularea autorizaţiei de construire. În motivare, societatea reclamantă susținea, printre altele, că autorizația a fost emisă cu încălcarea dispoziţiilor legale privitoare la respectarea drepturilor de servitute de vedere şi servitute privind distanţa dintre construcţii, reclamantei fiindu-i vătămat dreptul de proprietate. Prin decizia civilă definitivă pronunțată de Curtea de Apel Constanţa în anul 2012, autorizaţia de construire emisă de Primăria municipiului Constanţa a fost desființată. Instanţa a reţinut că, la emiterea autorizaţiei de construire, nu s-a respectat interdicţia de a construi în interiorul zonei de protecţie și că amplasarea imobilului este situată în zona benzii litorale a Mării Negre în cuprinsul căreia sunt interzise orice fel de construcţii definitive, astfel încălcându-se art. 16 alin. 1 din OUG 202/2002, art. 2 lit. b şi art. 3 din HG 749/2004. Instanţa a mai reţinut că autorizaţia de construcţie a fost emisă cu nerespectarea dispoziţiilor legale referitoare la respectarea drepturilor de servitute de vedere şi servitute privind distanţa dintre construcţii.

S-a cerut în instanță demolarea imobilului de lux

În anul 2013, ca urmare a anulării autorizației de construcție, societatea reclamantă a cerut în instanță, printr-o nouă acțiune, demolarea imobilului de lux precum şi obligarea Primăriei municipiului Constanţa la emiterea actului administrativ de desfiinţare a lucrărilor ce fuseseră executate în baza autorizaţiei anulate. La data de 22.08.2013, Primăria municipiului Constanţa a cerut respingerea acţiunii ca nefondată, susținând că autorizaţia de construire anulată de instanță a fost modificată printr-o altă autorizaţie de construire emisă la data de 24.03.2011, autorizaţie neanulată şi perfect valabilă. Ulterior, în cursul aceluiași an, Primăria municipiului Constanţa a venit cu o completare prin care înștiința instanţa de judecată că a intervenit un element nou, respectiv că a fost emisă, la data de 03.09.2013 o nouă autorizaţie de construire, pentru imobilul a cărui demolare se cere. Prin urmare, Primăria municipiului Constanța considera că nu mai există temei legal pentru ca societatea reclamantă să solicite şi să obţină demolarea construcţiei edificate în regim P+5E-6E. Aceleaşi aspecte, întemeiate pe existenţa unei autorizaţii valabile din data de 03.09.2013, au fost alegate în apărare şi de societatea constructoare a imobilului.  Autorizaţia de construire din data de 03.09.2013 a fost semnată de Decebal Făgădău, la data faptei viceprimar al municipiului Constanţa, în exercitarea atribuţiilor delegate de primar al municipiului Constanţa, de Constantin Nicoleta, la data faptei şef serviciu – Serviciul autorizaţii în construcţii din cadrul Primăriei Municipiului Constanţa, în exercitarea atribuţiilor de împuternicit al arhitectului – şef al mun. Constanţa și de Dinescu Fulvia Antonela, la data faptei director executiv adjunct al Direcţiei Administraţiei Publice Locale din cadrul Primăriei Municipiului Constanţa, în exercitarea atribuţiilor de împuternicit al secretarului municipiului Constanţa. Eliberarea autorizaţiei respective din data de 03.09.2013 nu ar fi fost posibilă fără întocmirea şi eliberarea certificatului de urbanism din data de 02.07.2013, semnat de Mazăre Radu Ştefan în calitate de primar și de suspecta Luiza Elena Tănase în calitate de arhitect șef.

În 2016, instanța a dispus anularea autorizației de construire

În anul 2016, prin sentinţa civilă nr.745/2016, Tribunalul Constanţa a dispus anularea autorizaţiei de construire emisă la data de 03.09.2013 de Primăria Municipiului Constanţa, întrucât pe terenul pentru care s-a emis autorizația era deja construită o clădire (imobilul rezidențial ce fusese construit în proporţie de 95% în baza autorizației anulate) prin urmare autorizația din anul 2013 a fost emisă nelegal. Decizia a fost anulată ulterior, ca urmare a faptului că părțile au ajuns la o înțelegere amiabilă. Suspiciunea comiterii infracțiunii de abuz în serviciu, de către persoanele menționate are în vedere că, Decebal Făgădău, în exercitarea atribuţiilor de viceprimar al municipiului Constanţa, Constantin Nicoleta și Dinescu Fulvia, au semnat autorizaţia de construire din data de 03.09.2013, iar primul a și emis-o, cu încălcarea dispoziţiilor legale (inclusiv art. 16 alin. 1 din OUG 202/2002 privind gospodărirea integrată a zonei costiere). Autorizația a fost semnată și emisă în condițiile în care la data emiterii celei de-a doua autorizaţii, 03.09.2013, construcţia era deja edificată în proporţie de 95%, cu nesocotirea drepturilor de servitute privind distanţa dintre construcţiile învecinate şi servitute de vedere, fiind ridicată în zona benzii litorale a Mării Negre, în cuprinsul căreia sunt interzise orice fel de construcţii definitive. Aceste aspecte au fost constatate printr-o decizie civilă irevocabilă pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, în anul 2012. Suspiciunea comiterii infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu de către persoanele menționate are în vedere că, la data de 02.07.2013, Mazăre Radu Ştefan, în calitate de primar și Tănase Luiza Elena, în calitate de arhitect șef al primăriei municipiului Constanța, au semnat, cu încălcarea prevederilor legale, certificatul de urbanism în favoarea societății care a ridicat imobilul în regim P+5E-6E de pe plajă, fără ca în cuprinsul acestui document să se facă vreo menţiune cu privire la tipul de imobil, construcţie sau teren, ori categoria terenului pe care urmează să se edifice construcţia, respectiv teren ocupat, teren liber sau teren aparent liber. În certificat s-a menționat, în mod nereal, că nu există zone protejate, drepturi de servitute sau interdicţii de construire, astfel cum se reţinuse în mod irevocabil decizia civilă a Curții de Apel Constanța, din 2012. Certificatul de urbanism nu a fost redactat în baza cererii şi a documentaţiei complete depuse, în concordanţă cu situaţia reală din teren la data solicitării. Certificatul de urbanism respectiv, emis cu încălcarea prevederilor legale era un înscris absolut necesar eliberării autorizaţiei de construire din anul 2013, în favoarea firmei care a construit imobilul de lux de pe plajă. Suspecților li s-au adus la cunoştinţă calitatea procesuală şi acuzaţiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.  Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Comments

comments

Actual

Cifrele care stau în spatele programului IMM Invest. De ce vom avea o revenire economică în „V”

Claudiu Vuță

Publicat

la data de

Scris de

Niciodată în ultimii ani nu s-a discutat atât de aprins legat de economie și este lesne de înțeles de ce. Economia creștea pe baza majorării consumului, împrumuturile mergeau cu motoarele turate. Nimic nu părea a zdruncina teoria creșterii pe consum.

Dar la început de 2020, criza Covid-19 a lovit atât în sănătatea oamenilor, dar și în sănătatea economiei. Este cea mai importantă criză economică din ultimii o sută de ani.

Ce au făcut guvernele? Pentru a limita daunele economice, guverne precum cel al Statelor Unite au apelat la instrumentul denumit „Bonds” și s-au împrumutat cu aproximativ 7 trilioane de dolari. Pachete de susținere economică au fost implementate și de către Uniunea Europeană. România va beneficia, astfel, de un pachet de 80 de miliarde de euro pentru finanțarea proiectelor, pachet format din granturi și credite, pentru următorii 7 ani.

Dar în timp ce de banii de la Uniunea Europeană, România va beneficia în baza unor proiecte, care nu pot fi implementate peste noapte, economia românească avea nevoie de stimulente pentru a nu sucomba.

Lipsa educației financiare va duce la crearea unei mase largi de cetățeni ușor manipulabili. Este necesar ca educația financiară să fie predată de la vârste fragede

Unul dintre programele ce au venit în sprijinul economiei este IMM Invest, un program care nu a oferit bani gratis, ci bani accesibili, pe care companiile i-au utilizat pentru a-și continua afacerile. Astfel, angajații nu și-au pierdut locurile de muncă, companiile au plătit taxe și impozite, au continuat să funcționeze și să susțină economia românească.

Din momentul în care programul IMM Invest a fost adoptat de către actualul guvern, am analizat atent modul în care acesta a evoluat. Plafonul inițial, de 15 miliarde de lei, a fost majorat la 20 de miliarde de lei. Privind cifrele, este clar că IMM Invest a venit în sprijinul mediului privat.

Afirm cu ce mai mare responsabilitate, fără susținerea mediului privat, România moare economic. Suntem în fața celei mai mari crize economice din istorie, iar susținerea mediului privat nu este doar o necesitate, este o obligație.

Programul este unul inovativ. A venit în sprijinul companiilor private, a acordat posibilitatea acestora de a-și finanța capitalul de lucru și cel investițional, dar în același timp a permis acestor companii a susține locurile de muncă.

Ce dobânzi plătește România pentru împrumuturile pe termen lung și cum se poziționează țara noastră față de celelalte țări din Uniunea Europeană?

Cifrele pentru IMM Invest, valabile la data de 15 septembrie 2020, arată conform celor de mai jos:

  • 68359 companii înscrise în program. Aceste companii susțin 838.000 de locuri de muncă
  • Credite aprobate de către bănci în valoare de peste 13 miliarde de lei (echivalentul a peste 2,6 miliarde euro)
  • 17.056 credite aprobate de către bănci

Precizez mai jos structura pe categorii de IMM-uri:

Iese în evidență echilibrul foarte bun între creditele acordate pentru a finanța capitalul de lucru (49% din totalul sumei creditelor acordate), dar și creditele pentru investiții (51% din totalul sumelor creditelor acordate).

Structura solicitărilor IMM Invest pe categorii de IMM-uri:

Programul IMM Invest susține peste 830 de mii de locuri de muncă, efectul de multiplicare în economie fiind de 7. Mai exact, fiecare leu pe care IMM Invest l-a injectat în economie, în vederea susținerii mediului privat, a dus la crearea a altor 7 lei.

Structura creditelor acordate IMM Invest pe categorii de de IMM-uri:

Execuția la 6 luni a FNGCIMM arată în felul următor: profit la 6 luni – 57 de milioane lei, cu 194% mai mult față de planificarea inițială, și cu 15% față de semestrul 1 al anului 2019.

În 2019, FNGCIMM a acordat pentru IMM-uri 2.992 garanții în valoare de 913 milioane lei. În doar 8 luni din 2020 au fost semnate 17.513 de garanții pentru finanțări pentru IMM-uri, ce totalizează 10,1 miliarde lei (de 6 ori mai multe decât anul trecut, valoarea fiind de 10 ori mai mare.

În 18 ani de existență 2002 – 2019, FNGCIMM a acordat pentru IMM-uri 74.387 garanții în valoare de 34,1 miliarde lei. Deci, 15% din numărul de garanții pentru IMM-uri, acordate de fond în 18 ani (din 2002 până în prezent) și 30% din valoarea lor pe aceeași perioadă, respectiv 18 ani, au fost acordate în doar 8 luni.

În data de 16 septembrie, Institutul Național de Statistică a publicat datele economice aferente primelor 7 luni din acest an.

Constanța, orașul distracțiilor de noapte sau un pol al dezvoltării economice?

În perioada 1.I-31.VII.2020, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, în termeni nominali, a crescut fâță de perioada 1.I-31.VII.2019, atât ca serie brută cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 2,7%, respectiv cu 2,5%.

În perioada 1.I-31.VII.2020 cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), în termeni nominali, a crescut fâță de perioada 1.I-31.VII.2019,atât ca serie brută cât şi ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 3,9%, respectiv cu 2,5%.

În perioada 1.I-31.VII.2020, faţă de perioada 1.I-31.VII.2019, volumul lucrărilor de construcții a crescut, ca serie brută, cu 18,1%, iar ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 20,0%

Revenirea economică va fi una în „V”. România a înregistrat o cădere economică de cca. 10,5%, în T2/2020 (atunci când economia a fost, practic, închisă), față de T2/2019 și minus 12,3% față de T1/2020. În S1/2020, economia s-a contractat cu 4,7%..

Comunicatul INS a scos în evidență evoluții interesante, atât cifra de afaceri din serviciile de piață prestate în principal întreprinderilor,  dar și cifra de afaceri din comerțul cu ridicata, precum și volumul lucrărilor de construcții au cunoscut creșteri importante.

Când citiți cele afirmate mai sus, legat de revenirea economiei, aruncați o privire către IMM Invest.

Articol publicat și pe platforma Project-E, link-ul se poate accesa aici

Explicația pentru care unii oameni își cumpără SUV-uri, telefoane scumpe și își fac concediile în locuri exotice, deși „nu-și permit”

Comments

comments

Continuă să citești

Actual

În timpul uraganului Sally, un comandant de navă român a salvat 4 marinari

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

Duminică, 13 septembrie 2020, nava “COSCO Malaysia” la comanda căreia se afla comandantul de cursă lungă român Bogdan Rusu, a salvat 4 marinari aflați pe un velier în Golful Mexic.
Evenimentul a avut loc la aproximativ 68 de mile vest de Clearwater, în jurul orei 11 dimineața (local GMT),
în timpul furtunii tropicale Sally.
Cei 4 marinari ai velierului „Yes Dear” erau în mare pericol după ce nava lor a luat apă, iar US Coast Guard a abandonat salvarea cu un elicopter HH – 60 Jayhawk din cauza vremii nefavorabile.
Nava „COSCO Malaysia”, înregistrată în Hong Kong, sub conducerea comandantului Bogdan Rusu, a înfruntat uraganul și a lansat o acțiune de salvare a celor 4 marinari, debarcându-i apoi în siguranță în portul Tampa Bay.
US Coast Guard a mulțumit comandantului navei pentru curajul și efortul echipajului, prin președintele Grupului de Căutare și Salvare, Benjamin Strong, afirmând că “salvarea unei vieți pe mare este o provocare, salvarea a patru vieți într-o furtună tropicală este un lucru extraordinar”.
Bogdan Rusu, comandantul care și-a asumat riscul de a înfunta marea, pentru a-și salva semenii, merită propus pentru premiul “Bravery at Sea”, conferit de Secretariatul General al Organizației Maritime Internaționale ( IMO), pentru acte de bravură pe mare. Propunerile pentru acest premiu se fac anual către Secretariatul General al Organizației Maritime Internaționale ( IMO) până în luna aprilie a anului următor.
”Bogdan Rusu este membru al Asociației Comandanților de Navă din România, potrivit declarației
comanadantului Marius Țuțuianu, președinte al acesteia.”, a precizat Ovidiu Sorin Cupșa, Ambasador maritim IMO. 

Comments

comments

Continuă să citești

Actual

Portul Midia. Tigări de contrabandă ascunse în saci din plastic

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

Poliţiştii de frontieră din cadrul Grupului de Nave Constanța au descoperit în Portul Midia, într-un autoturism condus de un cetăţean sirian, 500 pachete țigări de contrabandă.

În data de 18.09.2020, în jurul orei 02.00, polițiștii de frontieră din cadrul Grupului de Nave Constanța, aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu, au depistat în zona Porții de acces nr. 2 a Portului Midia, un autoturism înmatriculat în România, la volanul căruia se afla un cetățean sirian, în vârstă de 61 ani.

În urma controlului efectuat în portbagajul autoturismului, polițiștii de frontieră au descoperit doi saci din plastic de culoare neagră, ce conţineau 500 pachete ţigări de contrabandă, diferite mărci, care aveau aplicate timbrul pentru produse accizabile.

Cantitatea de țigări  fost ridicată în vederea continuării cercetărilor.

”În cauză, polițiștii de frontieră efectuează cercetări pentru săvârşirea infracţiunii de contrabandă, faptă prevăzută şi sancţionată de art. 270, alin. 3 din Legea 86/2006 privind Codul Vamal, la finalizare urmând a fi luate masurile legale ce se impun.”, precizează reprezentanții Biroului de presă al Gărzii de Coastă Constanța.

Foto: Ilustrativ

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: