Energie&Mediu
Dezbaterea de mediu a proiectului Van Oord, un fiasco total. Au băgat din top vietăţi care nu trăiesc în Marea Neagră
Mult aşteptata dezbatere a raportului de evaluare a impactului asupra mediului pentru ultimul proiect al olandezilor de la Van Oord a scandalizat societatea civilă de mediu. Una din speciile menţionate în documentul ştiinţific, în baza căruia speră olandezii să obţină aprobarea pentru a extrage noi cantităţi de nisip de pe fundul Mării Negre, nu vieţuieşte în apele noastre. Nu vieţuieşte, dar specialiştii angajaţi de Van Oord au detectat-o. Cât de ştiinţifică a fost metoda folosită, reiese şi dintr-o altă contradicţie flagrantă. Astfel, într-o pagină a raportului se menţionează că nu s-a detectat o specie anume (alta decât aceea găsită fără ca să existe) în probele de nisip. Însă la câteva pagini distanţă, raportul consemnează, în mod paradoxal, că probele relevă o prezenţă de 5% a speciei care nu exista în paginile anterioare. Au fost şi filmări video subacvatice, nu doar probele de nisip – au improvizat specialiştii. După care au dat din umeri, neştiind să explice cum au calculat 5% din imagini, la frame-uri sau la secundă? La fel cum nu au ştiut să explice de ce s-au referit la turmele de delfini, când până şi şcolerii de la gimanziu ştiu că acestea vieţuiesc în cârduri.
Deşi platoul pe care se află perimetrele de exploatare a nisipului marin se află în plin sit arheologic, ştiinţificii nu au suflat o vorbă despre acest fapt în raportul lor. La fel cum nu au spus nimic despre impactul cumulativ cu alte două proiecte similare dezvoltate de firme concurente. Nu va fi niciun impact cumulativ, pentru că celelalte două firme nu vor exploata – a scăpat porumbelul ştiinţificul care a prezidat dezbaterea. Însă, deîndată, s-a corectat spunând că nu se ştie, de fapt, dacă licitaţia pentru megaproiectul de înnisipare artificială pe linia Eforie – 2 Mai va fi câştigată de Van Oord sau de una din firmele concurente.
Înnisipările artificiale, această bătălie a giganţilor
Redactorul Ordinea.Ro, pe plaja reabilitată de Van Oord la Eforie Nord. Atât de trainice au fost lucrările! Fotografie realizată la sfârşitul lunii februarie 2017.
Ca să înţelegeţi mai bine această splendoare ştiinţifică, trebuie să ştiţi că Van Oord a fost unul din antreprenorii care au realizat etapa I de consolidare şi extindere a plajelor, etapă care a inclus sectoarele Mamaia Sub, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud şi Eforie Nord. Lucrările din aceste sectoare au fost recepţionate pe 29 decembrie 2015. Însă în februarie 2017, s-au semnalat eroziuni masive la sectoarele de plajă Mamaia Sud şi Eforie Nord, acolo unde, între plajă şi linia apei s-au căscat hăuri chiar şi de 1,70 de metri. Cele „nici trei furtuni semnificative” din iarna trecută au reuşit să sape, la propriu şi la figurat, proiectul mult lăudat, plătit cu 170 de milioane de euro. Inginerul care a supravegheat şi certificat calitatea lucrărilor din prima etapă s-a metamorfozat în consultant pentru etapa a II-a de consolidare a plajelor dintre Eforie şi 2 Mai, de vreo şase ori mai mare decât prima, găsind soluţii tehnice şi condiţii de calificare după observaţii făcute, potrivit unor surse, direct de la bordul navelor Van Oord. Ca o paranteză, pe om îl cheamă Gheorghe Boeru, iar numele său apare în mai multe dosare penale ale DNA, după ce s-a turnat pe el însuşi şi pe câţiva şmecheri din lumea politică pentru nişte mite şi spălări de bani. Licitaţia pentru Etapa a II-a încă nu a fost anunţată. Însă deja trei firme interesate să participe au concesionat perimetre de nisip în largul mării, au întocmit studii de evaluare a impactului de mediu şi stau în aşteptarea licitaţiei pentru marea înnisipare artificială a plajelor din sud. Dacă vor câştiga licitaţia, vor avea de unde să aducă nisipul. Printre ele, şi Van Oord.
Mare Nostrum spune că ştiinţificii de la Van Oord ascund nişte specii comunitare
Tocmai pentru că acest proiect suscită un maxim interes, la dezbaterea impactului de mediu organizată la sfârşitul săptămânii trecute la Hotelul Ibis din Constanţa, au participat numeroşi reprezentanţi ai unor organizaţii pentru protecţia mediului. Mihaela Cândea de la Mare Nostrum (foto) a criticat faptul că Raportul făcut pentru proiectul Van Oord nu descrie factorii actuali de mediu. Cândea a susţinut că sintagma „perimetre de împrumut” este o falsă îndulcire a problemei, întrucât dacă împrumutăm ceva, trebuie să şi restituim. Ceea ce nu este cazul, întrucât în realitate este vorba de relocarea nisipului submarin din largul staţiunii Mamaia pe plajele din sudul litoralului. Tot Mihaela Cândea a observat că studiul atestă neştiinţific faptul că în perimetrul de exploatare a nisipului nu se află specii de interes comunitar, deşi în realitate există; că studiul vorbeşte de turmele de delfini, deşi aceste vietăţi sunt organizate în cârduri; că nu sunt prevăzute măsuri de monitorizare pentru evoluţiile ulterioare, în contextul în care pescarii şi scafandrii au relatat reprezentanţilor Mare Nostrum că în perimetrele exploatate de Van Oord la prima etapă de lărgire a plajelor a rămas un dezastru.
N-au respectat îndrumarul şi au minţit că doar nisipul din Mare ar fi bun pentru plaje
Alexandru Muntoiu de la Ecowatch a deplâns faptul că studiul nu respectă îndrumarul obligatoriu al APM, existând în cuprinsul său capitole care nu au decât titlu şi niciun rând de conţinut, dar şi capitole care, deşi erau obligatorii, nu au fost deloc tratate. Redactorii Raportului au ripostat, spunând că îndrumarul ar fi facultativ. Însă reprezentanţii societăţii civile de mediu au deschis legea şi au citit cu voce tare articolul care spune, negru pe alb, că acest document este OBLIGATORIU. Cătălin Anton, fostul purtător de cuvânt al Apelor Române Dobrogea-Litoral, care reprezintă acum Asociaţia Grupul de Dezvoltare Durabilă, a criticat faptul că în Raportul făcut pentru Van Oord se afirmă, contrar studiului întocmit de JAICA încă din 2007, că singura sursă viabilă pentru înnisiparea artificială a plajelor o reprezintă nisipului din largul Mării Negre. În realitate, a spus Anton, sunt zone de plajă unde există obligaţia, care nu poate fi negociată, de a se aduce nisip de carieră sau de Dunăre. Însă aceste amplasamente alternative nu au fost luate în discuţie în mirificul studiu ştiinţific.
O critică devastatoare
Special am lăsat la urmă intervenţia lui Răzvan Petrescu, de la Societatea de Cercetare a Biodiversităţii şi Ingineria Mediului AON, deşi acesta a fost unul din primii vorbitori în cadrul dezbaterii publice. Petrescu i-a scuturat din toate încheieturile pe ştiinţificii angajaţi de Van Oord, venind cu observaţii punctuale de mare acurateţe care desfiinţează întregul studiu. De altfel, Petrescu a solicitat expres refacerea Raportului, motivând, printre altele, că acesta a fost afişat pe pagina de internet a APM în data de 22 februarie 2017, cu nouă zile înaintea dezbaterii, deşi Ordinul 135/2010 al ANPM impune o perioadă de 20 de zile între data publicării anunţului şi data organizării dezbaterii. Şi Ordinul 863/2002 a fost încălcat, a anunţat Petrescu, deoarece nu s-a realizat o descriere a situaţiei existente, nefiind tratate sursele de poluare pentru factorii de mediu aer, apă, sol, subsol. La capitolul care trebuia dedicat solului „era obligatoriu de prezentat o hartă a solului cu analiza sedimentologică, având în vedere că acest nisip este preluat pentru proiectul viitor de înnisipare a plajelor care are cerinţe stricte legate de dimensiuni, culoare, analiza chimică a nisipului.”. Apoi, lipsesc referirile obligatorii la faptul că perimetrul de exploatare a nisipului se găseşte în plin sit arheologic. Şi impactul cumulativ cu celelalte proiecte lipseşte, ştiinţificii angajaţi de Van Oord minţind pur şi simplu că nu mai există alte proiecte concurente pentru dragarea nisipului marin. Într-o parte a Raportului se spune că în probe nu s-au descoperit bivalve vii, însă în altă parte se spune că acestea ar reprezenta 5% din probe. La pagina 104 se spune că dragarea nisipului nu generează un impact semnificativ asupra depozitelor de sedimente, deşi la pagina 81 se afirmase că impactul va fi semnificativ.
Au băgat din top specii care nu vieţuiesc în Marea Neagră
Răzvan Petrescu, de la Societatea de Cercetare a Biodiversităţii şi Ingineria Mediului AON, a criticat foarte dur proiectul făcut de specialiştii angajaţi de Van Oord.
În sfârşit, în lista speciilor care vieţuiesc în perimetrele care vor fi dragate de Van Oord s-a menţionat existenţa pleustonului, deşi studiile ştiinţifice de până acum spun că această specie nu vieţuieşte în Marea Neagră. „Dacă au făcut o descoperire ştiinţifică, să o prezinte ca atare” – şi-a exprimat Răzvan Petrescu ironia. În sfârşit, expertul de mediu a mai criticat faptul că Van Oord nu a realizat monitorizările obligatorii în perimetrele din care a „împrumutat” nisipul pentru prima etapă de extindere a plajelor. Specialiştii angajaţi de Van Oord au dezminţit această informaţie, susţinând că olandezii şi-ar fi îndeplinit obligaţiile, în baza unui contract de monitorizare semnat cu Institutul de Cercetări Marine. Însă nu au ştiut să explice când s-a făcut monitorizarea şi de ce nu s-au publicat rezultatele pe site-ul APM.
Nu ne-ar mira ca studiul făcut pe genunchi să fie aprobat de APM
Specialiştii angajaţi de Van Oord vor trebui să răspundă multitudinii de obiecţii, după care, în termen de 20 de zile (să vedem dacă va fi respectat!) APM Constanţa va trebui să emită o decizie. În mod normal, s-ar impune o soluţie de refacere a studiului făcut cam pe genunchi. Dar să nu anticipăm deocamdată nimic, mai ales că Van Oord a beneficiat până acum de un tratament special. În sfârşit, trebuie să mai spunem că niciun reprezentant al Van Oord nu a participat la dezbaterea publică, compania preferând să lase totul pe umerii competenţilor specialişti de mediu pe care i-a angajat şi care au sediul social în comuna Nicolae Bălcescu.
În 2014, Van Oord se jura că peste perimetrele lor zboară păsărica “clitoris-clitoris”
Invenţiile din acest raport Van Oord continuă o tradiţie mai veche a companiei olandeze. În anul 2014, Van Oord a depus la APM Constanţa un memoriu semnat de unul din directorii olandezi şi contrasemnat pentru aprobare de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină Grigore Antipa. Documentul în cauză a creat deja istorie, după ce presa (vezi aici) a descoperit că în paginile sale se afirmau enormităţi potrivit cărora în Marea Neagră ar vieţui plătica, lipanul, carasul şi păstrăvul, deşi toate aceste specii vieţuiesc în apă dulce. Studiul consemna că perimetrele de dragaj utilizate de Van Oord sunt tranzitate, în aer, de diverse păsări şi… păsărici, printre care şi „florinte clitoris clitoris”. Institutul care a aprobat studiul plin de păsărici, “scoici cu coaja moale”, “tufărişurile de arbuşti” sau “brăscăria creaţă” a realizat şi monitorizarea perimetrelor din care a dragat Van Oord nisipul adus pe plajele din etapa I, în 2015, şi luat înapoi de mare, în 2017.
