Connect with us

Energie&Mediu

Gazele din Marea Neagră se „descarcă” la Tuzla şi la Vadu. O staţie de tratare, la 2 km de case

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Deşi informaţiile referitoare la proiectele de exploatare a gazelor naturale din platoul continental al Mării Negre vin cu zgârcenie pe canalele oficiale, mai multe date, cuprinse în memoriile publicate pe site-ul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Constanţa, ne permit să anticipăm ce urmează să se întâmple în acest sector care va genera o creştere economică spectaculoasă pentru România, în general, şi pentru judeţul Constanţa, în particular. Aceste memorii, puse cap la cap, ca într-un puzzle, spun că gazele din Marea Neagră vor avea două puncte de „descărcare”pe teritoriul românesc, la Vadu şi la Tuzla. Şi nu vorbim doar de planuri de viitor, ci de proiecte reale, care au început să se materializeze, la nivel de documentaţie de mediu.

Punctul de „descărcare” de la Vadu

Despre proiectul Vadu am mai scris şi cu altă ocazie (vezi aici). Acesta este realizat de compania Black Sea Oil&Gas SRL, deţinută de Grupul Carlyle – „un grup de investiţii mamut ce administrează afaceri de peste 194 de miliarde de dolari peste tot în lume. Compania este condusă de bancheri şi de foşti militari de la Pentagon specializaţi în managementul crizelor internaţionale. Sunt implicaţi în industria de apărare şi aeronautică, în telecomunicaţii şi imobiliare şi, printr-o divizie specializată, în energie.” – după cum anunţa ProTv în urmă cu trei ani. Black Sea Oil&Gas intenţionează să procedeze la exploatarea zăcămintelor Ana şi Doina, identificat în perimetrul de exploatare XV Midia, la o distanţă de 104 kilometri spre est de oraşul Constanţa. Cele două zăcăminte sunt evaluate la 10 miliarde de metri cubi de gaze, iar exploatarea propriu-zisă ar urma să înceapă în trimestrul II al anului 2019.

Platformă de producţie  în mare, conductă submarină şi staţie de tratare la 2 km de casele din Vadu

Pe 8 iulie 2016, Black Sea Oil&Gas a depus la APM Constanţa un memoriu pentru autorizarea studiilor necesare amplasării unei platforme de producţie în largul Mării Negre.

Pe 15 iulie 2016, compania a solicitat o nouă autorizare de mediu, de data aceasta pentru cercetare pe traseul submarin al viitoarei conducte de gaze dintre platforma de producţie din largul mării şi ţărmul românesc din zona satului Vadu, comuna Corbu.

În sfârşit, pe 9 decembrie 2016, compania cu acţionari americani a depus la autoritatea de mediu o solicitare pentru construirea unei staţii de tratare a gazelor naturale. Investiţia va fi dezvoltată pe un teren de 34.400 mp, pentru care Primăria Corbu a emis aviz de oportunitate şi certificat de urbanism încă din octombrie 2016. Viitoarea staţie, în care gazele extrase din mare vor fi aduse la parametrii optimi pentru a fi livrate consumatorilor, se află la circa 2 kilometri de locuinţele din Vadu şi la 3 kilometri de satul Corbu. Terenul agricol este deţinut în comun de Black Sea Oil&Gas SRL, Petro Ventures Resources SRL şi Gas Plus Dacia SRL.

la-2-km-de-locuinte

O speculaţie năruită, din vremea lui Patriciu

În memoriu se vorbeşte în mod explicit de conectarea staţiei de tratare la sistemul naţional de transport al gazelor naturale. Această informaţie oficială anulează în parte o speculaţie mai veche, potrivit căreia gazele din perimetrul XV Midia trebuiau să fie folosite în cadrul unui combinat chimic ce urma să fie dezvoltat de grupul Rompetrol. Vechea speculaţie se născuse în perioada în care Rompetrolul era deţinut de Dinu Patriciu, iar prietenul acestuia, fostul premier Călin Popescu-Tăriceanu, adoptase decizii guvernamentale în favoarea vechiului titular al drepturilor de explorare şi exploatare din perimetrul XV Midia, Sterling Resources. Între timp, Sterling  şi-a lichidat afacerile de la Marea Neagră, iar Dinu Patriciu şi-a lichidat conturile cu viaţa, după ce, în prealabil, a vândut Rompetrolul către KazMunayGas. În 2014, un fost ministru al energiei declara presei că a propus companiei KazMunayGas să înfiinţeze un combinat chimic în vederea valorificării gazului din Marea Neagră, însă orice discuţie pe această temă a fost îngheţată, după ce organele judiciare româneşti au deschis investigaţii penale împotriva Rompetrol.

Punctul de descărcare de la Tuzla, pentru ExxonMobil şi OMV

Pe de altă parte, va exista un al doilea punct de „descărcare” a gazelor din Marea Neagră, pe teritoriul românesc, la Tuzla. Informaţiile oficiale spun că acest punct va fi folosit pentru inserţia gazelor extrase de companiile ExxonMobil şi OMV, din perimetrele pe care le deţin pe platoul continental al Mării Negre. Americanii şi austriecii nu au întreprins încă demersuri pentru autorizarea platformelor de producţie, a conductelor submarine şi a staţiilor de tratare a gazelor.

sea-platform

În schimb, compania românească de stat, Transgaz Mediaş, a demarat procedurile de autorizare pentru construirea gazoductului Ţărmul Mării Negre – Podişor. Potrivit unui memoriu depus de Transgaz la autoritatea de mediu în decursul lunii februarie 2017, această conductă va avea o lungime totală de 308 kilometri, va tranzita judeţele Constanţa, Călăraşi şi Giurgiu şi va subtraversa Dunărea, braţul Borcea şi râul Argeş. Capetele de reţea sunt la Tuzla şi la Podişor, judeţul Giurgiu, acolo unde este prevăzut un interconector Giurgiu-Ruse.

Din Marea Neagră, pe pieţele central europene

În judeţul Constanţa, conducta va avea 74,7 kilometri şi va trece prin zonele extravilane ale localităţilor Tuzla, Costineşti, 23 August, Topraisar, Amzacea, Mereni, Comana, Chirnogeni, Cobadin, Peştera şi Rasova. Organizarea de şantier va fi pe raza comunei Cobadin, acolo unde se va înfiinţa şi primul depozit de ţeavă. Un al doilea depozit de ţeavă este prevăzut pe raza comunei Peştera. Conducta face parte din coridorul sudic, având scopul de „a asigura legătura între gazele offshore disponibile la ţărmul Mării Negre şi coridorul Bulgaria – România – Ungaria – Austria, respectiv capacitatea adecvată de transport pentru valorificarea acestora pe pieţele central europene. În aceste condiţii, dezvoltarea pe teritoriul României a unei infrastructuri de transport gaze naturale de la ţărmul Mării Negre până la graniţa România – Ungaria reprezintă una din priorităţile majore ale Transgaz, proiectul fiind inclus în Planul de dezvoltare pe 10 ani al Transgaz.” – se arată în memoriul depus la autoritatea de mediu.

Comments

comments

Energie&Mediu

Statul ia de la Nuclearelectrica alte 238 de milioane de lei. Ministerul Energiei a cerut dividende suplimentare

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

După Romgaz, statul, prin Ministerul Energiei, cere dividende suplimentare și de la Nuclearelectrica.

Consiliului de Administraţie al Societăţii Naţională Nuclearelectrica S.A. (SNN) a avizat solicitarea acţionarului majoritar al companiei, Statul Român prin Ministerul Energiei, plata suplimentară a unor dividende brute în valoare de 238.000.000 lei, se arată într-un comunicat al SNN.

Concret, Consiliul de Administrație al companiei a convocat Adunarea Generala Ordinara a Acționarilor pentru data de 10.12.2018, pentru “aprobarea propunerii privind repartizarea de dividende în conformitate cu prevederile art. II și III din OUG nr. 29/2017, aprobarea valorii totale a dividendelor brute în valoare de 238.000.000 lei, a valorii dividendului brut pe acțiune în valoare de 0,78935014 lei, a datei plații dividendelor, respectiv data de 28 decembrie 2018 și a modalităților de plată”, după cum se arată în informarea transmisă de SNN Bursei de Valori București.

Decizia de convocare a AGOA vine ca urmare a solicitării Ministerului Energiei, acţionarul majoritar al companiei, cu o participaţie de 82,49%, transmisă în data de 6 noiembrie, privind elaborarea si prezentarea de către conducerea executivă, respectiv administrativă a societății, a unui Raport de fundamentare a propunerilor de redistribuire/distribuire a dividendelor către acționari. Mai exact, solicitarea are la bază Memorandumul emis de Ministerul Finanțelor Publice cu tema „Măsuri ce trebuie întreprinse de către instituțiile publice implicate pentru aplicarea prevederilor OUG nr. 29/2017 referitoare la distribuirea/redistribuirea sumelor înregistrate la „rezultatul reportat” și „alte rezerve” de către societățile naționale, companiile naționale și societățile cu capital integral sau majoritar de stat, precum și la regiile autonome”, aprobat în ședinta Guvernului României din data de 31.10.2018, se precizează în informarea companiei.

Pentru detalii, consultați documentul transmis de SNN către Bursa de Valori București:

SNN 20181108162602 Raport Curent Convocare AGA 10 12 2018

Anul trecut, în ședința AGOA din data de 11 iulie, notează investenergy.ro, acționarii au aprobat propunerea Consiliului de Administrație de a nu distribui dividende suplimentare din rezerve și rezultatul reportat, sumele respective fiind necesare SNN pentru realizarea investițiilor majore, cu precădere programul de retehnologizare a Unității 1 CNE Cernavodă.

Săptămâna acesta, Ministerul Energiei a cerut şi de la Romgaz dividende suplimentare în sumă de 501 milioane de lei.

Nuclearelectrica a plătit dividende în acest an, în sumă de 271 milioane de lei. În primele şase luni ale acestui an, amintesc tot jurnaliștii de la investenergy.ro, SNN a obţinut un profit net de 182,3 milioane de lei, cu 15,93% mai mare faţă de profitul net înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut.

 

Comments

comments

Continuă să citești

Energie&Mediu

CNE Cernavodă, dezbatere publică pentru obținerea unui acord de mediu. Vezi la ce este necesar

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Societatea Naţională Nuclearelectrica SA – Sucursala CNE Cernavodă, cu sediul în localitatea Cernavodă, strada Medgidiei, nr. 2, județul Constanța, tel. 0241239340, fax. 0241239679, anunță publicul interesat asupra organizării dezbaterii publice în scopul emiterii Autorizației de mediu pentru desfășurarea activităţii de „Producţie de energie electrică” – CAEN 3511, amplasament orașul Cernavodă, str. Medgidiei nr. 2, jud. Constanța.

Sedința de dezbatere publică va avea loc în data de 26 noiembrie 2018, ora 15.00, la sediul Primăriei Cernavodă.

SNN SA – Sucursala CNE Cernavodă produce energie electrică prin intermediul a  două unități nucleare, U1 si U2, în baza autorizaţiei de mediu emisă prin HG nr.1515/2008.

Cele două unităţi ale CNE Cernavodă asigură aproximativ 20% din producţia de electricitate a României precum şi agentul termic pentru mai mult de 75 % din populaţia oraşului Cernavodă.

CNE Cernavodă deține un program de monitorizare a factorilor de mediu compus din:

– Programe de monitorizare a efluenților radioactivi la CNE Cernavodă;

– Programe de monitorizare fizico-chimică a efluenților neradioactivi la CNE Cernavodă;

– Programe de gospodarire deseuri radioactive si neradioactive la CNE Cernavodă;

Până în prezent nu au fost detectate modificări ale radioactivităţii mediului în zona oraşului Cernavodă faţă de perioada anterioară punerii în funcţiune a unităţilor nucleare.

Documenția depusă de către titularul de activitate în vederea obţinerii autorizației de mediu pentru activitatea mai sus menţionată,  poate fi consultată la sediul Ministerului Mediului din Bd. Libertății nr. 12, sector 5, București, de luni până joi între orele 08.30-17.00 și vineri între orele 08.30-14.30 sau la adresele web http://www.mmediu.ro/articol/snn-sa-sucursala-cne-cernavoda-solicitare-autorizatie-de-mediu-pentru-functionarea-unitatilor-1-si-2/2182

(comunicat de presă Nuclearelectrica)

Comments

comments

Continuă să citești

Energie&Mediu

Unitatea 1 a CNE Cernavodă funcționează la putere nominală

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

În cursul acestei dimineți, SN Nuclearelectrica SA (”SNN”) a anunțat că Unitatea 1 a CNE Cernavodă funcționează la putere nominală, lucrările de reparație la rezervorul aferent grupului turbogenerator (partea clasică a centralei) fiind finalizate.

Reamintim că lucrările de reparație se puteau efectua numai cu o reducere de putere a reactorului Unității 1. Reducerea de putere controlată și realizarea lucrărilor s-au efectuat în deplină siguranță și în conformitate cu procedurile specifice ale centralei.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: