Connect with us

Energie&Mediu

Gazele din Marea Neagră se „descarcă” la Tuzla şi la Vadu. O staţie de tratare, la 2 km de case

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Deşi informaţiile referitoare la proiectele de exploatare a gazelor naturale din platoul continental al Mării Negre vin cu zgârcenie pe canalele oficiale, mai multe date, cuprinse în memoriile publicate pe site-ul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Constanţa, ne permit să anticipăm ce urmează să se întâmple în acest sector care va genera o creştere economică spectaculoasă pentru România, în general, şi pentru judeţul Constanţa, în particular. Aceste memorii, puse cap la cap, ca într-un puzzle, spun că gazele din Marea Neagră vor avea două puncte de „descărcare”pe teritoriul românesc, la Vadu şi la Tuzla. Şi nu vorbim doar de planuri de viitor, ci de proiecte reale, care au început să se materializeze, la nivel de documentaţie de mediu.

Punctul de „descărcare” de la Vadu

Despre proiectul Vadu am mai scris şi cu altă ocazie (vezi aici). Acesta este realizat de compania Black Sea Oil&Gas SRL, deţinută de Grupul Carlyle – „un grup de investiţii mamut ce administrează afaceri de peste 194 de miliarde de dolari peste tot în lume. Compania este condusă de bancheri şi de foşti militari de la Pentagon specializaţi în managementul crizelor internaţionale. Sunt implicaţi în industria de apărare şi aeronautică, în telecomunicaţii şi imobiliare şi, printr-o divizie specializată, în energie.” – după cum anunţa ProTv în urmă cu trei ani. Black Sea Oil&Gas intenţionează să procedeze la exploatarea zăcămintelor Ana şi Doina, identificat în perimetrul de exploatare XV Midia, la o distanţă de 104 kilometri spre est de oraşul Constanţa. Cele două zăcăminte sunt evaluate la 10 miliarde de metri cubi de gaze, iar exploatarea propriu-zisă ar urma să înceapă în trimestrul II al anului 2019.

Platformă de producţie  în mare, conductă submarină şi staţie de tratare la 2 km de casele din Vadu

Pe 8 iulie 2016, Black Sea Oil&Gas a depus la APM Constanţa un memoriu pentru autorizarea studiilor necesare amplasării unei platforme de producţie în largul Mării Negre.

Pe 15 iulie 2016, compania a solicitat o nouă autorizare de mediu, de data aceasta pentru cercetare pe traseul submarin al viitoarei conducte de gaze dintre platforma de producţie din largul mării şi ţărmul românesc din zona satului Vadu, comuna Corbu.

În sfârşit, pe 9 decembrie 2016, compania cu acţionari americani a depus la autoritatea de mediu o solicitare pentru construirea unei staţii de tratare a gazelor naturale. Investiţia va fi dezvoltată pe un teren de 34.400 mp, pentru care Primăria Corbu a emis aviz de oportunitate şi certificat de urbanism încă din octombrie 2016. Viitoarea staţie, în care gazele extrase din mare vor fi aduse la parametrii optimi pentru a fi livrate consumatorilor, se află la circa 2 kilometri de locuinţele din Vadu şi la 3 kilometri de satul Corbu. Terenul agricol este deţinut în comun de Black Sea Oil&Gas SRL, Petro Ventures Resources SRL şi Gas Plus Dacia SRL.

la-2-km-de-locuinte

O speculaţie năruită, din vremea lui Patriciu

În memoriu se vorbeşte în mod explicit de conectarea staţiei de tratare la sistemul naţional de transport al gazelor naturale. Această informaţie oficială anulează în parte o speculaţie mai veche, potrivit căreia gazele din perimetrul XV Midia trebuiau să fie folosite în cadrul unui combinat chimic ce urma să fie dezvoltat de grupul Rompetrol. Vechea speculaţie se născuse în perioada în care Rompetrolul era deţinut de Dinu Patriciu, iar prietenul acestuia, fostul premier Călin Popescu-Tăriceanu, adoptase decizii guvernamentale în favoarea vechiului titular al drepturilor de explorare şi exploatare din perimetrul XV Midia, Sterling Resources. Între timp, Sterling  şi-a lichidat afacerile de la Marea Neagră, iar Dinu Patriciu şi-a lichidat conturile cu viaţa, după ce, în prealabil, a vândut Rompetrolul către KazMunayGas. În 2014, un fost ministru al energiei declara presei că a propus companiei KazMunayGas să înfiinţeze un combinat chimic în vederea valorificării gazului din Marea Neagră, însă orice discuţie pe această temă a fost îngheţată, după ce organele judiciare româneşti au deschis investigaţii penale împotriva Rompetrol.

Punctul de descărcare de la Tuzla, pentru ExxonMobil şi OMV

Pe de altă parte, va exista un al doilea punct de „descărcare” a gazelor din Marea Neagră, pe teritoriul românesc, la Tuzla. Informaţiile oficiale spun că acest punct va fi folosit pentru inserţia gazelor extrase de companiile ExxonMobil şi OMV, din perimetrele pe care le deţin pe platoul continental al Mării Negre. Americanii şi austriecii nu au întreprins încă demersuri pentru autorizarea platformelor de producţie, a conductelor submarine şi a staţiilor de tratare a gazelor.

sea-platform

În schimb, compania românească de stat, Transgaz Mediaş, a demarat procedurile de autorizare pentru construirea gazoductului Ţărmul Mării Negre – Podişor. Potrivit unui memoriu depus de Transgaz la autoritatea de mediu în decursul lunii februarie 2017, această conductă va avea o lungime totală de 308 kilometri, va tranzita judeţele Constanţa, Călăraşi şi Giurgiu şi va subtraversa Dunărea, braţul Borcea şi râul Argeş. Capetele de reţea sunt la Tuzla şi la Podişor, judeţul Giurgiu, acolo unde este prevăzut un interconector Giurgiu-Ruse.

Din Marea Neagră, pe pieţele central europene

În judeţul Constanţa, conducta va avea 74,7 kilometri şi va trece prin zonele extravilane ale localităţilor Tuzla, Costineşti, 23 August, Topraisar, Amzacea, Mereni, Comana, Chirnogeni, Cobadin, Peştera şi Rasova. Organizarea de şantier va fi pe raza comunei Cobadin, acolo unde se va înfiinţa şi primul depozit de ţeavă. Un al doilea depozit de ţeavă este prevăzut pe raza comunei Peştera. Conducta face parte din coridorul sudic, având scopul de „a asigura legătura între gazele offshore disponibile la ţărmul Mării Negre şi coridorul Bulgaria – România – Ungaria – Austria, respectiv capacitatea adecvată de transport pentru valorificarea acestora pe pieţele central europene. În aceste condiţii, dezvoltarea pe teritoriul României a unei infrastructuri de transport gaze naturale de la ţărmul Mării Negre până la graniţa România – Ungaria reprezintă una din priorităţile majore ale Transgaz, proiectul fiind inclus în Planul de dezvoltare pe 10 ani al Transgaz.” – se arată în memoriul depus la autoritatea de mediu.

Comments

comments

Energie&Mediu

Ciclul de viață al Reactorului 1 de la Cernavodă se apropie de final. Cum va funcționa România cu un singur reactor nuclear?!

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Nuclearelectrica începe retehnologizarea de 1,5 miliarde euro a Unității 1 Cernavodă, cu un diagnostic de peste 10 milioane euro. “Durata de viață – 30 ani. Unitatea trebuie oprită pentru retehnologizare în 2026”, anunță specialiștii în energie nucleară.

În fapt, conducerea Nuclearelectrica, compania de stat care operează centrala nucleară de la Cernavodă, a început procedura de achiziție de servicii de inginerie pentru elaborarea unui studiu tehnic de evaluare a stării sistemelor, structurilor și componentelor Unității 1 a centralei, în vederea operării pe termen lung a acesteia, studiu necesar procesului de retehnologizare a reactorului, care ar trebui să înceapă către finalul anului 2026 și care presupune o investiție de până la 1,5 miliarde euro.

“Achiziția are ca scop realizarea unui Studiu tehnic de evaluare a stării sistemelor, structurilor și componentelor (SSC) Unității 1 a CNE Cernavodă în vederea retehnologizării Unității și a pregătirii operării pe termen lung, denumit „Condition Assessment” (CA). Se realizează evaluarea mecanismelor de degradare, a programelor de management al îmbătrânirii și evaluarea financiară a soluției propuse (reparație, înlocuire, îmbunătățire) pentru toate structurile, sistemele și componentele Unității 1 de la centrala nucleară CNE Cernavodă”, se arată în documentele licitației.

Valoarea contractului este estimată în intervalul 10,17 – 10,56 milioane euro, iar durata sa – între 16 și 20 de luni. Ofertele pot fi trimise până pe 1 februarie 2019, dată la care acestea urmează să fie și deschise.

Astfel, potrivit Nuclearelectrica, studiul tehnic de evaluare a stării reactorului 1 al centralei de la Cernavodă trebuie finalizat până cel târziu în a doua jumătate a anului 2020. Asta pentru ca, pe baza sa, să poată fi întocmit studiul de fezabilitate a retehnologizării, cu termen de finalizare până la sfârșitul anului 2021, iar activitățile de pregătire a retehnologizării să poată începe în 2022.

“Durata de viață a Unității 1 este de 30 de ani. Unitatea 1 a intrat în operare comercială pe data de 2 decembrie 1996. Ca urmare, Unitatea trebuie să fie oprită pentru retehnologizare în decembrie 2026. Având în vedere experiența altor operatori economici care au derulat proiecte de retehnologizare, sunt necesari circa 4 ani pentru inițierea procesului de achiziții pentru contractul/contractele de retubare/retehnologizare, negocierile și semnarea contractelor, întocmirea specificațiilor tehnice de achiziție, demararea achizițiilor pentru echipamente/materiale cu ciclu lung de fabricație etc. Pe această bază s-a stabilit ca studiul de fezabilitate să fie întocmit cel mai târziu până la finele anului 2021. Pe baza celor precizate mai sus, se poate concluziona că documentația (evaluarea stării structurilor, sistemelor și componentelor centralei) trebuie finalizată cel târziu în a doua parte a anului 2020, astfel încât pregătirea activităților pentru retehnologizare să poată începe în 2022, după aprobarea studiului de fezabilitate”, se menționează în documentație, jurnaliștii de la profit.ro aducând în fața opiniei publice documentele care stau la baza achiziției publice.

În primăvara anului 2017, Nuclearelectrica a încheiat, în urma unei licitații, un contract de consultanță privind organizarea proiectului de retehnologizare.

Vorbe goale

Fără îndoială, promisiunile politicienilor au ajuns să nu mai prindă la români. De mai bine de 10 ani, ei aud de la fiecare ciclu politic ce a ajuns la putere că vor fi construite unitățile 3 și 4 ale reactoarelor de la Cernavodă. În realitate, vorbele lor au rămas la stadiul de promisiune electorală. Tot realitatea ne demonstrează că, în următorii ani, România va trebui să se descurce cu un singur reactor nuclear, înjumătățindu-și astfel producția de energie electrică.

Conform statisticilor, în prezent, circa 18% din producția de energie electrică din Romania este asigurată de cele două reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă. De fapt, centrala a fost, în 2017, al treilea cel mai mare furnizor de energie din țară, după Complexul Energetic Oltenia și Hidroelectrica SA.

La momentul intrării țării noastre în UE erau investitori din Spania, Italia, Belgia, Cehia, Germania, cu toții interesați de ridicarea reactoarelor 3 și 4. Din păcate pentru România, criza economică care avea să-și pună amprenta un an mai târziu a schimbat toate planurile. Dar, chiar și în aceste condiții, nimic nu i-a oprit pe politicieni să promită finalizarea lucrărilor la reactoarele 3 și 4. De altfel, actualul ministrul al Energiei, Anton Anton a transmis de mai multe ori că România duce negocieri avansate cu chinezii de la China General Nuclear Power. În realitate, singurul rezultat concret de până acum al acestor discuții ține de semnarea unui memorandum, în anul 2016, de Nuclearelectrica SA, în calitate de companie care administrează centrala nucleară și China General Nuclear Power.

Documentul a fost reînnoit anul trecut, la Guvern, intenția fiind… accelerarea negocierilor cu partea chineză.

Iată datele exacte ale documentului semnat în iunie 2018:

Memorandum pentru accelerarea lucrărilor la unitățile 3 și 4 de la Cernavodă

Așa se face că ciclul de viata al Reactorului 1 de la Cernavodă se apropie de final. Întrebarea care stă pe buzele specialiștilor din energia nucleară este următoarea: Cum va funcționa România cu un singur reactor nuclear?!

De la specialiști citire

Specialiștii în energie au tras un semnal de alarmă privind necesitatea României de a avea centrala nucleară. În primul rând, specialiștii din domeniu susțin că producerea energiei din mai multe surse reduce riscul dependenței de o singură sursă, cum ar fi apa, gazul sau carbunele. Mai departe, bazandu-ne pe energie nucleară, ne-am reduce emisiile de gaze poluante și am reuși să ne aliniem mai repede standardelor UE în materie de protecția mediului. Or, investițiile în acest domeniu întârzie să apară!

Ne pleacă specialiștii în energie nucleară. Soluțiile lui Ghiță de la SNN

Nu mai e nicio noutate că, de câțiva ani, România pierde specialiști din industria nucleară. Prost plătiți, românii aleg să pună în practică teoria pentru care s-au pregătit ani la rând în țări precum Statele Unite, Emiratele Arabe Unite sau China.

Durează mult, în medie 5-7 ani, să formezi un specialist în industria nucleară. Mai mult, este industria în care personalul continuă să înveţe toată viaţa, să adapteze, să dezvolte, şi deşi nu pare, să inoveze. Nuclearelectrica a susţinut importanţa motivării şi retenţiei personalului pe fondul acestor migrări. Ce face şi cât de eficiente sunt măsurile adoptate de companie sunt răspunsuri oferite de Directorul General, Cosmin Ghiţă, citiți într-un articol “Ordinea.ro”:

Ne pleacă specialiștii din industria nucleară. Răspunsul fabulos al directorului Nuclearelectrica

Povestea centralei nucleare de la Cernavodă

Construcția centralei nucleare de la Cernavodă a început în comunism, în anul 1982. Atunci, Ceaușescu a anunțat că statul și-a propus să ridice la Cernavodă nu mai puțin de cinci reactoare nucleare, toate de tip “CANada Deuterium Uranium” (CANDU), fiecare capabil să producă, conform standardelor, 706 MW.

Începute toate, comuniștii n-au apucat să finalizeze niciunul. Reactorul 1 al centralei nucleare de la Cernavodă a fost pus în funcțiune în anul 1996, iar recatorul 2 funcționează din anul 2007. Pentru reactoarele 3 și 4 sunt promisiuni de ani de zile, promisiuni de negocieri cu diverși specialiști în energie nuclaeră din întreaga lume. Fiecare Guvern ajuns la putere a făcut promisiuni, însă nicio negociere nu pare să fi pus punctul pe “i”, iar lucrările să fie demarate. De altfel, proiectul reactorului 5 a fost abandonat.

NOTĂ! Șantierele reactoarelor 3 și 4 sunt construite în proportie 15% și respectiv 14% și au intrat în conservare încă din 1992.

Management pus sub semnul întrebării și defecțiuni pe bandă rulantă

Un scandal monstru a ținut atenția opiniei publice sporită, în martie 2018, atunci când niște defecțiuni la centrala nucleară de la Cernavodă au fost ascunse de conducerea Nuclearelectrica SA.

“Ordinea.ro” a prezentat evenimentul și vă reamintim informațiile publicate atunci:

SNN ascunde o defecțiune la Unitatea 2 Cernavodă?

Luat la întrebări de vicepreședintele Comisiei de Industrii și Servicii din Camera Deputaților, deputatul Virgil Popescu, directorul general al Nuclearelectrica SA, Cosmin Ghiță, se vede nevoit să recunoască acuzațiile ce i se aduc, practic să recunoască… defecțiunile de la centrala nucleară. O defecțiune la sistemul de încărcare a combustibilului… Mai grav e că cei de la SNN știau de aceste defecțiuni încă din anul 2011.

Situația a fost momentul declanșării unei anchete din care nici până în ziua de azi nu am aflat concluziile.

Cernavodă. ANCHETĂ la Centrala Nucleară. Defecțiuni CUNOSCUTE din 2011 (??) alarmează populația

Cine a condus centrala nucleară de la Cernavodă

De-a lungul anilor, printre cei care s-au aflat la conducerea CNE Cernavodă se numără Ionel Bucur – în prezent trimis în judecată pentru abuz în serviciu – și Marian Șerban, care și-a dat demisia anul trecut.

Exclusiv. Directorul CNE Cernavodă și-a dat demisia

În prezent, activitatea de la CNE Cernavodă este coodonată de Dan Bigu, specialist în centrale nucleare.

CNE Cernavodă are un nou director. Un specialist în centrale nucleare îl înlocuiește pe Marian Șerban

 

Comments

comments

Continuă să citești

Energie&Mediu

Este oficial! Conducerea Nuclearelectrica încurajează turnătoriile între angajați

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Conducerea Nuclearelectrica informează, prin intermediul unui comunicat transmis către bvb.ro, că a adoptat Codul de etică și conduită în afaceri, document aplicabil atât conducerii și angajaților SNN, cât și în ceea ce îi privește pe partenerii de afaceri, contractori și consultați.

“Ordinea.ro” a prezentat, încă din vara acestui an, intenția conducerii SNN privind punerea în aplicare a unui astfel de cod, explicând cititorilor noștri că oamenii lui Ghiță de la Nuclearelectrica își vor putea… turna colegii de birou pentru extrem de multe situații. Și, dacă în documentele transmise către bvb.ro totul este îmbrăcat în termeni academici, “Ordinea.ro” a prezentat tot ce presupune acest document, întocmai cum se regăsește pe site-ul Nuclearelectrica. Puteți revedea documentul accesând linkul următor:

Conducerea Nuclearelectrica încurajează turnătoriile

Astăzi, pe bvb.ro, conducerea Nuclearelectrica informează că a adoptat Codul de etică, în conformitate cu prevederile art.  29 alin (13) din OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice cu modificările și completările ulterioare.

Astfel, conform documentului, principiile fundamentale care ghideaza activitatea Consiliului de Administratie au rolul de a promova viziunea si cultura organizatiei, fiind relevante si necesare pentru toti angajatii SNN;

  1. a)     Responsabilitate in asigurarea protectiei oamenilor, bunurilor si mediului inconjurator

Elementul esential al activitatii il reprezinta respectarea tuturor conditiilor necesare pentru asigurarea securitatii nucleare si protectia mediului inconjurator.

  1. b)    Integritate si responsabilitate in asumarea deciziilor

Toate activitatile desfasurate si deciziile luate sunt conforme principiilor fundamentale reprezentate de onestitate, sinceritate si transparenta.

  1. c)     Seriozitate, ambitie, implicare, perseverenta in atingerea obiectivelor companiei

Contributie activa la eficientizarea si optimizarea activitatii desfasurate, prin eforturi adecvate scopurilor in vederea atingerii obiectivelor companiei.

  1. d)    Colaborare

Munca in echipa este esentiala pentru obtinerea unor rezultate colective de exceptie. In paralel, prin cooperare, se pot valorifica corespunzator valentele si capabilitatile individuale.

  1. e)     Respect

Atitudinea corecta fata de toti stakeholderii companiei: angajati, clienti, furnizori, investitori si celelalte persoane care au legatura directa/indirecta cu activitatea companiei.

  1. f)     Inovatie

Incurajarea initiativei individuale si colective in scopul imbunatatirii proceselor companiei si a adoptarii de noi solutii tehnice si de organizare a muncii care sa devina un motor de dezvoltare a companiei.

Codul de etica al Consiliului de Administratie poate fi accesat pe site-ul SNN in sectiunea Relatii cu Investitorii/Guvernanta Corporativa/Regulamente.

Iată documentul:

SNN 20181228113121 Raport Curent Cod De Etica CA

Ce înseamnă asta? Întocmai cum precizam în articolul din vara acestui an, nimic mai logic: conducerea Nuclearelectrica adună informații compromițătoare, sub protecția anonomatului. Toate cu și despre angajații săi.

Comments

comments

Continuă să citești

Energie&Mediu

Realizarea Unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă, alte promisiuni. Guvernul înființează un grup de lucru cu Republica Populară Chineză

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Prim-ministrul Viorica Dăncilă a decis, marţi, înfiinţarea Grupului de lucru pentru negocierea proiectului de Acord interguvernamental România-Republica Populară Chineză privind cooperarea pentru implementarea Proiectului Unităţile 3 şi 4 CNE Cernavodă (IGA), notează jurnaliștii de la economica.net.

Potrivit deciziei publicată marţi în Monitorul Oficial, conducerea Grupului de lucru va fi asigurată de un viceprim-ministru care are calitate de preşedinte al forului, iar ca membri se vor regăsi reprezentanţi de la Ministerul Energiei, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Economiei, MAE, Ministerul Transporturilor, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, Ministerul Cercetării şi Inovării, Ministerul Apelor şi Pădurilor, MAI, Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN), Consiliul Concurenţei, Agenţia Nucleară şi pentru Deşeuri Radioactive (ANDR), Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Grupul de lucru are ca obiectiv principal “negocierea şi stabilirea unei poziţii comune a părţii române în cadrul negocierilor proiectului de Acord interguvernamental România-Republica Populară Chineză privind cooperarea pentru implementarea Proiectului Unităţile 3 şi 4 CNE Cernavodă”.

Promisiunile pentru finalizarea negocierilor au curs lanț

Toma Petcu, fostul ministru al Energiei, a anunțat în vara lui 2017, că au fost reluate oficial negocierile cu reprezentanții companiei chineze interesată și de proiectul construcției termocentralei de la Rovinari. O întâlnire de lucru a echipelor de negociere din România și China a avut loc miercuri, la sediul ministerului. Delegația chineză a fost condusă de Vicepreședintele China Huadian Engineering, Jiang Fangshuai. O discuție care interesează județul Constanța în mod special face referire la construirea reactoarelor 3 și 4 ale Centralei Nucleare de la Cernavodă, iar ministrul Energiei susținea la data amintită că negocierile vor fi încheiate până la finalul anului. Adică, 2017! (?!) În acest sens, fostul ministru Petcu s-a întâlnit atunci cu Excelența Sa Ambasadorul Chinei Xu Feihong, în cadrul căreia a discutat despre proiectele strategice din domeniul energiei în care România și China sunt partenere.

Ce declarații a făcut atunci Toma Petcu, citiți în articolul “Ordinea.ro” pe care vi-l punem la dispoziție:

Ministrul Energiei: Dorim ca negocierile pentru construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă să se finalizeze până la sfârșitul anului

Memorandum pentru accelerarea negocierilor și… niciun rezultat!

De asemenea, în vara acestui an, minstrul actual al Energiei, Anton Anton, a declarat că reprezentanții Executivului au adoptat un memorandum privind accelerarea proiectului celor două reactoare noi de la Cernavodă, care ar urma să fie construite în parteneriat public-privat de chinezii de la CGN. Potrivit ministrului, ceea ce a fost trecut în respectivul memoradum nu se poate încă şti ce conţine, pentru că ar fi confidenţial.

Ce declarații a făcut în iulie 2018 actualul ministru al Energiei, citiți aici:

Memorandum pentru accelerarea lucrărilor la unitățile 3 și 4 de la Cernavodă

 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: