Connect with us

Energie&Mediu

Gazele din Marea Neagră se „descarcă” la Tuzla şi la Vadu. O staţie de tratare, la 2 km de case

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Deşi informaţiile referitoare la proiectele de exploatare a gazelor naturale din platoul continental al Mării Negre vin cu zgârcenie pe canalele oficiale, mai multe date, cuprinse în memoriile publicate pe site-ul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Constanţa, ne permit să anticipăm ce urmează să se întâmple în acest sector care va genera o creştere economică spectaculoasă pentru România, în general, şi pentru judeţul Constanţa, în particular. Aceste memorii, puse cap la cap, ca într-un puzzle, spun că gazele din Marea Neagră vor avea două puncte de „descărcare”pe teritoriul românesc, la Vadu şi la Tuzla. Şi nu vorbim doar de planuri de viitor, ci de proiecte reale, care au început să se materializeze, la nivel de documentaţie de mediu.

Punctul de „descărcare” de la Vadu

Despre proiectul Vadu am mai scris şi cu altă ocazie (vezi aici). Acesta este realizat de compania Black Sea Oil&Gas SRL, deţinută de Grupul Carlyle – „un grup de investiţii mamut ce administrează afaceri de peste 194 de miliarde de dolari peste tot în lume. Compania este condusă de bancheri şi de foşti militari de la Pentagon specializaţi în managementul crizelor internaţionale. Sunt implicaţi în industria de apărare şi aeronautică, în telecomunicaţii şi imobiliare şi, printr-o divizie specializată, în energie.” – după cum anunţa ProTv în urmă cu trei ani. Black Sea Oil&Gas intenţionează să procedeze la exploatarea zăcămintelor Ana şi Doina, identificat în perimetrul de exploatare XV Midia, la o distanţă de 104 kilometri spre est de oraşul Constanţa. Cele două zăcăminte sunt evaluate la 10 miliarde de metri cubi de gaze, iar exploatarea propriu-zisă ar urma să înceapă în trimestrul II al anului 2019.

Platformă de producţie  în mare, conductă submarină şi staţie de tratare la 2 km de casele din Vadu

Pe 8 iulie 2016, Black Sea Oil&Gas a depus la APM Constanţa un memoriu pentru autorizarea studiilor necesare amplasării unei platforme de producţie în largul Mării Negre.

Pe 15 iulie 2016, compania a solicitat o nouă autorizare de mediu, de data aceasta pentru cercetare pe traseul submarin al viitoarei conducte de gaze dintre platforma de producţie din largul mării şi ţărmul românesc din zona satului Vadu, comuna Corbu.

În sfârşit, pe 9 decembrie 2016, compania cu acţionari americani a depus la autoritatea de mediu o solicitare pentru construirea unei staţii de tratare a gazelor naturale. Investiţia va fi dezvoltată pe un teren de 34.400 mp, pentru care Primăria Corbu a emis aviz de oportunitate şi certificat de urbanism încă din octombrie 2016. Viitoarea staţie, în care gazele extrase din mare vor fi aduse la parametrii optimi pentru a fi livrate consumatorilor, se află la circa 2 kilometri de locuinţele din Vadu şi la 3 kilometri de satul Corbu. Terenul agricol este deţinut în comun de Black Sea Oil&Gas SRL, Petro Ventures Resources SRL şi Gas Plus Dacia SRL.

la-2-km-de-locuinte

O speculaţie năruită, din vremea lui Patriciu

În memoriu se vorbeşte în mod explicit de conectarea staţiei de tratare la sistemul naţional de transport al gazelor naturale. Această informaţie oficială anulează în parte o speculaţie mai veche, potrivit căreia gazele din perimetrul XV Midia trebuiau să fie folosite în cadrul unui combinat chimic ce urma să fie dezvoltat de grupul Rompetrol. Vechea speculaţie se născuse în perioada în care Rompetrolul era deţinut de Dinu Patriciu, iar prietenul acestuia, fostul premier Călin Popescu-Tăriceanu, adoptase decizii guvernamentale în favoarea vechiului titular al drepturilor de explorare şi exploatare din perimetrul XV Midia, Sterling Resources. Între timp, Sterling  şi-a lichidat afacerile de la Marea Neagră, iar Dinu Patriciu şi-a lichidat conturile cu viaţa, după ce, în prealabil, a vândut Rompetrolul către KazMunayGas. În 2014, un fost ministru al energiei declara presei că a propus companiei KazMunayGas să înfiinţeze un combinat chimic în vederea valorificării gazului din Marea Neagră, însă orice discuţie pe această temă a fost îngheţată, după ce organele judiciare româneşti au deschis investigaţii penale împotriva Rompetrol.

Punctul de descărcare de la Tuzla, pentru ExxonMobil şi OMV

Pe de altă parte, va exista un al doilea punct de „descărcare” a gazelor din Marea Neagră, pe teritoriul românesc, la Tuzla. Informaţiile oficiale spun că acest punct va fi folosit pentru inserţia gazelor extrase de companiile ExxonMobil şi OMV, din perimetrele pe care le deţin pe platoul continental al Mării Negre. Americanii şi austriecii nu au întreprins încă demersuri pentru autorizarea platformelor de producţie, a conductelor submarine şi a staţiilor de tratare a gazelor.

sea-platform

În schimb, compania românească de stat, Transgaz Mediaş, a demarat procedurile de autorizare pentru construirea gazoductului Ţărmul Mării Negre – Podişor. Potrivit unui memoriu depus de Transgaz la autoritatea de mediu în decursul lunii februarie 2017, această conductă va avea o lungime totală de 308 kilometri, va tranzita judeţele Constanţa, Călăraşi şi Giurgiu şi va subtraversa Dunărea, braţul Borcea şi râul Argeş. Capetele de reţea sunt la Tuzla şi la Podişor, judeţul Giurgiu, acolo unde este prevăzut un interconector Giurgiu-Ruse.

Din Marea Neagră, pe pieţele central europene

În judeţul Constanţa, conducta va avea 74,7 kilometri şi va trece prin zonele extravilane ale localităţilor Tuzla, Costineşti, 23 August, Topraisar, Amzacea, Mereni, Comana, Chirnogeni, Cobadin, Peştera şi Rasova. Organizarea de şantier va fi pe raza comunei Cobadin, acolo unde se va înfiinţa şi primul depozit de ţeavă. Un al doilea depozit de ţeavă este prevăzut pe raza comunei Peştera. Conducta face parte din coridorul sudic, având scopul de „a asigura legătura între gazele offshore disponibile la ţărmul Mării Negre şi coridorul Bulgaria – România – Ungaria – Austria, respectiv capacitatea adecvată de transport pentru valorificarea acestora pe pieţele central europene. În aceste condiţii, dezvoltarea pe teritoriul României a unei infrastructuri de transport gaze naturale de la ţărmul Mării Negre până la graniţa România – Ungaria reprezintă una din priorităţile majore ale Transgaz, proiectul fiind inclus în Planul de dezvoltare pe 10 ani al Transgaz.” – se arată în memoriul depus la autoritatea de mediu.

Comments

comments

Energie&Mediu

SNN, mesaj pentru Guvern: “Nu mai avem bani pentru dividende suplimentare în acest an”

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Directorul financiar al Nuclearelectrica a spus, public, la o conferinţă pe teme energetice, celor doi miniştri prezenţi acolo, Anton şi Teodorovici, că producătorul de energie nu mai poate plăti dividende suplimentare statului, pentru că banii trebuie folosiţi pentru extinderea duratei de viaţă a centralei nucleare de la Cernavodă.

Adrian Dumitriu, CFO la Nuclearelectrica, a spus în faţa miniştrilor Energiei şi Finanţelor că producătorul de energie nu mai poate plăti dividende suplimentare în acest an, la o coferinţă pe teme energetice.

“Noi aveam 1,6 miliarde (de lei-n.red.) în conturi la sfârşitul anului trecut, care acoperă profitul brut din 2018 si ne mai ramâne undeva la un milliard, care acoperă împrumutul pentru Unitatea 2, pe care am putea să-l platim mâine, sau să fac ce am facut în 2018 – am constituit depozite cu o dobândă mai mare decât dobânda pe care o am de plată la imprumut. Nuclearelectrica, în momentul de faţă, dupa distribuirea de dividende suplimentare din 2018, nu mai are bani pentru dividende suplimentare. Din acest moment, noi am intrat în pregatirea retehnologizării Unităţii 1 sau, după cum a spus domnul ministru, procesul acesta de retubare, retubarea fiind de fapt componenta de insulă nucleară din centrală. Nuclearelectrica trebuie să îşi pregătească finanţarea. Undeva la un miliard jumătate este estimată retehnologizarea pentru Unitatea 1, care trebuie să se intample în urmatorii opt ani. Asta înseamnă undeva la 6 miliarde şi jumătate de lei. Noi considerăm că putem să acoperim 50% din acest efort de finanţare. (…)Pentru finantarea retehnologizarii Unitatii 1 avem in minte 50% efort propriu si 50% atragere din piaţă”, a spus directorul.

Nuclearelectrica plăteşte dividende suplimentare de 485 de milioane de lei aferente exerciţiului financiar al anului trecut, la solicitarea acţionarului majoritar, statul roman, care primeşte şi cea mai mare parte a banilor.

Şi în acest an, în care compania este obligată să vândă circa 13% din producţie la preţ plafonat, de 188 de lei (cost de producţie plus profit de 5%), ceea ce îi afectează profitabilitatea, banii din conturile companiilor din energie, deci inclusiv al operatorului centralei de la Cernavodă, sunt vânaţi de stat.

OUG 114 impune plata a 35% din rezerve, în total 1,5 miliarde de lei, bani care apar la capitolul “venituri” în bugetul de stat.

„Operatorii economici cu capital integral sau majoritar de stat care aplică prevederile OG nr. 26/2013, distribuie şi virează în condiţiile legii, în termen de 60 de zile de la data aprobării situaţiilor financiare aferente anului 2018, sub formă de dividende sau vărsăminte la bugetul de stat, în cazul regiilor autonome, 35% din sumele repartizate la alte rezerve” scrie în documentele publicate de Finanţe atunci când s-a publicat bugetul pentru 2019.

În toamna anului trecut, șeful Direcției Tehnică și Retehnologizare a Nuclearelectrica, Romeo Urjan, declara la Profit Energy.forum că retehnologizarea reactorului 1 de la centrala de la Cernavodă, printre cele mai importante proiecte de investiții ale companiei de stat, va începe în 2026 și va prelungi durata de viață a unității cu încă 30 de ani.

“S-a aprobat retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă. Aceasta va fi oprită timp de 2 ani, după 30 de ani de funcționare, iar în urma retehnologizării, cu costuri estimate la 1,5 miliarde euro, durata ei de viață va fi prelungită cu încă 30 de ani. Retehnologizarea va demara în 2026”, spunea oficialul Nuclearelectrica.

Durata de viață a Unității 1 este de 30 de ani. Unitatea 1 a intrat în operare comercială pe data de 2 decembrie 1996, deci, în lipsa investiţiilor pentru extinderea duratei de viaţă, România, care este oricum în deficit de energie electrică, ar rămâne fără alţi 700 MW. (sursa: economica.net)

Comments

comments

Continuă să citești

Energie&Mediu

SNN, contract de peste 120 milioane de dolari cu General Electric pentru întreţinerea Unităţilor 1 şi 2 de la Cernavodă

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Nuclearelectrica a încheiat cu compania General Electric Global Services GmbH/GE Global Parts & Products GmbH un acord cadru pentru întreţinerea şi reparaţiile unor componente ale Unităţilor 1 şi 2 CNE Cernavodă, în valoare de aproape 120 milioane de dolari, potrivit unui raport remis Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

Acordul are o durată de opt ani.

“Societatea Naţională Nuclearelectrica SA (SNN) informează acţionarii şi investitorii asupra încheierii unui acord cadru cu o durată de 8 ani cu General Electric Global Services GmbH/GE Global Parts & Products GmbH, al cărui obiect este prestarea de servicii complete de întreţinere şi reparaţii pentru turbina, generatorul electric, ventilele, sistemele auxiliare aferente de la Unităţile 1 şi 2 CNE Cernavodă, în valoare de 119.983.937,22 USD, valoare care depăşeşte 10% din cifra de afaceri netă a companiei, la nivelul situaţiilor financiare anuale aferente anului 2018, motiv pentru care, în conformitate cu prevederile art. 234 litera i) din Regulamentul ASF nr. 5/2018, SNN are obligaţia de a raporta astfel de contracte”, se menţionează în document.

Nuclearelectrica se află sub autoritatea Ministerului Energiei, statul deţinând 82,4959% din acţiuni, Fondul Proprietatea – 9,0903% şi alţi acţionari – 8,4138%, după listarea la bursă a companiei în 2013.

Principalele domenii de activitate ale SNN se axează pe producerea de energie electrică, termică şi de combustibil nuclear.

 

Comments

comments

Continuă să citești

Energie&Mediu

SNN, acord important pentru construirea unităților 3 și 4 de la CNE Cernavodă

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Societatea Nationala Nuclearelectrica S.A. (“SNN”) informeaza actionarii si investitorii ca, in data de 25.03.2019, a primit o solicitare de completare a ordinii de zi a Adunarii Generale Ordinare si Extraordinare a Actionarilor stabilita pentru data de 10.04.2019/11.04.2019 din partea actionarului majoritar, Ministerul Energiei, dupa cum urmeaza:

ADUNAREA GENERALA EXTRAORDINARA A ACTIONARILOR

 Solicitare de introducere pe ordinea de zi a Adunarii Generale Extraordinare a Actionarilor convocata pentru data de 10(11).04.2019, dupa punctul 2 al ordinii de zi asa cum a fost publicata, a urmatoarelor puncte:

  1. Aprobarea Acordului Investitorilor in forma preliminara cu privire la Unitatile 3 si 4 de la CNE Cernavoda incheiat intre China General Nuclear Power Corporation si CGN Central and Eastern Europe Investment (RO) CO.S.A. si Societatea Nationala Nuclearelectrica SA;
  2. Aprobarea mandatarii Presedintelui Consiliului de Administratie al Societatii Nationale Nuclearelectrica SA sa semneze Acordul Investitorilor in forma preliminara de la pct. 6, in numele si pe seama societatii;
  3. Aprobarea mandatarii Consiliului de Administratie al Societatii Nationale Nuclearelectrica SA sa initieze si sa deruleze demersurile necesare finalizarii actului constitutiv al societatii de proiect, in conditiile prevazute in Acordul Investitorilor in forma preliminara de la pct. 6 al AGEA, mandatul astfel acordat Consiliului de Administratie SNN putand fi transmisibil conducerii executive, urmand ca forma finala a Actului Constitutiv al societatii de proiect sa fie supusa aprobarii Adunarii Generale Extraordinare a Actionarilor SNN;

Documentul îl puteți studia aici:

SNN 20190325172543 Raport Curent AGA Completare 10042019

 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: