Connect with us

Energie&Mediu

Gazele din Marea Neagră se „descarcă” la Tuzla şi la Vadu. O staţie de tratare, la 2 km de case

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Deşi informaţiile referitoare la proiectele de exploatare a gazelor naturale din platoul continental al Mării Negre vin cu zgârcenie pe canalele oficiale, mai multe date, cuprinse în memoriile publicate pe site-ul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Constanţa, ne permit să anticipăm ce urmează să se întâmple în acest sector care va genera o creştere economică spectaculoasă pentru România, în general, şi pentru judeţul Constanţa, în particular. Aceste memorii, puse cap la cap, ca într-un puzzle, spun că gazele din Marea Neagră vor avea două puncte de „descărcare”pe teritoriul românesc, la Vadu şi la Tuzla. Şi nu vorbim doar de planuri de viitor, ci de proiecte reale, care au început să se materializeze, la nivel de documentaţie de mediu.

Punctul de „descărcare” de la Vadu

Despre proiectul Vadu am mai scris şi cu altă ocazie (vezi aici). Acesta este realizat de compania Black Sea Oil&Gas SRL, deţinută de Grupul Carlyle – „un grup de investiţii mamut ce administrează afaceri de peste 194 de miliarde de dolari peste tot în lume. Compania este condusă de bancheri şi de foşti militari de la Pentagon specializaţi în managementul crizelor internaţionale. Sunt implicaţi în industria de apărare şi aeronautică, în telecomunicaţii şi imobiliare şi, printr-o divizie specializată, în energie.” – după cum anunţa ProTv în urmă cu trei ani. Black Sea Oil&Gas intenţionează să procedeze la exploatarea zăcămintelor Ana şi Doina, identificat în perimetrul de exploatare XV Midia, la o distanţă de 104 kilometri spre est de oraşul Constanţa. Cele două zăcăminte sunt evaluate la 10 miliarde de metri cubi de gaze, iar exploatarea propriu-zisă ar urma să înceapă în trimestrul II al anului 2019.

Platformă de producţie  în mare, conductă submarină şi staţie de tratare la 2 km de casele din Vadu

Pe 8 iulie 2016, Black Sea Oil&Gas a depus la APM Constanţa un memoriu pentru autorizarea studiilor necesare amplasării unei platforme de producţie în largul Mării Negre.

Pe 15 iulie 2016, compania a solicitat o nouă autorizare de mediu, de data aceasta pentru cercetare pe traseul submarin al viitoarei conducte de gaze dintre platforma de producţie din largul mării şi ţărmul românesc din zona satului Vadu, comuna Corbu.

În sfârşit, pe 9 decembrie 2016, compania cu acţionari americani a depus la autoritatea de mediu o solicitare pentru construirea unei staţii de tratare a gazelor naturale. Investiţia va fi dezvoltată pe un teren de 34.400 mp, pentru care Primăria Corbu a emis aviz de oportunitate şi certificat de urbanism încă din octombrie 2016. Viitoarea staţie, în care gazele extrase din mare vor fi aduse la parametrii optimi pentru a fi livrate consumatorilor, se află la circa 2 kilometri de locuinţele din Vadu şi la 3 kilometri de satul Corbu. Terenul agricol este deţinut în comun de Black Sea Oil&Gas SRL, Petro Ventures Resources SRL şi Gas Plus Dacia SRL.

la-2-km-de-locuinte

O speculaţie năruită, din vremea lui Patriciu

În memoriu se vorbeşte în mod explicit de conectarea staţiei de tratare la sistemul naţional de transport al gazelor naturale. Această informaţie oficială anulează în parte o speculaţie mai veche, potrivit căreia gazele din perimetrul XV Midia trebuiau să fie folosite în cadrul unui combinat chimic ce urma să fie dezvoltat de grupul Rompetrol. Vechea speculaţie se născuse în perioada în care Rompetrolul era deţinut de Dinu Patriciu, iar prietenul acestuia, fostul premier Călin Popescu-Tăriceanu, adoptase decizii guvernamentale în favoarea vechiului titular al drepturilor de explorare şi exploatare din perimetrul XV Midia, Sterling Resources. Între timp, Sterling  şi-a lichidat afacerile de la Marea Neagră, iar Dinu Patriciu şi-a lichidat conturile cu viaţa, după ce, în prealabil, a vândut Rompetrolul către KazMunayGas. În 2014, un fost ministru al energiei declara presei că a propus companiei KazMunayGas să înfiinţeze un combinat chimic în vederea valorificării gazului din Marea Neagră, însă orice discuţie pe această temă a fost îngheţată, după ce organele judiciare româneşti au deschis investigaţii penale împotriva Rompetrol.

Punctul de descărcare de la Tuzla, pentru ExxonMobil şi OMV

Pe de altă parte, va exista un al doilea punct de „descărcare” a gazelor din Marea Neagră, pe teritoriul românesc, la Tuzla. Informaţiile oficiale spun că acest punct va fi folosit pentru inserţia gazelor extrase de companiile ExxonMobil şi OMV, din perimetrele pe care le deţin pe platoul continental al Mării Negre. Americanii şi austriecii nu au întreprins încă demersuri pentru autorizarea platformelor de producţie, a conductelor submarine şi a staţiilor de tratare a gazelor.

sea-platform

În schimb, compania românească de stat, Transgaz Mediaş, a demarat procedurile de autorizare pentru construirea gazoductului Ţărmul Mării Negre – Podişor. Potrivit unui memoriu depus de Transgaz la autoritatea de mediu în decursul lunii februarie 2017, această conductă va avea o lungime totală de 308 kilometri, va tranzita judeţele Constanţa, Călăraşi şi Giurgiu şi va subtraversa Dunărea, braţul Borcea şi râul Argeş. Capetele de reţea sunt la Tuzla şi la Podişor, judeţul Giurgiu, acolo unde este prevăzut un interconector Giurgiu-Ruse.

Din Marea Neagră, pe pieţele central europene

În judeţul Constanţa, conducta va avea 74,7 kilometri şi va trece prin zonele extravilane ale localităţilor Tuzla, Costineşti, 23 August, Topraisar, Amzacea, Mereni, Comana, Chirnogeni, Cobadin, Peştera şi Rasova. Organizarea de şantier va fi pe raza comunei Cobadin, acolo unde se va înfiinţa şi primul depozit de ţeavă. Un al doilea depozit de ţeavă este prevăzut pe raza comunei Peştera. Conducta face parte din coridorul sudic, având scopul de „a asigura legătura între gazele offshore disponibile la ţărmul Mării Negre şi coridorul Bulgaria – România – Ungaria – Austria, respectiv capacitatea adecvată de transport pentru valorificarea acestora pe pieţele central europene. În aceste condiţii, dezvoltarea pe teritoriul României a unei infrastructuri de transport gaze naturale de la ţărmul Mării Negre până la graniţa România – Ungaria reprezintă una din priorităţile majore ale Transgaz, proiectul fiind inclus în Planul de dezvoltare pe 10 ani al Transgaz.” – se arată în memoriul depus la autoritatea de mediu.

Comments

comments

Energie&Mediu

Acționarii Nuclearelectrica își recompensează șeful: salarii de până la… 350.000 de euro pentru Cosmin Ghiță

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Acţionarii Nuclearelectria, compania controlată de stat care administrează centrala nucleară de la Cernavodă, vor vota, printre altele, şi modalitatea de remunerare a administratorului executiv al companiei. Dacă în AGA, controlată de stat, se va vota propunerea, bonusul anual brut al directorului va fi de 216 salarii medii aferente sectorului energetic.

Iată ce scrie în convocatorul şedinţei AGA, care va avea loc în data de 29 iulie

“Modificarea pct. 8.1 din Hotararea Adunarii Generale Ordinare a Actionarilor SNN nr. 3/10.04.2019 dupa cum urmeaza: “Aprobarea limitelor generale ale remunerației administratorului executiv:

– Indemnizația fixă, lunară, între 5-6 ori media pe ultimile 12 luni a castigului salarial mediu brut lunar pentru activitatea desfășurată conform obiectului principal de activitate inregistrat de societate la nivel de clasă conform clasificației activităților din economia națională, comunicat de Institutul Național de Statistică anterior numirii;

– Componenta variabilă anuală, intre 24- 36 ori indemnizatia fixa bruta lunara.”

Potrivit datelor de pe site-ul companiei, singurul membru executiv din Consiliul de Administraţie al Nuclearelectrica este actualul director general, Cosmin Ghiţă.

Dacă propunerea va fi  votată de acţionari, Cosmin Ghiţă poate primi un bonus anual de până la 216 salarii (36 de indemnizaţii lunare îmmulţite cu şase salarii medii brute, cât este indemnizaţia lunară). Potrivit datelor Institutului Naţional pentru Statistică, în luna aprilie, câştigul salarial mediu brut aferent sectorului de producţie al energiei electrice a fost de 7.663 de lei. Ca atare, dacă propunerea va fi votată, directorul companiei va primi un bonus anual de 1,65 milioane de lei, adică aproape 350.000 de euro.

Iar directorul general al companiei nu este singurul care va primi astfel de bonusuri anuale. Cităm în continuare din convocatorul AGA: “De asemenea, pct. 3 din Hotararea Adunarii Generale Ordinare a Actionarilor SNN nr. 6/20.05.2019 se va modifica in mod corespunzator, in sensul in care limitele generale ale remuneratiei anuale a directorilor vor fi intre 24 – 36 ori indemnizatia fixa bruta lunara”.

Nuclearelectrica, compania care operează cele două reactoare de 700 MW ale centralei nucleare de la Cernavodă, a înregistrat anul trecut un profit net de 390 de milioane de lei.

Acţionarii Nuclearelectrica sunt statul român, prin Ministerul Energiei, care deţine 82,49% din capitalul social, Fondul Proprietatea – 7,05% şi alţi acţionari – 10,45%. (sursa: economica.net)

Despre cine este Cosmin Ghiță, directorul Nuclearelectrica, Ordinea.ro a prezentat pe larg pregătirea profesională a acestuia și vă reamintim că acesta NU are studii în domeniul nuclear:

Directorul SNN, Cosmin Ghiță, sărac lipit și cu datorie în bancă până în 2034

Cosmin Ghiță a preluat conducerea Nuclearelectrica în anul 2017. Avea 28 de ani, era cunoscut drept unul dintre tinerii mondeni ai Bucureștiului și fost consilier al fostului premier Grindeanu. Iată detaliile:

Nuclearelectrica: Un tânăr de 28 de ani din lumea mondenă a Bucureștiului îi ia locul Danielei Lulache. A fost și consilierul lui Grindeanu!

sursa foto: Ziarul Financiar

 

Comments

comments

Continuă să citești

Energie&Mediu

Ghiță de la Nuclearelectrica își laudă echipa de la Cernavodă: “Suntem la nivel de excelență nucleară”

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Cosmin Giță, directorul general al Nuclearelectrica, a vorbit, într-un interviu pentru Ziarul Financiar Live despre activitatea colegilor săi de la CNE Cernavodă, dar și despre cât de sigură este centrala nucleară din România.

Se poate repeta dezastrul de la Cernobâl la Centrala Nucleară de la Cernavodă? Este întrebarea pe care românii și-o pun tot mai des, mai ales după isteria creată de serialul cu același nume. Răspunsul șefului de la SNN a venit prompt:

“În cazul Cernobâl era un singur sistem de oprire și 10 secunde timp de acțiune. Noi avem 4 sisteme de oprire, două dintre ele total independente de sistemul central, și timp de acțiune de două secunde. În România nu se poate întâmpla ce s-a întâmplat la Cernobîl. Există o diferenţă foarte mare între ceea ce noi numim protecţia pe adâncime a centralei, între tehnologia CANDU, cu care noi operăm, şi tehnologia RBMK care a fost folosită la Cernobîl. Din punct de vedere tehnic, noi avem o anvelopă de protecţie la unităţile CANDU– domuri, cupole de beton, le vedem când mergem la mare. Sunt făcute dintr-un beton special pentru proiectul de la Cernavodă. La RBMK nu era o astfel de anvelopă de protecţie, chiar şi în film se vorbea de un acoperiş cu smoală, nu mai există astfel de structur , a declarat la ZF Live Cosmin Ghiță, CEO al Nuclearelectrica.

Şeful Nuclearelectrica a explicat, în același interviu pentru ZF Live și faptul că, în cazul reactoarelor CANDU există patru sisteme speciale de securitate. Două dintre ele sunt independente şi diferite. Timpul de acţiune la cele două sisteme este de 2 secunde.

“În cazul RBMK era un singur sistem de oprire, cu bare, iar acest sistem de oprire are 10 secunde timp de acţiune. E clar că dacă pică acest sistem, nu exista mentalitatea de fail safe pe care o avem noi. Timpul de acţiune de la Cernobîl a fost de 10 secunde şi era doar un singur sistem de oprire. Noi avem la Cernavodă timp de acţiune de 2 secunde şi patru sisteme, două dintre ele fiind total independente de sistemul central de securitate”, a explicat șeful Nuclearelectrica.

Despre care sunt procedurile de siguranță pentru factorul uman, directorul SNN vorbește despre… proceduri și cultură de securitate nucleară, precum și despre mai multe puncte de verificare. Iată declarațiile:

“Vorbim de proceduri şi de cultura de securitate nucleară. Modul în care avem mai multe puncte de verifiare şi cum procedurizăm operaţiunile în camera de comandă a reactorului, plus operaţiunile de mentenanţă şi alte lucrări. Sistemul pe care noi îl implementăm este verificat continuu, facem audituri externe, atât cu agenţia de la Viena. Recent, centrala de la Cernavodă a primit un rating de ”very good standing”, suntem la nivelul de excelenţă nucleară pentru a doua evaluare la rând. Sistemul de la Cernavodă este foarte bine aşezat la nivel global. Dacă ne uităm la factorul de capacitate, România este numărul 1 în lume prin modul de exploatare a celor două centrale”.

Ce spune Cosmin Ghiță, CEO Nuclearelectrica, despre când încep lucrările pentru retehnologizarea Unităților 1 și 2 ale CNE Cernavodă, citiți aici :

NOTĂ! Korea Hydro & Nuclear Power (KHNP), cel mai mare producător de energie electrică din Coreea de Sud, a încheiat un acord de parteneriat cu furnizorul american de servicii de inginerie Sargent & Lundy în vederea participării la proiectele privind retehnologizarea reactoarelor de la Cernavodă. Reactoarele de la Cernavodă sunt similare centralei nucleare de la Wolsong, din Correa de Sud, la care KHNP a finalizat o retehnologizare asemănătoare celei avute în vedere la centrala românească. Sargent & Lundy are, de asemenea, experiență în modernizarea reactoarelor de producție canadiană, precum cele de la Cernavodă.

Americanii și coreenii, asociere pentru retehnologizarea reactorului 1 de la Cernavodă

 

 

Comments

comments

Continuă să citești

Energie&Mediu

Directorul de Dezvoltare și Investiții din cadrul Nuclearelectrica, TRIMIS ÎN JUDECATĂ de procurorii DNA. Ce acuzații i se aduc

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Directorul Direcţiei Dezvoltare Investiţii în cadrul SN Nuclearelectrica SA şi membru al comisiei de examinare pentru angajare, Constantin-Alexandru Havriş, a fost rimis în judecată de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), fiind acuzat că i-ar fi trimis unui candidat întrebările şi răspunsurile pentru proba scrisă.

Iată comunicatul DNA:

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus trimiterea în judecată, a inculpatului

HAVRIȘ Constantin-Alexandru, director al Direcției Dezvoltare Investiții în cadrul SN Nuclearelectrica SA și membru al comisiei de examinare pentru angajare, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:
– folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații,
– fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În cursul lunii august 2018, inculpatul Havriș Constantin-Alexandru, în calitățile menționate mai sus, a transmis, prin email, unei persoane, subiectele ce urmau a fi date cu ocazia susținerii probei scrise (cinci întrebări și răspunsurile aferente) pentru ocuparea unui post de economist în cadrul Departamentului Implementare Proiect U3-U4 CNE Cernavodă – Direcția Dezvoltare Investiții al Societății Naționale Nuclearelectrica S.A.
Urmare a acestui demers, în data de 14 august 2018, cu ocazia examinării scrise, beneficiarul subiectelor a obținut o notă care i-a permis promovarea concursului și implicit angajarea în funcția de economist.
Ulterior, inculpatul Havriș Constantin-Alexandru a completat în fals procesul verbal de examinare a candidaților, atât pentru proba scrisă cât și pentru cea interviului, în condițiile în care la aceasta din urmă nu a fost prezent, fiind plecat în concediu.

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului București

Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: