Connect with us

Justitie

DNA cere 15 ani de închisoare pentru Radu Mazăre

Publicat

la

Un procuror DNA a cerut luni, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, condamnarea fostului primar al municipiului Constanţa Radu Mazăre la 15 ani de închisoare în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri din Constanţa, Mamaia, plajă şi faleză.

Potrivit Romania TV, un complet de trei judecători de la Instanţa supremă, condus de Ionuţ Matei, a terminat de judecat luni dosarul retrocedărilor de terenuri, în care apar, printre alţii, Radu Mazăre, Nicuşor Constantinescu, Cristian Borcea şi Dragoş Săvulescu.

În cadrul dezbaterilor, procurorul de şedinţă a cerut condamnarea lui Radu Mazăre la o pedeapsă orientată spre maxim, limita superioară pentru infracţiunile comise de fostul primar fiind de 15 ani.

Procurorul a mai explicat că, în cazul lui Radu Mazăre, faptele se prescriu în iulie 2023.

Judecătorul Ionuţ Matei a anunţat că va amâna pronunţarea sentinţei în acest dosar.

Dosarul se află în faza de apel, după ce Radu Mazăre a fost condamnat de Curtea de Apel Bucureşti, în iulie 2017, la 4 ani de închisoare cu suspendare.

În acelaşi dosar, Nicuşor Constantinescu, fost preşedinte al CJ Constanţa, a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare, aceeaşi pedeapsă primind şi Dragoş Săvulescu, fost acţionar al echipei de fotbal Dinamo Bucureşti.

În schimb, Cristian Borcea, fost finanţator al clubului Dinamo, a fost achitat.

Potrivit DNA, în perioada noiembrie 2002 – iulie 2005, membrii comisiei de aplicare a Legii 10/2001, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, cu ştiinţă, au soluţionat în mod defectuos o serie de cereri de restituire de terenuri, în scopul obţinerii de avantaje patrimoniale care s-au materializat în dobândirea de către ei sau de către persoane din anturajul lor a proprietăţii asupra unor mari suprafeţe de teren la care nu aveau dreptul.

”Astfel, patrimoniul public a fost deposedat de mari suprafeţe de teren intravilan, în valoare de 114 milioane euro. (…) În mod legal, a fost revendicată suprafaţa de 309.549 mp, cei îndreptăţiţi beneficiind de restituiri şi atribuiri în suprafaţă cu puţin mai mare decât jumătate din cea revendicată, în vreme ce restituirile şi atribuirile ilegale au afectat terenuri cu o întindere de trei ori mai mare decât cea revendicată – aproape un milion de metri pătraţi”, susţin anchetatorii.

Procurorii anticorupţie precizează că au fost restituite porţiuni de plajă şi faleză care, potrivit Constituţiei şi legilor în vigoare, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice, ”adică nu pot ajunge sub nicio formă în proprietatea vreunei persoane fizice sau juridice”.

Conform DNA, prin faptele săvârşite de cei 37 de inculpaţi în această cauză s-ar fi cauzat un prejudiciu în valoare de aproximativ 114 milioane euro, dintre care 77,77 milioane euro reprezintă prejudiciu în dauna statului şi 36,16 milioane euro – prejudiciu în dauna municipiului Constanţa.

Cristian Borcea este acuzat că a prejudiciat statul român şi municipiul Constanţa cu aproximativ 28 de milioane de euro. Anchetatorii au stabilit că Borcea s-a asociat cu alţi doi învinuiţi din dosar, Georgică Giurgiucanu şi Emil Dragoş Săvulescu, în societatea comercială ”Holiday Club Neptun” SA. Săvulescu şi Giurgiucanu ar fi intrat, ilegal, în posesia unor drepturi succesorale ce aparţineau unei persoane în vârstă – Ivonne Aline Buzescu-Movilă. Aceasta moştenise proprietăţi impresionante în Bucureşti şi Constanţa şi lăsase partea sa din moştenire Academiei Române, printr-un testament încheiat în primăvara anului 2001.

Având complicitatea unui notar, cei doi au acţionat ca mandatari în numele acesteia şi au solicitat Primăriei Constanţa să intre în posesia unor suprafeţe de teren ce însumau 12.500.000 de metri pătraţi. Mai mult, ei au vândut succesiv drepturile succesorale unor cunoscuţi sau rude, la preţuri foarte mici.

Potrivit DNA, Cristian Borcea a cumpărat de la cei doi asociaţi, la preţuri modice, o cotă de 12,25% din drepturile succesorale, reprezentând 1.531.250 de metri pătraţi. Comisia de aplicare a Legii 10/2001 din Primăria Constanţa a luat act de ”vânzările” şi ”revânzările” de drepturi succesorale de care a fost deposedată Buzescu-Movilă, pe baza unor referate aprobate de primarul Mazăre.

Procurorii mai arată că membrii comisiei de aplicare a Legii 10/2001 şi Radu Mazăre au emis înscrisuri în baza cărora s-au constituit nelegal drepturi de proprietate privată pentru 96 de terenuri intravilane din patrimoniul municipiului Constanţa şi din domeniul public al statului, ale căror preţuri au fost mult subevaluate.

Conform calculelor făcute de procurori, raportând preţul plătit pentru drepturile succesorale cu preţul terenurilor cedate de Primăria Constanţa şi vândute ulterior, inculpaţii au obţinut profituri enorme. Spre exemplu, Cristian Borcea a fost împroprietărit cu 8.990 metri pătraţi în zona Mamaia Nord, teren pe care l-a vândut cu 449.541 de euro (50 euro/mp), faţă de cei 54 de euro (0,006 euro/mp) reprezentând suma investită. În total, Cristian Borcea a fost împroprietărit de Primăria Constanţa cu 29.000 de metri pătraţi.

 

Comments

comments

Justitie

OFICIAL! Procedura de selecție a procurorilor de rang înalt, suspendată

Publicat

la data de

Scris de

Ceea ce a spus ministrul interimar al Justiției, Lucian Bode, s-a confirmat și oficial: procedura de selecție a procurorilor de rang înalt a fost suspendată pe perioada mandatului interimar.

Anunțul privind suspendarea procedurii de selecție a procurorilor șefi ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție și Direcția Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a fost transmis, vineri, de Ministerul Justiției.

„Procedura de selecție a procurorilor în vederea efectuării propunerilor de numire pentru ocuparea unor funcții de conducere vacante, declanșată la data de 28 iulie 2021, se suspendă pe perioada interimatului funcției de ministru al justiției”, au transmis reprezentanții Ministerului Justiției.

Oprirea procedurii de selecție a procurorilor de rang înalt, ca primă măsură în interimatul la Ministerul Justiției, reprezintă dovada cea mai clară că aceasta a fost miza principală a remanierii, afirmă fostul ministru al Justiției, Stelian Ion, revocat miercuri seara din funcție.

sursa foto: presaSM

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Stelian Ion, despre miza remanierii de la Ministerul Justiției: “Oprirea procedurii de selecție a procurorilor de rang înalt, dovada clară”

Publicat

la data de

Scris de

Remaniat de premierul Florin Cîțu de la Ministerul Justiției, Stelian Ion scrie pe contul său de Facebook despre miza deciziei șefului Executivului. Astfel, Ion transmite că “oprirea procedurii de selecție a procurorilor de rang înalt, ca primă măsură în interimatul la Ministerul Justiției, reprezintă dovada cea mai clară că aceasta este miza principală a remanierii“.

De asemenea, în același mesaj, de acum fostul ministru al Justiției susține că schimbarea “de pe o zi pe alta” are ca scop “obținerea avizului pentru PNDL3, proiect care facilitează furtul din bani publici”.

Iată mesajul complet:

“Oprirea procedurii de selecție a procurorilor de rang înalt, ca prima măsura în interimatul la Ministerul Justiției, reprezintă dovada cea mai clară că aceasta a fost miza principală a remanierii.
Iar schimbarea de pe o zi pe alta a conducerii Direcției de avizare din cadrul MJ pentru a facilita obținerea avizului pentru PNDL 3, proiect care faciliteaza furtul din banii publici, și, probabil, a unor avize ulterioare, arată că Florin Citu nu are respect pentru lege și folosește aceleași metode abuzive pe care le foloseau odinioară cei pe care atâta i-a criticat public. Asta este realitatea tristă a acestor zile”.

Lucian Bode, ministru interimar al Justiției, oprește procedura de numire a noilor șefi la DIICOT și DNA

Lucian Bode (PNL), ministrul interimar al Justiției, a anunțat joi, 2 septembrie a.c., că oprește procedura de numire a unor procurori în funcții de conducere la DIICOT, DNA și Parchetul general, concurs lansat de Stelian Ion.

”Numirea în funcții de conducere la vârful parchetelor este o politică pe termen lung, o politică crucială pentru buna funcționare a acestei instituții. În consecință, consider că această procedură nu se poate derula pe un mandat al unui ministru interimar. Am solicitat specialiștilor din minister un punct de vedere și sunt convins că structurile de specialitate ale Ministerului Justiției vor publica un anunt în acest sens”, a declarat Bode într-o conferință de presă la preluarea funcției de ministru interimar al Justiției citat de jurnaliștii de la G4Media.ro.

De asemenea, este important să amintim că Ministerul Justiției, condus de Stelian Ion, a făcut publică miercuri noapte lista cu candidații care și-au depus dosarele pentru ocuparea funcțiile de procuror-șef și adjunct la DIICOT, ajunct la DNA și șef de secție la Parchetul General. A fost ultima decizie majoră luată de Stelian Ion înainte de revocare.

Concursul a fost lansat de Stelian Ion în august și urma să se încheie pe 15 septembrie, cu propuneri care ar fi trebuit să ajungă pe masa președintelui Klaus Iohannis, după avizul CSM. Odată cu revocarea lui Stelian Ion însă procedura poate fi blocată.

sursa foto: G4Media.ro

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Ministrul Justiției, Stelian Ion, despre blocajul din Coaliție privind desființarea Secției Speciale: “Lipsește voința politică reală”

Publicat

la data de

Scris de

Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, acuză PNL că amână decizia desființării Secției Speciale și complică situația, adăugând o condiționare car enu este impusă de nimeni și în niciun caz de Comisia de la Veneția, întrucât ”condiționează desființarea SIIJ de rezolvarea concomitentă a problemei mai vechi a numărului mare de plângeri penale pe care justițiabilii nemulțumiți le fac împotriva magistraților”.

Acesta îndeamnă PNL să fie de acord să desființeze Secția Specială ”fără alte amendamente și condiționări”.

Mesajul integral postat de Stelian Ion pe Facebook:

După discuția de ieri din coaliție legată de eternul subiect al desființării SIIJ, una dintre concluziile pe care le putem trage este că, într-adevăr, proiectului guvernului de desființare a SIIJ îi lipsește ceva: nu atât alte amendamente, cât mai degrabă voința politică reală de a desființa rapid SIIJ.

Am luat cunoștință ieri, în ședința de coaliție, de noua opinie a colegilor din PNL pe tema desființării SIIJ. Această opinie diferă de cele precedente. Dacă până acum această opinie era în sensul în care PNL era de acord cu desființarea SIIJ oricum ar fi fost ea, în forma guvernului sau cu amendamentul UDMR, acum colegii de coaliție ne spun că sunt de acord cu desființarea SIIJ cu respectarea avizului Comisiei de la Veneția. Vestea pare una bună. Asta am susținut și noi până acum: trebuie să desființăm SIIJ, cu refacerea competențelor DNA și DIICOT, așa cum ne-am asumat în programul de guvernare. Dar ceea ce adaugă acum discuției colegii din PNL este că se condiționează desființarea SIIJ de rezolvarea concomitentă a problemei mai vechi a numărului mare de plângeri penale pe care justițiabilii nemulțumiți le fac împotriva magistraților. O chestiune amintită în avizul său de către Comisia de la Veneția, fără a fi impusă ca o condiționare pentru desființarea SIIJ. În opinia mea, această problemă poate fi discutată în cadrul mai larg al reformei justiției și al adoptării noilor legi ale justiției.

Sigur, putem discuta orice nouă propunere. O vom discuta și pe aceasta. Dar de ce această nouă temă a discuției va putea mai degrabă să temporizeze procesul de desființare a SIIJ? Pentru simplul fapt că această problemă ar fi putut fi discutată pe perioada verii, dacă cei care o invocă acum ar fi acceptat invitațiile repetate pe care le-am făcut de a ne întâlni și a mai tranșa din problemele legate de legile justiției. Avizul a fost emis în data de 5 iulie. A trebuit să treacă aproape două luni pentru a avea această interpretare a avizului Comisiei de la Veneția?

În ciuda bunelor intenții declarate odată cu lansarea acestei noi variante, efectul poate fi contrar: complică discuția, amână decizia, nu garantează că UDMR va renunța la amendamentul său, dimpotrivă, mai adaugă o condiționare care nu este impusă de nimeni în această etapă. În niciun caz de Comisia de la Veneția.

Răspunsul meu este simplu, în ciuda declarațiilor agresive și necolegiale ale unor colegi din PNL: dacă vreți într-adevăr să desființăm de urgență SIIJ, haideți să o facem pur și simplu, fără alte amendamente și condiționări! Avizul Comisiei de la Veneția nu doar că susține demersul, dar acest prim pas este chiar salutat de către Comisie.

Așa cum se susține și în avizul Comisiei de la Veneția, „desființarea SIIJ este doar primul pas în această reformă”. Ceilalți pași, celelalte discuții, propuneri de reformă, le putem face în contextul legilor justiției.

Declarațiile lui Stelian Ion vin după ce luni liberalii i-au cerut ministrului Justiției, la ședința liderilor de coaliție pe tema desființării Secției Speciale, să transpună toate recomandările Comisiei de la Veneția.

În debutul ședinței premierul Florin Cîţu susținea că este “foarte important” pentru el ca Secția de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) să fie desființată și că va prezenta în coaliție o soluție.

“Venim cu o propunere, ştiţi foarte bine, ministrul Justiţiei a cerut opinia Comisiei de la Veneţia în primăvară, o opinie care este foarte bună, dar foarte multe aspecte din acea opinie nu au fost discutate în spaţiul public. Şi atunci, noi credem că dacă se ia în considerare în totalitate opinia Comisia de la Veneţia, avem soluţia pentru a ieşi din acest impas temporar în care ne aflăm. Şi vom veni astăzi, împreună cu doamna Scântei, cu o soluţie pe masa coaliţiei”, a spus Cîţu, citat de Agerpres.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: