Connect with us

Justitie

DNA cere 15 ani de închisoare pentru Radu Mazăre

Maria Ionescu

Publicat

la

Un procuror DNA a cerut luni, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, condamnarea fostului primar al municipiului Constanţa Radu Mazăre la 15 ani de închisoare în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri din Constanţa, Mamaia, plajă şi faleză.

Potrivit Romania TV, un complet de trei judecători de la Instanţa supremă, condus de Ionuţ Matei, a terminat de judecat luni dosarul retrocedărilor de terenuri, în care apar, printre alţii, Radu Mazăre, Nicuşor Constantinescu, Cristian Borcea şi Dragoş Săvulescu.

În cadrul dezbaterilor, procurorul de şedinţă a cerut condamnarea lui Radu Mazăre la o pedeapsă orientată spre maxim, limita superioară pentru infracţiunile comise de fostul primar fiind de 15 ani.

Procurorul a mai explicat că, în cazul lui Radu Mazăre, faptele se prescriu în iulie 2023.

Judecătorul Ionuţ Matei a anunţat că va amâna pronunţarea sentinţei în acest dosar.

Dosarul se află în faza de apel, după ce Radu Mazăre a fost condamnat de Curtea de Apel Bucureşti, în iulie 2017, la 4 ani de închisoare cu suspendare.

În acelaşi dosar, Nicuşor Constantinescu, fost preşedinte al CJ Constanţa, a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare, aceeaşi pedeapsă primind şi Dragoş Săvulescu, fost acţionar al echipei de fotbal Dinamo Bucureşti.

În schimb, Cristian Borcea, fost finanţator al clubului Dinamo, a fost achitat.

Potrivit DNA, în perioada noiembrie 2002 – iulie 2005, membrii comisiei de aplicare a Legii 10/2001, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, cu ştiinţă, au soluţionat în mod defectuos o serie de cereri de restituire de terenuri, în scopul obţinerii de avantaje patrimoniale care s-au materializat în dobândirea de către ei sau de către persoane din anturajul lor a proprietăţii asupra unor mari suprafeţe de teren la care nu aveau dreptul.

”Astfel, patrimoniul public a fost deposedat de mari suprafeţe de teren intravilan, în valoare de 114 milioane euro. (…) În mod legal, a fost revendicată suprafaţa de 309.549 mp, cei îndreptăţiţi beneficiind de restituiri şi atribuiri în suprafaţă cu puţin mai mare decât jumătate din cea revendicată, în vreme ce restituirile şi atribuirile ilegale au afectat terenuri cu o întindere de trei ori mai mare decât cea revendicată – aproape un milion de metri pătraţi”, susţin anchetatorii.

Procurorii anticorupţie precizează că au fost restituite porţiuni de plajă şi faleză care, potrivit Constituţiei şi legilor în vigoare, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice, ”adică nu pot ajunge sub nicio formă în proprietatea vreunei persoane fizice sau juridice”.

Conform DNA, prin faptele săvârşite de cei 37 de inculpaţi în această cauză s-ar fi cauzat un prejudiciu în valoare de aproximativ 114 milioane euro, dintre care 77,77 milioane euro reprezintă prejudiciu în dauna statului şi 36,16 milioane euro – prejudiciu în dauna municipiului Constanţa.

Cristian Borcea este acuzat că a prejudiciat statul român şi municipiul Constanţa cu aproximativ 28 de milioane de euro. Anchetatorii au stabilit că Borcea s-a asociat cu alţi doi învinuiţi din dosar, Georgică Giurgiucanu şi Emil Dragoş Săvulescu, în societatea comercială ”Holiday Club Neptun” SA. Săvulescu şi Giurgiucanu ar fi intrat, ilegal, în posesia unor drepturi succesorale ce aparţineau unei persoane în vârstă – Ivonne Aline Buzescu-Movilă. Aceasta moştenise proprietăţi impresionante în Bucureşti şi Constanţa şi lăsase partea sa din moştenire Academiei Române, printr-un testament încheiat în primăvara anului 2001.

Având complicitatea unui notar, cei doi au acţionat ca mandatari în numele acesteia şi au solicitat Primăriei Constanţa să intre în posesia unor suprafeţe de teren ce însumau 12.500.000 de metri pătraţi. Mai mult, ei au vândut succesiv drepturile succesorale unor cunoscuţi sau rude, la preţuri foarte mici.

Potrivit DNA, Cristian Borcea a cumpărat de la cei doi asociaţi, la preţuri modice, o cotă de 12,25% din drepturile succesorale, reprezentând 1.531.250 de metri pătraţi. Comisia de aplicare a Legii 10/2001 din Primăria Constanţa a luat act de ”vânzările” şi ”revânzările” de drepturi succesorale de care a fost deposedată Buzescu-Movilă, pe baza unor referate aprobate de primarul Mazăre.

Procurorii mai arată că membrii comisiei de aplicare a Legii 10/2001 şi Radu Mazăre au emis înscrisuri în baza cărora s-au constituit nelegal drepturi de proprietate privată pentru 96 de terenuri intravilane din patrimoniul municipiului Constanţa şi din domeniul public al statului, ale căror preţuri au fost mult subevaluate.

Conform calculelor făcute de procurori, raportând preţul plătit pentru drepturile succesorale cu preţul terenurilor cedate de Primăria Constanţa şi vândute ulterior, inculpaţii au obţinut profituri enorme. Spre exemplu, Cristian Borcea a fost împroprietărit cu 8.990 metri pătraţi în zona Mamaia Nord, teren pe care l-a vândut cu 449.541 de euro (50 euro/mp), faţă de cei 54 de euro (0,006 euro/mp) reprezentând suma investită. În total, Cristian Borcea a fost împroprietărit de Primăria Constanţa cu 29.000 de metri pătraţi.

 

Comments

comments

Justitie

DNA: Italian, sub control judiciar în dosarul privind reabilitarea căii ferate București-Constanța

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

Mario La Sala, cetățean italian, a fost pus sub control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de influență. 

Potrivit DNA, cauză are ca obiect împrejurările și destinația unor comisioane de peste 2 milioane de euro încasate în schimbul deblocării unor plăți datorate de stat unei companii pentru lucrări de reabilitare a unor tronsoane de cale ferată. Lucrările de reabilitare fuseseră efectuate pe tronsoane de cale ferată de pe ruta București – Constanța, fiind finanțate în proporție de 75% din fonduri europene și 25% din bugetul de stat.

În contul lucrărilor efectuate, compania constructoare avea de încasat de la statul român, prin intermediul beneficiarului lucrărilor CFR (Compania de Căi Ferate), suma de 15 milioane euro, plăți restante la nivelul lunii mai 2012.

Din ordonanța privind măsura controlului judiciar întocmită de procurori a rezultat că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:

În perioada iunie – iulie 2012, inculpatul La Sala Mario a pretins unui reprezentant al companiei de construcții, suma de 1.900.000 euro, promițându-i că, datorită influenței pe care o are asupra ministrului transporturilor, îl va determina să se implice în rezolvarea problemei companiei de construcții, legată de plățile scadente și restante ale CFR.
Urma ca banii să fie încasați prin intermediul unor contracte încheiate cu societatea controlată de Favino Roberto Pasquale, Team Delta Proiect SRL.

Activitatea de pretindere a venit în continuarea și susținerea activității de pretindere săvârșită de Favino Roberto Pasquale față de reprezentanții aceleiași companii de construcții, având rolul de a întări faptul că semnarea contractelor (menite să mascheze cumpărarea influenței) constituie unica modalitate de rezolvare a problemei legată de plățile scadente și restante ale CFR și, totodată, de a asigura plata sumelor de bani restante în contul companiei de construcții.

În perioada 2012 – 2015, inculpatul a primit indirect, pentru sine sau pentru altul, prin intermediul a trei contracte fictive încheiate de compania de construcții, cu societatea Team Delta Proiect SRL, suma de 9.845.937,31 lei (aproximativ 2,1 milioane euro) pentru a-și exercita influența asupra ministrului transporturilor și a-l determina pe acesta să se implice în rezolvarea problemei companiei respective.

Din suma totală, inculpatul La Sala Mario a încasat 4.472.141 lei (1.020.550 euro), în perioada 05.11.2012 – 26.08.2013, prin intermediul a 34 de viramente bancare efectuate din contul societății Team Delta Proiect SRL în conturile a două societăți belgiene aflate sub controlul său. În perioada imediat următoare, suma de 600.693 euro a fost virată din conturile societăților belgiene în conturile personale ale inculpatului La Sala Mario.

Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul La Sala Mario trebuie să respecte următoarele obligații:
a) să se prezinte la Direcția Națională Anticorupție ori de câte ori este chemat; b) să informeze de îndată Direcția Națională Anticorupție cu privire la schimbarea locuinței;  c) să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea sa, conform programului de supraveghere întocmit;  d) să nu ia legătura cu persoanele menționate în ordonanța procurorilor și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect pe nicio cale;

Inculpatului La Sala Mario i s-a atras atenția că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
Inculpatului i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.

Investigația este realizată cu sprijinul OLAF.

”Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.”, precizează Biroul de presă al DNA. 

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

ÎCCJ menține arestul preventiv pentru Radu Mazăre în dosarul “Polaris”

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a menţinut, marţi, măsura arestării preventive a fostului primar din Constanţa Radu Mazăre şi, totodată, a respins cererea acestuia de revocare a măsurii. Decizia poate fi însă contestată, informează news.ro.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anunţat, marţi, că, în baza art. 399 alin. 10 Cod de procedură penală rap.la art.208 alin.4 Cod de procedură penală, menţine măsura arestării preventive dispusă faţă de Radu Ştefan Mazăre.

De asemenea, în baza art. 399 alin. 10 Cod de procedură penală rap. la art. 242 alin. 1 Cod procedură penală, respinge cererea de revocare a măsurii arestării preventive formulate de Mazăre.

Decizia poate fi contestată în 48 de ore de la comunicare.

În 4 iunie, ICCJ prelungise cu 60 de zile, din 6 iunie până în 4 august inclusiv, mandatul de arestare preventivă emis pe numele fostului primar al Constanţei Radu Mazăre. Totodată, instanţa a respins atunci o solicitare a lui Mazăre de revocare a măsurii arestării preventive.

În 21 mai, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a confirmat mandatul de arestare preventivă emis în lipsă anul trecut pentru Radu Mazăre, acesta fiind valabil din 8 mai până în 6 iunie.

Fostul primar al Constanţei Radu Mazăre a fost dus, atunci, de la Penitenciarul Rahova la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru confirmarea mandatului de arestare emis anul trecut în dosarul Polaris, în care Mazăre a fost condamnat, între timp, în primă instanţă, la 9 ani şi 10 luni de închisoare.

Astfel, era vorba despre confirmarea mandatului de arestare emis pe numele lui Mazăre în acest dosar, în 10 ianuarie 2018, când îi fusese înlocuită măsura controlului judiciar cu cea a arestului preventiv, în lipsă însă întrucât el plecase din ţară.
În acest dosar, cunoscut ca dosarul Polaris, fostul primar al Constanţei Radu Mazăre a fost condamnat, în 3 mai 2019, la 9 ani şi 10 luni de inchisoare, în dosarul Polaris, decizia nefiind însă definitivă. În acest dosar, Radu Mazăre a fost trimis în judecată în 10 decembrie 2015, fiind acuzat de trei infracţiuni de luare de mită, abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit şi conflict de interese.
Radu Mazăre mai are o condamnare de 9 ani în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri din Mamaia, această decizie fiind definitivă.
Fostul primar al Constanţei se afla de aproape un an şi jumătate în Madagascar, el fiind extrădat în 20 mai.

Radu Mazăre a fost dus în Penitenciarul Rahova, unde a rămas în carantină. (stiripesurse.ro)

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Banias și Mironescu, ACHITAȚI în dosarul “Portul”. Ce mesaje au după 8 ani de procese

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a pronunţat luni, 15 Iulie a.c., în dosarul “Portul”, cauza unde mai multe persoane au fost cercetate pentru iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 39/2003 art. 7). Cunoscutul dosar “Portul” a zguduit din temelii judeţul Constanţa în urmă cu aproape 8 ani.

Magistraţii de la Curte au decis respingerea apelului, astfel, sentinţa de achitare din fond rămânând definitivă. Astfel, toți inculpaţii din dosar au fost achitaţi.

Printre cei achitați sunt și Mircea Banias și Laurențiu Mironescu. Primul, fost director al Portului Constanța și cel de-al doilea a fost secretar general in cadrul Ministerului Administrației și Internelor.

“O perioadă cruntă”

Contactat telefonic, fostul șef al Portului Constanța, actualul deputat Mircea Banias, a declarat ca cei 8 ani au însemnat o perioada cruntă.

“Mă bucur că s-a terminat. Au fost 8 ani de stres și griji, o perioadă cruntă. Mă bucur că am scăpat de stres, de dosar, deși este foarte greu să repari tot ce s-a întâmplat în acești ani”, a declarat pentru “Ordinea.ro” Mircea Banias, fost director al Portului Constanța.

“Și uite-așa au trecut 8 ani…”

La rândul sau, fostul secretar geneeal din cadrul Ministerului Administrației și Internelor, Laurențiu Mironescu, și el achitat in același dosar, a postat pe profilul sau de Facebook următorul mesaj:

“Așadar, azi, la fel ca acum 33 de ani, am avut examen … La 15 iulie 1986 am dat primul din cele trei examene pentru admiterea la Institutul de Marină … Algebră și analiză matematică. 33 de ani după, examenul a fost mai complicat … În față unui complet de 5 judecători care au judecat apelul procuraturii la achitarea pe care am primit-o acum 3 ani și jumătate, după alți 4 ani de proces la Înalta Curte de Casație și Justiție. Acum 33 de ani, rezultatele s-au dat pe 24 iulie. La examenul de azi, rezultatele s-au dat azi. Achitare și la completul de 5. Și uite-așa au trecut 8 ani…”

Părţine din dosar sunt:

Tudoran Dragoş Iulian – intimat (inculpat)

Olteanu Claudiu Constantin – intimat (inculpat)

Milea Adrian – intimat (inculpat)

Bratu Liviu Costel – intimat (inculpat)

Bani Mustafa Akram Naser Abdel Rahman – intimat (inculpat)

Mohamad Rouchdi – intimat (inculpat)

Culea Mihai – intimat (inculpat)

Păun Lucian – intimat (inculpat)

Scrioşteanu Ionuţ Marius – apelant (intimat-inculpat)

Ţiripan Valentin – intimat (inculpat)

Budăi Sorin – intimat (inculpat)

Cadîr Sunai – intimat (inculpat)

Durbac Liviu Adrian – intimat (inculpat)

Roşculeţ Valentin – intimat (inculpat)

Ciobanu Mihai – apelant (intimat-inculpat)

Pilcă Aurelian Cătălin – intimat (inculpat)

Mironescu Laurenţiu – intimat (inculpat)

Banias Mircea Marius – intimat (inculpat)

Bogatu Eugen – intimat (inculpat)

Dodu Marin – intimat (inculpat)

Iordănescu Marian Ionuţ – intimat (inculpat)

Didilescu Ioan Dan – intimat (inculpat)

Ali Amer – intimat (inculpat)

Păun Corneliu – intimat (inculpat)

Zhang Qing – intimat (inculpat)

Pătraşcu Adrian Sorin – intimat (inculpat)

El Haj Ahmad – intimat (inculpat)

Ioniţă Ion Marius – intimat (inculpat)

Ioniţă Ionela – intimat (inculpat)

Barbu Andreea Emilia – intimat (inculpat)

Abed Ibrahim El Desouki Othman Ayoub – intimat (inculpat)

Miao Rongsheng – intimat (inculpat)

Ni Jinming – Intimat (Inculpat)

Riscu Adrian – intimat (inculpat)

Drăguţel Cezar Ştefan – apelant (intimat-inculpat)

Tudoran Horia Dan – intimat (inculpat)

Catargiu Laurenţiu – intimat (inculpat)

Ni Jinping – intimat (inculpat)

Guo Ning – intimat (inculpat)

Sc. ADIDAS A.G. Prin reprezentantul legal S.C Frisch & Partners S.R.L. – intimat (parte vătămată)

Ministerul Public – Parchetul De Pe Lângă Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – apelant

sursa foto: Ziua de Constanța

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: