Connect with us

Justitie

DNA: În luna martie, un primar, ofiţeri de poliţie şi cadre didactice au fost condamnate pentru corupţie

Maria Ionescu

Publicat

la data de

 

Potrivit unui comunicat al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în cursul lunii martie 2018, în dosare de corupție instrumentate de D.N.A., au fost condamnați 47 inculpați prin 19 hotărâri judecătorești definitive, între persoanele condamnate definitiv figurează:  două persoane conducere companie de stat, un șef finanțe publice locale (oraș), un notar, un primar comună, doi ofițeri poliție, doi angajați tribunal, două cadre didactice.

Pedepsele dispuse de judecători față de cei 47 inculpați variază între 5 ani și 6 luni închisoare și 1 an și 6 luni cu amânare.
Detalii se regăsesc pe pagina de Internet, la adresa www.pna.ro, secțiunea „Comunicate – hotărâri definitive de condamnare”.

Având în vedere că, în multe cazuri, între pronunțarea deciziilor, motivarea acestora și transmiterea acestor decizii de către instanțele de judecată, în format electronic, se înregistrează o anumită diferență de timp, D.N.A. a decis publicarea unor informări cu privire la soluțiile de condamnare definitive, la momentul pronunțării acestora, sub formă de comunicate de presă.

În acest fel, D.N.A. răspunde cerinței de informare a opiniei publice asupra întregului proces penal în cazuri de mare corupție, inclusiv asupra finalității dosarelor trimise spre judecare.

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Justitie

După ce l-a achitat pe ÎPS Teodosie în dosarul “Nazarcea”, Cristian Deliorga are liber să plece la CCR

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Cristian Deliorga, judecătorul care l-a achitat pe ÎPS în dosarul “Nazarcea”, este liber să plece la Curtea Constituțională.

ÎPS Teodosie, ACHITAT de judecătorul Deliorga în dosarul în care era acuzat că a obţinut ilegal fonduri europene

Președintele Klaus Iohannis a semnat joi, 13 iunie, decretul privind eliberarea din funcția de judecător la Curtea de Apel Constanța a lui Cristian Deliorga – pensionare, la data de 14 iunie 2019, scrie Mediafax.

Amintim că pe data de 7 mai a.c., Senatul a votat pentru numirea fostului vicepreşedinte al CSM Cristian Deliorga în funcţia de judecător al CCR, propus de PSD. Acesta o va înlocui pe Simona-Maya Teodoroiu la Curtea Constituţională, al cărei mandat expiră pe 15 iunie. De asemenea, în aceeași zi, Camera Deputaţilor a votat pentru numirea lui Gheorghe Stan, şef al Secţiei de Investigaţie a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), în funcţia de judecător al CCR, în locul lui Ştefan Minea, al cărui mandat expiră tot pe 15 iunie.

Secția pentru judecători a CSM a aprobat, la începutul lunii, eliberarea din funcție, prin pensionare, a lui Cristian Deliorga, judecător la Curtea de Apel Constanța.

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Elan Schwartzenberg a scăpat definitiv de mandatul de arestare.

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

Omul de afaceri Elan Schwartzenberg a scăpat, marţi, definitiv de mandatul de arestare preventivă în lipsă şi de urmărire internaţională după ce procurorul DNA a anunţat la termenul de la Curtea de Apel Bucureşti că îşi retrage contestaţia depusă.

”Şi-au retras contestaţia. Azi (marţi -n.r.) am avut măsura preventivă, contestaţie, ştiţi că pe cameră preliminară s-au constatat mai multe nereguli pentru care a dispus Tribunalul să se întoarcă dosarul la DNA. Contestaţia a fost pe măsura preventivă şi pe restul dispoziţiilor. Astăzi (marţi -n.r.) a fost contestaţie numai pe măsura preventivă şi, într-adevăr, DNA şi-a retras contestaţia. Şi atunci a rămas să se revoce mandatul, se retrage cererea de urmărire internaţională şi e liber să se mişte”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Florin Cojocaru, avocatul lui Elan Schwartzenberg.

Apărătorul a explicat, pentru MEDIAFAX, că procurorul DNA a retras contestaţia deoarece pe 6 iunie infracţiunile de care este acuzat Elan Schwartzberg s-au prescris.

Pe 16 ianuarie 2019, avocaţii omului de afaceri au cerut revocarea mandatului de arest preventiv, însă decizia a fost respinsă atunci de instanţă. Decizia din prima instanţă, a Tribunalului Bucureşti, a fost aceea de revocare a arestului preventiv pe numele lui Elan Schwartzenberg, însă procurorii au contestat soluţia.

Elan Schwartzenber a primit arest preventiv în dosarul disjuns din cel al lui Radu Mazăre şi al omului de afaceri Avraham Morgenstern, privind construirea cartierului „Henri Coandă”. Însă, instanţa supremă a decis, pe 28 iunie 2018, să-i achite pe Radu Mazăre şi pe fratele acestuia, Alexandru Mazăre, în dosarul în care sunt judecaţi alături de Avraham Morgenstern, în dosarul privind cartierul de locuinţe sociale „Henri Coandă”.

Procurorii anticorupţie au cerut arestarea lui Elan Schwartzenberg pe 30 mai 2016, fiind acuzat de complicitate la dare de mită, în solicitare DNA motivând că omul de afaceri „s-a ascuns, în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală”. „În cursul anului 2011, inculpatul Schwartzenberg Emilian l-a ajutat pe Morgenstern Avraham, administrator unic al unei firme, să îi dea lui Mazăre Radu Ştefan, primarul municipiului Constanţa de la acea vreme, suma totală de 175.000 de euro pentru ca acesta din urmă să facă demersuri atât în cadrul atribuţiilor de serviciu cât şi în afara (contrare) lor, astfel încât să faciliteze câştigarea, de către firma respectivă, în condiţii avantajoase, a unei licitaţii având ca obiect contractul de construire a Campusului social Henri Coandă în valoare de 40.964.030 lei fără TVA (circa 10 milioane de euro)”, precizează DNA în comunicatul de presă.

”Ajutorul acordat de Schwartzenberg Emilian a constat, pe de o parte, în faptul că a intermediat darea sumei de 175.000 de euro prin interpunerea, pe traseul banilor, a unei societăţi offshore (societate al cărei beneficiar real era) şi, pe de altă parte, a facilitat relaţia dintre Mazăre Radu Ştefan şi Morgenstern Avraham, fiind prieten cu amândoi. Societatea off shore este o societate înmatriculată în Insulele Virgine Britanice care avea deschise conturi în Liechtenstein. Toate operaţiunile de transfer bancar erau ordonate de Schwartzenberg Emilian, în calitate de beneficiar real şi puse în executare de o altă persoană”, mai explică procurorii.

Foto: Adevărul

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Constănțeanca Sevil Shhaideh NU recunoaște acuzațiile ce i se aduc în dosarul “Belina”

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Fostul vicepremier Sevil Shhaideh a transmis, marți, la termenul de judecată de la Tribunalul București al dosarului “Belina”, că nu recunoaște acuzațiile care i se aduc în această cauză și că nu înțelege ce fapte a săvârșit. Instanța a stabilit un nou termen pe 10 septembrie, conform Mediafax.

“Cu toată stima, vă rog să îmi permiteți, eu nici până astăzi, după ce am citit, am discutat cu doamne avocat, nu înțeleg ce faptă am săvârșit. Nu recunosc”, a declarat Sevil Shhaideh, în fața instanței. Ea este acuzată de procurori de abuz în serviciu.

La termenul de marți al dosarului “Belina”, judecat la Tribunalul București, a fost prezent și Adrian Ionuț Gâdea, fost președinte al Consiliului Județean Teleorman, acesta fiind întrebat dacă recunoaște acuzațiile în acest dosar.

“Consider că nu am făcut nimic”, a spus Adrian Gâdea.

Dosarul a fost până acum în procedura de cameră preliminară.

IMPORTANT! Pe 27 iunie 2018, procurorii DNA au trimis-o în judecată pe Sevil Shhaideh pentru abuz în serviciu în dosarul Insula Belina, clasând acuzaţiile pentru Rovana Plumb în această cauză. Alături de aceasta, au mai fost trimişi în judecată Ionela Stoian, la data faptei director în cadrul M.D.R.A.P, pentru complicitate la abuz în serviciu, și Ionuţ Adrian Gâdea, la data faptei preşedinte al Consiliului Județean Teleorman, pentru complicitate la abuz, alături de alți funcționari publici. „În anul 2013, prin acţiunea concertată a unor persoane cu funcţii publice, părţi din Insula Belina şi Braţul Pavel (cu suprafaţă de 278,78 ha, respectiv 45 ha), situate în albia minoră a Dunării, au trecut ilegal din proprietatea statului în proprietatea judeţului Teleorman şi în administrarea Consiliului Judeţean Teleorman, pentru ca, doar la câteva zile, să fie închiriate tot ilegal unei firme private. Pentru realizarea transferului de proprietate a fost adoptată H.G. 943/2013, act cu caracter individual prin care au fost încălcate o serie de dispoziţii legale”, se arată în rechizitoriul întocmit.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: